Importanţa jocului în activitatea de fiecare zi a copilului

În activitatea de fiecare zi a copilului, jocul ocupă locul preferat. Jucându-se, el îşi

satisface nevoia de activitate, de a acţiona cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune în
diferite situaţii care îl apropie de realităţile înconjurătoare.
„Copilul este o fiinţă pentru care principala trebuinţă este jocul, această trebuinţă spre joc este
ceva esenţial naturii sale. Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm
şcoala cu viaţa, să procurăm şcolarului acele mobiluri de acţiune care se consideră de negăsit
în sala de clasă.”( Ed. Claparede, Educaţie funcţională)

Folosirea jocului didactic în procesul educaţional ajută elevul să înveţe cu plăcere, să devină
interesat faţă de activitatea ce se desfăşoară, mobilizîndu-i pe cei timizi să devină mai volubili,
mai activi, mai curajoşi , să capete mai multă încredere în capaciţăţile lor, mai multă siguranţă şi
tenacitate în răspunsuri.

Jocul constituie o modalitate deosebit de valoroasă de modelare a viitoarei personalităţi,

deoarece oferă posibilitatea cunoaşterii copilului şi formarea acestuia în direcţia dorită de noi. În
joc, copilul se manifestă spontan, sincer, îşi dezvăluie tendinţele şi interesele.

Activitatea legată de formarea şi dezvoltarea comunicării presupune modalităţi complexe pentru

stimularea elevilor şi înţelegerea resurselor limbii, cultivarea capacităţilor de a-şi exprima cât
mai precis şi nuanţat gândurile şi sentimentele.

Jocul didactic este unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea vorbirii şi a gândirii
logice. Eficienţa acestuia faţă de celelalte activităţi constă în faptul că la desfăşurarea lui
participă toţi elevii, ei depun eforturi de gândire şi exprimare, dar fără a conştienţiza acest lucru,
considerând că se joacă.

.
 Metoda jocului valorifică avantajele dinamicii în grup. Spiritul de cooperare, participarea
efectivă la joc angajează atât elevii timizi, cât şi pe cei mai slabi,stimulează curentul de influenţe
reciproce, ceea ce duce la creşterea gradului de coeziune în colectivul clasei, precum şi la
întărirea unor calităţi morale: răbdare, tenacitate, respect pentru ceilalţi.

Tipuri de joc la copii

Specialiștii susțin că există mai multe moduri prin care copiii se joacă și experimentează lumea
din jurul lor. În continuare sunt prezentate 11 variante prin care copiii se joacă, în funcție de
categoria de vârstă la care se află.

Jocul liber
Se manifestă în primele 3 luni de viață. Copiii fac mișcări la întâmplare, fără un scop clar definit,
aceste mișcări reprezentând forma inițială de joc.

Jocul solitar
Se poate observa la copiii cu vârsta între 3 și 18 luni. Aceștia vor petrece cel mai mult timp
jucându-se pe cont propriu și e posibil ca nici măcar să nu observe alți copii care se joacă în
preajmă. La această vârstă ei apucă obiecte, se uită la ele și fac gălăgie ce acestea. E modul lor de
a explora lumea înconjurătoare.

Jocul în calitate de spectator

Se întâmplă adesea în perioada când copii învață să meargă însă poate fi întâlnit la orice vârstă.
Cei mici privesc alți copii cum se joacă și învață cum să-i abordeze.

Jocul în paralel
De la 18 luni la 2 ani copiii se pot juca în preajma altor copii fără să interacționeze unii cu alții,
deși încep să-și exprime mai des dorința de a fi cu copii de vârsta lor. Acest tip de joc îi ajută să-
și definească dreptul de proprietate („e jucăria mea”).

Jocul prin asocieri

Reprezintă o trecere de la interesul pentru jucării la dorința de a petrece mai mult timp în
preajma altor copii. Astfel, de la vârsta de 3 – 4 ani copiii încep să experimenteze ce să facă și ce
nu ca să reușească să se înțeleagă cu ceilalți. Ei sunt încurajați să-și dezvolte limbajul, să împartă
jucăriile cu alți copii, să coopereze și să rezolve probleme. Grupurile de copii care se joacă astfel
au scopuri similare, însă nu setează reguli.
Jocul social
Intervine ca o primă formă de socializare între copii, începând cu vârsta de 3 ani. Aceștia împart
jucării, idei și pun bazele unui set de valori care să-i ghideze în acțiuni.

