ASCULTAREA POATE FI

CHEIA SOLUIONRII CONFLICTELOR

Sa ne comportam cu respect si pretuire fata de aproapele nostru, in orice situatie,

astfel incat cei mici sa creasca in spiritul acestor valori. Adaugand la aceste valori si iubirea
neconditionata, nu vom avea de ce sa ne facem griji in ceea ce priveste evolutia copilului si
putem fi siguri ca ne-am indeplinit cu succes misiunea de parinte sau de educator.
Critica brutala nu a fot constructiva niciodata
Se intampla, uneori, ca un invatator, un profesor, un medic sau o alta persoana cu
autoritate, care vine in contact cu copilul, sa-l eticheteze pe acesta, fara menajamente,
drept obraznic, neascultator, prost-crescut, needucat etc., ce mai o nenorocire cum nu
s-a mai vazut, ca si cum copiii ar trebui sa respecte toate regulile, cu strictete, ca la armata.
Evident, cnd ti se aduc critici brutale, mai ales in fata altor parinti, nu poti raspunde prin
cooperare si prin dorinta de a rezolva problema, iar prima reactie este de a te apara sau de
a nega orice tulburare de comportament: Nu e adevarat, copilul meu nu face asa ceva!.Pe
de alta parte, cel care critica se afla in postura de om atoatestiutor, de om perfect, in timp
ce parintii sau bunicii recepteaza mesajul ca fiind defavorabil la adresa lor: Voi nu stiti sa
aveti grija de copilul vostru, va invatam noi ce sa faceti, ca noi suntem capabili.
Reguli de aur pentru o buna comunicare
Daca apare o problema in ceea ce priveste conduita copilului la gradinita/scoala,
aceasta trebuie prezentata intre patru ochi, nicidecum n plenul unei sedinte cu
parintii.Trebuie respectate sensibilitatea si demnitatea parintelui si, in acest sens, este bine
sa fie descris doar comportamentul copilului, fara a eticheta copilul sau a acuza parintele.
De evitat sunt si sintagmele: nu va ocupati suficient de el, Andrei e obraznic, nu vrea
sa faca nimic, e o catastrofa.E bine ca expunerea problemei copilului sa inceapa
amintind reusitele acestuia, oricat de neinsemnate ar fi. Astfel, parintele se va simti
respectat si acceptat si va fi dornic sa coopereze. In timpul discutiei cu parintii,
recunoasteti efortul pe care acestia il depun pentru cresterea si educarea copilului. Abia pe
urma, intr-o atmosfera de respect si de colaborare, se poate pune pe tapet problema
copilului.Abordati cazul cu delicatete; de exemplu: Cu Andrei se intampla ceva si vreau sa
incercam mpreuna sa rezolvam problema, sa vedem cum il putem ajuta. Aratand
disponibilitate in a intelege situatia, n a descoperi ceea ce se afla in spatele
comportamentului nedorit al copilului, precum si dorinta de a face echipa cu
parintii/bunicii pentru a rezolva problema, veti netezi calea spre solutionarea problemelor,
ceea ce va fi n beneficiul tuturor. Si copilul trebuie tratat cu respect, intocmai cum am
trata un adult.Umilirea copilului in fata celorlalti nu a fost si nici nu va fi vreodata benefica
pentru acesta. Copilul umilit se va simti nedreptatit si isi va pierde increderea n sine. Cu
timpul, frustrarea de a nu se putea ridica la nivelul standardelor cerute de
educator/invatator (sau profesor) poate deveni atat de presanta, incat este posibil ca acesta
sa nu mai doreasca sa depuna efort intelectual. Ascunzandu-si sau negandu-si neputinta,
copilul poate deveni agresiv cu cei din jur.Ascultarea lui cu intelegere poate fi salvatoare,

deoarece copilul nu cauta decat sa fie inteles si acceptat asa cum e, vrea sa vada ca
persoanele cu autoritate il pretuiesc pentru ceea ce este si ca ii inteleg suferinta un lucru
absolut normal.
Atitudini de evitat
In primul rand, este vorba de atitudine. Greseala frecventa pe care o fac adultii este
aceea ca pun mare pret pe eu am dreptate, in detrimentul disponibilitatii de a aplana un
conflict.Ascultarea calma, fara a ntrerupe interlocutorul, va poate duce direct la radacina
conflictului.Si copilul trebuie ascultat cu rabdare si cu respect si trebuie ajutat sa-si
exprime ideile. Daca acesta fabuleaza, exista, cu siguranta, un motiv intemeiat. De aceea,
incercati sa aflati ce anume il determina pe copil sa minta sau sa aiba un comportament
nedorit si nu va grabiti cu masurile punitive.Nu aplicati pedepse fizice. Acestea sunt
devastatoare pentru copil. Ganditi-va un pic la raportul de forte: dumneavoastra sunteti
adult, sunteti mare si puternic, iar copilul este mic si fara aparare. Ati inteles acum ce
mesaj ii transmiteti? Chiar daca pedeapsa fizica pare sa dea rezultate pe termen scurt, pe
termen lung, produce o tensiune retinuta de copil in suflet, ce poate izbucni oricand sau
poate deforma evolutia acestuia.

Cum comunicm eficient cu copilul? - Recomandri pentru prini

Dai instruciuni clare i logice! De ce mai multe ori, copiii pot s urmeze maxim dou
instruciuni date n acelai timp:
folosii cuvinte pe care copilul poate s le neleag, cnd prezentai sarcinile sau
instruciunile;
exprimai clar ce ateptai de la copil;
evitai s dai mai multe sarcini n acelai timp.
Ascultai ceea ce v comunic copilul!
Ascultai copilul cnd acesta v povestete despre ceea ce-i place, despre preocuprile
sau problemele lui. Nu ntrerupei ceea ce v spune copilul. Oferii copilului posibilitatea
de a ti c punctul lui de vedere, ideile i povestirile sale sunt importante. ncurajai copilul
s-i exprime emoiile.
Aezai-v la nivelul copilului!
Comunicarea este mult mai eficient cu copilul cnd adulii vorbesc de la acelai
nivel. Poziionai-v la nivelul copilului (capul printelui s fie la acelai nivel cu al
copilului); Stabilii contact vizual i stai aproape de copil atunci cnd v vorbete sau i
vorbii (ex.l tinei pe genunchi sau n brae).
Facei diferena ntre persoana copilului i comportamentul lui!
Amintii-v c scopul identificrii comportamentului negativ al copilului este de a-l
ajuta s i mbunteasc comportamentul. Evitai blamarea copilului i centrai-v pe
corectarea comportamentului. Fii clar cu copilul n ceea ce priveste:
comportamentul cu care nu suntei de acord;
comportamentul care este mpotriva regulilor familiei;
comportamentul pe care doriti s-l fac n locul celui nepotrivit.
Exemplu: spal-i minile cu ap i spun!, n loc de: eti murdar!