Raport de evaluare psihopedagogică

1. Date de identificare
Nume: Varga Adela-Dorina
Vârstă: 15 ani și 9 luni
Data nașterii: 20.08.2006
Data evaluării: 15.05.2022
Examinator: Bledea-Borca Bianca
Nivel educațional: Este încadrată în școala specială și necesită însoțitor. În prezent este în clasa a
VIII-a D, sever la Școala Specială Gimnazială Baia Mare.
Conform dosarului:
Diagnosticul medical este: Retard psihic mediu (QI=48) F71(343), Tulburare pervazivă de
dezvoltare F84.0(349), Întârziere în achiziția limbajului expresiv F80.1(347), Dislalie polimorfă
F80.0(347), Copil în plasament Z62.2(997), conform documentului medical R.A. 441 emis de
prof. dr. Viorel Lupu.
Psihodiagnosticul este: Retard psihic mediu (IQ=48), Tulburare pervazivă de dezvoltare,
stereotipii motorii și tulburări instrumentale.

2. Scopul evaluării

Evaluarea a fost solicitată de profesorul de psihopedagogie specială (diriginte) pentru

identificarea dificultăților sociale, emoționale, comportamentale și stima de sine.

3. Teste administrate

Evaluarea s-a realizat pe parcursul a două ședințe, care au constat în evaluarea copilului, discuții
cu părinții acesteia, diriginte, profesorul educator și profesorul psihopedagog.

S-au folosit următoarele instrumente:

 (Self-esteem Scale-SS) - Scala de Stimă de Sine

Scala de Stimă de sine Rosenberg (SS) este un instrument de evaluare unidimensional și

global a stimei de sine, iar itemii reprezintă afirmații despre valoarea percepută a propriei
persoane, aflate pe un continuum.
Scala cuprinde 10 itemi cotați pe o scală Likert cu 4 trepte, unde 1 reprezintă ”sunt în total
dezacord”, iar 4 semnifică „sunt într-u totul de acord”. Scorurile SS pot varia între 10 și 40.
Itemii SS constau într-o serie de afirmații cu privire la evaluarea globală a valorii propriei
persoane, cum ar fi „Simt că am multe calități bune” sau „Simt că nu prea am motive să fiu
mândru (mândră) de persoana mea”. Toți itemii încarcă un singur factor nefiind grupați pe
subscale.
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, individual sau în grup, dar se preferă
varianta individuală. La fiecare din cei 10 itemi indivizii testați se auto-evaluează pe o scală
Likert de la 4 puncte care indică gradul în care respondenții sunt de acord cu enunțurile vizavi de
evaluarea globală a propriei valori.
SS se aplică fără limită de timp. Fiecare respondent poate completa scala în ritm propriu
pentru a da cele mai relevante răspunsuri. Completarea scalei durează, de regulă, 5 minute.
Respondenții trebuie să aleagă cel mai relevant răspuns care îi reprezintă, iar dacă aceștia nu
pot completa scala în forma ei standard, datorită unor dificultăți de citire, este permisă citirea
itemilor cu voce tare de către examinator.
Se prezintă cele 10 propoziții care descriu sentimente despre propria persoană, iar
respondenții sunt rugați să citească cu atenție fiecare propoziție și să noteze răspunsul care se
potrivește cel mai bine.
1-Sunt în total dezacord
2-Nu sunt de acord
3-De acord
4-Sunt perfect de acord

Scorul se calculează prin sumarea scorurilor la fiecare din cei 10 itemi. (2, 5, 6, 8, și 9) se
calculează scorul revers. Scorul poate varia între 10 și 40. Cu cât scorul este mai mare, cu atât
indică o stimă de sine mai ridicată.

 Scala de evaluare a stimei de sine pentru adolescenți (varianta 2)

Scala oferă posibilitatea identificării zonelor de fragilitate a rezonanței afective sub aspect
multiplu: emoțional, fizic, social, școlar și prospectiv. Scala conține 60 de afirmații, iar subiecții
trebuie să bifeze răspunsul care li se potrivește „da” sau „nu”.
Se acordă câte un punct pentru răspunsurile afirmative/negative în funcție de tabelul de mai
jos, după se realizează un total de puncte pentru fiecare linie, fiind 5 cote parțiale și o sumă care
reprezintă valoarea globală a stimei de sine.

