Citate tematica MANAGEMENTUL TIMPULUI:

”Nu aștepta. Momentul potrivit nu va veni niciodată.” (Napoleon Hill)

”Un om care îndrăznește să irosească o oră din viața lui nu cunoaște valoarea vieții.” (Charles
Dickens)
”Mai bine cu trei ore mai devreme decât cu un minut prea târziu.” (William Shakespeare)
”Iubești viața? Atunci nu mai irosi timpul, pentru că din el este făcută viața.” (Benjamin
Franklin)
”Timpul și lumea nu stau pe loc. Schimbarea este legea vieții. Cei care privesc numai înspre
trecut sau prezent vor rata, cu siguranță, viitorul.” (John F. Kennedy)
”Nu cred că este liber acela care din când în când nu face nimic.” (Cicero)
”Cel care are cunoștință de multe suferă cel mai mult pentru timpul pierdut.” (Dante)
”Nimic nu este o pierdere de timp dacă folosești înțelept experiența respectivă.” (Rodin)
”Nu vei găsi niciodată timp pentru nimic. Dacă vre timp, trebuie să ți-l faci.” (Charles Buxton)
”În timp ce amânăm lucrurile, viața trece pe lângă noi.” (Seneca)

De ce este important MANAGEMENTUL TIMPULUI?

Eficientizarea timpului este necesară pentru a produce beneficii maxime atât din p.d.v. personal
cât și în raport cu ceilalți. Nu este o sarcină deloc ușoară, pentru că presupune:
- planificare în avans
- judecarea priorităților în opoziție cu obiectivele programului personal (”ceea ce ne place să
facem”)
- identificarea celor mai eficiente metode de atingere a obiectivelor școlare/ profesionale și
personale

Să fii copleșit și mereu absorbit de învățat/ de muncă îți creează sentimentul că ești lipsit de
putere personală. Exemplu cogniție: „Sunt foarte multe de făcut și nu reușesc să fac nimic.”
”Principiile implicate în educația managementul timpului încearcă să reducă această reacție și
să deschidă calea către indivizi care să preia controlul asupra timpului și vieții lor.

1.1. Obiective în managemntul timpului – o abordare practică:

1. Analizați problemele care vă afectează utilizarea timpului.
2. Identificați problemele semnificative de timp care vă afectează ocupația.
3. Dezvoltați strategii practice pentru rezolvarea acestor probleme.
4. Utilizați principiile de gestionare a timpului selectate pentru a vă îmbunătăți eficacitatea.
5. Stabiliți obiectivele care reflectă deciziile personale și/ sau școlare/ profesionale despre
beneficiile care vor fi obținute din acțiunile viitoare.
6. Stabiliți mai eficient prioritățile.

1.2 Cum are loc învățarea?

1. Citirea materialelor și schimbul de idei / preocupări cu ceilalți.

2. Analizarea propriei situații prin lucrul cu exerciții structurate.
Aceste exerciții vă ajută să înțelegeți modul în care utilizați în prezent timpul, precum și
planificarea/ strategia schimbărilor în gestionarea timpului pentru a fi mai eficient și mai
productiv.
3. Să fii proactiv și dispus să accepți idei noi și modificări ale programului tău de rutină și de
lucru - implementarea acestor idei.
4. Revizuirea și modificarea sugestiilor de gestionare a timpului până când funcționează bine
pentru tine.
5. Luați timp pentru a vă revizui metodele atunci când programul de lucru sau responsabilitățile
se schimbă.

1.3 Secvență

1. Prezentare generală
Introducere în timp - resursa critică
2. Unde îți zboară timpul?
Analiza Consumatorilor de Timp (TimeWasters)
3. Unde ar trebui de fapt să meargă timpul tău?
Plan de acțiune pentru economisirea timpului
4. Cum îți poți folosi timpul mai bine?
10 sfaturi pentru a economisi timp.

1.4 De ce această secvență?

De prea multe ori oamenii încearcă să facă schimbări în obiceiurile lor de muncă fără mai întâi
să analizeze de ce fac aceste modificările sau fără a determina baza pe care se dezvoltă
schimbările.
Această secvențialitate descrie o progresie logică: analiza modului în care ne consumăm
timpul - modul în care ar trebui să ne petrecem timpul - și, în sfârșit, ceea ce putem face pentru
a concilia diferențele dintre cele 2 dimensiuni.

