Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marele avantaj pe care îl oferă creşa copiilor este cel al stimulării sociale şi intelectuale. Într-
o creşă bună, stimularea socială şi intelectuală reprezintă o bază foarte bună pentru vârsta preşcolară.
Perioada 0-3 ani este esenţială pentru dezvoltarea ulterioară a copiilor, pentru lucrul cu
aceştia, având ca scop integrarea într-o societate cu valori, norme şi activităţi care trebuie respectate
şi în raport cu care copilul, apoi adultul, vor trebui să trăiască.
Scopul educaţiei în această etapă este acela de a contribui la dezvoltarea fizică, emoţională şi
intelectuală a copiilor.
Obiectivele etapei 0 – 3 ani vor fi atinse prin intermediul unor activităţi variate, care vor
contribui la dezvoltarea capacităţilor copiilor pentru a putea:
• să-şi cunoască propriul corp şi pe cel al altora, posibilităţile de acţiune şi să înveţe să
respecte diferenţele;
• să observe şi să exploreze propria familie, mediul natural şi social; • să-şi dezvolte
abilităţile emoţionale;
• să interacţioneze cu alţii şi să cunoască în mod treptat standardele de bază privind
coexistenţa şi relaţiile sociale şi să rezolve în mod paşnic conflictele cu ceilalţi;
• să dezvolte abilităţi de comunicare, prin limbaj şi forme de exprimare diferite;
• să iniţieze mişcări, gesturi, ritm;
• să îşi dezvolte capacitatea de iniţiativă în general;
• să îşi dezvolte abilităţile de gândire logică, memorie şi atenţie.
Practic, pentru dezvoltarea diferitelor abilitaţi ale copiilor, se pot utiliza următoarele strategii
de lucru:
• jocul liber sau indus, este activitatea favorită a copiilor la această vârstă;
• planificarea dezvoltării psihomotorii, pentru că ajută la educarea globală şi influenţează
toate aspectele personalităţii copilului, din perspectiva propriul său corp;
• experienţele psihomotorii pentru a vedea cum reacţionează grupul... explicarea regulilor
(nu ţipa, nu lipi...), lăsarea materialelor (covoraşe, inele...) pentru a se juca în mod liber. Astfel,
educatorul poate observa copiii, apoi care dintre copii sunt „lideri”, cei care pot împărţi, cei care se
joacă în echipă sau individual... şi mulţumită creativităţii copiilor, educatoarea poate să folosească
orice idee pentru a se juca cu aceştia, într-o altă zi;
• motivarea personală pentru a face faţă provocărilor, deoarece înţelegem că învăţarea
construită pe marginea unui subiect este cu adevărat eficientă, durabilă, şi reprezintă o sursă de
autonomie personală şi de concepte pozitive.
Exemple de jocuri:
1. COŞUL CU COMORI
Nu sunt incluse obiecte de natură comercială, sau din plastic; se furnizează doar varietate şi
culoare, gama lărgită de experienţe senzoriale.
Descriere
Se va folosi un coş de răchită cu obiecte de zi cu zi, alese cu scopul de a oferi stimuli şi experienţe
pentru toate cele cinci simţuri ale copilului, precum şi la mişcarea corpului. Acestea sunt obiecte care
pot fi găsite la domiciliu, nu sunt obiecte comerciale.
Copilul dobândeşte abilitatea de a coordona mişcările între ochimână-gură. Introduce obiectele în
gură pentru a le cunoaşte şi atunci când le gustă, se gândeşte „Ce este asta?”.
Aceasta facilitează accesul la tot ceea ce-l interesează şi, prin urmare, încurajează curiozitatea
naturală. El învaţă singur şi prin el însuşi, iar adultul trebuie să-l supravegheze pentru a-i oferi
securitate şi încredere.
Rolul educatorului
Prezenţa atentă a adultului oferă siguranţă şi stimulează concentrarea, cu o privire; un
zâmbet este de ajuns pentru a fi în contact unii cu alţii. Varietatea obiectelor va stimula curiozitatea
copilului, iar acesta va căuta lucruri noi şi incitante.
