Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Jocuri de autocunoastere, de prezentare si de cunoastere interpersonala
Jocuri de cooperare si de comunicare
Jocuri de creativitate si de confectionare
Jocuri de energizare si de spargere a ghetii
Jocuri de afirmare
Jocuri de incredere
Jocuri dinamice
Alte jocuri pentru copii ce pot inlocui privitul la televizor
Bibliografie
In joc copilul manifesta liber tot ceea ce a vazut, a inteles, a invatat din jurul sau, din
viata sa. Jocul este de o mare importanta in viata copilului, e tot atat de important ca si
activitatea, munca sau serviciul pentru adulti; jocul produce copilului bucurie.
Jocuri de afirmare
1. Imbratisari muzicale cooperative
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 10 minute.
Materiale: un casetofon sau un instrument muzical.
Obiective:
A incuraja o ambianta destinsa stimuland atitudinea pozitiva a tuturor membrilor grupului.
Procedura:
Suna muzica, timp in care toti danseaza prin incapere. Cand muzica e oprita, fiecare
imbratiseaza o persoana. Nimeni nu trebuie sa ramana izolat. Muzica continua sa sune si
participantii isi pot continua dansul solitar sau cu tovarasul lor. Odata oprita muzica, e
imbratisata a treia persoana. La fiecare pauza grupului i se mai alatura o persoana,
„ imbratisarea” crescand continuu.
Note:
Jocul isi propune sa depaseasca potentialele tensiuni existente la inceputul unei primi
intalniri. Fiecare e lasat sa exprime ce simte si cum a trait jocul.
2. Spalatorul de automobile
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 10 minute.
Materiale: nimic.
Obiective:
A favoriza afimarea fiecaruia, pentru a fi iubit si integrat in grup.
Procedura:
Grupul formeaza doua siruri care se situeaza unul in fata celuilalt. Fiecare pereche se
transforma intr-o portiune a unui aparat de spalat automobile, facand miscarile
corespunzatoare. Mainile mangaie, freaca si lovesc usurel „automobilul”- o persoana care
trece prin tunel. Dupa ce a fost spalata, „reintra” in sistem si alta persoana merge printre
randuri. Jocul se termina cand toate persoanele (automobilele) au fost „ spalate”.
Note:
Exista varianta „trenului de spalat”, in care tot grupul formeaza un cerc, orientat intr-o
directie, cu picioarele desfacute si mainile la nivelul acestora. Astfel toate „automobilele” vor
trebui sa treaca printre picioarele tuturor participantilor.
3. Daca eram.
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 35 de minute.
Materiale: o carte postala, stilou sau creion, pioneze, un panou, o tabla sau un perete
amenajat.
Obiective:
A favoriza cunoasterea si afirmarea fiecaruia.
Procedura:
In decurs de 5 minute fiecare completeaza fisa. Se repartizeaza fisele care contin
propozitii sau intrebari la care se raspunde. Exemple de intrebari: „ daca as fi un automobil as
fi un .”, „daca as fi un loc geografic , as fi.”, „ daca as fi un animal, as fi.”, „daca as fi un
cantec sau o melodie, as fi.”.
Cand aceasta fraza s-a terminat, se strang fisele, se amesteca si se impart dezordonat.
Grupul trebuie sa precizeze cine a scris-o, discutand. Cand sursa a fost ghicita, pe fisa se scrie
numele si se fixeaza pe perete sau pe un panou.
Evaluare:
Optionala. Se pot discuta greutatile pentru identificarea surselor sau se poate initia un
dialog in perechi referitor la ce crede cealalta persoana despre aceste raspunsuri etc.
Note:
Acest joc este mai adecvat pentru participantii care nu se cunosc prea bine. Se poate
inversa dupa prima faza si fiecare participant isi va alege un coleg, raspunzand la intrebarile
„ daca era un.ar fi un.” in locul acelei persoane si poate descoperim niste surprize.
4. Ochelarii
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 15 minute.
Materiale: o rama de ochelari vechi, fara sticle.
Obiective:
A intelege punctul de vedere al celorlalti si cum o alta postura poate schimba parerea
noastra.
Procedura:
Participantii trebuie sa se concentreze pentru a percepe realitatea prin intermediul unor
prisme, adica ochelari. Animatorul explica. „ Acestia sunt ochelarii nesigurantei”. Cand porti
acesti ochelari, devii foarte neincrezut. Cine vrea sa priveasca prin ei, pentru a ne spune ce
crede despre noi?”
Dupa un timp sunt prezentati alti ochelari, fiecare avand o alta optica (incredere, fac totul
rau, toti ma iubesc, nimeni nu ma accepta, etc.)
Evaluare:
In grup. Fiecare poate sa-si exprime cum s-a simtit si ce a vazut prin acesti ochelari.
Acesta poate fi inceputul unui dialog despre problemele comunicarii in grup.
5. Ghemul
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 15 minute.
Materiale: un ghem de ata groasa sau de lana.
Obiective:
A favoriza afirmarea tuturor. A unifica grupul.
Procedura:
Grupul se aseaza in cerc. Animatorul incepe, aruncand ghemul fara a face vreun pas. In
acelasi timp spune ceva bun persoanei careia il arunca. Cine prinde ghemul, apuca firul si-l
arunca altcuiva, cu aceeasi procedura si asa mai departe pana se termina ghemul fara a rupe
ata, doar tesem o panza
Evaluare:
Cum v-ati simtit? Cum apreciati si valorificati unitatea panzei? Se recunoaste grupul in
panza?
6.Corul serii
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 25 de minute.
Materiale: nimic.
Obiective:
A favoriza si incuraja respectul de sine, unitatea echipei. A invata sa gandim pozitiv.
Procedura:
Grupul se aseaza, formand un cerc. Animatorul explica ceea ce fiecare persoana trebuie sa
spuna.
Exemplu:
- numeste floarea, animalul sau copacul de care iti aminteste persoana de alaturi;
- numeste o calitate a persoanei si ofera-i una dintre calitatile tale pozitive ;
- numeste un cuvant, sau mai multe care exprima sentimentele tale de multumire si
satisfactie referitor la aflarea ta in grup.
Evaluare:
Ti-a fost usor sa gasesti calitatile pozitive? Dar sa le auzi despre tine?
7. Copacelul meu
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 20 de minute.
Materiale: nimic.
Obiective:
A favoriza cunoasterea reciproca si a propriei persoane. A incuraja autoafirmarea si
valorificarea pozitiva a fiecaruia. A stimula increderea si comunicarea in cadrul grupului.
Procedura:
Fiecare participant deseneaza un copac, cel care ii place cel mai mult ( ca specie), cu
radacini, trunchi, crengi, frunze si fructe. La radacini va scrie calitatile si capacitatile pe care
le are. In crengi, trunchi – calitatile pozitive, lucrurile frumoase ce le face. Frunzele si fructele
vor reprezenta succesele si triumfurile.
La sfarsit se face „expozitia”, pe parcursul careia fiecare va adauga elemente ce sunt
indicate de grup.
Evaluare:
Te apreciezi suficient? Ceilalti au descoperit multe calitati pe care tu nu le-ai inclus? Cum
te simti?
8. Plec in calatorie
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 20 minute.
Materiale: nimic.
Obiective:
A favoriza afirmarea si unificarea grupului.
Procedura:
Toti se aseaza, formand un cerc. Cineva incepe spunand: „ plec intr-o calatorie spre, si voi
lua un”, de exemplu pupic, care il da lui B, aflat la dreapta sa. B acum spune: „ plec in si voi
lua un pupic si o piscatura”, ce i-o da lui C, si asa mai departe.
Note:
Se pot lua si lucruri nemateriale, care doar se transmit.
9. Poc!
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 20 minute.
Materiale: nimic.
Obiective:
A destinde si uni grupul. A intra in contact fizic si a uita de prejudecati.
Procedura:
Animatorul incearca sa piste pe cineva, atingandu-l. daca reuseste, acesta trebuie sa piste
pe altcineva. Pentru a evita de a fi piscat, trebuie sa se opreasca, sa strige POC si sa bata din
palme, tinand mainile intinse inainte. Dar de aici ramane nemiscat. Pentru a reanima aceasta
persoana, jucatorul trebuie sa intre in spatiul format de mainile ei si s-o sarute. In acelasi timp,
fara a da un sarut, aflat intre maini, se afla intr-o zona libera, unde nu poate fi piscat.
Note:
Cand grupul este numeros pot exista cateva persoane care pisca. Pentru a le putea indica,
ele pot avea un semn distinctiv. In cazul unui singur participant ce pisca, e foarte important de
a avea un spatiu redus pentru un schimb mai eficient si contact mai intens.
Jocuri de incredere
1. Elefantii
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 30 de minute.