Jocul utilizând abilități fizice și motrice

Este o sursă de energie pentru copii. Atunci când aceștia aleargă, sar, joacă diverse jocuri de
acțiune, precum „de-a prinselea” sau „de-a ascunselea”, copiii fac exerciții fizice care îi ajută să-
și dezvolte mușchi puternici. Mai mult, ei învață să fie câștigători sau pierzători.

Jocuri de construcții
Copiii creează lucruri încă de la vârste fragede, iar pe măsură ce cresc, jocul devine din ce în ce
mai complex. Acest tip de joc începe din momentul în care bebelușii introduc în gură diverse
obiecte ca să observe cum se simt și ce textură au, continuă apoi cu realizarea de construcții din
piese din plastic, desene pe hârtie sau castele de nisip. Copiii câștigă încredere în sine, în forțele
proprii și devin capabili mai târziu să genereze idei, să lucreze cu numere și concepte.

Jocul expresiv
Jocul expresiv îi ajută pe copii să-și exprime emoțiile. Folosind creione, acuarele, apă, lipici,
instrumente muzicale, copiii testează diferite texturi, creează imagini și sunete care devin o sursă
de bucurie și inspirație.

Jocul imaginar
Îi ajută pe copii să experimenteze roluri noi, situații, un limbaj diferit și emoții variate. Astfel, ei
devin capabili să gândească și să creeze dincolo de lumea lor.

Jocul competitiv
Apare în activitățile de grup în care există cel puțin un lider. Echipa de joacă se ghidează după un
scop clar și fiecare copil trebuie să fie ori în grup, ori în afara lui, nu există cale de mijloc. Copiii
explorează astfel nevoia de a se ghida după reguli și se orientează pas cu pas spre interacțiuni
sociale mai complexe.

Recomandări pentru părinți

Un studiu realizat în 2002 de către Institutul Național pentru Cercetarea Educației
Timpurie (NIEER) din Canada arată că practicile părinților au un impact semnificativ asupra
dezvoltării sociale și cognitive ale copiilor. La studiu au participat părinții a 19.000 de copii cu
vârste cuprinse între 2 și 11 ani. Cercetătorii au adresat un set de 25 de întrebări privind practicile
utilizate în creșterea copiilor.

Rezultatele obținute arată că există un efect favorabil asupra dezvoltării copiilor în cazul
utilizării unor practici pozitive (de exemplu: părinții își țin copiii în brațe, le vorbesc, cântă, se
joacă cu ei).
În plus, s-a observat că practici pozitive și negative apar indiferent de categoria socio-economică
din care face parte familia. Adoptarea unor practici pozitive ca mod general de acțiune poate
compensa participarea redusă a copiilor la activități extrașcolare din cauza fluctuațiile veniturilor
în familie.

Iată câteva dintre recomandările care vă pot ajuta în relația cu copiii dvs.:

 Evitați să controlați jocul atunci când vă jucați cu copiii. Controlul adulților reduce în special
dezvoltarea creativității, abilităților de leadership și de lucru în echipă.
 Jucându-vă împreună cu copiii puteți să vedeți lumea prin ochii lor. Astfel, aveți ocazia să
învățați cum să comunicați mai eficient cu ei.
 Reduceți timpul petrecut de copii în fața televizorului sau a calculatorului și încurajați
participarea la jocuri active.
 Încurajați copiii să exploreze domenii diferite fără a-i forța să obțină performanțe în toate.
 Acordați atenție dezvoltării emoționale și sociale ale copilului, nu doar pregătirii școlare.
Competențele sociale dezvoltate în primii 5 ani de viață, alături de echilibrul emoțional, îl
ajută pe copil să se concentreze mai bine la școală, să se înțeleagă cu ceilalți, să controleze
emoțiile negative.
 Dacă sunteți un părinte singur sau aveți doar un copil, invitați din când în când rude sau
prieteni să ia parte la sesiuni de joacă, seri de film, plimbări etc. Membrii familiilor care
petrec timp împreună jucându-se, cooperează și comunică mai bine între ei. (2, 5)

Părinții, în colaborare cu educatorii și psihologul școlar pot determina pentru fiecare copil în
parte temperamentul și înclinațiile acestuia și activățile care îi oferă echilibru în dezvoltare.
De asemenea, educatorii și profesorii îi pot încuraja pe părinți să adopte obiceiuri favorabile
dezvoltării copiilor, de exemplu să le citească și să petreacă momente spontane de joacă cu cei
mici. Iar împreună, ar putea iniția în comunitate acțiuni pentru crearea de spații de joacă sigure și
creative.