Semnificația dimensiunilor:

S.F. (sinele fizic) - autoaprecierea atribuțiilor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate);
S.E. (sinele emoțional) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității;
S.Sc. (sinele școlar) – autopercepția competențelor și performanțelor școlare;
S.S. (sinele social) – autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și adaptare în
colectiv);
S.P. (sinele prospective) – autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmație a
sinelui, de angajare în construirea propriului viitor.

Interpretarea rezultatelor:

-sub 21 de puncte (subestimare)

-între 22 și 48 de puncte (nivel mediu al stimei de sine)
-peste 49 de puncte (supraestimare)

 EAQ (variantă limba română) – Modul în care mă simt

Chestionarul de conștientizare a emoțiilor (EAQ) a fost dezvoltat cu scopul de a

identifica modul în care copiii și adolescenții simt sau gândesc despre sentimentele lor.
Versiunea actuală a EAQ este concepută cu o structură în șase factori care descrie șase aspecte
ale funcționării emoționale: diferențierea emoțiilor, împărtășirea emoțiilor verbal, conștientizarea
corporală a emoțiilor, reprezentarea emoțiilor, analiza emoțiilor, atenția la emoțiile celorlalți.
EAQ constă într-un total de 30 de itemi. În versiunea actualizată a chestionarului, EAQ-
30, scala Acting Out a fost înlocuită cu scala Not Hiding. Unii itemi sunt formulați pozitiv și,
prin urmare, scorați invers. Respondenții sunt rugați să evalueze gradul în care fiecare item este
adevărat despre ei pe o scară de trei puncte (1 = nu este adevărat, 2 = uneori adevărat, 3 = adesea
adevărat).

 EDI- Inventarul deficitelor în reglarea emoțională (30 întrebări)

Instrumentul EDI nu are un scor total (ex: este nepotrivită însumarea tuturor itemilor
pentru obținerea unui scor total). Instrumentul EDI este format din două scale: Reactivitate și
Disforia. Scorurile pot fi generate luând în continuare următoarele: (1) Bateria completă EDI de
24 de itemi pentru măsurarea reactivității, (2) 7 itemi pentru Reactivitate-forma scurtă formată
(3) 6 itemi pentru Disforie. Itemii EDI pot fi administrați în diferite combinații în funcție de
scopul cercetării. Opțiunile pentru administrarea EDI includ: (1) Bateria completă de itemi EDI
formată din 30 de itemi dintre care: Setul de itemi pentru Reactivitate-24 itemi, Setul de itemi
pentru Disforie-6 itemi (Itemii pentru Reactivitate și Disforie trebuie scorați separat), (2) Setul
complet de itemi pentru Reactivitate-24 itemi, (3) Indexul de 13 itemi EDI pentru reactivitate-
Forma scurtă și Indexul combinat de itemi pentru Disforie (Itemii pentru Reactivitate și cei
pentru Disforie trebuie scorați separat); (4) Indexul de 7 itemi EDI pentru Reactivitate-Forma
Scurtă; și (5) Indexul de 6 itemi pentru Disforie
Pentru a realiza scorarea itemilor ce compun instrumentul EDI, se recomandă folosirea
sumei scorurilor brute, sumă realizată pe baza instrucțiunilor prezentate în pagina următoare.
Scorurile brute obținute la Scala completă pentru Reactivitate, Indexul de itemi EDI pentru
Reactivitate-forma scurtă, și Indexul de itemi EDI pentru Disforie , pot fi convertite în scoruri
standard T sau scoruri teta folosind tabelul de convertirea a scorurilor prezentat mai jos. Vă rog
să vă asigurați că tabelul de convertire a scorurilor folosit este în concordanță cu itemii EDI
administrați.
Tabelul de convertire a scorurilor conține normele pentru doua tipuri de eșantioane
(1)Bazat pe un eșantion de 1,755 de subiecți ce prezintă tulburare din spectrul autist, cum este
prezentat și in studiul ”Autism Research” realizat de Mazefsky și colab în anul 2018; (2) Bazat
pe un eșantion de 1000 de participanți selectat pentru a fi reprezentativ populației din US din
punct de vedere al vârstei, genului, etniei ,regiunii și nivelului educațional cum este prezentat în
Mazefsky și alții, în JCCAP 2020; acestea putând fi considerate normele generale ale populației
la care a fost raportat instrumentul. Cercetătorii și clinicienii au acum oportunitatea dea folosi un
singur instrument ce realizează o măsurătoare succintă a deficitelor in reglarea emoționale
existente la diferite populații, cu opțiunea de a aplica sistemul de scorare bazat pe TSA ori
sistemul de scorare bazat pe eșantionul extras din populația generală a US. Unele studii ar putea
să beneficieze mai mult de normele realizate pe populația generala, cum ar fi cele care au
eșantioane din populația tipica sau care investighează dezvoltarea anumitor patologii, pe când
studiile care investighează populațiile cu tulburări clinice sau care sunt sever afectate, vor
beneficia de modalitățile de scorare prezentate la normele specifice tulburării din spectru autist.
Dacă scorurile sunt publicate sau prezentate, se recomandă specificarea clară a normelor folosite
(autism sau populația generală).
În cadrul tabelului unde sunt prezentate scorurile convertite, scorurile ce sunt evidențiate
în porțiunea gri, pot fi considerate ca fiind crescute din punct de vedere clinic, deoarece scorul
este mai mare de o abatere standard în raport cu eșantionul general al populației. Scorurile Theta
au o medie de 0 și o abatere standard de 1, scorurile standard T au media egală cu 50 și abaterea
standard egală cu 10.