Materiale: un obiect care produce mult zgomot, panglici pentru a lega ochii.
Obiective:
A mari increderea, acrea un mediu relaxant.
Procedura:
Se alege un ghid ce va conduce turma de elefanti. Ghidul va mentine linistea. Toti ceilalti
isi leaga ochii, luandu-se de maini, formand un sir lung. Ghidul va face semnale cu un
oarecare instrument sau obiect ales de grup. Conditiile jocului trebuie sa fie cunoscute de toti:
- ghidul conduce turma pana la un anumit punct, pe drumul ales de animator,
cunoscand doar el toate obstacolele;
- turma va trebui sa ajunga la capat.
Turma urmeaza sa treaca prin diferite obstacole ( trecatori inguste, pe sub mese).
Din cand in cand, cineva din exteriorul echipei va incerca sa rupa sirul (participantii
trebuie sa poata sa-si mentina capacitatea de a continua jocul).
Evaluare:
Intr-un mediu foarte relaxat, fiecare membru al turmei poate sa-si exprime temerile,
emotiile, increderea in grup etc.
2. Turnul de control
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 15 minute.
Materiale: panglici de stofa.
Obiective:
A dezvolta increderea. A favoriza colaborarea.
Procedura:
Se formeaza perechi si se nominalizeaza cine este „ avion” si cine „ turnul de control”. Se
face o pista cu doua randuri de scaune si obstacole pe traseul de aterizare. „ Avionul” are ochii
legati si „ turnul de control” trebuie sa-l dirijeze verbal, evitand obstacolele pentru o aterizare
formidabila. Dupa aceasta rolurile se schimba, fiind posibila si modificarea situatiei pe pista
de obstacole.
Evaluare:
Cum s-au simtit participantii?
Note:
„ Turnurile de control” trebuie sa mentina „ avioanele” in zbor pana ce ele vor putea sa
intre pe pista de aterizare.
3. Gradinarul
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 25 de minute.
Materiale: o caldare sau un alt obiect folosit la gradinarit, panglici de stofa.
Obiective:
A dezvolta increderea in sine insusi. A favoriza orientarea in spatiu.
Procedura:
Jucatorii formeaza doua randuri, la distanta de aproximativ 2 m unul de altul. Ei reprezinta
copacii dintr-o alee. Unul dintre membrii grupului e „ gradinarul” care trebuie sa traverseze cu
ochii inchisi, tot drumul ( dintr-un capat al aleii in celalalt) pentru a-si lua caldarea. Drumul
trebuie astfel trecut, incat sa nu fie atinsi copacii. Daca conditia este incalcata, jucatorul iese
din joc, acesta fiind continuat de o alta persoana. Acelasi lucru se intampla in cazul in care se
ajunge la finis. Jocul ia sfarsit cand se epuizeaza numarul participantilor.
Note:
Pentru participantii mai mari jocul se poate complica, prin schimbarea traiectoriei, de
exemplu sa aiba intorsaturi, etc.
4. O pereche de statui
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 15 minute.
Materiale: panglici de stofa.
Obiective:
A favoriza contactul corporal. A intari increderea.
Procedura:
In grupuri de 3, unuia i se leaga ochii, altul devine „ statuie”. Statuia incremeneste, iar cel
cu ochii legati incearca sa perceapa pozitia, pentru a o imita, atingand „ statuia”. Atunci cand
considera ca a reusit, roaga observatorul ( a treia persoana) sa-i dezlege ochii. Se compara
rezultatele. Apoi jucatorii se schimba cu rolurile.
Evaluare:
Nu v-a deranjat sau incomodat contactul fizic? Ce v-a placut mai mult?
Note:
Se poate realiza in grupul „ mare”, alegand 3-4 statui si divizand restul persoanelor in
jumatate, in observatori si imitatori, care isi vor schimba consecutiv rolurile.
5. Colectia
Marimea unui grup este de la 10 pana la 30 de participanti.
Timp de desfasurare: 20 de minute.
Materiale: diferite obiecte, cel putin unul pentru fiecare persoana.
Obiective:
A intari increderea si orientarea in spatiu.
Procedura:
Grupul e divizat in subgrupuri A si B. Toti jucatorii din A inchid ochii, iar cei din B strang
diferite obiecte. Cei din A trebuie sa ia un numar cat mai mare de obiecte, urmand indicatiile
celor din B. Apoi A si B isi schimba rolurile.
Evaluare:
Cum ati perceput spatiul? Ati intalnit vreo dificultate? Cum vi s-a parut comunicarea cu
colegul?
Note:
Se poate pune conditia sa se numeasca obiectul, inainte ca sa se caute un alt
Jocuri dinamice
1. Nimereste gropita
La 5 m de linia de aruncare , fiecare copil sapa cu calcaiul o gropita, in care trebuie sa
arunce cu o pietricica sau o minge mica. Cine izbuteste sa nimereasca de 10 ori in gropita
castiga jocul.
2. Cursa pe numere
Sunt doua echipe, egale ca numar. Fiecare copil primeste un numar, de exemplu de la 1 la
5 daca sunt 5 copii intr-o echipa. Plecarea in cursa se poate face din picioare, din asezat
incrucisat sau stand cu spatele spre directia de alergare. Un copil, ales prin tragere la sorti,
striga un numar, de exemplu 3. cei 2 jucatori din ambele echipe care au acest numar se ridica
si alearga, ocolesc obstacolul din fata ( o minge), sar peste doua linii care reprezinta un sant,
intra in cercul de la capatul traseului, apoi se intorc la locurile de plecare. Ultimul sosit
schimba locul cu cel care a strigat numarul. Daca amandoi sosesc deodata, acelasi copil striga
alt numar.
3. Coroana e rotunda
Se face un cerc mare. Un copil sta in cerc si este legat la ochi. Se plimba prin cerc iar
ceilalti canta:
Coroana e rotunda, / Rotunda e si luna, / Frumoasa e si fata / Pe care o iubesc.
Se aseaza jos, iar cel din mijloc se aseaza si el. Apoi este intrebat:
Pe ce stai? / Pe o ladita. /Cum o dai? / Pe o fetita. /Cum o cheama?
Se spune un nume de copil ce va trece in mijlocul cercului.
4. Taranul e pe camp
Se formeaza un cerc. In mijloc sta un copil. El isi alege pe rand: nevasta, copil, dadaca,
pisica, soarece, branza si butoi, cu care joaca in mijlocul cercului.
Taranul e pe camp, / Ura, draguta mea! / El are o nevasta, / Ura, draguta mea! / Nevasta, un
copil, / Ura, draguta mea! / Copilul, o dadaca, / Ura, draguta mea! / Dadaca un pisoi, /
Ura, draguta mea! / Pisoiul prinde soareci, / Si soarecii la branza, / Ura, draguta mea! / Si
branza e-n butoi, / Butoiul e-n camara, / Ura, draguta mea! /Camara e-ncuiata, / Ura, draguta
mea! /Si cheia e la tata, / Ura, draguta mea!
5. Batistuta
Se formeaza un cerc. Unul ramane afara. Avand o batistuta in mana, porneste in jurul
cercului, cantand versurile de mai jos.
Am pierdut o batistuta / Si ma bate mama, / Cine o are sa mi-o dea, / Ca-l sarut o data. /
Batista parfumata se afla la o fata, / O fata frumoasa / Pe care o iubesc.
Mergand, lasa sa-i cada batista in dreptul unui copil din cerc. Acesta ii va lua locul si va
alerga el in jurul cercului.
6. Sticla si creionul
Avem nevoie de o sticla, o ata lunga de cca 1m si un creion. Fiecare jucator isi leaga
un capat al atei in jurul mijlocului, iar la celalalt capat leaga marginea creionului, astfel incat
sa cada pe mijloc. Apoi avand sticla intre picioare, jucatorii vor incerca sa introduca creionul
in sticla fara ajutorul mainilor. Aceasta operatiune se face mai intai cu fata iar apoi cu spatele.
Cel care reuseste primul sa introduca creionul in sticla este declarat castigator.
7. Mima
Jocul se poate juca in doua echipe de cate doi sau mai multi jucatori. Scopul jocului
este de a ghici mima partenerului. Astfel prima echipa va stabili un cuvant ce poate reprezenta
un lucru, o fiinta, o meserie etc, care va fi transmis unuia dintre jucatorii echipei adverse care
va avea rolul de mim. Acesta va trebui sa mimeze colegilor de echipa cuvantul primit. Mima
se realizeaza doar cu ajutorul gesturilor, a mimicii fetei, prin orice alte mijloace, in afara
cuvintelor verbale. Asadar cel care mimeaza nu are voie sa vorbeasca. Cuvantul poate fi
mimat direct, sau cu ajutorul altor cuvinte care sa duca la identificarea cuvantului „ cheie”.
