CURS 28.10.

2022
ACTUL ADMINISTRATIV:
Definitia si trasaturile actului adm:
Are o definitie in lege: nr 554/2004 privind contenciosul administrativ: Este actul unilateral cu
caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica in regim de putere publica in
vederea organizarii executarii legii sau executarii in concret a legii care da nastere, modifica sau
tinde raporturi juridice.
Constitutia Romaniei utilizeaza notiunea de act administrativ in cuprinsul art 52 intitulat
“Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica”.
Definitia pe care o utilizam este urmatoarea:
Actul adm reprezinta forma juridica principala de activitate a autoritatilor publice si consta intr-
o manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau stinge drepturi si
obligatii emise in regim de putere publica sub controlul de legalitate al instantelor
judecatoresti.
Trasatura 1: forma juridica principala de activitate a autoritatilor publice
Trasatura 2: manifestare unilaterala si expresa de vointa.
Trasatura 3: regim de putere publica
Trasatura 4: control de legalitate al instantelor judecatoresti
TRASATURA 1: Activitatea umana dar si cea din cadrul administratiei publice se intersecteaza cu
3 forme de activitate:
- Acte, fapte si operatiuni
Faptele administrative sunt evenimente, intamplari care au loc la un moment dat in
societate de care legea leaga producerea de efecte juridice (nasterea – certificat de nastere,
contraventia- proces verbal)
Operatiunile administrative: reprezinta activitatea curenta care are loc in adm publica
(redactarea unui act adm, stampilarea, convocarea la sedinta, votul, depunere juramant de
credinta)
Actul administrativ este forma juridica principala de activitate a autoritatilor publice pentru
ca dpdv calitativ prezinta importanta efectele care se produc pentru cei administrati, adica
efecte juridice. Chiar daca faptele si operatiunile adm sunt mai multe cantitativ, ele singure
nu produc efecte juridice ci doar actul administrativ. Ponderea actelor juridice este mai
 mare la varful ierarhiei administratiei publice in timp ce la baza predomina faptele si
operatiunile.
TRASATURA 2: MANIFESTARE UNILATERALA SI EXPRESA DE VOINTA:
Manifestarea expresa de vointa inseamna:
- Actul administrativ reprezinta exteriorizarea vointei interne a unei autoritati publice de
a da nastere, a modifica sau stinge drepturi si obligatii.
- Vointa autoritatii este expresa adica este clara, neechivoca (fara dubii). Exista o singura
exceptie in dreptul administrativ, atunci cand autoritatea nu iti raspunde la o solicitare
insa in acest caz legea apreciaza ca a intervenit APROBAREA TACITA.
In vederea emiterii unui act adm, autoritatea publica nu cere consimtamantul
beneficiarului actului. Mereu actul adm este unilateral pentru ca el provine de la o
autoritate a statului si aceasta se afla pe o pozitie supraordonata. Actul adm este unilateral
si in urmatoarele 3 situatii:
1. Actul este emis de o autoritate publica colegiala (guvern) : in acest caz caracterul
unilateral al actului nu decurge din nr persoanelor care participa la emiterea lui ci
acestea prin sedinta ajuta autoritatea sa isi exercite competenta.
2. Actul adm este emis de 2 autoritati
3. Actul adm este emis la cererea prealabila
TRASATURA 3: REGIM DE PUTERE PUBLICA
Din aceasta trasatura rezulta 2 caracteristici:
1. Actul adm este obligatoriu sa fie respectat atat de emitentul actului, organul superior
dar si de destinatarul lui
2. Actul adm este executoriul din oficiu: actul adm fiind un act emis de o autoritate publica
are caracter autentic si este titlu executoriu din oficiu.
TRASATURA 4: CONTROLUL DE LEGALITATE
Verificarea legalitatii unui act adm are loc la instante specializate, sectiile de contencios
administrativ de la tribunale, curti de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie) potrivit legii nr
554/2004 privind contenciosul administrativ.

REGIMUL JURIDIC AL ACTULUI ADMINISTRATIV:

Clasificarea actelor administrative: cea mai importanta clasificare a actului adm este in functie
de destinatarea actului si efectele pe care acesta le produce
1. ACTE ADMINISTRATIVE NORMATIVE: acestea contin reglementari de principiu aplicabile
unui nr de persoane nedeterminat (decret presedinte de instituire a starii de urgenta)
2. ACTE ADMINISTRATIV INDIVIDUALE: acestea contin reguli de conduita pt o anumita
persoana sau un grup determinat de persoane (decret promulgare lege)
ELEMENTELE DE FORMALISM ALE ACTULUI ADMINISTRATIV:
Actul administrativ fiind un act oficial prezinta regula ca se emite in forma scrisa. Exista si o
exceptie: avertismentul prevazut de Ordonanta de Guvern nr 2/2001 privind regimul juridic
al contraventiilor.
Intotdeauna actele administrative normative se emit in forma scrisa. Exceptia se refera doar
la actele individuale.
LIMBA DE REDACTARE A DOCUMENTULUI: este limba oficiala a tarii, adica limba romana
(art 13 Constitutie), exceptia fiind cazul minoritatilor nationale in conditiile prevazute de
Constitutie si Codul Administrativ.
Alte elemente de forma ale actului administrativ sunt: antetul, titlul actului, preambulul,
data si locul emiterii, nr actului, semnaturi, contrasemnaturi, stampila.
LEGALITATE SI OPORTUNITATE IN CAZUL ACTELOR ADMINISTRATIVE
Principiul legalitatii reprezinta elementul central al actului administrativ. Respectarea legii
este obligatorie pt cetateni cat si pt autoritatile statului. Conform codului administrativ
legalitatea este un principiu de baza al activitatii administratiei publice astfel:
Autoritatile si institutiile administratiei publice precum si personalul acestora au obligatia de
a actiona cu respectarea prevederilor legale in vigoare si a tratatelor si conventiilor
internationale la care Romania este parte.
CONDITII GENERALE DE LEGALITATE:
1. Actul sa fie emis in conformitate cu litera si spiritul Constitutiei, a ordonantelor
Guvernului si in baza tuturor actelor organelor administratiei publice superioare
organului emitent
2. Actul sa fie emis de organul competent in limitele competentei sale
3. Actul sa fie emis in forma si procedura prevazute de lege
OPORTUNITATEA Actelor administrative: presupune realizarea sarcinilor si atributiilor legale
in timp optim cu cheltuieli minime de resurse si cu o eficienta cat mai mare. Autoritatea
publica are posibilitatea aprecierii momentului si conditiilor in care emite un act
administrativ.
OPORTUNITATEA: capacitatea pe care o are autoritatea publica emitenta a actului
administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si legale pe care care corespunde
interesului public prevazut de lege.
 PROCEDURA DE EMITERE A ACTULUI ADMINISTRATIV
Operatiunile procedurale sunt:
1. Anterioare emiterii actelor:
Avizul
Acordul
2. Concomitente emiterii actelor:
Convocarea la sedinta
Ordinea de zi
Motivarea
Cvorum
Votarea
Semnare/contrasemnare
3. Posterioare emiterii actului
Aprobare
Confirmare
Publicare
Comunicare
Ratificare
Juramant credinta
Avizul: reprezinta parerea unei autoritati in vederea emiterii unui act adm de o alta
autoritate. Este de 3 tipuri: facultativ, consultativ (art 95 Constitutie) si conform.
Acordul: este consimtamantul unui autoritati dat altei autoritati in vederea emiterii unui
act adm. Acesta este de 3 feluri: prealabil, concomitent, posterior
Convocarea la sedinta: formalitatea juridica prin care membrii unui organ colegial sunt invitati
sa participe la o sedinta.
Ordinea de zi: totalitatea subiectelor care urmeaza sa se discute la sedinta, insoteste
convocarea
Motivarea: formalitate juridica consacrata in Constitutia Romaniei in cazu ordonantelor de
urgenta ale Guvernului: “Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii
extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata avand obligatia de a motiva urgenta in
cuprinsul acestora.” Conform legii actele Guvernului sunt insotite de o nota de fundamentare
iar restul actelor normative emise de autoritatile centrale de un referat de aprobare.
Cvorum: nr necesar de membri ca sa se intruneasca valabil o autoritate
Majoritatea/Votarea: nr necesar de voturi pt adoptarea unui act adm, este simpla (50%+1 din
prezenti) absoluta (50%+1 din total) si calificata (2/3).
Semnare/Contrasemnare: formalitati juridice prin care autoritatea emitenta actului investeste
cu formula de autoritate respectivul act administrativ (decret de gratiere se semneaza de
presedintele tarii si se contrasemneaza de prim ministru, secretarul unitatii administrativ
teritoriale contrasemneaza pt legalitate hotararea consiliului local).
Aprobarea: formalitatea prin care un organ superior se declara de acord cu un act emis de un
organ inferior.
Confirmarea: formalitatea prin care o autoritate mentine un act administrativ emis de alta
autoritate.
Comunicarea si publicarea: In functie de tipul actului, avem urmatoarea deosebire: actele
individuale produc efecte din momentul comunicarii lor, iar actele normative de la publicare
adica de la aducerea la cunostinta a publicului (monitorul oficial).
Ratificare: se foloseste doar conform Constitutiei cand Parlamentul ratifica tratatele
internationale (art 91 din Constitutie)
Juramantul: formalitatea prin care o persoana numita sau aleasa intr-o functie publica sau
demnitate publica sau ales local, se angajeaza sa respecte legea.

FORTA JURIDICA A ACTULUI ADMINISTRATIV

O data emis un act administrativ se presupune ca el a fost emis cu respectarea legii astfel incat
respectarea actului administrativ se impune ca si respectarea legii.
Forta juridica actului administrativ se bazeaza pe 3 prezumtii:
1. Prezumtia de legalitate: se presupune ca actul a fost emis cu respectarea conditiilor de
fond si de forma prevazute de lege.
2. Prezumtia de autenticitate: se presupune ca actul emana in mod real de la cine se spune
ca emana.
3. Prezumtia de veridicitate: se presupune ca actul corespunde adevarului.