 How my child Handles Emotions (Modul în care copilul meu își gestionează
emoțiile)

Chestionarul de comportament pentru reglarea timpurie a emoțiilor (EERBQ) evaluează

strategiile comportamentale de reglare a emoțiilor (ER) ale copiilor în diferite contexte
emoționale pozitive și negative. Constatările sugerează că EERBQ este solid din punct de vedere
psihometric și se corelează cu alte măsuri bine stabilite ale funcționării socioemoționale a
copiilor. Acest lucru este deosebit de important deoarece dificultatea timpurie de reglarea
emoțiilor este adesea un precursor al rezultatelor negative persistente de dezvoltare. Astfel,
capacitatea de a colecta cu ușurință date bogate și predictive de reglare comportamentală este
imperativă pentru identificarea și tratarea timpurie a problemelor emoționale și
comportamentale.
Răspunsurile la întrebările din chestionar au fost pe o scală Likert de la 1 (Foarte puțin
probabil) până la 4 (Oarecum probabil) și până la 7 (Foarte probabil).
 Subscalele pe care acest chestionar le urmărește sunt:

 Reactivitate emoțională
 Mindufulness
 Evitare
 Distragere
 Căutarea ajutorului verbal
 Căutarea ajutorului fizic
 Autoliniștire (Self-soothing)
 Ventilare verbală
 Ventilare fizică

 SDQ-Rom – Chestionar despre Capacități și Dificultăți

Această scală este un scurt chestionar de screening comportamental pentru copiii cu vârstă
între 3 și 16 ani și cuprinde 25 de itemi. Există 5 întrebări pe verso care reprezintă un supliment
la întrebările din scală. Scala aceasta este dedicată părinților. Itemii sunt împărțiți în 5 scale:
- Simptome emoționale
- Probleme de conduită
- Hiperactivitate/Inatenție
- Probleme de relaționare
- Comportament prosocial