Dupa primirea cuvantului ce trebuie mimat, mimul va avea circa 1 minut de gandire la modul
cum va mima. Dupa aceea intr-un interval de timp, in comun stabilit de catre cele doua echipe
( de exemplu 5 minute), mimul va trebui sa mimeze. Daca colegii de echipa ai mimului
reusesc sa identifice cuvantul in timp util, sunt declarati castigatori, daca nu invinsi. Apoi
rolurile celor doua echipe se inverseaza. Cuvintele mimate vor trebui sa fie bine intelese si
cunoscute de catre mim.
8. Ratele si vanatorii
Jucatorii unei echipe, asezati pe ambele parti ale terenului de joc, jucand rolul de
„ vanatori”, vor incerca sa loveasca cu o minge jucatorii echipei adverse, care alearga prin
mijlocul terenului si jucand rolul de „ rate”. Mingea se arunca in picioarele celui care alearga
prin mijlocul terenului, care se va feri de minge sarind, astfel incat „ ratei” sa nu i se dea
posibilitatea de a prinde mingea in brate. Daca acest lucru se intampla totusi „ rata” respectiva
are o „ viata” in plus, pe care si-o poate folosi in cazul unei loviri ulterioare. „ Rata” lovita va
parasi jocul ( in cazul in care nu are mai multe „ vieti” salvatoare). Dupa vanarea „ ratelor”
rolul se inverseaza, „ vanatorii” devenind „ rate” si „ ratele” devenind „ vanatori”.
9. Sotron
Pe tern se marcheaza cu creta una din figurile alaturate.
9
7 8
6
4 5
3
2
1
start
9 10
8 7
5 6
4 3
2 1
Echipele sunt formate din 2 sau 3 jucatori. Fiecare jucator va avea in mana cate o
pietricica cu suprafata neteda. Unul dintre jucatori se instaleaza in fata sotronului si arunca
piatra in primul compartiment. Daca aruncarea este reusita jucatorul sare intr-un picior pana in
compartimentul in care a cazut piatra, o impinge cu varful piciorului inapoi, dupa linia de
plecare si sarind revine la locul de unde a plecat. In acest mod arunca piatra in toate
compartimentele urmatoare, sare dupa ea intr-un picior, o impinge peste toate
compartimentele trecute anterior si revine sarind la linia de plecare. Castiga cel care reuseste
sa nimereasca in ultimul compartiment si sa scoata piatra din figura primul, fara greseala. In
cazul in care piatra aruncata cade pe linia delimitativa compartimentelor sau in alt
compartiment decat cel vizat, ori jucatorul nu reuseste sa impinga piatra peste linia de plecare,
acesta cedeaza locul jucatorului urmator, fiind considerate greseli. Cedeaza locul si jucatorii
care, pierzandu-si echilibrul, sar pe doua picioare, trec linia de plecare cand arunca piatra etc.
Cand ii revine randul fiecare jucator continua cu compartimentul la care a comis greseala.
10. Compartimente
Pe tern se traseaza cu creta compartimente in forma de patrate si se numeroteaza cu
cifre.
9 10
6 2 5
8 7
1 4
Suprafata fiecarui compartiment este de 30 cm patrati. Se cere ca fiecare jucator sa
sara in ordinea numerotarii dintr-un compartiment in altul. Fiecare jucator va obtine un numar
de puncte egal cu numarul compartimentelor pe acre le-a sarit, fara sa calce liniile delimitative
ale acestora. Jocul se poate complica cerandu-se ca la fiecare saritura sa se efectueze o
intoarcere in zbor spre dreapta sau spre stanga.
11. Soarele si ploaia
Copiii stau p banci sau pe scaune. Adultul rosteste: „ E soare. Mergem la plimbare!”.
Copiii merg sau alearga pe tot terenul. La cuvintele „ Ploaia a venit” fugiti repede acasa!” ei
se intorc la locurile lor. Cand educatorul repeta „ Iata soarele din nou! Puteti sa iesiti la
plimbare!” – jocul reincepe.
12. Motanul si soriceii
Copiii sunt impartiti in doua grupe: motanii si soriceii. Langa un perete se afla
scaunelele pe care stau motanii, in partea opusa – casuta soriceilor. Soriceii se deplaseaza in
mers obisnuit pe varfurile degetelor: „ Soriceii intr-o zi / Mult au vrut sa stie, / Cat e ceasul,
cat o fi? / Hai la sonerie!”. Dupa ce a recitat versurile, educatoarea suna din clopotel. Copiii se
opresc din mers si il reiau numai la urmatoarea versuri: „ La drum iarasi ei pornesc, / Vor sa se
ascunda, / Cand motanii se zaresc / Fugi sa nu te-ajunga!”. La versul „ fugi sa nu te-ajunga”
motanii alearga dupa soricei, incercand sa prinda cat mai multi. La reluarea jocului se schimba
rolurile intre grupe.
13. Pasarile in cuiburi
La un capat al terenului sunt puse cercuri sau desenate cercurile, conform numarului
de jucatori. Fiecare copil ( pasarica) ocupa „ cuibul” ( cercul). La semnalul educatorului
pasarile zboara pe teren; la alt semnal alearga la cuiburi ( in orice cerc liber).
14. Cainele ciufulit
Adultul marcheaza un spatiu, care reprezinta „ casuta cainelui”. Unul dintre copii este
„cainele ciufulit” si sta in aceasta casuta. Ceilalti se plaseaza in alt loc, marcat la o distanta
mare – „ casa copiilor”. Copiii se apropie tiptil de caine, recitand urmatoarele versuri:
„ Cainele cel ciufulit / S-a culcat in cusca. / Sta cuminte, linistit, / Nu latra, nu musca. /
Doarme? / Haide sa-l trezim / Sa vedem ce zice / Si-apoi sa fugim!”.
La atingerea copiilor cainele latra si – fuga dupa ei! Copilul prins ii ia locul, iar ceilalti
se intorc la „ casa copiilor” si jocul reincepe.
15. Ogarul si iepurele
Copiii stau in cerc. In afara lui alearga 2 jucatori unul –„ ogarul” . il urmareste pe
celalalt, care este „ iepurasul”. Copiii din cerc se deplaseaza spre dreapta, ori spre stanga
cantand:
„ Un ogar se osteneste / Ca sa prinda-un iepuras, / El alearga nebuneste, / Prin livada si imas. /
Daca-l scapa ori il prinde / Mai incoace de hotar, / Jocul va urma-nainte, /Cu alt iepure si-
ogar.”.
Daca ogarul prinde iepurasul, copiii din cerc se opresc, aleg alt iepuras si lat ogar si
jocul reincepe.
16. Painea
Jocul se organizeaza in formatie de hora. Un copil sta in centrul cercului.
„ De ziua lui Franel - merg in cerc tinandu-se de maini
Am copt o paine mare
Iata asa de inalta - se opresc, se ridica pe varfuri, bratele in sus
Iata asa de joasa - executa genuflexiunea
Iata asa de ingusta - se apropie de centru
Iata asa de mare. – se misca inapoi, largind cercul
Paine, paine, paine - bat din palme
Alege – pe cine” - copilul din centru alege un jucator care ii
ia locul
Jocul se repeta.
17. Gaseste-ti casuta
Fiecare copil isi alege o casuta ( un cerc plat, o buturuga, o bucata de placaj, un cerc
desenat pe pamant). Ei incep sa alerge la semnal pe teren in diferite directii. La semnalul
„ gaseste-ti casa” copiii ocupa casutele.
18. Alb si negru
Copiii sunt impartiti in doua echipe egale. O echipa reprezinta culoarea neagra, iar
cealalta – culoarea alba. Echipele sunt asezate pe doua randuri, spate in spate. La mijlocul
terenului adultul tine in mana un disc de carton – pe o parte alb si pe cealalta negru.
La inceputul jocului adultul arunca discul in sus si, dupa ce acesta cade, numeste
culoarea partii de deasupra. Copiii vizati ii prind pe ceilalti, care reprezinta culoarea opusa.
Acestia se pot salva daca depasesc linia trasata in partea opusa a salii, la aproximativ
10 m de cea de pornire a jocului. Dupa ce au fost prinsi toti copiii dintr-o echipa, jocul
continua prin schimbarea culorii.
19. Hai, noroc, noroc!
Copiii stau in cerc cu fata spre centru, mainile la spate. Unul dintre ei alearga in afara
cercului, se opreste la spatele unui copil, il atinge pe umar, apoi continua alergarea. Cel atins
alearga si el in afara cercului in directie opusa. Cand se intalnesc, se opresc fata in fata, isi dau
mana si isi ureaza „ Hai, noroc, noroc!”. Apoi amandoi continua alergarea straduindu-se sa
ocupe locul ramas liber. Cel care a intarziat continua alergarea, atinge alt copil pe umar si
jocul continua.
