JOC SI ACTIVITATE

 Bornea Elena Victoria

 Ghican Elena Casiana
 Ispas Rebeca
 Lupu Madalina
 Primul an de viata

Principii care trebuie respectate :

-jocul și jucăriile sa fie specifice
vârstei
- jucăriile să fie cât mai simple
-evitarea jucăriilor periculoase L.

Jocul Permoud(1994) oferă o prețioasă

listă de jucării :
- între 1 și 4 luni: jucării colorate,
care zornaie
-între 4 și 8 luni: jucării muzicale,
animale din cauciuc -între 8 și 1
an : jucării care nu se sparg
Prima copilarie
 R.Caillois (1953) ofera o clasificare pentru principalele tipuri de activități ludice.

 El vorbeste de 4 forme de structuri:

-Agón(competitie)
-Alea(hazard)
-Mimicri(mimetism)
-Ilinx(vertij)
Tipul de joc oscilează in functie de mai multi factori:
- Mediu de proveniență(rural sau urban)
-Anotimp
-Moda(păpusa Barbie)

În etapa anteprescolara se trece de la jocuri de mânuire a obiectelor la jocuri

simbolice. Pana la 3 ani copilul nu stie sa se joace cu alt copil.
 L. Pernoud(1994) Principalele tipuri de jocuri:

Între 12 - 18 luni (jucării pe roțile, nisip si apa, plastilina)

Intre 18 luni si 2 ani ( jucării muzicale, jucării care se pot transporta)

Între 2 și 2 ani jumătate apar preferinte in functie de sex ( băieții

prefera mașinuțe iar fetele papusi)
Între 2 ani și jum si 3 sunt pe rol jocurile de imitație a adultului,
mingea, cărțile cu poze si tricicleta
La 3 ani jocuri cu subiect care stimulează imaginatia( fetița face pe
doctorul, baiatul pe soldatul)
Jocul in perioada prescolara

  -Începând cu vârsta de 3 ani jocul devine activitate fundamentală, un

excelent mijloc de dezvoltare intelectuală, morală, estetică şi fizică,
satisfăcând tendinţele copilului de cunoaştere, de creaţie şi independenţă.
Jocul în perioada preşcolară începe să fie orientat de un scop, să implice efort
pentru obţinerea unui rezultat, să fie însoţit de bucuria creaţiei şi a
succesului, impune reguli şi o coordonare a acţiunilor în grup.
Jocul in perioada prescolara

Tipurile de joc în evoluția copilului

Jocul este extrem de divers în formele sale. Există foarte multe moduri de clasificare a jocului. Nu ne vom opri la o
trecere în revistă a tuturor clasificărilor, ci suntem interesați să redăm în esentă pe acelea care sunt caracteristice
vârstei preșcolare. Jocurile cele mai cunoscute ale copiilor, manifestate în general între 3-6 ani sunt de două tipuri:

Jocurile simbolice (2/3-6 ani) - care folosesc situațiile create și simbolurile

Jocurile cu reguli (5/6 ani în sus) - care se referă la cunoașterea și respectarea unor reguli.
 După modul în care jocul
contribuie la dezvoltarea
copilului, Sarah Smilanski și
Leah Shefatya (apud Vrăjmaș,
E. Coord., 2000) au identificat
patru tipuri de jocuri:
Jocul funcțional- în care copiii
explorează funcțiile și proprietățile
obiectelor și ale materialelor din mediul
lor. Ei trec acestea prin simțurile lor și,
astfel, curiozitatea este stimulată.
Jocul de construcții- prin care copiii
utilizează obiectele pe care le-au
cunoscut prin jocul funcțional, în a
realiza construcții de case, drumuri,
obiecte complexe
Jocul cu reguli- în acest tip de actvități,
copiii se conduc dupa reguli pe care le
respectă toți participanții. Aceste reguli
trebuie cunoscute, acceptate și respectate
pentru ca jocul să reușească (exemplu: de-a
v-ați ascunselea; jocurile cu jetoane și pe
diferite table de joc)

Jocurile de roluri- în acest tip de jocuri, copiii se prefac

că sunt altcineva: de-a mama și tata; de-a pompierii; de-
a medicul etc.
O alta clasificare a jocului, având drept criteriu forma pe
care o îmbracă, este dată de Tindall și Weller (1980,
p.8):

Jocul de explorare- presupune încercările și tentativele

copilului de a cunoaște și a descoperi lucruri noi.
 Jocul de mișcare – presupune folosirea corpului în activități
care solicită competențele fizice ale copilului. Mișcarea este
importantă pentru dezvoltare prin însuși faptul că determină
dezvoltarea psihică, permite activismul în explorarea lumii și
controlul asupra corpului

Jocul de manipulare- este cel care antrenează

capacitățile de coordonare, controlul lor și aptitudinile
necesare.
Jocul de socializare- implică interacțiunile
copilului cu ceilalți, acțiunea de a da și a
lua, precum și înțelegerea faptului că nu
este singur în ceea ce face.

Jocul de simulare- constă în folosirea imaginației de

către copil în a transforma obiectele și lucrurile cu care
se joacă în simboluri ale lumii exterioare.
 Jocul de soluționare a problemelor-
caracterizat prin efort de gândire și căutare a
soluțiilor la diferite probleme.