Adultul trebuie să observe dezvoltarea copilului şi progresele înregistrate de fiecare, să
înţeleagă interesele, preferinţele şi dezvoltarea celorlalţi copii. Educatorul nu ar trebui să intervină,
acesta ar trebui să pregătească mediul destinat copiilor şi să se asigure că aceştia se simt confortabil
şi în siguranţă.
Spaţiul trebuie să fie organizat astfel încât copiii mai mari să nu perturbe spaţiul liniştit al
copiilor mai mici.
2. JOCUL EURISTIC
Obiectele
Vor fi utilizate obiectele care nu au finalitate recreaţională. Se pot combina cu uşurinţă: cele luate din
natură, din casă, confecţionate etc. Trebuie să fie uşor de utilizat şi păstrate în stare bună. Trebuie să
fie 15 - 20 de obiecte din fiecare tip, şi câte 50 de bucăţi în fiecare săculeţ.
Anumite obiecte pot fi:
♦ din natură: ananas, bureţi…
♦ cumpărate: inele de perdea, role...
♦ confecţionate: bucăţi de pânză, ciucuri de lână...
♦ colecţionate: bidonaşe, role de carton, panglici, capse...
Atenţie! Obiectele mici pot fi uşor înghiţite de copii, de aceea ei trebuie supravegheaţi foarte atent.
Containere
Reprezintă materiale cu caracteristici care le fac susceptibile de a conţine alte obiecte. Pot fi
utilizate în acest scop, role dure, cutii fără capac, cutii de lemn, metal sau similare etc.
Acest material stimulează experienţa explorării. Cantitatea necesară este de trei sau patru
bucăţi pentru fiecare copil.
Săculeţii
Sunt confecţionaţi din pânză şi au aproximativ 50x50 cm.
Este nevoie de un săculeţ pentru fiecare tip de obiect. Scopul acestor săculeţi este de a păstra
în stare bună, ascunsă şi disponibilă, colecţia de obiecte pe perioada desfăşurării activităţii. Adultul
va fi cel care ţine săculeţii; aceştia nu vor participa la activitatea de explorare a materialelor pentru
copii.
Descriere
Educatoarea pregăteşte camera în care se va desfăşura jocul. Aceasta va înlătura toate
materialele şi va amenaja spaţiul pentru PETRECEREA TIMPULUI LIBER - Program educativ 0-3
Ani 39 elementele destinate jocului euristic; va selecta trei sau patru obiecte, în funcţie de numărul
de copii.
Educatorul va concentra atenţia asupra materialelor, care constau într-un grup de obiecte
format din trei sau patru tipuri de elemente selectate şi câteva containere. Apoi, educatorul înlătură
săculeţii şi se aşează pe scaun, urmărind desfăşurarea jocului, gata să intervină la timpul potrivit,
oferind siguranţă copiilor.
Jocul este format din două părţi: explorarea şi combinarea obiectelor, apoi colectarea
acestora.
Obiective
• Să dobândească abilităţi cu privire la coordonarea şi controlul dinamic general al corpului
în efectuarea sarcinilor de zi cu zi şi a activităţilor corespunzătoare jocului, precum şi ca expresie a
sentimentelor şi emoţiilor.
• Să stabilească anumite relaţii între caracteristici ale mijloacelor de natură fizică şi ale
modurilor de viaţă în acest mediu.
• Să înţeleagă intenţiile şi mesajele comunicate de alţi copii sau adulţi, evaluarea limbajul
oral ca mijloc de relaţionare cu alţii.
Rolul educatoarei
Educatoarea are o sarcină importantă, de pregătire înainte de dezvoltarea jocului (elaborarea
de materiale, conservarea acestora etc.). La începutul sesiunii educatoarea pregăteşte camera în care
se va desfăşura activitatea şi lasă liber spaţiul pentru elementele euristice ale jocului. Grupează
materiale, fiecare dintre aceste grupuri va fi alcătuit din trei sau patru tipuri de obiecte.
Educatoarea trebuie să stea aşezată pe un scaun amplasat strategic în locuri din cameră de
unde va putea observa şi unde va putea fi văzută de către copii. Trebuie să se mişte cât mai puţin
posibil, cu excepţia cazurilor de reală necesitate.
