MANIPULAREA IN COMUNICAREA DE MASA

EFECTE SOCIALE

Comunicarea de masa reprezinta o activitate sociala prin care informatiile sunt

distribuite selectiv in cadrul unei colectivitati, folosind o serie de mijloace specifice, vizuale
si auditive. Totalitatea acestor mijloace constituie ceea ce se numeste in mod curent "mass-
media': radioul, televiziunea, presa scrisa, afisele, "fluturasii'. Comunicarea de masa poate
fi: formala, organizata si controlata de institutiiie oficiale, sau informara;
continua sau discontinua; distribuita uniform sau diferentiat pe anumite zone geografice. Din
punct de vedere al mijlocului tehnic folosit pentru distribuirea mesajelor, poate
fi: auditiva (radioul sau sistemele de sonorizare) sau vizuala (televiziune, presa scrisa, afisele
etc.). De cele mai multe ori sunt combinate mai multe procedee de realizare a comunicarii in
masa, rezultand astfel un impact mult mai puternic asupra opiniei publice. Este de retinut ca
aproximativ 85 % din informatia cu impact subiectiv este receptionata pe cale vizuala, ceea
ce - alaturi si de alte caracteristici - explica considerabila influenta a televiziunii asupra
opiniei publice.
Avand in vedere diversitatea institutiilor sociale interesate in folosirea mijloacelor de
comunicare in masa, este util a se distinge intre "sursa de influenta si control", "centrul de
elaborare strategica a activitatii de comunicare in masa" si "emitatorul propriu-zis de mesaje".
Comunicarea de masa are un caracter unilateral, este dirijata spre un numar mare de
receptori potentiali, iar efectele mesajului transmis pot fi constatate numai indirect, evaluand
opinia publica si modificarile atitudinale aferente (prin sondaje), sau observand modificarile
statistice ale comportamentului individual, de grup sau organizational.
Paradigma psihosociala a comunicarii de masa, elaborata de P.F. Lazarsfeld si E. Katz,
evidentiaza rolul grupurilor in difuzarea informatiei si modificarea sistemelor atitudinale si de
opinie. Principalele teze ale acestei teorii sunt urmatoarele: a) elementul fundamental care
mediaza actiunea informatiei vehiculata prin mass-media asupra indivizilor il constituie
grupurile primare si secundare carora acestia le apartin; structurile, procesele si fenomenele
psihosociale de grup au rolul unor veritabili operatori care transforma mesajele in convingeri,
atitudini si opinii individuale si colective. b) comunicarea interpersonala fundamenteaza
raporturile personale si cele sociale, constituind implicit si baza implicita a comunicarii de
masa. c) mass-media influenteaza publicul (colectivitatile) prin intermediul comunicarii
interpersonale, in care rolul determinant il detin liderii de opinie, care selecteaza, filtreaza,
interpreteaza si directioneaza mesajele transmise de aceasta. Liderii de opinie sunt persoane
centrale in cadrul grupurilor primare si secundare susceptibile de a exercita o influenta
semnificativa asupra membrilor grupurilor carora le apartin, sau asupra unei parti a publicului
cu care sunt in contact direct sau indirect prin intermediul mass-media. Cu alte cuvinte, sunt
centre de influenta informala constituite spontan, in virtutea prestigiului si competentei.
Paradigma socioculturala, elaborata de A. Moles in cadrul unei teorii mai
cuprinzatoare privind sociodinamica culturii, utilizeaza conceptele si instrumentele specifice
informaticii si ciberneticii. In cadrul acestei conceptii, intreaga cultura se configureaza ca un
ansamblu de canale mass-media, prin care valorile si normele culturale se sistematizeaza si se
activeaza selectiv, rezultand o unitate totalizanta, un camp sociodinamic in care evolueaza
indivizii ca sisteme deschise in raport cu elementele culturale. Comportamentele individuale
si cele de grup sunt determinate de ereditatea individuala, de "tabloul sociocultural' in care
evolueaza si de dinamica asa numitelor "cicluri socioculturale' (156). Tezele principale ale
acestei conceptii pot fi sistematizate astfel: a) campul cultural se configureaza ca un
ansamblu de canale mass-media; b) mass-media transmite seturi si fluxuri de mesaje
neierarhizate, rezultand astfel un continut cultural relativ amorf; c) fiecare individ sau grup
extrage din acest camp, prin incercare si eroare, acele continuturi care vor forma cultura
particulara a acestora, in consonanta cu elementele ereditare si motivationale; d) sistemul
cultural functioneaza printr-o succesiune de "cicluri sociodinamice" care leaga intr-o bucla
inchisa creatorii si consumatorii de elemente culturale (micromediul creator si macromediul
consumator); e) in cadrul fiecarui ciclu, creatorul selecteaza si combina elementele culturii
intr-un "mozaic original", transmis macromediului consumator prin mass-media care, la
randul sau, selecteaza anumite elemente consonante cu particularitatile sale sociale; f) prin
dinamica socioculturala se asigura dezvoltarea, inlocuirea si structurarea ideilor si valorilor
specifice diferitelor domenii ale vietii culturale.
Modelul lui Moles propune, pe langa o abordare globala - de inspiratie sociodinamica
a comunicarii de masa, si o metodologie de analiza lingvisticosemantica a continutului
mesajelor, prin intermediul analizei de continut.
Pe directii complementare de analiza se situeaza numeroase alte modele, dintre care
amintim: modelul structural lingvistic al lui C. Levi-Strauss, in care accentul se pune pe
descrierea intrinseca a mesajului, prin raportarea continutului la structurile semantice
parentale, cu semnificatii universale; modelul functionalist, in care accentul se pune pe rolul
diferitelor componente ale sistemului comunicational in determinarea unor efecte
specifice; modelul sistemic prin care se ofera o perspectiva integratoare asupra agentilor
implicati in actul comunicarii, a raporturilor dintre acestia si mediul tehnic, social si natural al
comunicarii etc.
McLuhan1considera comunicarea de masa o forma de “retribalizare” a structurii
constiintei sociale si de configurare a unui “sat global”. In “era electrica” se ajunge acolo
unde “media sunt mesajul”, in sensul ca media afecteaza psihologic si fiziologic omul,
modificandu-i activitatea psihosenzoriala.
Manipularea constituie o forma a influentei sociale, care mizeaza pe producerea unei
schimbari in opiniile, atitudinile si comportamentele tintei. Daca vom lua in seama faptul ca
una dintre functiile importante ale comunicarii este aceea de influenta, atunci ne va aparea ca
fireasca specializarea actiunii de influenta in cadrul mass-media.
Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care imbina forta cuvantului
cu atuurile actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii), televiziunea are cel mai
persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa. Expertul in teoria
comunicarii Neil Postman atragea atentia, in 1981, asupra unei singure forme de persuasiune
si asupra eficacitatii acesteia in reconfigurarea valorilor: reclamele de la televizor. Ziarele,
radiourile, televiziunile au nevoie de bani pentru a supravietui, bani care provin, in mare