Răspunsurile la itemi sunt: „Oarecum adevărat” care este întotdeauna punctat ca 1, dar scorul
„Nu este adevărat” și „Cu siguranță adevărat” variază în funcție de item, așa cum se arată arată în
grila de cotare. Pentru fiecare dintre cele 5 scale, scorul poate varia de la 0 la 10 dacă toți itemii
au fost completați. Aceste scoruri pot fi mărite proporțional dacă au fost completate cel puțin 3
itemi, de ex. un scor de 4 pe baza a 3 itemi completați, poate fi mărit până la un scor de 7 (6,67
rotunjit) pentru 5 itemi.
Scorul total este generat prin însumarea scorurilor de la toate scalele, cu excepția scalei
prosociale. Scorul rezultat variază de la 0 la 40 și se consideră că lipsește unul dintre cele 4
scoruri componente. Scorul de externalizare variază de la 0 la 20 și este suma scalelor de
conduită și hiperactivitate. Scorul de internalizare variază de la 0 la 20 și este suma scalelor
problemelor emoționale și de probleme de relaționare.
Când se utilizează o versiune a SDQ care include un „supliment de impact”, itemii privind
suferința generală și deficiența pot fi însumați pentru a genera un scor de impact care variază de
la 0 la 10 pentru raportul părintelui și pentru sine, iar de la 0 la 6 dacă raportul a fost realizat de
profesor.
 4. Istoric

Varga Adela-Dorina, în vârstă de 15 ani și 9 luni este elevă în clasa a VIII-a D sever la
Școala Gimnazială Specială Baia Mare. Aceasta se află în plasament familial, crescută de mama
maternală, care mai are un copil mic în vârstă de 3 ani. Aceasta își cunoaște mama maternă, dar
tatăl nu este cunoscut. V.A. fost abandonată la vârsta de 3 ani, fiind abuzată, maltratată și
subnutrită, având doar 9 kg în acea perioadă. Primele cuvinte, mersul și abilitățile psihomotrice
au apărut abia în jurul vârstei de 5 ani. Aceasta nu prezintă alte malformații, sindroame sau
probleme de sănătate. Mama precizează faptul că familia folosește în creșterea ei reguli stricte pe
care copiii sunt rugați să le respecte. Mai declară că are mari rețineri în manifestările emoționale
sau afective față de membrii familiei, de asemenea și dirigintele spune același lucru legat de
profesori și colegii de clasă. Eleva prezintă un limbaj verbal care denotă agresivitate verbală și
are o toleranță scăzută la frustrare. Are nevoie mereu de validarea celor din jur, nu își cunoaște
abilitățile, nu dorește să se implice în activități pe care le consideră grele, nu îi plac opiniile
contradictorii credințelor sale, ajunge uneori să nu mai vorbească deloc dacă profesorul a
deranjat-o cu ceva și refuză ajutorul altor persoane în diferite tipuri de activități, cum sunt
dansul, jocurile sportive, sarcini la clasă. Uneori se observă și autoagresivitate sau autostimulare
în momentele dificile ale ei.
Adela este un copil cu o capacitate de concentrare scăzută și este foarte ușor de distras de
la stimulii din jur și dificil de menținut în sarcină. Abandonează sarcinile foarte repede și are
nevoie de multă încurajare în realizarea lor sau pe parcursul zilei. Vocabular este destul de sărac,
fraze simple, incoerență gramaticală și dificultate de pronunțare a sunetelor. Se implică în
conversații doar dacă este provocată sau i se cere la clasă de către profesor, dar și atunci evită să
ofere un răspuns. Întâmpină dificultăți în exprimarea propriilor gânduri, în schimb are o
imaginație foarte bogată în care uneori și trăiește, relatând povești care nu au legătură cu
realitatea. Din discuțiile cu dirigintele și cu eleva, aceasta are fobie de pene (Pteronophobia),
astfel că doar discuția despre acest subiect o face pe aceasta să se comporte agresiv sau să aibă o
agitație motorie.

5. Observații relevante din timpul evaluării

În timpul evaluării s-a observat o agitație psihomotorie, opoziție și evitare în timpul

conversației. (nu a fost implicată în conversație, încerca să își caute alte activități, încât să evite
discuțiile legate de emoțiile proprii sau de subiectele discutate, prezenta mișcări incontrolabile
ale membrelor superioare și evita contactul vizual cu evaluatorul și cu dirigintele)

6. Rezultatele testelor
 În urma evaluării cu (Self-esteem Scale-SS) - Scala de Stimă de Sine, valoarea globală este
de 22. Acest lucru semnifică faptul că V.A. se află, conform etalonului, la Clasa 1 ( ≤ 26).