Cum îmi petrec timpul + Cum ar trebui să-mi petrec timpul = Management de succes al timpului

O strategie de utilizare a timpului rezultă din ideile pe care le puteți obține răspunzând la 3
întrebări importante:
1. Unde zboară timpul meu?
2. Unde trebuie să meargă timpul meu?
3. Cum îmi pot folosi timpul mai bine?
Răspunzând la fiecare din aceste întrebări și identificând unele dintre problemele pe care le
aveți în a răspunde, veți putea să vă gestionați timpul și să lucrați mai eficient.

 Introducere în timp - resursa critică

Utilizarea mai eficientă a timpului depinde de decizia ta de a gestiona timpul - în loc să lași
timpul să te gestioneze. Această perspectivă este primul pas către a (re)câștiga controlul asupra
timpului tău. Încercând să-ți gestionezi timpul, poți descoperi că modalitatea de a te ocupa de
situații-criză creează unele dintre problemele tale de gestionare a timpului. Mai tarziu, vi se va
solicita să enumerați din experiență problemele pe care considerați că le aveți în gestionarea
timpului.
În conceperea strategiei de gestionare eficientă a timpului, se ține cont de:
1. Conștientizarea nevoii de timp pentru a învăța cum să folosiți timpul.
2. Principiile utilizării timpului sunt doar orientative.