3. PRIMĂVARA
Descrierea activităţilor
• Selectaţi diverse tipuri de flori caracterizate prin culori, mirosuri şi texturi diferite, amplasate în
mijlocul camerei pe o masă separată suficient astfel încât să permită copiilor să treacă pe lângă ele şi
să distingă caracteristicile acestora
. • Sunetele naturii pe care le auzim primăvara vor fi înregistrate pe o casetă (albine, păsări etc.) şi se
va încerca identificarea acestora.
• Arătaţi desene cu cele patru anotimpuri pentru a permite copiilor să remarce diferenţele climaterice
printr-o varietate de situaţii, soarele pe perioada verii, haine groase şi zăpada pe perioada iernii etc.
• Copiii se vor aşeza pe trunchiuri de copac, pe nişte cearceafuri, în funcţie de sezon, pentru a
observa schimbările climaterice.
• Vor fi vopsite în culori diferite mai multe tipuri de frunze şi flori.
• Educatoarea cântă un cântec cu copiii.
• Educatoarea va citi un text scurt despre o poveste din natură.
• Se vor asculta ritmuri care imită diferite sunete ale animalelor ce pot fi auzite primăvara, iar copiii
vor încerca să le reproducă.
• Copiii vor asculta şi vor reproduce sunetele scoase de anumite animale precum câinii (ham-ham).
• Se va citi o scurtă povestire despre primăvară, încercându-se a fi înţeleasă prin intermediul unui şir
de desene pe care educatoarea le arată copiilor.
• Vor fi utilizate flori de diferite culori, iar fiecărui copil i se va da o floare de o culoare într-o mână
şi alta de o culoare diferită în cealaltă mână, astfel încât fiecare copil să poată diferenţia floarea
albastră, de exemplu, din mâna dreaptă, de floarea galbenă din stânga şi aşa mai departe.
• Va fi realizată o comparaţie între diferite obiecte pe care le găsim în natură, ca de exemplu,
compararea lăţimilor diferite ale frunzelor.
• Copiilor li se vor arăta flori de diferite mărimi, astfel încât să poată face diferenţa dintre o floare
mai mică şi una mai mare.
• Va fi realizat un colaj cu frunze, astfel încât să poată fi observat aspectul acestora în timpul
primăverii.
• Copiii vor imita educatoarea care merge în cercuri, pretinzând că sunt fluturi, având ca fundal
„Primăvara” de Vivaldi.
• Reprezentarea prin mimă a unei plante care răsare: aşezată în cadrul unui cerc mare, educatoarea
povesteşte, foarte rar, despre cum răsare şi apoi creşte o plantă. Copiii imită mişcările adultului.
Obiective
• Utilizaţi simţurile pentru a explora realitatea înconjurătoare.
• Identificaţi schimbările de natură fizică din timpul primăverii prin intermediul fotografiilor.
• Paralelă şi exerciţii de recunoaştere: cântece, poeme şi refrene.
• Utilizarea frunzelor pentru a realiza desene de lucru, colaje şi picturi murale.
• Înţelegerea unor povestiri scurte despre natură.
• Diferenţierea unor zgomote şi sunete diferite din natură şi reproducerea unor ritmuri.
• Localizarea în spaţiu: stânga-dreapta.
• Relaţionare între caracteristicile unor obiecte variate din natură.
Resurse personale
Pe lângă colaborarea familiilor şi ale altor persoane, este necesară evidenţierea implicării ca
educatori în selecţia, structurarea şi planificarea conţinutului, precum şi în crearea situaţiilor în
vederea facilitării interacţiunii şi participării copiilor în contexte diferite.
Beneficiind de compania anumitor părinţi, se va organiza o vizită într-un parc în care sunt
flori. Copiii vor fi încurajaţi să observe varietatea florilor, să le recunoască, să vorbească despre
culorile acestora şi să se apropie să le miroasă.
Vor fi observaţi copacii cu frunze, dacă au flori, dacă într-unii există cuiburi sau nu, despre
utilitatea acestora pentru păsări.
După cină, copiilor li se va permite să se aşeze pe iarbă şi în tăcere, cu ochii închişi, să
încerce să identifice sunete din natură.