Mediul educațional-factor important în

dezvoltarea holista a copiilor

CHIŞINĂU, 2021

1
2
Cu gândul la mediu...
Activitatea 1. Joc de imaginație
Sarcină: Vizualizați, imaginar, pentru o clipă un loc/spațiu în
care vă place să petreceți timpul. Închideți ochii și gândiți-vă
la culorile, texturile, mirosurile și sunetele prezente în acest
loc.
 Cum v-ați simțit?
 Ce emoții ați trăit?
 De ce v-a plăcut?
 Cum credeți, cât de
important este să atragem
atenția la aceste aspecte ale
mediului?
 Ce alte elemente pot fi scoase sau adăugate în mediul
înconjurător pentru a face ca sălile de grupă să fie speciale,
spirituale și confortabile pentru copii?
3

Ce culori, texturi, mirosuri și sunete ar putea fi incluse?

Activitatea: Despre ce ne vorbește MEDIUL?

Sarcină: Poze vorbitoare. Examinați imaginile cu

medii din grădiniță (4 poze cu medii din grădiniță).

Reflectați asupra întrebărilor:

Ce mesaje transmit aceste medii?

Ce comportamente ale copilului vă așteptați să vedeți
într-un astfel de mediu?
Ce emoții ar putea trăi copilul în acest mediu?
În ce mod acest spațiu ajută sau împiedică abilitarea
copiilor de a-și satisface nevoile ce țin de intimitate,
organizare, deplasare etc.?
4
5
6
7
8
Accente
Copiii în acest mediu ar putea să se simtă calmi şi mulţumiţi sau
frustraţi, constrânşi.
Mediul este bine organizat, sunt rutine predictibile, copiii ştiu la
ce să se aştepte.
Totuşi, sala de grupă pare una rece şi impersonală, mai curând
axată pe adult decât pe copil.
Există puţine oportunităţi de accesare a materialelor în mod
independent, lipsesc fotografiile, lucrările copiilor şi alte retuşuri
care creează un confort ca acasă, ceea ar putea să-i facă pe copii să
se simtă că nu se pot auto exprima.
Copiii pot avea dificultăţi în dezvoltarea unor deprinderi de
relaţionare cu semenii şi de dezvoltare a independenţei de adulţi.

9
CercetătăriiM.Avram, N.Silistraru evidențiază câteva funcții ale mediului educațional:
În primul rând, ca o totalitatea posibilităților pentru educarea și dezvoltarea
capacităților și potențialelor personalității;
În al doilea rând , ca mijloc de instruire și dezvoltare ;
În al treilea rând , ca obiectde proiectare și modelare;
În al patrulea rând , ca obiect al expertizei psiho-pedagogice și monitorizare a
activivității copiilor.

10
 Mediul fizic cuprinde tot ce înconjoară grădiniţa. Podelele, pereţii, forma şi mărimea sălii de
grupă, spaţiul pentru activităţile în aer liber, mobila, materialele, echipamentul şi jucăriile
influenţează experienţele copilului. Culorile neutre şi iluminatul cald, natural creează o atmosferă
benefică. Aranjarea mobilei oferă sugestii de utilizare a spaţiului şi de asigurare a mobilei în
spaţiu, linişte, un bun nivel acustic. Un mediu bine construit ajută la desfăşurarea unor jocuri
complexe, la manifestarea independenţei, dezvoltarea capacităţii de socializare şi la soluţionarea
problemelor. Copiii sunt încîntaţi şi stimulaţi să iniţieze învăţarea, să exploreze materialele şi să
descopere noi adevăruri. Pentru a atrage şi motiva copiii mici în activităţi, este bine ca ei să
participe la amplasarea şi dotarea centrelor

11
Mediul social este la fel de important ca şi mediul fizic creat. Toţi copiii învaţă
cel mai bine prin contactul activ cu mediul şi cu cei din jur (colegi, educatoare,
părinţi).
Prin organizarea spaţiului grupei pe centre de activitate procesul de învăţare
este unul activ, de socializare, în care copiii interacţioneazǎ direct cu
materialele, cu alţi copii, cu adulţii, individual, în perechi sau în grupuri mici.
Acest tip de organizare permite dezvoltarea liberǎ a copilului pe domeniile de
dezvoltare
dezvoltare fizicǎ, sănătate si igiena personalǎ; •
dezvoltarea socio-emoţionalǎ; •
dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare; •
dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii; •
dezvoltarea cognitivǎ şi cunoaşterea lumii.

12
Cerinţe privind amenajarea centrelor de activitate:
 identificarea spaţiului suficient pentru fiecare centru
asigurarea mobilierului adecvat identificarea posibilităţilor de separare a centrelor
asigurarea securităţii spaţiului de joc selecţionarea materialelor/mijloacelor educative crearea
posibilităţilor de alegere a altor materiale design-ul spaţiilor astfel încît să fie funcţionale şi
uşor accesibile
 crearea culoarelor de trecere dintr-un centru în altul
identificarea spaţiului de expunere/evaluare a produselor/rezultatelor copiilor identificarea
posibilităţilor de intervenţie/sprijin din partea adultului posibilitatea desfăşurării activităţii în
diverse centre

13
Centrele de activitate pot varia de la grupă la grupă, de la o vîrstă la alta, însă principalele
centre necesare dezvoltării copilului sunt:
Artă (desen, pictură, sculptură etc.)
Construcţii/Blocuri Jocuri simbolice/
Jocul de rol
Alfabetizare/Bibliotecă
Jocuri manipulative de masă
Ştiinţe
Nisip şi Apă