Scala de evaluare a stimei de sine pentru adolescenți (varianta 2)- Grilă de corectură

DA NU COTĂ
PARȚIALĂ
Sinele fizic 4,14,19,30,33,57 9,23,27,41,47,52 4
Sinele emoțional 6,16,21,31,35,44 1,11,18,40,49,54 4
Sinele școlar 10,24,26,42,48,60 3,13,20,29,38,51 6
Sinele social 2,12,22,28,50,53 7,32,36,45,56,58 6
Sinele prospectiv 8,37,39,46,55,59 5,15,17,25,34,43 8
Stima de sine- valoare 28
globală

În urma aplicării scalei, rezultatele lui V.A. sunt: sinele fizic (4), sinele emoțional (4),
sinele școlar (6), sinele social (6), sinele prospectiv (8) și un scor global al stimei de sine de (28).
Conform rezultatelor, valoarea globală (28), reprezintă un nivel mediu al stimei de sine
(între 22 și 48).

Conform evaluării cu EAQ (variantă limba română) – Modul în care mă simt, s-a obținut
la diferențierea emoțiilor (3), împărtășirea emoțiilor verbal (0), conștientizarea corporală a
emoțiilor (7), reprezentarea emoțiilor (6), analiza emoțiilor (1), atenția la emoțiile celorlalți (4).

Rezultatele la EDI- Inventarul deficitelor în reglarea emoțională (30 întrebări) sunt

următoarele:
În cazul setului de 24 de itemi pentru măsurarea Reactivității am obținut un scor brut de 77,
ceea ce reprezintă un scor foarte ridicat, iar la itemii pentru Disforie am obținut un scor brut de
13 care și acesta este unul destul de ridicat. Conform rezultatelor, ambele scale au scor clinic.

How my child Handles Emotions (Modul în care copilul meu își gestionează emoțiile) a
avut următoarele rezultate pe subscalele prezentate: Reactivitate emoțională am avut un scor de
(26), Mindufulness (21), Evitare (55), Distragere (73), Căutarea ajutorului verbal (60),
Căutarea ajutorului fizic (16), Autoliniștire (Self-soothing) (45), Ventilare verbală, (26)
Ventilare fizică (25).

În urma aplicării acestei scale, SDQ-Rom – Chestionar despre Capacități și Dificultăți,

rezultatul global al chestionarului este de 20, iar conform grilei de cotare, acest rezultat se
încadrează între (0-40) reprezentând un rezultat anormal. În cazul rezultatelor pe subscale
întâlnim: Simptome emoționale (5) - normal , Probleme de conduită (3) - normal,
Hiperactivitate/Inatenție (5) - normal, Probleme de relaționare (7) – anormal, Comportament
prosocial (1) – anormal.
Scorul de externalizare este 8, iar cel de internalizare este 12. Rezultatul la „suplimentul de
impact” este 3.

7. Interpretare rezultate

Rezultatele obținute în urma evaluării pun în evidență aspecte legate de stima de sine și
emoții, socializare și comportament.