Jocul distructiv și/sau agresiv- copilul distruge anumite

jucării sau este agresiv.
APLICAȚIE!
Varsta scolara mica
Imaginatia reproductiva Imaginatia creativa

- Ordonarea cronologica
- Reconstituirea
- Materializata prin
faptelor/
desene, compuneri
evenimentelor
literare si muzicale

In primii doi ani, desenul este infantil (reprezinta un

singur plan), nerespectand marimi si proportii

Creatia literara este descriptiva, mai apoi adaugand

ornamente stilistice
La nivelul clasei a 4-a
+ In a 3-a
copilarie se
Aproape de 9 ani diversifica si
interesele:
Sut raspandite TV,
jocurile La 8 ani calculator iar
competitionale, la baieti
intelectuale (sah, Devine atras de apare
table) biciclete, patine, deschiderea
role, fiind prezenta spre tehnica:
si nevoia de a masini,
Colectionarea de construi (jucarii, jucarii
timbre, ilustrate, ascunzatori etc) mecanice
scoici, plante
 COOPERATIVE GAMES: A WAY TO MODIFY
AGGRESSIVE AND COOPERATIVE BEHAVIORS IN
YOUNG CHILDREN
JOCURILE DE COOPERARE: UN MOD DE A MODIFICA COMPORTAMENTELE AGRESIVE
SI COOPERATIVE LA COPII.
A K Bay-Hinitz, R F Peterson, and H R Quilitch Journal of Applied Behavior Analysis
OBIECTIVE:

Studiul a avut ca
obiectiv influenta
jocurilor cooperative
si competitive asupra
comportamentelor
agresive si
cooperative la copiii
cu varste cuprinse
între 4 și 5 ani.
PARTICIPANȚI

70 de copii
4-5 ani

Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4

m = 11 m = 13 m = 12 m = 17
METODOLOGIE:
Joc liber – copiilor nu li se ofera
instrucțiuni, pot face orice doresc însă
jocurile structurate nu le sunt disponibile
Joc cooperativ – copiii
sunt instruiți că trebuie
să lucreze în echipă
Joc competitiv – copiii trebuie să
concureze unii împotriva celorlalți, pentru
a se stabili un învingător și un învins.
DESIGN EXPERIMENTAL CU MĂSURI
REPETATE

Grupele 1 –
2=
secvență
ACAB

Grupele 3 –
C = joc 4=
competitiv secvență
ABCB

B = joc A = joc
cooperativ liber
 DEFINIȚII
C. Agresiv = comportament ce implica actiuni C. Cooperativ = comportament ce era indreptat spre alt copil
destructive sau violente fata de alta si implica intr-ajutorarea. C. cooperative implica:
persoana/obiect, cu raspuns atat fizic cat si a) impartirea, ajutarea, realizare aunei sarcini cu alt
copil, lucrul in echpa, impartirea de material,
psihic. Erau marcate ca fiind comportamente
b) support fizic (se ridica de pe jos) sau implicarea in
agresive atunci cand un copil face una dintre contact fizic de natura afectiva (tinut de bana, imbratisat,
urmatoarele : pupat, etc)
a) lovea, musca, zgaria, tragea, sarea pe c) comportament verbal cum ar fi oferirea de
cineva, punea piedica, arunca cu obiecte sau instructiuni, oferirea de ajutor, etc.
incerca
b) arunca obiectele si echipamentul, lovea
usile, peretii sau mobile, spargea sau
distrugea jucarii, arunca obiectele de pe
rafturi
c) ameninta la atac fizic, jignea, incerca sa
excluda alti copii din activitati, etc.
REZULTATE ȘI DISCUȚII
 Grupele 1,2,3: comportamente cooperative si mai multe agresive, atunci cand au jucat jocuri
competitive, lucru similar si in gr4 dar intr-un mod mai putin semnificativ.
 Grurpele 1,3,4 au aratat ca tipul de joc jucat poate afecta comportamentul in timpul sesiunile de joc
liber, chiar si atunci cand acestea sunt masurate in ziua urmatoare.
 Profesorii au ales o varietate de jocuri competitive si cooperative iar rezultatele au aratat ca nu e un
joc particular cel care afecteaza comportamentul, ci organizarea cooperativa/comparativa a jocului.
Mai mult, unele jocuri pot fi mai atractive pentru copii, ceea ce inseamna ca au un efect mai mare
asupra acestora decat altele.
 In concluzie, jocurile de cooperare au scazut nivelul agresivitati si au crescut nivelul cooperarii, in
timp ce jocurile de competitivitate au grescut nivelul agresivitatii si au scazut nivelul cooperarii
BIBLIOGRAFIE
 Tindall, Bailliere, Weller, Barbara, F., - Helping Sick Children
Play, Ed. Cassel Ltd, London, 1980.
 Slavin, Robert – Educațional Psychology, Ed. Allyn and Bacon,
1991.
 Vrăjmaș, Ecaterina - Educația copilului preșcolar, Ed.
Prohumanitate, București, 1999
 Munteanu, A. (2017). Psihologia copilului si a adolescentului.
Eurobit.