1.

Prezentați structura competențelor socio-emoționale și exemplificați

pentru diferite etape de vârstă.

Emoțiile sunt generate prin interacțiunile cu mediul de viață al unui individ,

inclusiv mediile sociale, relațiile sociale și interacțiunile cu ceilalți.

Biologic/Fiziologic: Durata respirației, ritmul respirației, modificări ale amplitudinii

respirației, modificări ale tabelului EEG, tensiune musculară etc.

Comportament: manifestări de comportament asociate cu experiența emoțională,

exemple fiind mișcarea întregului corp sau emoțiile.

Cu toate acestea, etichetele verbale pentru expresiile emoționale sunt universale, iar
cerința de a imita anumite expresii emoționale specifice duce la aceleași expresii în
culturi diferite. Recunoașterea emoțiilor diferitelor grupuri culturale este destul de
precisă și oferă desemnări verbale corecte.

Emoțiile de bază sunt: furie, dezgust, bucurie, tristețe, tristețe, surpriză

Emoțiile sunt de două tipuri, pozitive și negative. Diferența intre acestea constă în felul
evenimentelor petrecute: ne convin sau nu.

Componentele inteligenței emoționale:

1. Capacitatea de a înțelege și interpreta în mod adecvat emoțiile proprii și ale celorlalți.

2. Abilitatea de a recunoaște și exprima emoții care facilitează gândirea

3. Capacitatea de a înțelege corect informațiile emoționale și de a utiliza eficient

cunoștințele emoționale

4. Capacitatea de a-și gestiona emoțiile pentru dezvoltarea intelectuală și bunăstare

Deficite în dezvoltarea competențelor sociale în copilărie și adolescență pot fi

axietatea, depresia, tulburările de comportament, delicvența juvenilă, consumul de
substanțe interzise, absenteism, abandom și dificultăți de adaptare școlară, în timp ce
pentru un adult pot fi toate acestea, dar și diverse deficite în relațiile interpersonale.
Schimbările emoționale datorate maturizării și socializării are drept caracteristici:

De când ajung la vârsta de doi ani, ei dau semne de vinovăție și jenă.

O reprezentare simbolică a situației poate determina apariția emoțiilor.

De exemplu: Un copil poate experimenta atacuri de anxietate acasă în timp ce stă

confortabil pe un scaun, ascultând sau vizionând o poveste înfricoșătoare și se pot simți
vinovați când au făcut ceva greșit.

Emoțiile sunt exprimate în moduri din ce în ce mai subtile pe măsură ce copiii capătă
controlul asupra acțiunilor lor. Dezvoltarea emoțională are loc pe fundalul dezvoltării
cognitive Auto-evaluarea este foarte importanră: Privirea obiectivă, evaluarea
comportamentului cuiva și compararea cu anumite standarde stabilite de alții nu poate
fi conștientă

CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII ÎN COPILĂRIE

Utilizarea limbajului emoțional la 2-3 ani: Fii sensibil nu numai la propriile

sentimente, ci și la sentimentele altora, la 3 ani Vorbirea despre comportamentul extern,
precum și despre stările interne la 6 ani: neliniştit, trist, supărat, îngrijorat etc. Poate
manipula emoțiile altora atunci când înțelege cum se manifestă
2. Prezentați teoria atașamentului Bowlby J și exemplificați

Atașamentul este un sistem organizațional fundamental, a cărui dezvoltare este starea și

fundamentul sănătății mintale. Legătura este relația creată și dezvoltată între două sau
mai multe organisme atunci când sistemele lor fiziologice și comportamentale intră într-
o relație de afinitate și rezonanță reciprocă.

Bowlby, 1988: ATAȘAMENT = relație afectivă primară între copil și îngrijitor; O

abordare evolutivă care vizează asigurarea supraviețuirii, o bază biologică.

Atașamentul îi permite unui copil să formeze un model al lumii, al îngrijitorului ei, al

relației sale cu ea, al lui însuși și al stimei de sine. Atașamentul este de două tipuri:

Atașament sigur și sănătos = Copiii dobândesc autonomie și competență pe baza

încrederii.

Atașament nesigur = personalitate necontrolată

Relații - Predictori ai dezvoltării intelectuale la adulți:

8 luni: Anxietate de separare: țipăt sau plâns atunci când îngrijitorii pleacă, legat de
persistența obiectului (relevanță pentru dezvoltarea cognitivă)

9-10 luni: Frica de străini

2-3 ani, casatorita cu mai multi straini

Studiu Schaffer: 65% mame, 5% tați, 30 duali.