Rezultatele la (Self-esteem Scale-SS) - Scala de Stimă de Sine arată un nivel foarte scăzut
al stimei de sine. Fiindcă această scală nu este grupată pe subscale, ci itemii sunt grupați formând
un scor global, V.A. a răspuns la itemii, cum ar fi: „Simt că sunt o persoană de valoare cel puțin
la egalitatea cu ceilalți”, „Am o atitudine pozitivă față de persoana mea”, cu răspunsul „Nu sunt
de acord”, ceea ce denotă faptul că aceasta nu se percepe ca fiind o persoană cu capacități sau cu
valori raportat la cei din jurul ei. La itemul „Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca și ceilalți
oameni”, aceasta a avut un răspuns în total dezacord, iar asta arată faptul că nu știe să se
aprecieze suficient. În cazul itemilor la care V.A. a răspuns cu „De acord”, putem observa că
aceste răspunsuri sunt în antiteză, deoarece aceasta simte că are calități bune sau că este în
general satisfăcută de ea, dar în același timp V.A., din răspunsuri, nu pare a avea motive să fie
mândră de persoana ei și consideră că este predispusă în a da greși în diferite activități. Dacă
analizăm răspunsurile acestea, se observă că încrederea față de propria persoană este destul de
fluctuantă. V.A. răspunde cu „Sunt perfect de acord” la faptul că se simte nefolositoare, că și-ar
dori mai mult respect față de sine, că nu este bună deloc. Toate aceste răspunsuri o fac pe V.A. să
nu se aprecieze suficient și să nu își conștientizeze calitățile pe care ea le are până în acest
moment, astfel că, la fel cum arată și rezultatul, aceasta are o stimă de sine foarte scăzută.

Scala de evaluare a stimei de sine pentru adolescenți (varianta 2)

În cazul acestor rezultate, putem observa că cel mai mic scor a fost observat în cazul
sinelui fizic și emoțional care denotă o slabă apreciere a atributelor fizice, de la aspect corporal
până la sănătate și abilități fizice, astfel că și din răspunsurile la itemii probei, V.A. a răspuns cu
NU la itemul 52- Nu mă simt o persoană atrăgătoare, sau la itemul 57-Sunt încântat de
dezvoltarea corpului meu, itemul 4-Aspectul meu mă face repede plăcut. Pe partea de sine
emoțional este vorba de un control slab asupra emoțiilor și al impulsivității, cum se observă și la
itemii: 21-În general am încredere în mine (nu), 31-Am o bună părere despre mine (nu) sau 1-Mă
înfurii ușor (da), 11-Mă simt agitat și tensionat (da). Dacă ne raportăm și la răspunsurile itemilor
din aceasta probă și al rezultatelor obținute la cele două subscale, se observă faptul că V.A. nu își
cunoaște suficient de bine corpul și nu reușește să îl aprecieze, la fel cum nu are capacitatea de a-
și controla stările emoționale pe care le resimte.
 Sinele școlar și sinele social au avut un scor mai bun decât celelalte două subscale. Sinele
școlar se referă la felul în care V.A. își percepe propriile competențe și performanțe școlare. S-au
observat și răspunsuri care pun în valoare rezultatele școlare, cum sunt itemul 48-La școală
colegii îmi caută compania (da), 60-Sunt mândră de rezultatele mele școlare (da), dar pe lângă
acestea se observă și itemul 20-Performanțele mele școlare sunt scăzute pentru că nu învăț
suficient (da), 38-În clasă când nu înțeleg explicațiile, nu îndrăznesc să cer lămuriri (da) sau 51-
Nu fac eforturi pentru a munci bine (da). Astfel că rezultatele și câteva exemple din probă arată
că aceasta reușește să se facă plăcută în mediul școlar, dar nu are rezultate foarte bune în cazul
acesta, încât, cu toate acestea, V.A. nu poate să-și aprecieze singură abilitățile și are nevoie de
validarea celor din jur, de încurajări și de ajutor în sarcini, așa cum reiese și din explicațiile
profesorilor de la clasă.
Sinele social se referă la abilitățile sociale, comunicare și adaptare în colectiv. În cazul
acestei subscale, am avut un scor la fel ca în cazul sinelui școlar, astfel că împreună cu itemii 2-
În general părinții mă înțeleg când discut cu ei (nu), 12-Sunt fidel prietenilor mei (da), 36-
Adesea intru în contradicție cu ceilalți (da), 58- Când sunt într-un grup, mă încearcă un sentiment
de izolare (da) observăm că V.A. este mai puțin sociabilă, c dar nu știe suficient de bine să
interacționeze cu aceștia, preferă grupul mic, sau un singur prieten, chiar dacă sunt oameni în
jurul ei, ea nu reușește să facă parte dintr-un grup mare, să apreciaze persoanele de vârsta ei și îi
este mult mai greu să comunice cu adulții, datorită considerentelor că nu este înțeleasă. Aceste
aspecte au fost observate pe parcursul anului școlar de către profesorii de la clasă.
În cazul sinelui prospectiv, acesta se referă la capacitatea de integrare în lumea adultă și
de vedere a viitorului său. În acest caz, chiar dacă V.A. este mai retrasă din comunicarea cu
adulții, rezultatele la itemii 8-Nu voi fi mulțumit de mine decât dacă voi face lucruri mari în viață
(nu), 37-Consider că fiecare om ar trebui să fie de folos în societate (da), 46-Am încredere în
viitorul meu (da), 17-Nu-mi fac niciodată proiecții de viitor (da), arată că aceasta dorește sau are
în plan anumite aspecte de viitor, dar mai puțin partea materială și întemeierea familiei. Din
rezultate, V.A. consideră că fiecare om face parte din societate și contribuie la dezvoltarea lui,
dar aceasta pune mai mult accent pe munca individuală și mai puțin pe împărtășirea viselor și
aspirațiilor ei cu alte persoane, observându-se starea ei de solidaritate în raport cu cei din jur.
În concluzie, toate aceste rezultate la subscale arătă totuși că V.A. are tendința de a opta
spre a fi mai singură și a-și realiza activitățile într-un grup mai restrâns, deoarece poate să se
simte neînțeleasă, iar grupul mai mic îi oferă protecția de care ea are nevoie în dezvoltarea sa. Cu
toate acestea, rezultatul stimei sale de sine este mediu, ceea ce ne arătă că aceasta nu are o
percepția foarte bună asupra sa, în general și că sunt multe aspecte pe care trebuie să le
îmbunătățească în cadrul acestui construct pentru a-i facilita dezvoltarea.

