Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru ca nu poti sa rezolvi dilema Cum il motivez pe copil sa invete? fara a raspunde mai
intai la intrebarea De ce nu vrea sa invete?, trecem in revista cateva motive pe care le declara
copiii care refuza sa depuna efort la scoala:
Intreaba-te care este motivul pentru care copilul tau refuza sa invete si apoi alege strategia
potrivita.
Cum NU il motivezi pe copil sa invete:
Oricare ar fi motivul pentru care copilul tau refuza sa invete, relatia ta cu el este esentiala.
Uneori, evitarea invatarii si a temelor ascunde anxietatea copilului. Acesta se teme ca nu va face
fata, incat evita tot ce tine de scoala, alegand sa iti raspunda urat, sa ascunda notele luate si sa
piarda vremea in fata calculatorului in loc sa invete. Daca anxietatea il opreste pe copilul tau sa
aiba rezultate scolare bune, fii alaturi de el si ajuta-l cu informatii despre tehnici de invatare
eficienta si despre cum capacitatea noastra de invatare poate fi imbunatatita. Pentru a-l ajuta pe
copilul anxios, este important ca tu insuti sa nu te lasi coplesit de anxietate si teama pentru
viitorul copilului tau. Vazandu-te pe tine in echilibru, copilului ii va fi mai usor sa depaseasca
anxietatea.
Concentreaza-te pe ce poate face copilul, nu pe ce nu poate inca. Atunci cand isi exprima
neincrederea in propriile forte, aminteste-i care sunt reusitele si calitatile sale. Incurajeaza-l daca
observi ca se simte coplesit, ajutandu-l sa faca un plan pentru a depasi dificultatile.
Inconjurat de copii care invata si sunt preocupati de rezultatele lor scolare, copilul tau va prelua
din preocuparile acestora.
Daca scoala este privita de copil ca un loc plictisitor, plin de constrangeri, permite-i sa isi puna in
valoare potentialul prin activitati extrascolare. Incurajeaza-l sa isi doreasca sa desfasoare anumite
activitati, sa mearga in anumite locuri si, in final, sa aiba o anumita profesie sau o anumita
imagina despre cum va fi viata sa de adult.
Lasa-l pe copil sa aleaga felul in care isi face temele sau isi imparte materia de invatat si ajuta-l
doar daca iti cere spijinul. Monitorizandu-l tot timpul si impunandu-i ce, cum si cand sa invete, ii
vei da senzatia ca tu detii controlul, iar efortul sau ideile sale sunt inutile.
Chiar daca la 14 ani, putini copii pot spune cu siguranta ce vor sa faca atunci cand vor fi adulti,
orienteaza-l pe copil catre cautarea unui scop personal, catre valorificarea propriului potential,
oricare ar fi acesta. Vorbeste cu el despre ce i-ar placea sa faca, despre activitatile care ii aduc
cea mai multa bucurie si despre lucrurile pe care doreste sa le faca atunci cand va fi adult.
Intrebari precum Unde ai vrea sa calatoresti?, Cum ai vrea sa arate casa ta?, Ce impact ai
vrea sa ai asupra celor din jur? sunt puncte de plecare pentru acest proces.
Motivatia pentru invatare este strans legata de curiozitate, de increderea in sine si de identificarea
intereselor copilului. Incurajandu-l sa se cunoasca pe sine mai bine si sa isi stabileasca obiective,
ii vei creste si motivatia pentru invatare.
4. Tipetele sau cuvintele spuse pe un ton rastit. Pentru multi oameni, un ton ridicat pare o urmare
fireasca a frustrarii sau a furiei. Cand apare frecvent in relatia cu un copil, poate avea efecte
foarte puternice asupra echilibrului emotional al copilului.
5. Invinuirile si reprosurile repetate. Apare frecvent tendinta de a acuza victima pentru
comportamentul pe care il are agresorul. De exemplu, Daca m-ai asculta, nu m-as comporta asa
cu tine, dar o meriti..
6. Manipularea emotionala. Atunci cand victima incearca sa iasa din relatia cu persoana care o
agreseaza verbal - sa intrerupa prietenia, sa il ignore sau sa iasa din grupul respectiv -, agresorul
poate face apel la diverse modalitati de manipulare a victimei. A fost doar o gluma., Stii ca
asa vorbesc eu, nu era nimic serios. etc. sunt mesaje prin care o persoana victima a violentei
verbale poate fi convinsa sa ramana in continuare in relatia respectiva.
7. Neincrederea in deciziile victimei si descurajarea continua:Nu vei reusi niciodata acest
lucru, poti sa incerci oricat vrei!, Sigur vei esua la fel ca data trecuta cand ai incercat acest
lucru etc. Desi cuvintele in sine pot sa nu fie considerate neaparat agresive sau jignitoare,
iar tonul pe care sunt spuse nu denota agresivitate, ele au acelasi efect ca formele mai evidente de
violenta verbala. Aceste mesaje repetate afecteaza in timp echilibrul emotional al unui copil, dar
si al unui adult.