1
. A se vedea: McLuhan M., Mass-media sau mediul invizibil, Editura Nemira, Bucureşti, 1997.
masura, din reclame. Firmele, la randul lor, au observat impactul pe care il are mass-media in
promovarea unui produs sau serviciu. Teoreticianul Marshall McLuhan spunea intr-una din
cartile sale, „The medium is the message”, urmatoarele: „Copiii sunt mai snobi decat adultii,
mai dispusi sa se conformeze gusturilor comunitatii in ceea ce priveste utilizarea unor marci
comerciale bine cunoscute.” Manipulare exista in toate ramurile mass-media. De multe ori,
aceasta este involuntara. Este cazul redactorului american Orson Welles, care a creat o piesa
de teatru radiofonic despre un grup de extraterestri care voiau sa atace Pamantul. Intamplarea
a avut loc in primele decenii ale existentei radioului, atunci cand acesta era considerat mediu
de informare in proportie de suta la suta, tot ceea ce se difuza fiind considerat corect, real.
Desi isi dorea sa amuze populatia, nicidecum sa o faca sa creada intamplarile
povestite, Orson Wells a avut o surpriza de proportii. Panica a cuprins America. Toata lumea
urmarea emisiunea, deoarece se credea ca, intr-adevar, extraterestrii vor ataca planeta.
In ultima perioada, in structura comunicarii si a modului de difuzare a informatiilor au
survenit foarte multe mutatii, impunandu-se ca acestea sa fie cautate in medii extrem de
diverse precum: ziare, reviste, radio, televiziune, suporturi electronice, informatii oficiale,
dezbateri legislative, conferinte de presa, Internet etc. Odata cu extinderea mass-media,
actiunile de manipulare s-au amplificat atat numeric, cat si ca extensie a tintelor. Din punct de
vedere politic, manipularea reprezinta o forma de impunere a intereselor unei clase, grup,
colectivitati nu prin mijloace coercitive, ci prin inducere in eroare sau dezinformare.
Din acest motiv, recurgerea la aceasta cale in situatii de divergenta de interese devine
tot mai frecventa in societatea actuala, manipularea fiind un instrument mai eficient si mai
puternic decat utilizarea fortei.
Influenta exercitata de mass-media asupra opiniei publice poarta un caracter general
(conditii in care corespunde oricarei forme de actiune efi cienta asupra altcuiva, indiferent de
modul de actiune) si unul particular (reprezinta un mod de comunicare avand ca resort
principal, convingerea). Efectele massmedia mai pot fi intentionale sau non-intentionale.
Majoritatea studiilor ce stau la baza acestor teorii au fost realizate in perioade in care
atitudinea si comportamentul indivizilor, a grupurilor, au marcat evolutia anumitor sisteme in
societate si au condus la stabilirea anumitor raporturi bilaterale, de exemplu: comunicare de
masa – sistem politic, in parametrii teoriei agendasetting, considerata in literatura de
specialitate si una dintre cele mai importante in procesul de studiere a activitatii mass-media
si a calitatii produsului informational cu caracter politic, expus in prima pagina. In articolul
„Puterea, mass-media si constituirea spatiului public” V. Moraru sustine: „Mass-media
contribuie la organizarea sociala a dezbaterilor si amplifi ca dialogul social democratic,
convertindu-se intr-o conditie esentiala a evolutiei: democratizarea societatii trece prin
democratizarea si pluralizarea comunicarii, mass-media constituind o sursa fundamentala a
opiniei publice”.2
In concluzie, mentionam faptul ca mecanismul de functionare a mass-mediei, atat din
punct de vedere teoretic, cat si practic, devine din ce in ce mai complex, contribuind astfel la
transformarea realitatii intr-o industrie a cuvintelor, imaginilor, ce influenteaza constant
opinia publica. Modalitatile de transmitere a informatiei impun variate forme de interpretare a