 Instrumente de lucru necesare pentru un management eficient al timpului

1. Chestionar de gestionare a timpului
DA NU
1. _____ _____ Aveți - în scris - un set clar de obiective de viață?
2. _____ _____ Aveți un set similar de obiective pe termen scurt pentru următoarele 6 luni?
3. _____ _____ Ai făcut ceva astăzi pentru a te apropia de obiectivele vieții tale?
4. _____ _____ Ați făcut ceva astăzi pentru a vă apropia de dvs. obiective pe termen scurt?
5. _____ _____ Aveți o idee clară despre ce doriți să realizați săptămâna viitoare?
6. _____ _____ Încercați să efectuați cele mai multe sarcini importante în timpul dvs
primordial? (perioada din zi în care sunteți cel mai productiv)
7. _____ _____ Stabiliți priorități în funcție de importanță, dar nu de urgență?
8. _____ _____ Utilizați constructiv timpul de transfer (presupunând că puteți)?
9. _____ _____ Te concentrezi pe obiective în loc de proceduri, judecându-te după realizări în
loc de activitate?
10._____ _____ Împarți cu alții cât de mult dintr-un proiect poți?
11. _____ _____ Delegi sarcini provocatoare, precum și de rutină?
12. _____ _____ Delegi autoritatea împreună cu responsabilitatea?
13. _____ _____ Folosești în mod eficient ajutorul altor persoane pentru a-ți controla mai bine
timpul?
15. _____ _____ În cadrul ședințelor organizației de studenți, încercați să cristalizați care sunt
problemele și să rezumați problemele, deciziile luate și responsabilitățile atribuite?
16. _____ _____ Încercați să gestionați problemele prin telefon sau în persoană, ori de câte ori
aveți de ales, folosind comunicarea în scris (și e-mail) doar atunci când este clar necesar?
17. _____ _____ Vă forțați să luați rapid decizii minore?
18. _____ _____ Stabiliți termene pentru dvs. și pentru alții?
19. _____ _____ Vă faceți timp să planificați? Utilizați periodic un jurnal de timp?
20. _____ _____ Aveți într-adevăr controlul asupra timpului dvs? De obicei, decideți în privința
acțiunilor dvs, mai degrabă decât decid circumstanțele sau alții pentru dvs?
Dacă ați răspuns „NU” la oricare întrebare, puteți beneficia de utilizarea principiilor de
gestionare a timpului. Revizuiți propriile acțiuni și determinați ce puteți face pentru a remedia
deficiența/ele.
2. Jurnal de timp (zilnic)
Durata recomandată - cel puțin 1 săptămână
Chiar dacă simțiți o anumită rezistență sau incertitudine, nu este o pierdere de timp.
Instrucțiuni pentru completarea jurnalului de timp zilnic:
1. Introduceți data și enumerați-vă obiectivele zilnice. Acestea ar trebui să fie listate în ordinea
priorităților. Ori de câte ori este posibil, enumerați obiectivele în termeni de rezultate, nu de
activitate.
Rețineți 4 criterii sau obiective în timp ce le setați:
a) În termeni măsurabili (voi ști dacă le-am atins)
b) Realizabil (pentru a evita frustrarea încorporată)
c) Solicitant (pentru a asigura sentimentul de realizare)
d) Flexibil (în situațiile în care se întâmplă modificări asupra cărora nu am control).
2. Stabiliți termene pentru fiecare obiectiv. Determinați la ce oră a zilei veți fi deja îndeplinit
fiecare obiectiv. Acest pas servește ca un memento pe tot parcursul zilei și oferă o forță majoră
pentru a depăși procrastinarea, indecizia și distragerile.
3. Înregistrați toate acțiunile semnificative din punct de vedere al rezultatelor în fiecare
perioadă de 15 minute. Nu așteptați până la prânz sau sfârșitul zilei sau un beneficiu major –
urmărirea întreruperilor – se vor pierde. Fiți detaliați în înregistrarea dvs. Exemple: colegul x la
ora 10:00 a venit pentru socializare/ 10:20 M-am lăsat absorbit de Facebook/ Instagram etc.
4. Prioritizați fiecare acțiune. În a doua coloană, notați fiecare prioritate, așa cum este indicat.
„Important” = sugerează doar consecințe pe termen lung
„Urgent” = sugerează doar consecințe imediate.
Exemple:
Prins în rutină – mail-uri (4 = rutină).
Învățat pentru examenul de mâine. (3 = urgent).
Realizare proiect la o materie de bază, cu termen-limită 2 săptămâni. (2 = important, nu
urgent).
Intâlnire cu un coleg mai bine pregătit pentru a învăța pentru examenul de mâine. (1 = urgent și
important).
Această coloană ar trebui să prezinte o privire de ansamblu asupra eficienței utilizării timpului.
5. Comentați fiecare acțiune. Includeți posibile delegări în cazul întâlnirilor organizației de
studenți (identificați și stabiliți termenul limită pentru finalizarea delegării sau alte etape pentru
a îmbunătăți utilizarea timpului). Ca și în cazul Pasului 3, acest pas ar trebui să fie făcut în timp
ce acțiunea este înregistrată. Faceți analiza imediat, chiar dacă o mai puteți schimba pe parcurs.
6. Întrebările la care se va răspunde imediat după finalizarea jurnalului de timp:
A) V-ați îmbunătățit eficacitatea prin stabilirea obiectivelor zilnice și a termenelor-limită?
1. De ce? De ce nu?
2. Au fost obiectivele și termenele-limită exigente, dar totuși realiste? Dacă nu, de ce?
(exces de încredere, încercarea de a le atinge prea grea, estimări de timp nerealiste,
predispoziție spre distragere?)
3) Care dintre obiectivele tale zilnice au contribuit direct îndeplinirea obiectivelor pe termen
lung?
4) Ce obiective ar fi putut fi delegate?
B) La ce oră ai început primul obiectiv?
1) Ai fi putut începe mai devreme?
2) Te-a distras ceva de la a-l completa? Ce? De ce? Ai fi putut evita distragerea?
3) Ai recuperat imediat timpul pierdut și te-ai întors imediat la sarcina ta?
C) În ce măsură ai atins fiecare obiectiv?
Obiectiv % Îndeplinit Motiv neîndeplinire
1. ________________ ____________ _________________________
2. ________________
3. ________________
4. ________________
5. ________________
6. ________________
____________ _________________________
____________ ________________________
____________ ________________________
____________ _________________________
____________ _________________________

