UNIVERSITATEA 

SPIRU HARET
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
Forma de învățământ ID
Anul II, Grupa 1

Caracteristicile personalitatii la
varsta adulta

Student:

Bercaru Oxana Lucia

BUCURESTI
2022
 O personalitate matură și sănătoasă îi spune lui Allport (1991, p. 280) că este
capabilă să-și conducă în mod activ mediul, demonstrând unitatea personalității și să
poată percepe în mod corespunzător lumea și pe sine. Maturitatea personalității nu este
neapărat legată de vârsta cronologică, dar așteptările societății aliniază maturitatea cu
vârsta adultă.

Potrivit Allport, există șase criterii pentru maturitatea personalității. extinderea

sentimentului de sine, auto-raportare sinceră către ceilalți, securitate emoțională
(acceptare de sine), percepții realiste, abilități și sarcini, auto-obiectivizare: intuiție și
umor, filozofie unificată a vieții.

Pentru a-ți extinde sentimentul de sine, trebuie să-ți dezvolți interese puternice
în afara ta. Aceste interese se referă la implicarea reală a persoanei într-un domeniu
important al rezistenței umane.

Prin autoextindere, oamenii maturi pot deveni foarte intimi în capacitatea lor de
a iubi. Odată cu intimitatea vine și compasiunea și înțelegerea condiției umane a tuturor
oamenilor. În opinia sa, relațiile calde cu ceilalți implică nu numai intimitate și
compasiune, ci și toleranță și o „structură democratică a caracterului.” Acesta este un
exemplu de persoană imatură.

Acceptarea de sine, toleranța la frustrare, securitatea și autocontrolul

caracterizează dobândirea securității emoționale.

Oamenii maturi sunt orientați spre problem și trebuie să învețe să fie obiectivi.
Acest fapt înseamnă că îndemnurile egoiste de mulțumire a impulsurilor, plăcere,
mândrie și apărare pot fi uitate de mult pe măsură ce imersiunea în muncă devine
copleșitoare. Poate fi asociată cu scopul „responsabilității” subliniat de gânditorii
ideologici. Pe scurt, Allport arată că oamenii maturi sunt în contact strâns cu ceea ce ei
numesc „lumea reală”. El vede lucrurile, oamenii și situațiile așa cum sunt și se implică
în activități (muncă) care sunt relevante pentru el. Prezența umorului ca trăsătură a
personalității mature permite indivizilor să recunoască inconsecvențele și absurditățile
care există în ei, propriile calități și valoare. El adaugă că pretinde că are o înțelegere
clară a scopului vieții.
 De-a lungul acestei perioade, modelarea personalității continuă și este asociată cu
adaptarea ocupațională și socială. În a doua etapă a maturității, devenim conștienți de
succese și împliniri, sau de eșecuri și nemulțumiri. Pe măsură ce se apropie retragerea
din viața activă, adulții se pregătesc pentru pensionare și tot ceea ce presupune aceasta.
Potrivit lui U. Schiopu, E. Verza (1997, pag. 326), problema adaptării profesionale și
sociale a adolescenților este abordată folosind trei tipuri de situații.

Platoul adult de 34-45 de ani se caracterizează prin modificări ale proporțiilor

celor trei categorii de relații.

Relația dintre modelarea personalității și ocupație a fost recunoscută de

majoritatea autorilor și au fost conturate multe teorii. Aceste teorii pot fi clasificate după
cum urmează: Teoria maturității profesionale sau teoria conceptului de sine (Super,
Davidtz și Ball, 1978, p. 436). Teoria maturității ocupaționale a conturat o serie de scale
pentru dezvoltarea carierei și a furnizat mai multe variabile importante. Toate acestea,
în raport cu alegerile și practicile lor profesionale, modelează consecințele importante
ale dezvoltării tinerilor. Comunitatea este foarte predictivă pentru o carieră bună. Mulți
psihologi sunt de acord că comportamentul unei persoane este determinat de percepția
pe care o are despre sine și de situațiile în care se află și de modul în care reprezintă
lumea din jurul ei (Kelly, 1955). Teoriile care susțin rolul conceptului de sine în alegerea
și urmărirea carierei nu sunt noi, iar Tyler (1951) a folosit teoria rolului pentru a explica
diferențele de interese ale fetelor și ale băieților (Great, 1953). Indivizii caută să-și dea
seama de înțelegere de sine în abordarea ocupațiilor și de autocunoaștere în așezarea în
ocupații (Davidtz și Ball, 1978, p. 446).

Atât sfera muncii, cât și cea familială sunt supuse presiunii unor noi ajustări de
rol, iar noile probleme din viața de familie duc adesea la conflicte de rol și la decizii
privind prioritățile vieții. Creșterea și înscrierea copiilor la școală introduce aspecte noi
și mai complexe ale educației și formării. Acesta este momentul în care există multă
tensiune în familie și au loc majoritatea divorțurilor. Între 40 și 45 de ani, experiența
profesională devine mai abundentă, iar competența și eficiența în muncă ies în prim-
plan.
 Echilibrul și relațiile adecvate sunt restabilite în cadrul familiei. Angajamentul
față de muncă și căsătorie crește între 45 și 55 de ani.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.qdidactic.com/sanatate-sport/psihologie/caracteristicile-
personalitatii-la-varstele-adulte216.php
2. https://www.scribd.com/doc/264855090/Dezvoltarea-Personalitatii-La-Varsta-
Adulta
3. https://clicpsihologic.ro/adultul/
4. https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Perioada-adulta32814.php
5. Allport (1991, p. 280)
6. U. Schiopu, E. Verza (1997, pag. 326)
7. Kelly, 1955
8. Super, Davidtz și Ball, 1978, p. 436)
9. Great, 1953
10. Davidtz și Ball, 1978, p. 446)