14
a) Copilul are propria sa manieră de a percepe lumea. Pentru aceasta el are nevoie să fie
confruntat şi cu alte moduri şi maniere de percepţie ale colegilor săi şi ale adultului.
b) Copilul are permanent nevoie să verbalizeze (să discute şi să explice) activităţile sale şi
gîndurile pe care le are. Deci el va elabora idei asupra lumii prin vorbirea sa, prin ascultare,
acţiune, mişcare, desen, construcţii şi grafică.
c) Copilul este curios şi simte nevoia de a manipula obiectele din mediul său imediat. În acest
sens, trebuie stimulat să-şi utilizeze toate simţurile pentru a studia/explora obiectele,
situaţiile şi relaţiile în care el se mişcă.
d) Copilul mic percepe lucrurile global sau parţial şi nu este încă în stare să surprindă toate
relaţiile dintre ele. Deci învăţarea se va axa pe stabilirea legăturilor dintre lucruri, prin
experienţele de tip integrat prilejuite de educator şi mediu.
e) Copilul acţionează adesea fără a gîndi la consecinţele actelor sale. Cerinţa faţă de
programele educative va fi: să i se dea posibilitatea de a prevedea consecinţele actelor sale
şi de a lua decizii independent.

15
f) Copilul mic are nevoie să persevereze în acţiunile sale pînă obţine rezultate satisfăcătoare.
Este nevoie, astfel, să i se pună întrebări, dar şi singur să formuleze întrebări, să poată
răspunde la ele, dar şi singur să descopere răspunsurile şi să îşi exprime ideile prin cît mai
multe moduri (maniere).

g) Copilul mic caută anumite puncte de reper pentru a înţelege realitatea. El are, deci, nevoie
de a compara, a clasifica şi ordona obiectele şi situaţiile.

h) Orice copil are nevoie să se simtă în siguranţă, să se simtă bine în “pielea sa”. De aceea
este necesar ca el să se joace într-un mediu securizat şi tolerant care să-i furnizeze ocaziile de a
alege şi a-şi asuma riscurile deciziilor de la vîrste mici.

i)Copilul are nevoie de reuşită, ceea ce impune ca dezvoltarea sa să se realizeze prin activităţi
potrivite nivelului său de dezvoltare cognitivă, socială, emoţională şi motrică, el fiind stimulat
prin rezultate.

16
 Acest lucru este posibil numai dacă ei simt libertatea şi au siguranţa că greşelile nu le sunt
aspru sancţionate

Un mediu eficient pentru învăţare la vîrstele mici este un mediu care favorizează jocul liber
ales în direcţia dezvoltării globale a personalităţii copilului. Mediul educativ din sala grupei
trebuie să fie un cadru adecvat experienţei şi situaţiilor de învăţare. Amenajarea spaţiului
grupei în zone ludice corespunde, în fapt, caracteristicilor şi nevoilor/ cerinţelor de învăţare ale
copilului mic
Mediul educațional trebuie orientat asupra următoarelor aspecte:
Să urmărească particularitățile de vârsta a copiilor;
Să fie completatat cu materiale variate care să motiveze curiozitatea copiilor, interesele, ;
Să favorizeze diferite stiluri de învățare ;
Să se creeze oportunități de exloarare,descoperipe,cercetare,contemplare,investgație
personală,aflarea unor soluții posibile;
Să creeze predispoziții de soluționare creativa a problemelor;
Să favorizeze comunicare,colaborare,cooperare între copii;
Să stimuleze independența copiilor 17
Mediul fizic. Impactul mediului fizic
Care centre de activități ar trebui plasate
unele lângă altele? De ce?
Cum ar trebui să fie împărțite și separate
centrele de învățare?
De ce?
Cum rămâne cu
stocarea și afișarea?
De ce folosirea în exces
a culorilor primare
distrage atenția?
Despre ce le vorbește
copiilor dezordinea? 18
19
Activitatea: Interacțiune
Cum ar trebui să fie amenajat mediul pentru
a sprijini și încuraja interacțiunile pozitive? De
ce?
Discutați impactul mediului asupra relațiilor:
educator-copil, copil-copil, educator-educator și
părinte-copil.
 

20
Activitatea: Cum influențează programul
și rutina asupra copiilor?
Când și unde copiii se
confruntă cu cea mai
mare dificultate?
Estimați cât timp se
cheltuie pe activități.
 Se poate acorda copiilor mai mult timp
și mai puține tranziții?

21
Activitatea: Cum stilul cadrului didactic formează sau
depersonalizează copilul?

• Observați cum stilul cadrului didactic formează sau

depersonalizează copilul?

22
Activitatea: Rolul unui mediu stimulativ de
învăţare
Sarcină: Analizați specificul celor 4 tipuri de
medii: restrictiv, permisiv, atractiv, autoritar  
•Cu care dintre acestea vă identificați?

23
Accente:
Am auzit adesea oamenii spunând: "Vom
rezolva mai întâi mediul. Apoi, vom începe să
lucrăm asupra planificării programelor și
rezultatelor pentru copii și familii".
Mediul de învățare ar trebui să se bazeze
pe observațiile copiilor și pe scopul de a
sprijini și extinde învățarea.
Planificarea mediului
Face parte din
planificarea
programului
(Olds (1987). 24
TEMĂ PENTRU REFLECȚII...

Identificați aspecte ce
necesită schimbare sau
Îmbunătățire în mediul educațional

25