“Cine învinge pe alţii, are forţa eroică, cine pe

sine se învinge, forţa sufletească.”

(filosof chinez)

PROIECT DE LECŢIE

TEMA: Cum ne putem antrena voinţa?

TIPUL: Autocunoaştere şi dezvoltare personală;
SCOPUL: De ai determina pe elevi să se oprească o clipă şi să se gândească la viaţa lor, la
propriile provocări şi la forţa interioară pe care cu siguranţă cu toţii o avem, şi să o privească,
poate, într-o altă lumină.
METODE FOLOSITE:dialogul, convorbirea etica, exemplul
MATERIALE: Emilian S.- “Ajuta-te singur”, Serbanescu D.-“Vointa si educarea ei”,
Reflectii si maxime despre vointa

OBIECTIVE:
O1: să-şi clarifice noţiunea de voinţă;
O2: să se familiarizeze cu modalităţile de antrenare a voinţei;

PREGĂTIREA PREALABILĂ A ELEVILOR:

a) Elevii răspund la chestionarul din ANEXA 1;

b) Să caute în lecţiile sau lecturile lor exemple de personalităţi cu deosebite calităţi de
voinţă (dar şi exemple negative);
c) Să reflecteze la mijloacele prin care pot să-şi educe voinţa;
d) Să caute maxime despre voinţă, rabdare, stăpânire de sine.

Voinţa este ceea ce determină acţiunile noastre, ceea ce duce la îndeplinirea lucrurilor pe care
le dorim. Se poate educa această calitate, oare?
Se spune că “voinţa este coloana vertebrală a caracterului” deci asupra ei trebuie să ne
îndreptăm întâi atenţia şi eforturile de autoperfecţionare.
1. Se va explica elevilor că voinţa nu este o însuşire cu care ne naştem, ea se educă, se
formează treptat prin muncă si activitate, prin antrenament sistematic.Vârsta la care
sunt elevii, este foarte potrivită pentru preocupările de autoeducaţie, de perfecţionare
şi de călire a voinţei.
2. Pentru a ne putea dezvolta şi căli voinţa, este necesar mai întâi să ne-o cunoaştem sub
toate aspectele. Chestionarul pe care elevii l-au completat în prealabil (ANEXA 1) îi
ajută în acest sens şi le sugerează şi căile de fortificare voliţională.
(Discuţiile cu elevii vor evidenţia căile de educare a voinţe.)

IDEI PENTRU DISCUŢII:

a) Cel mai bun exerciţiu de voinţă este munca – aici dirigintele va sublinia faptul că nu
este vorba numai de aceea care îţi place, ci de orice fel de muncă pe care trebuie să o
faci – exemple date de elevi.
b) O voinţa puternică se formează numai în cadrul unei vieţi ordonate, organizate
cu un program zilnic de muncă, odihnă, recreere care să fie riguros respectat.
Discuţiile se vor purta în jurul regimului zilnic al elevului.
 Concluzia dirigintelui: Este important să ştii precis ce ai de făcut în fiecare zi, cu ce vei
umple fiecare oră.
▪ Pedagogul francez Jules Payot spunea „ nu te culca seara înainte de a hotărâ treaba ce ai
s-o faci a doua zi.”
▪ Moralistul englez John Stuart Blackie, spunea: „Activitatea dezordonată, fără program,
care trece de la un obiect la altul, este aproape egală ca rezultat cu trândăvia.”
Dacă este necesar, dirigintele va insista asupra importanţei muncii ordonate şi bine
organizate pentru sănătatea tânărului, pentru randamentul muncii lui, pentru reducerea
efortului, economisirea timpului si pentru antrenamentul unor calităţi ale voinţei:
perseverenţa, disciplina, stăpânirea de sine.
c) „Să ştii ce vrei” să-ţi propui scopuri clare (ATENŢIE însă la calitatea morală a
acestor scopuri!)
Concluzia dirigintelui:
-Nu vă propuneţi scopuri nerealiste, irealizabile, nu luaţi hotărâri pe care nu le puteţi
îndeplini.
-Dar nici nu coborâţi prea mult ştacheta ! (exemplu : „să iau un 5, să trec clasa”)
d) Exersează-ţi perseverenţa
▪ Dacă ai luat o hotărâre bună, du-o cu consecvenţă până la capăt, fără amânări,
tergiversări.
▪ Orice lucru început, oricât de mărunt este, du-l până la capăt, fă fiecare lucru la timpul
său.
▪ O vorbă înţeleaptă spune „Picătura de apă găureşte piatra”; fiţi aşadar perseverenţi
precum picătura de apă.
▪ Onorează întotdeauna cuvântul dat şi promisiunile făcute.
▪ Indeplineşte zilnic acele sarcini pe care ţi le-ai propus pentru dezvoltarea ta (sa citesti, sa
exersezi la un instrument, sa te antrenezi etc.conform principiului antic „Nici o zi fara sa tragi
o linie, fara sa scrii un rand”.)
e) Antrenează-ţi gustul şi capacitatea pentru efort, pentru lupta cu greutăţile.
Atenţie, aici este vorba de un efort constructiv, util pentru tine, pentru cei din jur (şi a bate
mingea toată ziua pe maidan înseamnă efort). Nu te lasa descurajat de nereuşite. Indemnul lui
F. Nansen :”Ai izbutit? Continuă! N-ai izbutit? Continuă!”
f) Exersează-ţi capacitatea de a te stăpâni.
● învaţă să-ţi domini emoţiile negative (teama, tristeţea, descurajarea); sugestionează-te în
direcţia unor sentimente stenice ( de încredere, curaj, optimism);
● nu te lăsa pradă mâniei dacă eşti o persoană impulsivă:
- amână reacţiile (înţelepciunea populară spune „mânia de seara să o laşi pe dimineaţa”);
- abate-ţi ateţia de la ceea ce te-a supărat, îndreaptă-ţi gândurile spre ceva plăcut, frumos;
- fă o activitate fizică, în care să te descarci de furie;
- fii cumpătat – înţeleptul Solon spunea „Fereşte-te de plăcerea care aduce neplăcere”. Învaţă
să te abţii, să te opreşti la timp pentru că „tot ceea ce e prea mult strică”.
- „grăbeşte-te încet”: nu lua hotărâri în pripă , graba excesivă de cele mai multe ori duce la
eşec. „Cine se grăbeşte prea tare, acela isprăveşte prea târziu” spunea filosoful latin Syrus .
Dar nici nu prelungi nehotărârea până ce” pierzi trenul”.
- învaţă să ai răbdare, să renunţi la unele dorinţe, să suporţi anumite privaţiuni, să aştepţi cu
răbdare, cu calm.
g) Voinţa se educă şi prin exerciţii de călire a organismului : spălatul cu apă rece,
gimnastica zilnică, mersul pe jos, evitarea „cocoloşirii”.
h) Formaţi-vă un bagaj solid de deprinderi bune ,
Aici dirigintele va explica elevilor cum deprinderile bune ne ajută să economisim energie,
timp, efort.
 i) Gândeşte-te cu capul tău, acţionează cât mai mult din proprie iniţiativă şi nu „împins de
la spate” ,nu te lua după alţii, fii receptiv la sfaturile bune.
j) Participă la viaţa de colectiv (educaţia voinţei nu se face numai de unul singur). Intră cu
colegii într-o competiţie loială, găseşte-ţi printre ei prieteni de calitate, nu ezita să-i ajuţi
pe cei din jur, caută în viaţă modele demne de urmat.
k) Fixează-ţi nişte principii de conduită după care să te orientezi.
l) Obişnuieşte-te să-ţi faci la sfârşitul fiecărei zile un bilanţ , priveşte-te cu un ochi critic,
cu gândul că „se poate si mai bine”.