EAQ (variantă limba română) – Modul în care mă simt

 Împărtășirea emoțiilor verbal a avut cel mai mic scor. Itemii „Îmi este greu să explic unui
prieten cum mă simt”, „Mi se pare greu să vorbesc cu cineva despre ceea ce simt” și „Pot explica
cu ușurință unui prieten ceea ce simt în interiorul meu”, toate au avut răspunsuri negative, iar
acest lucru a dus la faptul că V.A. nu are capacitatea de a-și exprima emoțiilor și nu reușește nici
să le transmită la nivel corporal.
Analiza emoțiilor a avut un scor scăzut. Dacă analizăm și itemii “Când sunt furioasă sau
supărată încerc să înțeleg de ce”, „Când am o problemă, mă ajută atunci când știu cum mă simt
în legătură cu ea”, „Este important să înțeleg cum mă simt” sau „Întotdeauna vreau să știu de ce
mă simt rău în legătură cu ceva” răspunsurile sunt negative, iar acest aspect ne indică faptul că
eleva nu își cunoaște trăirile și nu știe să le analizeze în diferite momente ale activității ei, nu
caută explicații sau motive ale felului în care se simte, ba chiar se observă cum ignoră aceste
sentimente pe care le trăiește chiar și prin comportamentele sale școlare în raport cu copiii și
profesorii din jurul ei.
În cazul celorlalte subscale, observăm că atenția acordă la emoțiile celorlalți a avut un
scor mai ridicat. Prin exemplificarea câtorva itemi „Este important să știu cum se simt prietenii
mei”, „Nu vreau să știu cum se simt prietenii mei” sau „De obicei știu cum se simt prietenii mei”
se poate observa că V.A. este curioasă de sentimentele celorlalți, dar nu suficient încât să
cunoască ce simt alții, astfel încât să înțeleagă cum se simt cei din jurul ei în anumite momente.
Aceste rezultate sunt întărite și de subscala de diferențiere a emoțiilor, unde și acolo avem un
rezultat mai scăzut și care ne arată că eleva este destul de confuză în felul în care se simte uneori,
are dificultăți în a-și dea seama dacă este furioasă sau supărată sau nu știe să facă diferența între
sentimentele pe care le resimte, dar nici nu dorește să vorbească despre acest aspect, evitând
subiectele și devenind sensibilă și uneori ajungând la frustrări pe care le exprimă pe un ton verbal
agresiv.
La subscalele unde am întâlnit un scor mai mare s-a observat că V.A. își reprezintă
emoțiile, încearcă să se exprime, iar uneori externalizează sentimentele, dar nu suficient, mai
mult, la aceasta se observă frustrarea, supărarea sau uneori când are sentimente profunde se
enervează și are un comportament agresiv față de cei care o întreabă cum se simte sau o agitație
motorie care duce la autoagresivitate față de sine. Uneori, aceasta evită să răspundă cum se
simte, chiar dacă se observă că ceva o deranjează. Subscala de conștientizare corporală
emoțională, unde am întâlnit cel mai ridicat scor, V.A. are o reținere mare în a-și transpune ceea
ce simte față de cei din jurul ei. Acest aspect a fost observat și în relația cu familia, în relație cu
profesorii și cu câțiva elevi din colectivul clasei ei.
În concluzie, datorită acestor rezultate, se poate observa că gestionarea emoțiilor este
deficitară, aceasta nu recunoaște suficient de bine felul în care se simt persoanele în jurul ei, nu
conștientizează acest aspect, iar pe lângă, aceasta nu reușește să-și externalizeze sentimentele,
făcând diferența greu între stările comportamentale resimțite și emoțiile prezente.

