Copilul meu nu vrea sa invete! sau Copilul meu nu invata destul.

se numara printre cele mai

frecvente si intense griji ale parintilor. Iar cand aceasta situatie apare in preajma unui examen, grijile
sunt cu atat mai mari. De ce nu vor copiii sa invete si cum ii pot ajuta parintii? Gasim impreuna
raspunsurile in cele ce urmeaza.

De ce nu sunt copiii motivati sa invete

Pentru ca nu poti sa rezolvi dilema Cum il motivez pe copil sa invete? fara a raspunde mai
intai la intrebarea De ce nu vrea sa invete?, trecem in revista cateva motive pe care le declara
copiii care refuza sa depuna efort la scoala:

materia este perceputa ca prea dificila,

teama de esec ii face pe unii copii sa renunte sa mai incerce,
predarea nu este suficient de atractiva,
importanta educatiei scolare nu este perceputa de catre copil,
relatiile sociale sunt mai importante decat scoala, pentru care nu mai raman resurse de
energie si timp,
probleme in familie sau probleme financiare,
problemele emotionale precum depresia.

Intreaba-te care este motivul pentru care copilul tau refuza sa invete si apoi alege strategia
potrivita.
Cum NU il motivezi pe copil sa invete:

oferind recompense materiale pentru note,

etichetandu-l ca lenes, iresponsabil sau delasator,
aplicand pedepse,
controlandu-l tot timpul,
amenintandu-l sau folosind alte forme de violenta verbala.

Cum il motivezi pe copil sa invete:

Pastreaza o relatie deschisa si apropiata cu copilul tau.

Oricare ar fi motivul pentru care copilul tau refuza sa invete, relatia ta cu el este esentiala.

Descopera daca este lipsa de motivatie sau anxietate

Uneori, evitarea invatarii si a temelor ascunde anxietatea copilului. Acesta se teme ca nu va face
fata, incat evita tot ce tine de scoala, alegand sa iti raspunda urat, sa ascunda notele luate si sa
piarda vremea in fata calculatorului in loc sa invete. Daca anxietatea il opreste pe copilul tau sa
aiba rezultate scolare bune, fii alaturi de el si ajuta-l cu informatii despre tehnici de invatare
eficienta si despre cum capacitatea noastra de invatare poate fi imbunatatita. Pentru a-l ajuta pe
copilul anxios, este important ca tu insuti sa nu te lasi coplesit de anxietate si teama pentru
viitorul copilului tau. Vazandu-te pe tine in echilibru, copilului ii va fi mai usor sa depaseasca
anxietatea.

Arata-i ca ai incredere in el.

Concentreaza-te pe ce poate face copilul, nu pe ce nu poate inca. Atunci cand isi exprima
neincrederea in propriile forte, aminteste-i care sunt reusitele si calitatile sale. Incurajeaza-l daca
observi ca se simte coplesit, ajutandu-l sa faca un plan pentru a depasi dificultatile.

Influenta copiilor de aceeasi varsta

Inconjurat de copii care invata si sunt preocupati de rezultatele lor scolare, copilul tau va prelua
din preocuparile acestora.

Incurajeaza-l sa aiba realizari si in alte domenii, nu doar la scoala.

Daca scoala este privita de copil ca un loc plictisitor, plin de constrangeri, permite-i sa isi puna in
valoare potentialul prin activitati extrascolare. Incurajeaza-l sa isi doreasca sa desfasoare anumite
activitati, sa mearga in anumite locuri si, in final, sa aiba o anumita profesie sau o anumita
imagina despre cum va fi viata sa de adult.

Permite copilului sa simta ca detine controlul.

Lasa-l pe copil sa aleaga felul in care isi face temele sau isi imparte materia de invatat si ajuta-l
doar daca iti cere spijinul. Monitorizandu-l tot timpul si impunandu-i ce, cum si cand sa invete, ii
vei da senzatia ca tu detii controlul, iar efortul sau ideile sale sunt inutile.