Ainsworth & Bell au spus în 1970 ce se poate într-o situație neobișnuită

 TIP 1: atasament evitant nu au avut sansa sa-si construiasca un atasament bun

(tipa cand pleaca mama, dar o evita cand vine)

 TIP 2: atasament securizant sunt tristi cand placa si se lipesc de ea cand revine

 TIP 3: atasament insecurizant, ambivalent disconfort si in joc, excesivi de

suparati la plecare, ambivalenti la sosire
 BIBLIOGRAFIE

1. Suporturile pentru cele 3 cursuri

2. J. Bowlby 1969, 1980

3. ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA ŞI OPTIMIZAREA

COMPETENŢELOR SOCIO - EMOŢIONALE LA PREŞCOLARI

Exemple de activităţi pentru dezvoltarea şi optimizarea competenţelor

sociale la preşcolari:

1. Activităţi pentru nivelul I (3-4 ani): "Castelul Lego"

Competenţa generală: competenţe sociale

Competenţa specifică: cooperarea în joc, comportamente prosociale

Obiective:

- să-şi dezvolte abilităţile de cooperare;

- să exerseze abilităţile de împărţire a jucăriilor, de cerere şi oferire a ajutorului, de
aşteptare a rândului;
- să dezvolte relaţiile de prietenie cu ceilalţi copii.
Materiale: cuburi lego
Procedura de lucru:

Implicare: Împărţiţi copiii în grupuri de 2-3.

Internalizare: aşezaţi pe fiecare măsuţă un număr destul de mare de cuburi pentru a

construi un castel, dar suficient de mic pentru a obliga copiii să coopereze şi să-şi împartă
materialele.

Reflecția: Spuneţi copiilor că vor trebui să construiască împreună un castel din piese
lego.

Generalizarea: Fiecare copil va avea de terminat într-un anumit timp.

Utilizare: Fiecare copil va admira produsul final al lui, cât și al celorlați.

Încheierea activității:

Prin această activitate, copiii exersează comportamentele care facilitează stabilirea şi

menţinerea relaţiilor de prietenie şi învaţă să dobândească capacitatea de a se implica în jocurile
celorlalţi.

2. Activităţi pentru nivelul II (5-7 ani): "Cursa cu obstacole"

Competenţa generală: competenţe sociale

Competenţa specifica: cooperarea în joc, comportamente prosociale.

Obiective:

- să-şi dezvolte abilităţile de cooperare în joc;

- să dezvolte încredere în ceilalţi;
- să înveţe copiii să ofere ajutor.
Materiale: diferite obiecte din sala grupei, eşarfă

Procedura de lucru:

Impliacare: Aranjaţi obiectele de mobilier, astfel încât ele să devină obstacole pe care
copiii vor trebui să le evite.

Internalizare: Un copil va fi legat la ochi cu o eşarfă, în timp ce altul îl va lua de mână şi îl

va ghida printre obstacole până la punctul de sosire.
 Reflecție: Trebuie să aibă încredere în partenerul lor.

Generalizare: Repetaţi acest joc până când fiecare copil a participat la joc.

Utilizare: Fiecare copil a încercat să parcurgă traseul ghidat de un coleg.

Încheierea activității:

- prin această activitate, copiii învaţă să ofere ajutorul, exersează oferirea ajutorului şi
învaţă să acorde încredere celorlalţi.

3. Activităţi desfăşurate : Joc :"Surpriza"

Competenţă generală: competenţe sociale

Competenţa specifica: iniţierea şi menţinerea unei relaţii, a interacţiunii cu alţii;

Obiective :

- să stabilească relaţii de prietenie cu un copil;

- să denumească cum îşi alege prietenii;

- să exerseze abilităţile de împărţire a jucăriilor,să ofere o jucărie ;

Materiale necesare:

- câte trei jucării (maşini, păpuşi);

Procedura de lucru:

Implicare: Educatoarea ia pe rând câte un copil.

Internalizare: Îi propune ca împreună să facă o surpriză unor copii.

Reflecție: I se dau trei jucării şi i se cere să le pună în gentuţele unui număr de trei copiii

Generalizare: se cere apoi să spună de ce a dorit să facă surpriză primului copil(se

notează răspunsul,reacţia).

Utilizare: Apoi, pentru a se stabili modul de percepere reciprocă şi simpatiile i se pun şi

anumite întrebări: ,,Care dintre copii crezi că îţi va face şi ţie o surpriză?’’şi i se cere să motiveze
de ce crede că acel copil va face acest gest? sau,,Cine ai dori să-ţi facă surpriză şi de ce?’’.