2
Moraru V. Puterea, mass-media şi constituirea spaţiului public. În: Societatea şi comunicarea în tranziţie.
Chşinău: Institutul Mass Media ULIM, 2008, p. 6-18
continuturilor. Spectacularizarea si mediatizarea prin filtrare a vietii reale determina nivelul
democratiei informationale contemporane si capacitatea consumatorului media de a analiza
autonom realitatea. Astazi, proiectiile fundamentale privind dezvoltarea acestui mecanism
reprezinta premise referitoare la: a) varietatea formelor de informare; b) forta new media; c)
efectele de natura cognitiva; d) reactiile; e) atitudinile; si f) comportamentele indivizilor.

Bibliografie
Coman M., Functiile socio-culturale ale mass-media, in Manual de jurnalism, Editura
Polirom, Iasi, 1997
Moscovici S. The phenomenon of social representations. In: Social Representations.
Cambridge: Cambridge University Press, 1984, p. 3-69.
Radulescu C. Comunicare si Protocol. Bucuresti, 2009. http://www.scribd.com/doc/
47728193/Comunicare-Radulescu-2009 (vizitat 04.02.2009).
Dragan I., Anastasiu C., Banciu D., Badescu I., Furtuna C., Mihailescu I., Ungureanu I.,
Voinea M., Sociologia generala, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1985.
Corina Crisan si Lucian Danciu Manipularea opiniei publice prin televiziune, Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2000, 207 p.
https://www.hugedomains.com/domain_profile.cfm?d=leadercommunications.com

https://psihoconsultanta.wordpress.com/about/despre-manipulare/

https://revista.universuljuridic.ro/comunicare-manipulare-si-influentare/

http://www.legeasiviata.in.ua/archive/2014/10-rus/6.pdf

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/243-246_26.pdf