D) Care a fost cea mai lungă perioadă de timp petrecut neîntrerupt în îndeplinirea
obiectivului (cu excepția reuniunilor și a mesei)?
1) Care perioadă a zilei a fost cea mai productivă? De ce?
2) Care perioadă a fost cel mai puțin productivă? De ce?
3) Este cel mai probabil un model obișnuit? Da ______ Nu _____
4) Dacă da, cum ai putea să-ți programezi timpul sau să îți pregătești activitățile pentru a profita
cât mai bine de ele?
5) Cum ai putea face alte perioade ale zilei la fel de productive?
E) Cine / Care a fost întreruperea ta cea mai frecventă?
1) Care sunt cauzele?
2) Cum pot fi acestea controlate, minimalizate sau eliminate?
F) În ordinea importanței, enumerați toate tipurile de întreruperi cărora trebuie să le faceți
față: ex. telefon, vizite inopinate ale prietenilor, întâlniri neprogramate, crize neașteptate,
mail-uri, întreruperi proprii, distrageri vizuale, zgomot etc. Pentru fiecare dintre primele trei,
enumerați 2-3 pași pe care i-ați putea face pentru a-i controla.

Întreruperi Pași control

1. _____________________________ a) _____________________________
b) _____________________________
c) _____________________________

2. _____________________________ a) _____________________________
b) _____________________________
c) _____________________________

3. _____________________________ a) _____________________________
b) _____________________________
c) _____________________________
4. _____________________________

5. _____________________________

G). Enumerați cele 5 activități care consumă cel mai mult timp, dar care ar fi putut fi
gestionate de către altcineva sau nu ar fi trebuit făcute deloc.

Acțiuni Cum te vei descurca data viitoare?

1. _____________________________ ______________________________

2. _____________________________ ______________________________

3. _____________________________ ______________________________

4. _____________________________ ______________________________

5. _____________________________ ______________________________
H) Ați avut tendința de a înregistra „activități” sau „rezultate”?
I) A apărut o tendință de auto-corectare în timp ce îți înregistrai acțiunile?
J) Dintre soluțiile sugerate mai sus, pe care 3 le vei implementa imediat?

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________

Exemplu materiale de lucru training:

Tabel jurnal de timp (de completat zilnic) pag. 13-14

Fișă de analiză a jurnalului de timp

1. Îți stabilești obiective / activități zilnice?

2. În ce categorii sau activități majore te implici?

3. Ai avut un obiectiv prioritar numărul 1?

A. La ce oră ai început acest obiectiv?

b. Ai fi putut începe mai devreme?

4. Care a fost cea mai lungă perioadă neîntreruptă din ziua ta?
5. În ce perioadă a zilei ai fost cel mai productiv? Dar cel mai puțin productiv?

6. Care a fost cea mai comună sursă de întrerupere? Care au fost cauzele acestor întreruperi?

7. Ce activități ți-au luat prea mult timp? Dar prea puțin timp?

8. De ce activități s-ar fi putut ocupa altcineva?

9. Ați înregistrat activități sau rezultate?

10. Pentru care activități credeți că puteți obține cele mai importante economii de timp?

ANALIZA TEMPORALĂ

ANALIZĂ TEMPORALĂ 1

ÎNTRERUPERILE TELEFONICE

CAUZE SOLUȚII

INTERNE

1. Neconștientizarea seriozității. Întocmește jurnalul de timp al apelurilor telefonice.

Evaluează originea, întinderea și cauzele.

2. Fără planificare de preluare. Dezvoltă planul de delegare către cei ce te pot

ajuta (dacă este cazul).

3. Te bucuri de socializare. Fă-o altcândva. Respectă prioritățile.

4. Ego. Sentimentul de importanță. Nu supraestima importanța disponibiliății tale

pentru alții.
5. Dorința de a fi disponibil. Distinge între a fi disponibil pentru consultări

legate de activitate și socializare.

6. Nu există planuri de indisponibilitate. Ora liniștită; Este important să existe perioade

bine stabilite pentru preluarea apelurilor /

citirea email-ului.

7. Dorința de a fi informat. Respectați-vă programul / planurile. Colegii

implicați în proiect/ activitate vor în mod

natural să te țină la curent cu tot ceea ce fac, mai

degrabă decât pur și simplu cu esențialul.

8. Dorința de a fi implicat. Recunoaște pericolul implicării prea mari.

Desparte-te de de sarcini și telefoane de rutină.

9. Lipsa delegării. Deleagă mai multe. Întrebări directe către

persoane responsabile (în cadrul proiectului

comun).

10. Nu există apeluri planificate. Enumerați subiectele de discutat. Plan.

11. Membrii echipei supra-dependenți. Nu luați deciziile în locul lor. Încurajați inițiativa.

Permiteți greșeli.