20. Gastele
Intr-o parte a terenului se deseneaza o linie – „ casa”, in care sunt gastele. In partea
opusa e pastorul. Lateral de casa e vizuina, unde se afla lupul. Restul terenului e lunca. Copiii
care indeplinesc rolul lupului si al pastorului sunt numiti de adult, ceilalti sunt gastele.
Pastorul scoate gastele pe lunca, ele ciugulesc iarba, zboara.
Pastorul: Gaste, gaste!
Gastele ( se opresc si raspund in cor): Ga, ga, ga
Pastorul: Vreti mancare?
Gastele: Da, da, da!
Pastorul: Hai zburati!
Gastele: Nu se pate!
Lupul sur e dupa munte,
Noi acasa n-om ajunge!
Pastorul: Hai zburati cum doriti
Si aripioarele paziti!
Gastele, desfacand aripile ( bratele in lateral), zboara acasa, iar lupul, iesind din
vizuina, alearga sa le prinda ( le atinge cu mana). Gastele prinse trec in vizuina. Dupa cateva
alergari ( conform conditiilor jocului) sunt numarate gastele prinse, apoi este numit alt lup si
alt pastor. Jocul se repeta de 3-4 ori.
21. Uliul si ratele
Pe teren se deseneaza doua cercuri ( lacurile), distanta dintre ele este de 5 – 10 pasi.
Prin numarare se alege uliul, care se afla intre lacuri. Ceilalti copii ( ratele) „ inoata” in lacuri.
La semnal ratele isi schimba locurile, iar uliul cauta sa la prinda.
Reguli: uliul atinge ratele numai cand ele se afla in afara lacului. Ratele prinse ies din
joc si reiau jocul doar dupa ce este numit alt uliu si sunt numarate ratele prinse.
22. Podul miscator
Copiii sunt aranjati in linie si se tin de maini, formand un lant. La o anumita distanta
adultul pune 2 copii fata in fata, care se tin de mainile ridicate, formand o portita.
La comanda de incepere a jocului toti copiii trec in fuga pe sub pod si canta: „ podul
de piatra s-a daramat, / a venit apa si l-a luat / vom face altul / pe rau in jos / altul mai trainic /
si mai frumos.”
Copilul care la inchiderea cantecului se afla sub pod ( cei 2 copii care formeaza podul
il retin, lasand bratele in jos) este intrebat ce doreste sa fie si jocul continua, la fel ca cel
anterior.
23. Inelus – invartecus
Copiii se tin de maini. Formeaza un cerc, stand cu fata spre centru. In mijlocul
cercului se afla adultul si un copil, care sta in pozitia sprijin ghemuit ( spatele incovoiat, capul
aplecat in jos ti ochii inchisi). La semnalul adultului copiii din cerc se apropie de colegul din
centru si fiecare pune degetul aratator al mainii drepte pe spatele lui. Apoi adultul pune
degetul aratator al mainii drepte pe degetul unui copil, insotind aceasta actiune prin
urmatoarele cuvinte: „ inelus – invartecus, / pe-al cui deget eu am pus?”
Copilul din centru deschide ochii si ghiceste numele celuia de al carui deget s-a atins
adultul. Daca a ghicit, el trece in cerc in locul celui numit, iar acesta din urma vine in centru si
jocul continua cu o noua repriza. In acest moment copiii rostesc in cor: „ bravo, bravo, ai
ghicit, / treci in cerc, fii multumit!”.
Daca copilul din cerc nu-l ghiceste pe acel coleg, el continua sa ramana in centru
pentru o noua faza de joc. In acest caz copiii scandeaza: „ n-ai ghicit, na-i ghicit, / stai pe loc,
te-ai pacalit”.
Daca jucatorul din centru nu ghiceste de 3 ori la rand, este inlocuit cu un alt copil.
24. De-a baba oarba
Jucatorii aleg „ baba-oarba”, ii leaga ochii cu o esarfa, apoi se imprastie in jurul ei.
Toti tac, numai unul vorbeste cu „ baba-oarba”:
- baba-oarba, unde-ai mas?
- pe cuptor!
- si ce-ai ars?
- o catrinta si-un cojoc!
- vin la noi in joc!
Si „ baba-oarba” se porneste in cautarea jucatorilor. Primul pe care il va prinde, va
deveni 2 baba-oarba”, jocul continua.
25. Buchetelele
Copiii merg in circuit, executand comenzile adultului ca: mers ca piticul, ca iepurasul,
ca vrabiuta etc. La un moment dat, adultul numeste o cifra, de ex. 5. la auzul acestei comenzi
copiii se strang in grupuri cate 5. gruparea se face sub forma de buchetele, lant de brate. Cei
care nu au reusit sa se grupeze in buchetel alcatuit din numarul de membri comandat in cerc
raman negrupati si sunt scosi din joc. Jocul continua pana cand in cerc raman doar 4 copii.
26. Vanatorul si pasarea in cuib
Stau in cerc 2 cate 2 fata-n-fata, tinandu-se de maini. Ei reprezinta cuibul. In fiecare
cuib sta cate o pasare. In centrul cercului sta un copil, care este vanatorul, iar in afara cercului
se afla alt copil, care este pasarea fara cuib.
La inceperea jocului vanatorul alearga sa prinda pasarea. Pentru a se salva aceasta
intra intr-un cuib. Vanatorul alearga in continuare dupa cealalta pasare iesita din cuib, care are
dreptul sa intre si ea in alt cuib. Daca vanatorul prinde pasarea fara cuib, rolurile se
inverseaza. Daca, insa, pasarile nu pot fi prinse, adultul va alege alt vanator pentru a nu-l
obosi pe acesta. Dupa ce au alergat toate pasarile, se schimba rolurile si jocul reincepe.
27. Stafeta jucariilor
Sunt doua echipe egale aranjate in coloane la linia de plecare. In fata fiecarei echipe
sunt desenate doua cercuri. In primul cerc este asezata o papusa, iar in al doilea – un ursulet.
La comanda, primii jucatori din fiecare echipa alearga pana la cele doua cercuri, iau
jucariile si revin, transmitandu-le jucatorilor urmatori, apoi trec la coada coloanei. Urmatorii
alearga si aseaza jucariile la loc. Jocul continua, pana cand vor participa la stafeta toti
jucatorii. Echipa care termina prima este invingatoare.
28. Stafeta simpla
Doua echipe sunt aranjate in coloane la linia de plecare. In fata fiecarei echipe, la o
distanta de 5-6 m, se fixeaza un punct de intoarcere.
La comanda primul jucator din fiecare echipa alearga spre acest punct, il inconjoara,
revine la loc si il atinge pe urmatorul jucator, care parcurge acelasi drum. Jocul continua pana
alearga toti copiii. Echipa care a terminat alergarea prima este invingatoare.
29. Cursa cu fluturi
Sunt doua echipe. La o distanta de 2 m de linia de plecare se intinde o sfoara pe care
sunt suspendati la inaltime convenabila 2 fluturi ( confectionati de adult). La semnal, copiii
incep sa alerge, la comanda „ prindem fluturii!” se opresc in dreptul „ fluturilor” si sar cat mai
sus pentru a-i atinge. Echipa la care toti copiii au atins fluturii si au ajuns primii este
invingatoare.
30. Joaca, joaca
Copiii se tin de maini, formand un cerc. In centru se afla o fetita. Cei din cerc merg
imprejur si canta:
„ Joaca, joaca, tanara fetita, / Esti frumoasa ca o garofita, / Jocul nostru este format /
Dintr-o fata si un baiat!”
Fetita isi alege din cerc un baiat si danseaza cu el. Toti cei din cerc bat din palme in
tactul melodiei. Apoi fetita pleaca la loc si in centru ramane baietelul. Cei din cerc canta:
„Joaca, joaca, mai baiete, / Nu te mai uita la fete, / Fetele te-or refuza / Si la dans nu
te-or mai lua!”
Baiatul isi alege o fetita si joaca cu ea in cerc. Ceilalti canta melodia si bat din palme,
stand pe loc. Apoi in centru ramane fetita si jocul continua.
31. De-a paiul
Unul dintre copii mijeste. Ceilalti, aranjati intr-un rand, tin bratele intinse inainte, cu
palmele lipite una de alta. Un alt jucator, ce tine in mainile sale „ paisorul” ( un betisor micut
ori o pietricica), isi trece palmele printre mainile tuturor jucatorilor, lasand la cineva
„ paisorul”. Copilul care a mijit trebuie sa ghiceasca la cine se afla „ paisorul”, cantand: „ M-a
trimis mama si tata / Sa gasesc unde e piatra, / Pietricica de argint / Eu ghicesc ce a aici!”