Încheierea activității:
 Pentru a determina gradul de stabilitate a simpatiilor peste câteva zile am utilizat o variantă
de joc: ,,Cea mai frumoasă jucărie’’

Acest joc ,urmăreşte raporturile selective şi preferinţele,care presupun opţiuni într-o

situaţie conflictuală şi trăirea unor stări emoţionale pozitive prin faptul că cineva îţi face o
surpriză declanşând emoţii de bucurie.

4. JOC ,,Mă plac cum sunt - te plac cum eşti ” Grupa : mare

Competenţă generală: competenţe sociale

Competenţa specifica: Dezvoltarea abilităţii de acceptare şi întelegere a persectivei altora.

Obiective :

-să descopere că fiecare lucru are rostul lui cu ajutorul cântecului;

-să descopere diversitatea şi diferenţele dintre oameni, pe baza activităţii;

- să se accepte pe ei înşişi aşa cum sunt;

Metode/strategii: conversaţia, explicaţia, observaţia,descoperirea, exerciţiul, turul galeriei

Resurse materiale : Tablou cu căpşuna din poezie, foi, creioane colorate

Desfăşurarea activităţii :

1.Implicare: Copiii vor cânta cântecul “Tot ce e pe lume”. Li se explică copiilor

faptul că toate lucrurile au rostul lor.

2. Internalizare: Se descoperă tabloul cu Căpşuna din poezia de mai jos.

Se recită poezia,, Căpşuna” de Daniela Crăsnaru:

,,O căpşună cu pistrui / Şi cu fes micuţ verzui /Se plângea că, de la soare / Toţi
pistruii-i cresc mai tare/Şi că are mult necaz / Că-i prea roşie-n obraz./ Şi pân’să răsară luna /
Se tot văicărea într-una: / Of şi vai, fir-ar să fie/De ce n-am precum ciuperca / Pe căpşor o
pălărie?”

3. Reflecție: Se va purta o discuţie cu copiii pentru stabilirea problemei cu care se

confruntă personajul: Căpşuna este nemulţumită de aspectul ei fizic; stabilirea faptului că
oamenii sunt deosebiţi, nu sunt la fel ca aspect, etnie, religie şi că fiecare om are ceva bun şi
frumos, deci calităţi.

4. Generalizare: În activitatea ,, Mă plac aşa cum sunt”, vom încerca să spunem

ceva bun şi frumos despre Căpşună pentru a o ajuta să-şi schimbe părerea despre ea. Se scot în
evidenţă calităţile şi importanţa Căpşunei în alimentaţie: este roşie, zemoasă, dulce, gustoasă,
are vitamine.

5. UtilizareCopiii se împart în două grupe:

- Grupa „Căpşunilor mulţumite” desenează Căpşuna de culoare roşie, cu pistrui, cu fes

micuţ, verzui.

- Grupa „Căpşunilor nemulţumite” desenează Căpşuna

verde, cu pălărie ca a ciuperci.

Lucrările se afişează pe un panou pe două coloane, în funcţie de sarcina pe care au

realizat-o copiii.

Se analizează lucrările pentru a se evidenţia faptul că, aşa cum este în realitate căpşuna
arată mai bine:

- Are de ce să fie nemulţumită căpşuna?

-Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă ar avea pălăria ca a ciupercii? (razele soarelui n-ar mai
ajunge la ea, nu s-ar coace, n-ar fi bună de mâncat).

- Voi cum aţi proceda dacă aţi fi în locul căpşunii?

Încheierea activității:

Se stabileşte împreună cu copiii că, fiecare persoană are calităţi.

Se fac aprecieri asupra modului cum au reuşit să rezolve probleme, cum au desenat, cum s-au
comportat copiii pe parcursul activităţii.

Se scoate în evidenţă necesitatea de a accepta diversitatea şi diferenţele dintre

oameni, de a ne accepta aşa cum suntem.

5. “Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa” Grupa : mare

Competenţă generală: competenţe sociale

Competenţa specifica: - Descoperirea avantajelor evitării furiei şi a comportamentului agresiv în

cazul necesităţii rezolvării de probleme.

- Consecinţele comportamentului agresiv în rezolvarea de probleme.

Obiective :

- să identifice consecinţele negative ale comportamentului agresiv în rezolvarea de probleme pe

baza poveştii;

- să descopere alternativele existente în locul furiei şi a comportamentelor agresive utile în

rezolvarea problemelor cotidiene.