12. Lipsește autodisciplina. Dezvoltați planul, implementați, monitorizați

progresul. Atribuie responsabilitatea către

unul dintre colegi.

13. Incapacitatea de a încheia conversația. Învață și practică tehnici: Limită de timp

prestabilită („Da, Tom, pot să vorbesc cu

tine câteva minute.”)

Previziunea finalului („Kim, înaintea să închidem

discuția…”)

Fii sincer („Îmi pare rău, Pat, trebuie să plec.”)

14. Estimare nerealistă a timpului alocat apelului. Setează să fii întrerupt cu amintirea

unei alte activități urgente.

Atenţie. Folosește un cronometru setat la 3 minute

în fața telefonului. Realizează cum un apel

poate dura mai mult decât este necesar.

15. Teama de a jigni. Nu fi suprasensibil! Este important să te

concentrezi pe prioritățile tale.

EXTERNE

17. Neplanificarea acțiunilor. Analizați situația și dezvoltați un plan. Discutați

cu colegii, implementați și susțineți

îndeplinirea sarcinilor din cadrul proiectului.

18. Apeluri direcționate greșit. Nu te ocupa de apeluri care nu privesc sarcina de

care te ocupi tu.

20. Responsabilități confuze în echipă. Clarifică. Antrenează și lucrează cu colegii tăi.

ANALIZĂ TEMPORALĂ 2

VIZITE INOPINATE

CAUZE SOLUȚII

INTERNE

1. Neconștientizarea seriozității. Fă-ți timp! Jurnal de vizite (de studiat/ întâlniri ale

organizației de studenți și personale;

programate și neprogramate). Evaluează amploarea și

cauzele.

2. Fără planificare. Dezvoltă un plan. Organizează programările,

în funcție de priorități.

3. Ego. Sentimentul de importanță. Recunoaște. Nu supraestima importanța

disponibilității tale pentru alții. Planifică

vizitele,

pauzele de cafea și de prânz.

4. Te bucuri de socializare. Fă-o în alte momente (cafea, prânz). Focus pe

priorități.

5. Dorința de a fi disponibil. Distinge între disponibitatea pentru întâlnirile de

studiu/ ale organizației de studenți și

socializare.

6. Nu există planuri de indisponibilitate. „Ușa deschisă” modificată; menține o „oră liniștită”

pentru studiu neîntrerupt.

7. Dorința de a fi informat. Fă-o în mod planificat, nu-ți pierde timpul pe rețele

de socializare.

8. Teama de a jigni. Planifică mai multe dialoguri pentru a explica lipsa

ta de timp pentru a-ți vizita prietenii.

9. Lipsa delegării. Deleagă mai mult/e. Delegări directe către

persoane responsabile din cadrul grupului.

Sunteți în egală măsură responsabili de

proiect.

10. Așteptări de la colegii de echipă să Așteaptă informații numai în cazul abaterii de la

verifice excesiv cu tine toate informațiile. planul stabilit.

11. Incapacitatea de a încheia vizitele. Du-te tu în vizită. Întâlnește-te în afara spațiului

tău. Planifică finalul vizitei („Există ceva ce

mai vrei să adaugi înainte de a pleca?”)

Colegii te întrerup pentru a-ți reaminti

o problema urgentă.

(„Îmi pare rău, dar chiar trebuie să mă întorc la

ceva urgent acum.) Ridică-te și mergi spre

ușă.

12. Estimări nerealiste ale timpului. Ține un jurnal al tuturor vizitelor în 1-2 zile.

Recunoaște dificultatea estimării timpului alocat

pentru socializare.

EXTERNE
13. Politica ușilor deschise. Recunoașterea că politica ”ușilor deschise” nu

înseamnă fizic deschise, ci mai degrabă

deschise pentru cei care au nevoie de ajutor.

Modifică ”ușa deschisă” prin închiderea în mod

regulat pentru perioade de concentrare.

14. Responsabilități confuze. Clarifică responsabilitățile tuturor. Stabilește clar cu

colegii cine se ocupă de fiecare parte de informație

și asigură-te că toată lumea a înțeles ce are

de realizat.