Daca a ghicit toti canta: „ Ai ghicit, ai ghicit / Treci la loc, fii multumit!”.
Jucatorul care a ghicit ocupa locul celui la care a fost gasit „ paisorul” ori pietricica.
Acesta, la randul sau, mijeste si jocul continua. Paisorul de aceasta data il ascunde cel care a
ghicit. Daca’ cel care mijeste nu poate ghici, copiii canta: „ N-ai ghicit, n-ai ghicit / Stai pe
loc, esti pacalit!”
Daca nu ghiceste de 3 ori la rand, el va fi pedepsit.
32. Rostogoleste mingea
Copiii sed in semicerc, iar educatorul cu o minge sta in fata. El rostogoleste mingea pe
rand fiecaruia. Copilul o opreste si o rostogoleste inapoi educatorului. Copiii sed cu picioarele
in lateral sau turceste.
Reguli: a prinde mingea cu mainile fara a o strange la piept; a izbi mingea cu degetele.
33. Arunca peste sfoara
La inaltimea de 1 m de la pamant se atarna o sfoara. La distanta de 1 – 1,5 m inaintea
ei se traseaza o linie ori se intinde un snur. Langa el se afla 3-4 mingi. 3-4 copii se apropie de
snur, iau cu ambele maini mingile si le arunca de dupa cap peste sfoara. Apoi merg dupa ele,
le prind si le intorc la locul initial.
34. Mingea pe deasupra
Copiii sunt impartiti in doua sau mai multe echipe si stau in coloana cate unul. Primul
jucator din fiecare echipa are o minge. La semnal el ridica mingea deasupra capului si o
transmite in urma, jucatorului din spate, care, la randul sau, o transmite mai departe in acelasi
mod, pana ce mingea ajunge la ultimul copil. Acesta fuge cu ea in capul coloanei si continua
transmiterea mingii. Echipa, al carui cap initial de coloana revine primul la locul sau, este
invingatoare.
35. Doboara popicele
Jucatorii se aranjeaza la 2-3 m dupa linie, in fata careia sunt puse popice. Copiii tin in
maini mingi. La semnal ei le rostogolesc spre popice, straduindu-se sa le doboare. La
urmatorul semnal copiii aduna mingile, ridica popicele cazute si rostogolesc mingile inca de
doua ori. Educatorul numara cine a doborat mai multe popice.
36. Soarele si ploaia
Copiii stau in cerc si repeta miscarile executate de educator, care sta in centru:
- bataie din palme, la inceput rar, apoi din ce in ce mai repede;
- bataia palmelor de asupra genunchilor, tropaind din picioare;
- incrucisarea bratelor, imitand vajaitul vantului;
- ducerea bratelor spre spate, executand o saritura;
- ghemuire cu bratele sprijinite inainte, apoi bataie cu deplasare pe sol, imitand ritmul
ploii si spunand in acelasi timp: „ ploua, ploua, ploua”;
- ridicare in picioare, ducerea bratelor sus, strigand „ A iesit soarele! Ura!”.
37. Florile
Copiii sunt asezati pe scaunele, iar in fata lor sta un copil care are rolul de vanzator.
Impreuna cu educatorul el da in secret, fara sa auda cumparatorii, nume de flori copiilor, de
exemplu: albastrica, panseluta, trandafir etc. Alti 2 copii, care stau in partea opusa a salii, sunt
cumparatorii.
La semnalul de incepere a jocului, cumparatorii vin pe rand, sarind intr-un picior, pana
in fata copiilor, saluta frumos pe vanzator, il roaga sa le vanda o floare anume. Daca
cumparatorul cere o floare, al carei nume il poarta vreun copil, acesta iese din grup la
indemnul vanzatorului si trece in spatele celui care l-a cumparat; urmeaza al doilea
cumparator care procedeaza la fel si jocul continua, cei 2 cumparatori formandu-si alternativ
cererea pana au fost cumparate toate florile.
La sfarsitul jocului cei 2 cumparatori se aseaza fata in fata, avand intre ei trasa o linie.
In spatele lor se prind de talie florile pe care au reusit sa le cumpere. Castiga echipa care
reuseste sa-l traga pe adversar peste linie.
38. Barza
Copiii stau la linia cercului cu mainile pe solduri ( broastele). Educatoarea alege un
copil pe acre il aseaza in mijlocul cercului, acesta fiind „ barza”.
Broastele se deplaseaza in circuit, cantand: „ Barza cu picioare lungi, / Ce poftesti ca
sa mananci? / Carne de broasca? Oac! Oac! Oac! / poftim aici de mananca, / N-o lasa ca sa se
duca!”
La cuvintele „N-o lasa ca sa se duca!” broastele se ghemuiesc si sar pentru a nu fi
prinse de barza. Daca vreo broasca a fost prinsa de barza inainte de a fi sarit, schimba locul cu
ea si jocul continua.
Alte jocuri pentru copii ce pot inlocui privitul la televizor
1. Abecedar cu animale
Putem crea o gradina zoologica acasa. Luam un carton pe care il taiem in patrate de
dimensiuni potrivite pe care vom pune copiii sa scrie litere din alfabet ( la alegere). Dupa
aceea, amestecati bine si cereti copilului sa aleaga un cartonas. Apoi, puneti-l sa enumere
animale care incep cu litera respectiva si sa le scrie pe o hartie; repetati procedeul pana la
extragerea ultimului biletel.
Alta varianta: daca bucatile de carton sunt mai mari putem face carti de joc din ele: pe
o parte sa figureze animalul desenat sau lipit, iar pe partea cealalta – litera corespunzatoare.
2. Teatru de papusi cu animale
Luati o bucata de carton si indoiti-i capetele in asa fel incat sa fie sprijinite pe masa.
Copilul sa deseneze pe carton plante, pamantul, cerul si tot ce tine de natura, in afara de
animale. Desenati apoi pe carton sau lipiti fotografii cu animale si taiati dupa contur. Taiati
din carton dreptunghiuri de 10 cm lungime si 2,5 cm latime si lipiti pe acestea ilustratii cu
animale. Intrebati copiii unde ar dori sa aseze animalele in natura si faceti o deschizatura pe
desen, in locul indicat de ei.
Daca animalul respectiv e unul mai putin activ, atunci deschizatura trebuie sa fie
scurta, daca animalul este mai mobil deschizatura trebuie sa fie mai lunga.
Amenajati teatrul de papusi la capatul mesei, pentru a putea pune in miscare animalele
cu ajutorul bucatii de carton.
3. Volei cu balonul
O camera se poate transforma usor intr-un teren de volei. Faceti loc, intindeti o sfoara
si legati-i capetele de spatarele a doua scaune. Astfel aveti terenul si fileul. Umflati un balon si
sunteti gata. Pentru ca jocul sa fie cat mai oficial, agatati de fileu funde si resturi de ate.
Pentru amuzament, balonului i se fac ochi, nas, gura, urechi.
4. „Mata” cu fasole
Puneti boabe de fasole ( o jumatate de ceasca) intr-o punga si legati bine cu o sfoara
( sa ramana loc in punga atat cat sa se poata misca boabele). Puneti punga cu fasole intr-o
soseta si taiati capatul care atarna. Apoi legati bine soseta, ca sa nu se desfaca. La acest joc
avem nevoie de doua saculete cu fasole si de bariere facute din scaune, masute. Un copil este
„ mata”, iar celalalt soarecele; ambii trebuie sa poarte pe cap un saculet de fasole. Scopul este
ca „ mata”, trecand de toate obstacolele din camera, sa atinga „ soarecele”, fara ca vreunuia sa
ii cada saculetul.
5. Papusa de carton
Puneti copilul sa stea pe spate, pe o coala mare de hartie, si desenati-i conturul cu
creionul. Cand terminati, decupati hartia si lipiti-o pe un carton. Copilul este lasat sa o
decoreze cu carioca, creioane colorate, acuarele, hartie colorata, etc pentru ca forma de carton
sa prinda viata.
Daca vreti ca papusa sa isi miste picioarele sau mainile, trebuie mai intai sa le
decupati si apoi sa le prindeti cu ace cu gamalie.
6. La ce foloseste verdeata morcovilor
Avem nevoie de capatul mai gros cu verdeata de la morcov. Cereti copilului sa puna
capatul cu verdeata intr-o farfurie cu putina apa. Asezati farfuria aproape de fereastra si aveti
grija ca apa sa nu scada. Din prima zi masurati inaltimea plantei. Copilul va putea sa observe
dupa cateva zile ca planta s-a dezvoltat.