Ajuta-l sa caute un scop in viata.

Chiar daca la 14 ani, putini copii pot spune cu siguranta ce vor sa faca atunci cand vor fi adulti,
orienteaza-l pe copil catre cautarea unui scop personal, catre valorificarea propriului potential,
oricare ar fi acesta. Vorbeste cu el despre ce i-ar placea sa faca, despre activitatile care ii aduc
cea mai multa bucurie si despre lucrurile pe care doreste sa le faca atunci cand va fi adult.
Intrebari precum Unde ai vrea sa calatoresti?, Cum ai vrea sa arate casa ta?, Ce impact ai
vrea sa ai asupra celor din jur? sunt puncte de plecare pentru acest proces.

Motivatia pentru invatare este strans legata de curiozitate, de increderea in sine si de identificarea
intereselor copilului. Incurajandu-l sa se cunoasca pe sine mai bine si sa isi stabileasca obiective,
ii vei creste si motivatia pentru invatare.

Violenta verbala si efectele ei asupra copiilor

Violenta fizica este usor de identificat deoarece lasa urme vizibile. Violenta verbala insa nu este
tot timpul considerata un abuz, mai ales pentru ca nu este usor de identificat. Totusi, atat intre
copii, cat si intre adulti, este destul de frecventa. Iti propunem sa afli mai multe despre violenta
verbala.

Cum se manifesta violenta verbala

Fie ca apare in familie, fie ca apare la scoala sau in grupul de prieteni, violenta verbala se
manifesta prin:
1. Amenintari sau intimidari pentru a obtine unele beneficii sau pentru a-si demonstra
superioritatea. Acestea sunt destul de frecvente intre copii, dar si in relatia adulti-copii, atunci
cand adultul nu reuseste sa isi impuna autoritatea si sa convinga copilul sa urmeze un anumit
comportament.
2. Critica neconstructiva, folosirea sarcasmului sau a insultelor atunci cand sunt exprimate
pareri referitoare la rezultatele obtinute de victima. Nu ai facut nimic bine, nu esti in stare de
nimic! este un mesaj care poate fi incadrat in ceea ce numim violenta verbala.
3. Poreclele care jignesc si care fac referire la infatisarea fizica, la clasa sociala sau la
apartenenta etnica. Toate acestea, folosite de fata cu alte persoane, dar si in conversatiile private,
sunt modalitati de a umili si a micsora stima de sine a copilului.