ANALIZĂ TEMPORALĂ 3

ÎNTÂLNIRI (ALE ORGANIZAȚIEI DE STUDENȚI)

ÎNAINTEA ÎNTÂLNIRII

1. Lipsa scopului. Nici o întâlnire fără scop, în scris dacă este posibil.

2. Lipsa agendei. Nicio întâlnire fără agendă. De notat ordinea de zi

pentru întâlnirea programată; e-mail sau

verbalizarea agendei dacă întâlnirea

nu este programată. Asigură-te că

participanții sunt pregătiți.

3. Oameni greșiți, prea mulți sau puțini. Doar cei necesari pentru subiectul discuției ar

trebui să fie prezenți.

4. Timpul alocat greșit. Asigură-te că ai stabilit timpul necesar.

5. Locul greșit. Selectează locația în concordanță cu obiectivele

întâlnirii, pentru evitarea întreruperilor,

inclusiv cu echipare fizică adecvată, dacă

este necesar, minimizând deplasarea inutilă a

colegilor.

6. Fără planificare. Planificarea corespunzătoare pentru întâlniri mai

eficiente.

7. Prea multe întâlniri. Testarea necesității unei întâlniri „regulate” sau

reducerea timpului la jumătate pentru

întâlniri care durează mult timp.

8. Notificare inadecvată. Furnizează o notificare/ e-mail scrisă cu toate

elementele esențiale inclusiv contribuția

preconizată a fiecăruia la întâlnire și

materiale necesare pregătirii întânlirii.

9. Prea puține întâlniri. Evaluează nevoia de participare, informații și

coordonare. Programează în consecință.

10. Nu începe la timp. Începeți la timp. Prin întârzierea începerii pentru

sosirile cu întârziere, inițiatorul întâlnirii îi

 penalizează pe cei care ajung la

timp!

PE PERIOADA DESFĂȘURĂRII

11. Socializare. Treci direct la subiect. Socializează mai târziu. Cere

colegilor să-și oprească telefoanele mobile.

12. Permiterea întreruperilor. Stabilește limite și anunță pe toată lumea. Așteaptă

pauza de cafea sau de prânz pentru a trimite

mesaje.

13. Nerespectarea punctelor de pe ordinea Așteaptă-te la respectarea agendei. Rezistă

de zi. planurilor „agendei ascunse”.

14. Imposibilitatea de a seta Setează un termen-limită pentru întâlnire și pentru

ora de încheiere. fiecare punct de pe ordinea de zi. Alocă timpul de

discuție potrivit, în concordanță cu

importanța subiectului.

15. Păstrarea oamenilor prea mult timp. Lasă-ți colegii să plece după contribuția

preconizată, dacă prezența lor nu mai este

necesară.

16. Indecizia. Ține minte obiectivul întânirii și îndreaptă-te către

acesta.
17. Decizii fără rezumarea concluziilor. Sumarizează concluziile pentru a te asigura de

acordul tuturor și reamintește-le

participanților de sarcini.

18. Neterminarea la timp a întâlnirii. Termină la timp. În caz contrar, nimeni nu-și poate

planifica programul care urmează.

19. Nerespectarea concluziilor. Rezumă concluziile pentru a te asigura de acordul

participanților și reamintește-le sarcinile.

Urmărește parcursul prin e-mail/

altă formă de memento.

ANALIZĂ TEMPORALĂ 4

GESTIONAREA CRIZELOR

CAUZE INTERNE

1. Neconștientizarea importanței. Țineți un jurnal. Analizați sursa, cauze, seriozitate,

factori controlabili.

2. Lipsa planificării. Categorizați crizele și cauzele. Chiar dacă durează

mai mult să planificați la început, vă

salvează timp ulterior.

3. Eșecul de a anticipa. Așteptați-vă la neașteptat! (Amintiți-vă: dacă

 ceva poate merge rău, va merge rău). Acțiunea de

anticipare este în general mult mai eficientă

decât acțiunea de remediere.

4. Supraveghere prea asiduă. Încercați prea mult, așadar planificați mai puțin.

Lăsați 20% din zi neplanificată, permițând

astfel să gestionați eventualele crize apărute.