8. Glume si/sau farse repetate, realizate atunci cand aceasta se afla intr-un mediu social larg. In
grupurile de copii, apar frecvent asemenea situatii in care, de obicei, copilul cel mai vulnerabil
sau cel mai timid din grup este ironizat si supus farselor care au ca scop umilirea lui.
9. Diminuarea meritelor persoanei. Mare lucru, ai luat 10 la matematica, ai avut si tu noroc!
Cand o asemenea atitudine apare in mod frecvent, putem vorbi de violenta verbala. Asemenea
mesaje repetate au ca rezultat scaderea stimei de sine, a increderii in sine si, in timp, duce la
izolarea sociala a copilului.
10. Transmiterea ideii ca victima nu valoreaza nimic fara agresor. Fara mine nu ai reusi
nimic/ Daca nu as fi fost eu, nu ai fi ajuns aici. sunt mesaje care au ca scop crearea unei relatii
de dependenta intre victima si agresor. Astfel, agresorul isi exprima superioritatea si isi satisface
nevoia de putere. Acest tip de relatie poate sa apara intre colegi de clasa, dar si intre sot si sotie
sau intre frati.
Victima deseori gaseste scuze celui ce o manipuleaza, cauta explicatii pentru comportamentul pe
care il are si le gaseste, intotdeauna cu referire la propria persoana. De exemplu, Tipa la mine
pentru ca eu nu reusesc sa ma concentrez si sa inteleg din prima ceea ce-mi spune, Am meritat
palma primita, fiindca nu am facut ceea ce a zis. etc.
De asemenea, un copil care a fost victima a violentei verbale poate prelua cu usurinta aceasta
modalitate de exprimare in relatie cu alti copii sau cu alte persoane adulte, atunci cand va creste.
Abuzul nu e niciodata din vina victimei. Nimeni nu merita sa i se vorbeasca urat sau sa
fie jignit, oricat de mult ar fi gresit.
Nu e indicat sa raspunzi inapoi cu aceeasi moneda. A raspunde violent inseamna doar a
contribui la raspandirea violentei si a-l incuraja pe agresor. Evitarea acestuia si apelul la
un adult de incredere reprezinta cea mai buna solutie.
Violenta verbala poate fi urmata destul de usor de cea fizica. Este bine ca fiul sau fiica ta
sa se indeparteze de persoana care foloseste violenta verbala si sa o evite pe viitor.
Explica-i faptul ca orice persoana poate deveni un agresor sau o victima a violentei
verbale. De aceea, este important sa poata identifica in mod corect semnele violentei
verbale si sa fie atent din cand in cand la felul in care atat el, cat si ceilalti vorbesc.
Exista doua tipuri de mentalitate descrise de autoare: mentalitatea flexibila si mentalitatea rigida.
sunt convinsi ca inteligenta sau talentul pot fi dezvoltate prin efort pe care il depun pentru
a depasi dificultatile in invatare.
de aceea, sunt motivati sa invete si le este mai usor sa isi revina dupa un esec, pe care il
interpreteaza in termeni precum Inseamna ca nu am muncit suficient.
isi explica performanta prin munca depusa: Are note bune pentru ca a invatat mult.
nu se asteapta ca invatarea sa fie mereu usoara si privesc dificultatile intampinate cu
optimism, vazandu-le ca oportunitati de crestere.
Cum il ajuti pe copil sa isi schimbe mentalitatea pentru a obtine rezultate bune la scoala?
Si stereotipurile influenteaza rezultatele scolare ale copiilor. Psihologul Claude Steele in anii
1990 a propus teoria amenintarii stereotipului: copiii pot sa aiba rezultate proaste la invatatura
daca devin constienti de stereotipurile existente despre sexul, etnia, apartenenta lor la un grup
etc.
Iata cateva exemple de stereotipuri care ii pot afecta procesul de invatare:
Sexul: Eu sunt fata, nu voi avea niciodata rezultate foarte bune la matematica.
Etnia: Rromii nu vor fi niciodata acceptati sa participe la jocurile de socializare.
Statutul social: Copiii bogati isi permit sa mearga la ore particulare si vor avea rezultate mai
bune la scoala decat mine.
Confruntati cu o situatie in care copiii constienti de anumite stereotipuri conform carora ei sunt
inferiori, vor experimenta anxietatea ca traire emotionala. Anxietatea odata aparuta impiedica
gandirea rationala, procesele de luare de decizii, planificarea, afectandu-le astfel rezultatele la
scoala.
Daca esti curios sa afli care este mentalitatea copilului tau, o poti testa printr-un chestionar
online in limba engleza.
Asadar, se pare ca felul in care intelegem relatia dintre inteligenta si invatare joaca un rol foarte
important atunci cand vine vorba de rezultatele obtinute. Copilul tau ce fel de mentalitate are?