4. Tipetele sau cuvintele spuse pe un ton rastit. Pentru multi oameni, un ton ridicat pare o urmare
fireasca a frustrarii sau a furiei. Cand apare frecvent in relatia cu un copil, poate avea efecte
foarte puternice asupra echilibrului emotional al copilului.
5. Invinuirile si reprosurile repetate. Apare frecvent tendinta de a acuza victima pentru
comportamentul pe care il are agresorul. De exemplu, Daca m-ai asculta, nu m-as comporta asa
cu tine, dar o meriti..
6. Manipularea emotionala. Atunci cand victima incearca sa iasa din relatia cu persoana care o
agreseaza verbal - sa intrerupa prietenia, sa il ignore sau sa iasa din grupul respectiv -, agresorul
poate face apel la diverse modalitati de manipulare a victimei. A fost doar o gluma., Stii ca
asa vorbesc eu, nu era nimic serios. etc. sunt mesaje prin care o persoana victima a violentei
verbale poate fi convinsa sa ramana in continuare in relatia respectiva.
7. Neincrederea in deciziile victimei si descurajarea continua:Nu vei reusi niciodata acest
lucru, poti sa incerci oricat vrei!, Sigur vei esua la fel ca data trecuta cand ai incercat acest
lucru etc. Desi cuvintele in sine pot sa nu fie considerate neaparat agresive sau jignitoare,
iar tonul pe care sunt spuse nu denota agresivitate, ele au acelasi efect ca formele mai evidente de
violenta verbala. Aceste mesaje repetate afecteaza in timp echilibrul emotional al unui copil, dar
si al unui adult.
8. Glume si/sau farse repetate, realizate atunci cand aceasta se afla intr-un mediu social larg. In
grupurile de copii, apar frecvent asemenea situatii in care, de obicei, copilul cel mai vulnerabil
sau cel mai timid din grup este ironizat si supus farselor care au ca scop umilirea lui.
9. Diminuarea meritelor persoanei. Mare lucru, ai luat 10 la matematica, ai avut si tu noroc!
Cand o asemenea atitudine apare in mod frecvent, putem vorbi de violenta verbala. Asemenea
mesaje repetate au ca rezultat scaderea stimei de sine, a increderii in sine si, in timp, duce la
izolarea sociala a copilului.
10. Transmiterea ideii ca victima nu valoreaza nimic fara agresor. Fara mine nu ai reusi
nimic/ Daca nu as fi fost eu, nu ai fi ajuns aici. sunt mesaje care au ca scop crearea unei relatii
de dependenta intre victima si agresor. Astfel, agresorul isi exprima superioritatea si isi satisface
nevoia de putere. Acest tip de relatie poate sa apara intre colegi de clasa, dar si intre sot si sotie
sau intre frati.
Victima deseori gaseste scuze celui ce o manipuleaza, cauta explicatii pentru comportamentul pe
care il are si le gaseste, intotdeauna cu referire la propria persoana. De exemplu, Tipa la mine
pentru ca eu nu reusesc sa ma concentrez si sa inteleg din prima ceea ce-mi spune, Am meritat
palma primita, fiindca nu am facut ceea ce a zis. etc.
De asemenea, un copil care a fost victima a violentei verbale poate prelua cu usurinta aceasta
modalitate de exprimare in relatie cu alti copii sau cu alte persoane adulte, atunci cand va creste.

Cum il ajuti pe copil sa faca fata violentei verbale?

Este recomandabil sa il inveti pe copil urmatoarele lucruri:

Abuzul nu e niciodata din vina victimei. Nimeni nu merita sa i se vorbeasca urat sau sa
fie jignit, oricat de mult ar fi gresit.
Nu e indicat sa raspunzi inapoi cu aceeasi moneda. A raspunde violent inseamna doar a
contribui la raspandirea violentei si a-l incuraja pe agresor. Evitarea acestuia si apelul la
un adult de incredere reprezinta cea mai buna solutie.
Violenta verbala poate fi urmata destul de usor de cea fizica. Este bine ca fiul sau fiica ta
sa se indeparteze de persoana care foloseste violenta verbala si sa o evite pe viitor.
Explica-i faptul ca orice persoana poate deveni un agresor sau o victima a violentei
verbale. De aceea, este important sa poata identifica in mod corect semnele violentei
verbale si sa fie atent din cand in cand la felul in care atat el, cat si ceilalti vorbesc.

Schimba mentalitatea copilului, pentru rezultate mai bune la scoala

Dincolo de metodele de invatare eficienta sau de resursele materiale disponibile pentru invatare,
se pare ca exista un element esential care influenteaza rezultatele scolare ale copilului tau:
mentalitatea lui, mai exact ce crede copilul despre inteligenta si invatare.

Carol Dweck, profesoara de psihologie la Universitatea Stanford, a demonstrat ca felul in care

copiii isi privesc si isi inteleg propria capacitate de invatare (cu alte cuvinte, convingerile
lor despre invatare) influenteaza rezultatele obtinute la scoala.

Exista doua tipuri de mentalitate descrise de autoare: mentalitatea flexibila si mentalitatea rigida.

Copiii cu mentalitate rigida:

considera ca talentul si inteligenta sunt fixe, ca nu pot fi influentate si ca oricat efort ar

depune, nu isi vor putea imbunatati rezultatele la scoala.
cred ca performanta se datoreaza inteligentei sau calitatilor innascute: Are note bune
pentru ca este inteligent.
isi revin foarte greu dupa un esec si sunt lipsiti de motivatie pentru a invata mai mult,
considerand ca Un esec inseamna ca nu sunt inteligent.
considera ca invatarea ar trebui sa fie usoara si naturala. Daca nu este astfel, inseamna ca
nu sunt inteligenti si nu are sens sa mai incerce.