Materiale folosite : povestea terapeutică: “Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa”

Procedura de lucru:

Implicare: Se citeşte copiilor povestea terapeutică “Veveriţele Maşa, Daşa şi Saşa”.

Internalizare: Copiii o repovestesc şi apoi sunt întrebaţi care dintre veveriţe cred ei că a procedat
bine şi a reuşit să-şi rezolve problema. Cum au procedat celelalte? Au reuşit ele să rezolve ceva
prin modul în care s-au comportat?

Reflecție: Se discută pe marginea poveştii despre comportamentul celor 3 veveriţe, iar apoi
preşcolarii vor da exemple de situaţii similare din viaţa de zi cu zi.

Evaluare: se reactualizează cunoştiinţele dobândite

Generalizare: copiii enumeră consecinţele negative ale comportamentului agresiv

în rezolvarea de probleme

Utilizare: copiii enumeră alternative ale comportamentului agresiv utile în rezolvarea de

probleme.

Concluzii:

Prin această activitate preşcolarii descoperă avantajele evitării furiei şi a

comportamentului agresiv în rezolvarea de probleme.
 Exemple de activităţi pentru dezvoltarea şi optimizarea competenţelor
emoţionale la preşcolari:

1. Activităţi pentru nivelul I (3-4 ani): "Cutiile fermecate cu emoţii"

Competenţa generală: competenţe emoţionale

Competenţa specifică: conştientizarea emoţiilor, exprimarea emoţiilor, etichetarea corectă a

emoţiilor.

Materiale: două cutii, cartonaşe cu emoţii (bucurie, furie, tristeţe, teamă)

Obiective:

- să identifice şi să conştientizeze emoţiile trăite;

- să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale din desen;
- să asocieze trăirile emoţionale cu un anumit context.
Procedura de lucru:

Implicare: Puneţi într-o cutie toate cartonaşele cu emoţii pozitive, iar în cea de-a doua pe
cele cu emoţii negative.

Internalizare: Cereţi fiecărui copil să scoată din cele două cutii câte un cartonaş, astfel
încât să aibă în mână un cartonaş reprezentând o emoţie pozitivă şi una negativă.

Reflecție: Cereţi fiecărui copil să identifice denumirile emoţiilor de pe cartonaşe.

Generalizare: Cereți fiecărui copil să se gândească la o situaţie în care s-a simţit bucuros,
respectiv o situaţie în care a simţit tristeţe/teamă/furie.

Utilizare: Fiecare copil va avea șansa să proceseze aceste sentimente și unde ar putea fi
întâlnite.

Încheierea activității:

- prin această activitate copiii învaţă să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele
verbale corespunzătoare şi încep să se familiarizeze cu contextul de apariţie al
emoţiilor, ceea ce facilitează identificarea consecinţelor trăirilor emoţionale.
2. Activităţi pentru nivelul II (5-7 ani): "Joc de cărţi cu emoţii"
Competenţa generală: competenţe emoţionale

Competenţa specifică: recunoaşterea emoţiilor, etichetarea corectă a emoţiilor, identificarea

cauzelor emoţiilor.
Materiale: imagini cu persoane care exprimă diferite trăiri emoţionale (bucurie, furie, tristeţe,
teamă, surprindere, dezgust), eşarfă.

Obiective:

- să identifice emoţiile în funcţie de indicii non-verbali;

- să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale;
- să identifice contextele în care se manifestă anumite emoţii şi posibilele cauze ale
acestora.
Procedura de lucru:

Implicare: Decupaţi din reviste sau xeroxaţi imagini cu persoane care exprimă una dintre
emoţiile descrise la materiale.

Internalizare: Fiecare copil alege pe rând o imagine, după ce în prealabil a fost legat la ochi cu o
eşarfă.

Reflecție: Cereţi copiilor să identifice emoţia persoanei din imagine "Cum crezi că se simte?".

Generalizare: Întrebaţi copiii în ce situaţie s-au simţit la fel ca şi persoana din imagine "Tu când
te-ai simţit la fel ca ea/el?".

Utilizare: Încurajaţi copiii să găsească posibile explicaţii pentru modul în care se simte persoana
respectivă "Ce crezi că s-a întâmplat?", "De ce e bucuros/furios/trist/ îi este teamă/este
surprins?".

Încheierea activității:

- prin această activitate copiii învaţă să identifice corect emoţiile şi etichetele verbale
corespunzătoare.