7. La ce folosesc frunzele de telina
Cautati o frunza groasa de telina si faceti din tulpina sa doua „ picioare”, adica
despicati de la baza, in lungime, cam 10 cm. Umpleti apoi doua pahare cu apa: in unul turnati
colorant alimentar rosu si in celalalt, albastru. Peste noapte, asezati telina cu o parte de tulpina
in apa rosie, iar pe cealalta parte, in apa albastra. Dimineata, copilul va fi uimit sa vada ca
jumatate din frunze sunt rosii si jumatate sunt albastre.
Explicati-i ca apa colorata a fost absorbita de mai multe „ vinisoare” care conduc
lichidul la tesuturile frunzelor. Tot asa se intampla cand o planta este in pamant.
Dupa aceea, despicati tulpina ca sa se poata vedea si mai bine.
8. Un oras construit din cutii
Cutiile goale de la lapte sau orice alt tip de cutii sunt bune pentru jocul nostru. Cutiile
de la smantana pot sluji drept case, iar cele de lapte inlocuiesc blocurile mari, cu 10 etaje.
Pentru ca aceste cladiri sa fie perfecte, trebuie sa le ambalam in prealabil in hartie, pe care sa
desenam geamuri, usi, terase etc. Ferestrele si usile se pot decupa in asa fel incat sa se
deschida. Copilul va lipi cladirile pe o coala mare de carton pe care ve desena strazi.
Noi il putem ajuta sa amenajeze construi orasul: fixam tufe din vata, iarba din hartie
verde, felinare din betisoare, copaci din pahare etc. Daca asezam si cateva masini de jucarie,
orasul este gata.
9. Desene fara sfarsit
La inceput, trasati o linie sau faceti o forma oarecare pe o coala de hartie. Copilul
trebuie sa continue cum doreste, dupa care este din nou randul dvs, si tot asa, pana terminati
desenul ( incercati sa desenati in asa fel incat, de cate ori va vine randul, sa desenati cu alta
culoare). Inainte de a tresa o noua linie, spuneti ce vedeti si cereti copilului sa faca la fel;
poate fi amuzant, mai ales daca priviti desenul din diferite unghiuri.
Daca vreti sa antrenati mai multi copii, luati o coala mare de hartie sau carton, pe acre
fiecare sa deseneze ceva inedit. Dupa ce terminati, opera de arta se poate colora. Desigur,
artistii trebuie sa se gandeasca apoi la denumirea pe care o va purta lucrarea.
10. Pete colorate
Indoiti o hartie in jumatate si, dupa aceea, desfaceti-o. Puneti cantitati din tuburile
tempera pe o parte a hartiei. Indoiti din nou, in asa fel incat culoarea sa se intinda bine. Cand
veti desface hartia, veti vedea tot felul de modele ciudate. Ce descopera copilul in aceste
modele? Daca „ intrevede” o fizionomie, cereti-i sa traseze conturul ( dupa ce s-a uscat
vopseaua). Daca vede urme de animal sau un fluture, sa procedeze la fel, adica sa completeze
desenul conturand figura pe care o percepe.
11. Specialistul in culori
Putem invata copilul sa simta culorile fara sa le vada. Prietenii lui vor crede ca e ceva
magic la mijloc. Cum se face? Copilul va sustine in fata prietenilor ca poate deosebi culorile
fara sa se uite la ele. Pentru demonstratie, va cere celor din jurul sau sa aleaga o creta de o
anume culoare, apoi o va introduce intr-o punga de hartie. Fara sa o vada copilul va numi
culoarea cretei, pentru ca este un adevarat „ specialist”: in timp ce pipaie creta, isi infige
unghia in ea, astfel incat sa ii ramana un fragment infim de creta sub unghie. Mai tarziu, cand
se concentreaza, spunand cateva cuvinte magice, se uita la deget cu prudenta, fara sa fie
observat.
12. Carti postale ilustrate
Se dau copilului cateva coli de carton, plicuri si carioca. Indoiti cartoanele si apoi
lasati-l sa se descurce singur. Cei mai mici vor face doar desenele, noi vom concepe textul si il
vom scrie pe felicitare. Se pot folosi si frunze si flori presate sau putem orna cu nisip.
13. In cautarea oaselor de dinozaur
Strangeti betisoare sau lingurite de la inghetata. Din ele vom confectiona „ oasele” de
dinozaur. Puneti copilul sa reconstituie gigantica creatura. Cand scheletul e gata poate fi
asezat la loc de cinste.
14. Diorame
Este ceva magic in dioramele expuse in muzeu, care au ca subiect peisaje din tinuturi
indepartate sau din epoci de mult apuse. Parca timpul ar fi oprit in loc si oferit privirii noastre.
Daca dorim sa confectionam diorame avem nevoie de un recipient de marimea unei
cutii de pantofi. Puteti pune aici diferite jucarii ( masini, papusi) sau chiar poze decupate din
reviste. De exemplu:
Scena din jungla. Pentru fundal, folositi poze cu animale si plante din jungla. Puneti in
cutie ( daca aveti) animale de jucarie sau chiar un „ explorator” in miniatura si incercati sa
faceti o coliba din carton.
Scena din spatiu. Fundalul se poate face dintr-o hartie neagra, pe care, cu tempera
alba, desenati stelele. Lipiti poze care reprezinta imagini din spatiu. De tavan puteti atarna o
nava spatiala confectionata din carton.
Scena din apartament. Fundalul il faceti cu poze taiate din reviste. Puneti in cutie
papusi, mobila de jucarie etc.
Pentru inchiderea dioramelor folositi celofan, prins cu banda adeziva, transparenta
( scotch).
15. Puncte, puncte, puncte
Acest mod de a desena deschide o intreaga lume noua a culorilor, pentru copil. Regula
este simpla: indiferent cu ce se coloreaza ( creioane, acuarela, carioca), copilul va putea folosi
un singur procedeu, sa faca puncte.
Ca sa sporim putin dificultatea sarcinii il putem pune sa faca puncte doar in culorile de
baza ( rosu, galben, albastru). Daca are nevoie de alte culori, trebuie sa le obtina din
amestecul acestora. Privita de aproape, combinatia rosu – albastru, de pilda, va aparea in mod
distinct, dar de la distanta nu se va zari decat o nuanta de mov.
16. Casa din carti de joc
Nu e nevoie sa sacrificati un pachet de carti de joc pentru ca puteti confectiona din
carton niste bucati dreptunghiulare, cu dimensiunea de 8x15 cm. Apoi trebuie sa taiati cartile
(vezi desenul) cu foarfecele in patru locuri.
Casa se construieste prin potrivirea cartoanelor in locurile taiate, in asa fel incat sa
reziste daca suflati asupra lor. La inceput, ajutati copilul sa proiecteze o cladire simpla; treceti
apoi si la constructii mai complexe.
Ati putea sa ii cereti sa construiasca un tren, un pod, un avion, un robot sau un castel.
17. Dansul elefantilor
Cum putem realiza o masca de elefant? Aveti nevoie de o punga mare de hartie, care
va fi capul elefantului. Gauriti-o in 3 locuri, pentru ochi si pentru trompa. Dintr-o9 coala de
carton ( de cel putin 60 de cm lungime) rulata strans, puteti realiza trompa, pe care trebuie
apoi sa o lipiti de punga ( pe dinauntru). Din hartie, croiti o pereche de urechi cat mai mari si
prindeti-le cu banda adeziva lata, pe cele doua laturi inguste ale pungii de hartie. Ele nu
trebuie insa sa stea nemiscate, pentru ca elefantul isi misca urechile cu o mare mobilitate.
Masca e gata si copilul o poate pune pe cap.
18. Blazonul centrului
Blazonul este un simbol special. Pentru a-l proiecta avem nevoie de hartie, carioca si
tempera. Puteti desena copilului un scut sau un cerc pe care el il va colora si il va completa cu
insemne heraldice, dupa dorinta. Cand blazonul e gata il puteti lipi pe un perete.
19. Teatru de papusi dintr-o manusa
Luati o manusa veche pe care n-o mai folositi si taiati-i partile in care se introduc
degetele, cu care veti confectiona ulterior papusile. Desenati cu carioca trasaturile fetei pe
„ degetul” decupat din manusa. Din vata lipiti barba, par, mustata etc.
Teatrul il faceti intr-o cutie de lungimea de 30 cm, in care taiati un loc pentru „ scena”.
Introduceti mana in cutie si spectacolul poate incepe.
20. O figura apetisanta
Decupati din reviste poze cu diferite mancaruri, legume, fructe, oua, etc. Cand aveti
mai multe imagini ale fiecarui aliment, lasati copilul sa faca o fata din ele: o banana poate fi
gura, din rosii se pot face ochii, din struguri – par etc. Pentru conturul fetei, copilul poate
folosi o farfurie.