CONCLUZII:

- VOINŢA, condiţie esenţială a reuşitei în viaţă;

- Se dezvoltă cu răbdare nu „peste noapte”;
- Cunoscându-vă bine veţi putea să acţionaţi pe rând (nu dintr-o dată) asupra punctelor
slabe ale propriei voinţe;
- Calea principală de dezvoltare a voinţei este antrenamentul, iar pentru voi elevii
terenul de antrenament al voinţei este învăţătura, pregătirea şcolară şi profesională.
- Se cere elevilor să comenteze următorul exemplu:
elevul „ambiţios” care - pentru a obţine note foarte bune la toate obiectele nu-şi
permite timp pentru odihnă, recreere, riscându-şi chiar şi sănătatea sau elevul care
străduindu-se să asimileze strictul necesar , acolo unde nu are aptitudini, îşi dirijează
eforturile spre domenii unde se poate valorifica cel mai bine?

Sugestii pentru elevi:

- Să citească din Autobiografia lui Franklin, pasajul despre cum şi-a educat voinţa;
- Să-şi alcătuiască un plan propriu de antrenament al voinţei;
- Să-şi formeze deprinderea unui bilanţ zilnic al faptelor.

ANEXA 1.

CHESTIONAR (sugerează căile şi mijloacele de educaţie a voinţei)

1. Ai un program zilnic pe care îl respecţi cu stricteţe?

2. De obicei , duci la capăt orice lucru început, chiar dacă e dificil , plictisitor?
3. Faci fiecare lucru la timpul său sau amâni mereu, de azi pe mâine?
4. De obicei, te laşi sustras cu uşurinţă de la lecţii, de la obligaţiile tale sau rezişti
tentaţiilor de orice fel ?
5. Îţi respecţi întotdeauna, orice s-ar întâmpla, promisiunile făcute, cuvântul dat?
6. Eşecul, dificultăţile pe care le întâmpini în munca ta, te descurajează sau, dimpotrivă,
te îndârjesc să le birui?
7. De obicei chibzuieşti înainte de a trece la o acţiune sau acţionezi imediat, fără a mai
reflecta?
8. Te hotărăşti repede când ai de luat o decizie sau oscilezi, preferi să ia alţii hotărâri
pentru tine?
9. Poţi să fii calm, să ai răbdare într-o sitaţie de aşteptare, într-o activitate migăloasă?
10. Ştii să te stăpâneşti când cineva te supără, sau te înfurii, răspunzi în acelaşi mod?
11. Îţi recunoşti , de obicei , greşelile, în mod deschis ?
12. Eşti înclinat să faci si tu unele lucruri pe care le fac colegii, prietenii tăi - deşi îţi dai
seama că nu e bine?
13. În mod obişnuit, manifeşti iniţiativa acasă, la şcoală sau aştepţi să fii “tras de mânecă”,
“împins de la spate”, obligat să acţionezi?

Prof. NIŢU ANGELA

Şcoala Gimnazială „Ovidiu Hulea”, Aiud