3. Activităţi desfăşurate: Joc concurs:,,Campionii’’

Competenţa generală: competenţe emoţionale

Competenţa specifică: conştientizarea emoţiilor ,exprimarea și etichetarea corectă a emoţiilor;

Obiective:

-să -şi coordoneze şi să-şi regleze atenţia;

-să fie atent,să accepte ajutor din partea adultului,să se detensioneze ;

 -să identifice emoţiile în funcţie de indicii non-verbale,să manifeste emoţii pozitive;

Materiale necesare:

-un coşuleţ cu corzi de sărit

-coşuleţ cu mingi,

-coşuleţ cu obiecte pentru aruncare la ţintă;

Procedeu de lucru:

Implicare: educatoarea le spune că au în faţă trei coşuleţe cu corzi de sărit ,mingi,şi obiecte
pentru aruncare la ţintă;

Internalizare: ne vom jocul,,Campionii’’;

Reflecție: fiecare va primi buline în funcţie de câte ori reuşeşte acţiunea (5 acțiuni în total
fiecare).

Generalizare: Cei mai buni vor fii campioni.

Utilizare: Voi solicita copiilor să spună ce cred ei ,dacă este uşor, dacă este greu,înaintea
participării la joc.

Încheierea activității:

De câte ori vor reuşi să sară cu coarda,să arunce mingea în sus s-o prindă,vor fi
aplaudaţi,apreciaţi ,etc..Se vor nota atent răspunsurile şi reacţiile la succesul sau insuccesul
neprevăzut dar şi la bucuria de a participa la întrecere între ei, de a câştiga.

4. JOC „Norii și soarele”.

Competenţa generală: competenţe emoţionale

Competenţa specifică: conştientizarea emoţiilor ,exprimarea și etichetarea corectă a emoţiilor;

Obiective:

- să -şi coordoneze şi să-şi regleze atenţia;

- să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale;
- să identifice contextele în care se manifestă anumite emoţii şi posibilele cauze ale
acestora.
Mijloace de realizare
 • Hartie poster pentru fiecare copil;
• Creioane si markers
• Clipboard
Procedura de lucru

Implicare: Incurajam

Internalizare: Dacă copilul este trist, desenăm o planșă cu mai mulți nori, iar el va avea sarcina
de a umple norii cu gândurile care îi trec prin minte chiar în acele momente și emoția care le
însoțește.

Reflecție: Norii pot fi personalizați sub forma unor fețe care exprimă cel mai bine emoțiile trăite.

Generalizare: Ceea ce accentuăm după ce realizăm desenul este că la fel ca norii care trec pe cer
și după aceea apare soarele

Utilizare: așa se întâmplă și cu emoțiile negative pe care le experimentăm uneori: ele trec, însă
gândurile care le însoțesc sunt importante și modul în care le exprimăm.

Încheierea activității:

Lucrurile noi învățate despre emoții pot fi applicate în viața de zi cu zi.

5. Jocul mastilor
Competenţa generală: competenţe emoţionale

Competenţa specifică: conştientizarea emoţiilor ,exprimarea și etichetarea corectă a emoţiilor;

Obiective:

- să -şi coordoneze şi să-şi regleze atenţia;

- să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale;
- să identifice contextele în care se manifestă anumite emoţii şi posibilele cauze ale
acestora.
Materiale: masca, farfurie de carton, codița unei înghețate, marker

Procedura de lucru :

Impliacare: Aceste masti le poti tine la indemana si folosi in situatii din viata de zi cu zi.
Internalizare: Atunci cand cel mic experimenteaza una dintre aceste emotii, il poti ruga sa aleaga
masca potrivita si sa o aseze in dreptul fetei sale – astfel va reusi sa identifice cu ce emotie se
confrunta si totodata le va transmite si celor din jurul sau.
Reflecție: Ia cateva farfurii de carton si lipeste-le cate o codita dintr-un betisor de inghetata, pe
post de maner.
Generalizare: Apoi cu ajutorul unor markere deseneaza pe farfurie expresia a catorva emotii
uzuale: bucurie, tristete, uimire, dezgust, furie, rusine.

Utilizare: Fiecare dintre aceste activitati poate fi o sursa inepuizabila de conversatii pe tema
emotiilor.

Încheierea activității:

Explorati impreuna diverse scenarii – reale sau inventate – cu privire la modul in care copilul s-
a simtit sau s-ar putea simti daca s-ar intampla un anumit lucru. Permite-i sa exploreze noile
cuvinte si sa-si descrie propriile emotii.