21. Zar urias
Taiati capacul unei cutii de lapte, in asa fel incat sa obtineti un cub perfect. Dintr-o
bucata de carton, decupati un patrat cu care sa inlocuiti capacul cutiei cu lapte. Impachetati
cubul, strans, in hartie, si lipiti-l cu banda transparenta. In acelasi fel, confectionati inca un
zar. Decorati cuburile pe toate partile cu diferite forme, animale, litere, numere sau cuvinte.
Aveti la dispozitie cele doua zaruri. Inventati jocuri! Cine poate sa arunce zarurile si sa dea
doua numere identice? De cate ori trebuie sa aruncam ca sa obtinem un anumit numar? Daca
folositi litere, copilul va trebui sa gaseasca nume cu initiala respectiva.
22. Carti – album
Decupati poze din diferite reviste si lipiti-le pe coli de carton. Lasati-l pe copil sa
aleaga ordinea imaginilor. Perforati colile in partea stanga si prindeti-le cu sfoara. Inainte de a
prinde colile laolalta, copilul ar putea sa faca si o coperta, cu ilustratii si cu titlu. Exemple de
titluri: masini preferate, animale preferate, staruri de fotbal etc. Scrieti data pe carte si pastrati-
o.
23. Par verde
Cu acest joc putem crea un cap de animal sau de om caruia ii creste foarte repede
parul. Parul va fi din iarba.
Jocul se desfasoara in felul urmator: dati copilul pahare de plastic pe care sa deseneze
o fata de om sau de animal cu ajutorul creioanelor. Pentru nas putem folosi si lipi un dop de
pluta, pentru mustata – vata.
Umpleti paharele cu pamant si plantati seminte de iarba. Udati pamantul si puneti
paharele intr-un loc racoros. Fiti atenti ca pamantul sa fie in permanenta umed. Peste o
saptamana – doua, vor rasari in pahar fire de iarba care din cand in cand vor trebui smulse si
rarite.
Sub supravegherea noastra copilul poate sa treaca de la meseria de gradinar la aceea
de frizer, pentru a „ tunde parul” fiintei de plastic, dupa fantezia lui.
24. Truc cu palarie
Trebuie sa aruncati de la distanta cartile de joc intr-o palarie.
Puneti palaria in mijlocul camerei. Fiecare jucator va primi un numar egal de carti. Ei
vor arunca, pe rand, cate o carte in palarie. Se stabileste linia de la care se arunca. Jucatorul
care a nimerit tinta, mai poate arunca o data. Castiga cel care a aruncat mai multe carti in
palarie. Drept recompensa el incepe urmatorul joc.
25. Oua goale
Spalam ouale, le gaurim cu un ac, la ambele capete. Se sufla in gaura de sus pana ce
continutul oului se scurge intr-un vas. Coaja de ou va fi lasata o zi la uscat.
Putem acum sa incepem decorarea oului. Vom folosi acuarele, carioca, dar si „ pietre
pretioase”, adica materiale lipite pe coaja si vopsite strident, pentru efect ( utilizati, de pilda,
rondele de paste fainoase, dupa ce , in prealabil, le-ati fiert).
26. Copil robot
Construiti un robot. Aveti nevoie de o punga de hartie, in care sa decupati gauri pentru
ochi, nas si gura. Decupati partea inferioara a doua cutii de smantana si lipiti-le in locurile
lasate pentru ochi. Din carton, confectionati un nas in forma de patrat. Intr-o punga cat mai
mare de hartie ( bineinteles, alta decat cea din care ati confectionat capul), faceti din nou
gauri, pentru gat si brate. Lipiti tuburile goale de la prosoapele de hartie, capace de la cutii de
plastic si alte obiecte patrate, triunghiulare sau rotunde. Folositi cat mai mult plastic pentru ca
sugereaza usor o „ masinarie”. Impachetati apoi in hartie o cutie goala de la cacao si lipiti-o
pe capul robotului. Desenati pe ea, cu carioca sau cu creioane colorate, „ butoanele de
comanda”.
27. Presarea frunzelor
Alegeti frunze cazute din cele mai proaspete. Pentru o conservare reusita aveti nevoie
de multe ziare pentru ca fiecare frunza trebuie pusa separat. Asezati apoi ziarele unul peste
altul si puneti deasupra o greutate. Dupa o saptamana sunt uscate si copilul poate sa le
lipeasca pe hartie. Poate nota de fiecare data ziua in care a fost culeasa frunza, locul si specia
de planta careia ii apartine.
28. Felicitari din paste fainoase
Pentru acest tip de felicitari, folosim bucati uscate si crude de macaroane ( sau orice
alt tip de paste fainoase). Le lipim pe o foaie de hartie cu un adeziv nontoxic, dupa care le
lasam sa se usuce si le coloram, impreuna cu foaia, cu acuarele tempera.
29. Sculptura cu magnet
Pentru a crea „ operele de arta” magnetice, vom avea nevoie de un magnet puternic si
de niste agrafe de birou. Agrafele vor fi magnetizate prin frecare cu magnetul, in aceeasi
directie, in mod repetat. Dupa aceasta, copilul le va aseza una peste alta sau le va lega
orizontal, creand nenumarate forme si figuri. Putem sugera mai multe teme: sperietori de
pasari, litere sau cifre, catel sau alte figuri simple. Jocul ofera posibilitatea de a explica celor
mai mari fenomenul magnetizarii. Punem magnetul sub o bucata de hartie si presaram
deasupra pilitura de fier. Pilitura se va aranja in functie de liniiile de forta ale campului
magnetic. Sa explicam ca magnetul are un pol pozitiv si unul negativ, iar polurile opuse se
atrag, pe cand cele asemanatoare se resping.
30. Sa confectionam o pasare!
Luam o coala de hartie si rugam copilul sa deseneze conturul acesteia dupa o ilustratie
decupata dintr-o revista. Dupa aceea, putem incepe sa decoram pasarea cu pene si frunze.
Adunam din timp frunze de diferite culori pe care le presam. Dupa ce le-am lipit, culorile se
vor asorta dupa cum vrem sa arate pasarea: de exemplu, cu capul rosu, gatul galben, trupul
maro, aripile portocalii. Frunzele vor fi lipite pe hartie in asa fel incat sa se suprapuna partial,
pentru a da senzatia de pene veritabile.
31. Scrierea cu pana
Daca procurati o pana de gasca sau de gaina puteti caligrafia cu ea.
Inainte de intrebuintare, ascutiti pana taindu-i capatul in diagonala. Luati apoi
acuarele tempera si diluati-le cu putina apa. Povestiti copiilor dvs despre vechile culturi, cand
oamenii foloseau pana in locul actualelor instrumente de scris. Lasati copilul sa
experimenteze pe o ciorna scrierea cu pana, pana cand isi va insusi metoda de folosire a
acesteia. Cand scrisul devine cursiv si poate manui usor pana, rugati-l sa scrie o scrisoare sau
un mesaj unei rude sau unui prieten.
32. Plastelina
Amestecati amidonul cu putina apa. Rezultatul este „ plastilina”, sau cel putin un
material asemanator, cu o compozitie de o consistenta mai dura si mai aspra; dar framantat
putin, ajunge sa fie moale ca untul.
In timp ce copilul se joaca, materialul isi schimba continuu starea fizica, fiind o
surpriza pentru copil.
Pentru a obtine amestecul avem nevoie de un vas mare in care punem doua parti de
amidon si o parte apa. Se amesteca pana la intarire. Putem adauga si niste colorant alimentar.
33. Ornamente de hartie
Avem nevoie de hartie si foarfeca. Impaturim hartia in patru sau opt si taiem cu o
foarfeca, de-a lungul indoiturilor, mici triunghiuri. Despaturim si observam ca s-a transformat
intr-o hartie frumos decorata. Copilul o poate colora sau o poate infrumuseta lipind pe ea
staniol sau hartie colorata.
Se poate obtine un ornament frumos daca punem o farfurie sau un vas rotund de
hartie, trasandu-i conturul; astfel, putem obtine un cerc. O impaturim si taiem diferite forme si
triunghiuri pe margini. Folosim pe urma tehnicile de ornamentare mentionate. Putem sa
atarnam podoabele cu ajutorul unei sfori pe un bat sau alt obiect alungit.
34. Masti din hartie
Cu ajutorul unei farfurii de carton si al catorva ornamente, putem organiza te un bal
mascat la fiecare sfarsit de saptamana.
Putem face o masca dintr-o farfurie de carton. Taiem doua gauri pentru ochi, pe urma
lasam copilul sa o coloreze. Daca vrem o masca mai nostima, putem folosi si alte materiale
pentru decorarea ei: de exemplu, vata sau lana colorata pentru par, smirghelul pentru
sprancene sau mustata, sarma pentru a face parul sa stea in sus etc. Se pot taia din carton de
grosime medie coarne sau alte „ accesorii”, pe acre le putem lipi de farfurie.