Copiii cu mentalitate flexibila sau de crestere:

sunt convinsi ca inteligenta sau talentul pot fi dezvoltate prin efort pe care il depun pentru
a depasi dificultatile in invatare.
de aceea, sunt motivati sa invete si le este mai usor sa isi revina dupa un esec, pe care il
interpreteaza in termeni precum Inseamna ca nu am muncit suficient.
isi explica performanta prin munca depusa: Are note bune pentru ca a invatat mult.
nu se asteapta ca invatarea sa fie mereu usoara si privesc dificultatile intampinate cu
optimism, vazandu-le ca oportunitati de crestere.

Cum il ajuti pe copil sa isi schimbe mentalitatea pentru a obtine rezultate bune la scoala?

Vorbeste-i despre cum felul in care privim inteligenta si invatarea influenteaza

rezultatele scolare.
Incurajeaza-ti copilul sa adopte o pozitie mai realista fata de inteligenta ca proces:
nu este fixa, ea poate fi dezvoltata in domenii diferite, cu performante diferite.
Invata-l ca este mai important sa progreseze decat sa ia note bune.
Explica-i faptul ca invatarea nu este mereu usoara, ca este normal ca atunci cand
invata ceva nou sa i se para mai dificil. Cu cat pare mai dificil si cu cat depune mai mult
efort pentru a invata, cu atat rezultatele vor fi mai bune.
Invata-l sa invete. Arata-i ca daca a incercat de mai multe ori sa inteleaga sau sa retina o
informatie folosind o anumita strategie si nu a reusit, inseamna ca trebuie sa caute alta
strategie de invatare. Explorati impreuna diverse strategii pe care le poate folosi atunci
cand intampina dificultati in invatare.
Lauda mai mult efortul depus de copil decat calitatile innascute.
Vorbeste-i copilului despre oamenii celebri din diverse domenii. Cu totii au muncit
foarte mult pentru a ajunge la performanta, niciunul dintre ei nu s-a bazat doar pe
inteligenta sau talent.
Explica-i pe intelesul lui ce se intampla in creier atunci cand are loc invatarea: intre
neuroni apar legaturi noi, care devin mai puternice pe masura ce exerseaza, repeta sau
foloseste informatiile invatate in situatii diverse. Pe masura ce invata mai multe lucruri
noi, ii va fi mai usor sa invete si altele:)

Si stereotipurile influenteaza rezultatele scolare ale copiilor. Psihologul Claude Steele in anii
1990 a propus teoria amenintarii stereotipului: copiii pot sa aiba rezultate proaste la invatatura
daca devin constienti de stereotipurile existente despre sexul, etnia, apartenenta lor la un grup
etc.
Iata cateva exemple de stereotipuri care ii pot afecta procesul de invatare:
Sexul: Eu sunt fata, nu voi avea niciodata rezultate foarte bune la matematica.
Etnia: Rromii nu vor fi niciodata acceptati sa participe la jocurile de socializare.

Statutul social: Copiii bogati isi permit sa mearga la ore particulare si vor avea rezultate mai
bune la scoala decat mine.
Confruntati cu o situatie in care copiii constienti de anumite stereotipuri conform carora ei sunt
inferiori, vor experimenta anxietatea ca traire emotionala. Anxietatea odata aparuta impiedica
gandirea rationala, procesele de luare de decizii, planificarea, afectandu-le astfel rezultatele la
scoala.
Daca esti curios sa afli care este mentalitatea copilului tau, o poti testa printr-un chestionar
online in limba engleza.
Asadar, se pare ca felul in care intelegem relatia dintre inteligenta si invatare joaca un rol foarte
important atunci cand vine vorba de rezultatele obtinute. Copilul tau ce fel de mentalitate are?