EFECTELE ACTELOR ADMINISTRATIVE

Se analizeaza 3 momente in legatura cu efectele actelor adm:
1. Momentul de la care actul incepe sa produce efecte
2. Intinderea efectelor
3. Incetarea efectelor
Momentul 1: Intrarea in vigoare a actelor administrative reprezinta momentul in timp de la
care acestea produc efecte juridice, adica se nasc drepturi si obligatii pt subiectele de drept
vizate. Pt organul emitent actul produce efecte de la momentul adoptarii lui, pentru
destinatarul actului de la data comunicarii sau publicarii lui. Regula este ca actele
administrative produc efecte pentru viitor, adica sunt active si nu retroactive.
Exista exceptii:
1. Acte care produc efecte la o data ulterioara publicarii lor. (majorarea salariilor)
2. Acte administrative declarative prin care se constata existenta unor drepturi sau
obligatii prin fapte juridice anterioare si in acest caz vor produce efecte juridice nu de la
data emiterii actului ci de la data producerii acelor fapte. (declarea zilei de nastere)
Momentul 2: Intinderea efectelor
Actele administrativ normative produc toate categoriile de efecte juridice in timp ce actele
administrativ individuale dau nastere la raporturi juridice de drept administrativ
Momentul 3: Incetarea efectelor
Actul adm isi inceteaza efectele prin una din operatiunilor juridice, precum:
- Suspendare
- Revocare
- Anulare
- Inexistenta
Suspendarea: reprezinta operatiunea juridica de intrerupere temporara a efectelor actelor
administrative, intervine din cauza unor suspiciuni privind legalitatea unui act administrativ,
efectele suspendarii constau in faptul ca pt o perioada actul administrativ nu isi mai poate
produce efectele pana la clarificarea situatiei legalitatii lui. Este de mai multe feluri:
- De drept (contestarea procesului verbal contraventional duce la suspendarea de drept a
platii amenzii pana la finalizarea litigiului, tutela administrativa art 123 Constitutie)
- Judecatoreasca
- Pe baza ordinului ierarhic superior.
Dupa ce a disparut cauza de suspendare, exista 2 posibilitati: fie actul este repus in vigoare,
fie este scos din vigoare. (desfiintat)
Revocarea: operatiunea juridica prin care organul emitent al actului adm sau organul
ierarhic superior desfiinteaza acel act. Cauzele revocarii sunt spre deosebire de suspendare,
certitudini ca actul administrativ e ilegal. Cand revocarea este dispusa de organul emitent se
numeste: retractare, iar cand este dispusa de organul superior se numeste revocare.
Revocarea unui act administrativ are mereu caracter definitiv intrucat actul de desfiinteaza.
Potrivit legii contenciosului administrativ: “Inainte de a se adresa instantelor de contencios
administrativ competente, persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim
printr-un act administrativ unilateral trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau
organului ierarhic superior in termen de 30 zile de la data comunicarii actului REVOCAREA
IN TOT SAU IN PARTE A ACESTUI ACT.”
Anularea: reprezinta operatiunea juridica care consta intr-o manifestare de vointa facuta in
scopul desfiintarii actului. Anularea unui act administrativ este prevazuta in Constitutie in
art 52. Nulitatea intervine pt ilegalitatea actului, adica pentru incalcarea unor conditii de
fond si de forma ale acestuia.
In dreptul administrativ se utilizeaza 2 termeni: NULITATE ABSOLUTA (intervine pt
incalcarea unor conditii de fond ale actului, adica conditii de legalitate de mare importanta)
ANULABILITATE (intervine pt nerespectarea unor conditii de legalitate de mai mica
importanta)
Ex: actele oficiale se intocmesc obligatoriu in limba romana sub sanctiunea nulitatii
Organele care pot dispune anularea unui act administrativ sunt:
- Organ ierarhic superior
- Instanta de judecata
- Ministerul public
Efectele nulitatii: prezumtia de legalitate a actului administrativ functioneaza pana la
sanctionarea cauzei de nulitate (inscriere la facultate pe baza unei diplome false si este
anulata in instanta)
Inexistenta actelor administrative: aceasta este o sanctiune care intervine atunci cand viciile
de legalitate care afecteaza actul administrativ sunt atat de grave incat acestea se observa
cu ochiul liber ca sunt ilegale.
Teoria actelor inexistente are consacrare constitutionala: decretele Presedintelui Romaniei,
hotararile si ordonantele de Guvern se publica in Monitorul Oficial sub sanctiunea
inexistentei.
In cazul actelor inexistente nu exista prezumtia de legalitate, nu functioneaza caracterul
executoriu al actului. Invocarea inexistentei o poate face orice subiect. Daca un functionar
publica un act adm inexistent, acesta poate fi tras la raspundere.
In concluzie, inexistenta actului administrativ contine o nulitate atat de grava incat nu
prezinta nici macar “umbra unei aparente de legalitate” astfel incat orice persoana ar putea
sa o sesizeze.