Fixati la sfarsit un suport ( poate fi un bat sau o teava de carton), in interiorul mastii, pentru a
o putea tine.
35. Confectionarea unui parasutist
Luati un material alb sau o batista si 4 sfori de lungime egala. Copilul coloreaza panza,
apoi legam cele 4 sfori de colturile materialului. Capetele ramase libere fixati-le de o veriga.
De aceasta veriga legam o figurina sau o papusa mica si usoara.
Aruncam parasutistul de la o oarecare inaltime.
36. Casuta din bete de inghetata
Adunam bete de la inghetata si putem construi din ele casute, statii de cale ferata,
barci, vapoare si submarine. Folosind un adeziv nontoxic lipim betele. Pentru constructiile
mai complexe este nevoie sa lipim mai intai elementele componente, iar abia dupa uscarea
acestora, sa le imbinam pentru realizarea ansamblului final.
37. Chipuri din cartofi
Luam un cartof mare si il curatam cu o perie. Copilul poate sa ii faca nas, urechi, buze
din plastilina, argila sau aluat. Ochii pot fi confectionati din hartie, nasturi sau bile. Plastilina
se poate fixa cu bete de scobitori. Parul se poate confectiona din vata sau lana. Putem face o
intreaga familie din chipuri de cartofi. In cazul chipului feminin putem pune si o funda in par.
38. Tipografie din cartofi
Avem nevoie de cartofi si cateva ustensile casnice obisnuite.
Taiem cartofii in jumatati, longitudinal, apoi dam cartofii copilului. Fiecare jumatate
va fi o litera. Ii cerem copilului sa deseneze pe partea taiata a cartofilor cate o litera intoarsa
( imaginea literei in oglinda). Cartofii se pot colora cu carioca, dupa ce s-au uscat.
Trebuie sa taiem partile din jurul si interiorul literelor, astfel incat sa ramana literele in
relief, avand o inaltime de circa 5 mm.
Putem face si alte forme din cartofi.
„ Cerneala” tipografiei va fi vopsea tempera turnata intr-un vas nu foarte adanc. Ii
cerem copilului sa vopseasca partile taiate si sculptate ale jumatatilor de cartofi, dupa care sa
le apese pe hartie.
39. Picturi cu nisip
Trebuie sa desenam cu un creion o forma pe hartie, apoi, interiorul formei se acopera
cu substanta adeziva. Se presara nisip si se lasa sa se usuce adezivul. Apoi se indeparteaza
nisipul nelipit. Acel nisip se poate vopsi cu tempera si desenul poate fi completat.
40. Foaie de cusut
Desenam pe un carton subtire o masinuta, un animal sau un contur al unui obiect.
Facem gauri in carton, in punctele de intersectie si de intalnire a liniilor. Luam o ata
groasa careia ii introducem capetele intr-un adeziv si le vom lasa sa se usuce. Copilul va putea
sa introduca ata in gaurile pe care le-am facut in carton.
41. Sera in cutia de pantofi
Cofrajele de oua sunt ideale pentru rasaduri. Umplem cofrajele de oua cu pamant de
flori, umed. Perforam partea inferioara a adanciturilor pentru a permite scurgerea apei de
prisos. Punem in fiecare adancitura mai multe seminte de legume, flori.
Cofrajele de oua se pun intr-o sera, care va fi o cutie de pantofi, izolata in interior cu folie de
aluminiu. „ Sera” se acopera cu celofan si se pune intr-un loc intunecos si cald. Dupa ce
semintele au incoltit, indepartam folia si asezam cutia la soare. Dupa ce cresc rasadurile se pot
planta in gradina.
42. Popice cu 10 tuburi
Avem nevoie de 10 tuburi de la hartia igienica pe care le putem vopsi, decora cu
carioca, tempera sau hartie colorata. Asezam tuburile in forma de „ V” apoi lansam bila ( care
trebuie sa fie de cauciuc, cu diametru de 15 cm). Scopul jocului este de a darama mai mult de
3 tuburi odata. Putem introduce reguli pentru a spori gradul de dificultate, putem juca pe
echipe, etc.
43. Constructii din scobitori
Avem nevoie de o cutie de scobitori, plastilina. Facem bile mici care vor fi elementele
de rezistenta. Putem construi poduri, case bidimensionale, vapoare, tunele, etc.
44. Cosul cu fructe
Obiective
Favorizeaza destinderea si dezvolta reflexele.
Procedura
Copiii stau pe scaune, in forma de cerc. In centrul cercului sta un copil care nu are
scaun. Copiii au nume de fructe. Persoana care sta in centru va numi doua fructe si jucatorii
vor trebui sa se schimbe cu locurile, incercand sa ocupe un loc liber, inclusiv jucatorul din
centrul cercului. Cine ramane fara scaun reia jocul. Poate fi strigat si cuvantul fructe si toti
copiii vor trebui sa isi schimbe locurile.
45. Dragonul
Obiective
Crearea unui mediu placut. Favorizeaza coordonarea si comunicarea in grup.
Procedura
Formam 6-7 grupuri. Fiecare grup sta in sir indian, tinandu-se de talia celui din fata.
„Capul” va incerca sa apuce cozile celorlalti dragoni. Cand o coada este prinsa, dragonul
careia ii apartine, se uneste cu cel de care a fost prinsa, formand un dragon mai mare. Jocul ia
sfarsit cand ramane un singur dragon.
46. Dansul in perechi
Obiective
Stabilirea de relatii intre membrii grupului, favorizeaza contactul personal.
Procedura
Copiii se impart in perechi, lipindu-se spate in spate. Se pune muzica si copiii se misca
prin sala, lipiti. Cand cantecul se opreste, fiecare isi cauta un alt partener. Perechile nu trebuie
sa se repete.
47. Floricele de porumb
Obiective
Imbunatatirea coordonarii miscarilor.
Procedura
Copiii sunt floricele de porumb ce sar continuu pe o tigaie, tinand mainile lipite de
corp. Sar prin incapere, dar daca se ating de un alt copil, se lipesc si vor sari mai departe
impreuna, tinandu-se de mana. Jocul se termina odata cu formarea unei „ aglomerari” imense.
48. Atinge albastrul
Un copil spune „atinge albastrul”. Ceilalti trebuie sa atinga un obiect sau o haina de
culoarea indicata, sau partea obiectului / corpului ce a fost numita.
49. Pietrarul
Formam doua echipe ce stau in doua spatii ce sunt despartite de un teritoriu. Pietrarul
se poate misca doar pe teritoriul ce desparte cele doua tabere. La fiecare lovitura din palme a
pietrarului, toti trebuie sa isi schimbe teritoriul. Pietrarul poate atinge pe cineva. Acesta se
transforma si impietreste. Jocul se termina odata cu epuizarea numarului de participanti.
50. Cursa Cangurilor
-joc cu caracter sportive
Copii vor fi impartiti pe doua echipe. Fiecare echipa va avea cate o minge, care va fi
tinuta intre genunchi. La semnalul conducatorului, primul copil din fiecare echipa va pleca,
imitand saritura cangurului, pe un traseu stabilit in prealabil. Apoi se intoarce prin alergare
usoara si preda mingea urmatorului coechipier. Jocul va fi executat de fiecare copil din
echipa, castigand echipa care termina prima jocul.
51. Da sau nu
Jocul se joaca in doua sau mai multe persoane, se pune o intrebare oarecare si nu
trebuie sa raspunzi cu da si nu . Daca ai raspuns cu da sau nu, primesti pedeapsa. Exemplu
corect: Intrebare: 'Ai fost la magazin ?' Raspuns: 'Am fost. Pedeapsa poate fi :sa spuna un
numar de cuvinte care incep cu un sunet, sa enumere obiecte sau fiinte intalnite intr-un anume
loc, etc.
Bibliografie:
Centrul National de Resurse pentru Tineri – „ 855 de jocuri si activitati. Ghidul
animatorului”, Asociatia European Youth Exchange Moldova, Centrul National de
Resurse pentru Tineri, Chisinau, 2005
Ion Bogdanescu, Rus Grigore Nicolae – „ 110 jocuri pentru copii”, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 2001;
Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului, UNICEF
– „Cartea mare a jocurilor”
Mariana Barjoveanu, Romel Barjoveanu – „ Carte de invatatura pentru cei mici,
parinti si bunici”, vol II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970;
Angela Dumitrescu-Begu – „ Iesi, papucule, de sub pat!”, Editura Ion Creanga,
Bucuresti, 1978;
Mariana Iordachescu – „ Ala bala portocala”, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1970;
Maria Taiban, Maria Petre, Valeria Nistor, Antonia Berescu – „ Jocuri didactice
pentru gradinitele de copii”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976;