5. Exagerarea excesivă. Nu toate problemele sunt crize. Limitați-vă

răspunsurile prin a) ignorarea problemelor care pot

fi ignorate; (b) delegarea tuturor celor rămase

cu care ceilalți membri se pot descurca; c)

manipularea exclusivă a problemelor pe

care singur le puteți rezolva.

6. Combaterea ”incendiilor”. Recunoașteți că este mai important să preveniți

incendiile noi ca să nu ia amploare, nu să cheltuiți

resurse importante pentru a stinge tot

timpul ”focuri” vechi. Focus pe prevenție!

7. Procrastinarea. Recunoașteți pericolul inerent în amânarea

excesivă a acțiunilor care conduc la presiuni

din cauza termenului-limită și deseori la

afectarea judecății sub imperiul stresului.

8. Neacordarea atenției la posibilele Analizați ceea ce ar putea merge prost. Configurați

aspecte negative ale situației. consecințele unei decizii. Plan de urgență.

CAUZE EXTERNE

9. Estimări nerealiste ale timpului. Recunoașteți că totul durează mai mult decât

credeți. Analizați subestimările

caracteristice,

apoi adăugați ”perne de salvare” adecvate tuturor

estimărilor critice - de ex. 20%.

10. Schimbarea priorităților. Schimbarea priorităților înseamnă lăsarea sarcinilor

neterminate, ceea ce dăunează moralului, dacă se

face excesiv. Calculați costurile, discutați cu

colegii grupului și faceți sugestii pentru reducerea

frecvenței de întrerupere.

11. Eroare umană/ defecțiune ale Anticipați. Organizați resurse (umane și materiale)

pentru ajustare rapidă și compensare eficientă.

Presupune un plan organizat pentru eșec (telefon /

computer / xerox), modalități de rezolvare

dinainte cunoscute.
12. Raportarea lentă a veștilor proaste. Dezvoltați o filozofie de acceptare a greșelilor

efectuate de membrii echipei - face parte

din procesul de învățare. Subliniați colegilor că

raportarea rapidă a unei greșeli sau

a unei părți din proiect care nu a fost realizată poate

evita o criză majoră.

13. Neacordarea atenției la posibilele Analizați ceea ce ar putea merge prost. Configurați

aspecte negative ale situației. consecințele unei decizii. Plan de urgență.

ANALIZĂ TEMPORALĂ 5

LIPSA OBIECTIVELOR, PRIORITĂȚILOR, A PLANULUI ZILNIC

INTERNE

1. Neconștientizarea importanței. Recunoașteți importanța!

2. Lipsa unui sistem eficient. Dezvoltați-l! Materiale de lucru: fișă de planificare,

obiective zilnice, priorități și termene.

3. Nealocarea timpului pentru a planifica. Recunoaște că planificarea inițială durează, dar

economisește de 3-4 mai mult timp ulterior

și duce la rezultate mai bune.

4. Orientare către criză. Aceasta presupune că crizele sunt inevitabile, însă

nu este neapărat adevărat. Majoritatea

crizelor sunt relativ previzibile. Permiteți mai

mult timp de planificare și planificați mai departe

situațiile neprevăzute.

5. Să am succes la asta? Rezultatele planificate sunt, în mod previzibil, mai

de succes decât rezultate obținute prin

șansă.

6. Lipsa autodisciplinei. Impuneți-vă termenele. Încercați obiectivele,

prioritățile și planul zilnic pentru o lună.

Cereți ajutor. Monitorizați și evaluați progresul.

7. Orientat spre acțiune. Dacă sunteți mai degrabă orientați către acțiune

decât spre gândire, recunoașteți că

majoritatea problemelor rezultă din acțiune fără

gândire. Cei care știu ce să facă, reușesc o dată.

Cei care știu de ce să facă, reușesc iar și iar.

Așadar, ia-ți timp de gândire și apoi acționează.

8. Teama de angajament. Recunoașteți că obiectivele înseamnă angajament,

dar înseamnă în același timp să știi și când

ai reușit.
9. Probleme de stabilire a priorităților. Învăța. Îți va fi de folos în viața profesională, fiind

una dintre cele mai productive sarcini

manageriale.

10. Te gândești că planul nu va funcționa. Urgențele pot perturba, însă daunele sunt mai mici

dacă ziua planificată a însemnat că cele mai

importante sarcini au fost realizate.