EDI- Inventarul deficitelor în reglarea emoțională (30 întrebări)

 S-a obținut un scor ridicat la scala de Reactivitate din Bateria EDI în urma evaluării,
astfel că eleva are un comportament destul de reactiv, unde se poate observa frustrarea, dorința
de evitare socială sau evitarea trăirii unor sentimente emoționale date de situația în care se află.
Dacă analizăm și răspunsurile acesteia, putem vedea că V.A., din punct de vedere al emoțiilor,
este foarte furioasă și plânge timp de 5 minute și mai mult, are diferite reacții emoționale intense
și extreme, poate rămâne mai mult timp în starea de supărare și iese greu din aceasta, foarte des
reacțiile acesteia sunt mai exagerate decât este cazul sau este foarte greu de distras atunci când
este supărată. Aceasta are toleranță scăzută la frustrare, deoarece se frustrează ușor, are tendința
să distrugă obiectele din jur dacă se simte supărată, uneori este foarte agitată, singură nu reușește
să se calmeze și are diferite schimbări de dispoziție pe care le poate modifica foarte greu. Legat
de comportamentul social al acesteia, are tendința de a refuza să participe la activități sau să
plece de acasă, și o face doar dacă este forțată, se enervează ușor, iar de aceea cei din jurul ei
trebuie să se poarte cu grijă pentru a nu o supăra. Aceste aspecte au fost observate și de
profesorul diriginte pe parcursul activităților școlare și al interacțiunii lui V.A. cu cadrele
didactice și colegii săi.
La Itemii pentru Disforie, se poate observa că eleva este mai puțin fericită atunci când
face activități de grup, pare că nimic nu-i conferă plăcere și că face acel lucru pentru că este
obligată sau este necesar la școală, nu pentru că își dorește, pare să fie iritată pe parcursul zilei și
este mai puțin responsivă la laudele primite sau la alte recompense oferite.

How my child Handles Emotions (Modul în care copilul meu își gestionează
emoțiile)

Rezultatele la Reactivitatea emoțională au fost destul de mari, V.A. are diferite reacții
emoționale puternice față de alți copii și îi este greu să se calmeze atunci când este agitată, având
nevoie de cineva să încerce să îi schimbe starea.
La subscala de Evitare, eleva a avut un scor mare și extrăgând din itemi, aceștia ne vor
arăta faptul că uneori V.A. pleacă în altă cameră când vrea să aibă liniștea ei, are nevoie de
intimitate și împărtășește puține informații despre cum se simte sau dacă este supărată.
La nivel de Mindfulness, V.A. este are următoarele comportamente. Aceasta este mai
puțin doritoare să spună cum se simte, fie că e supărată, furioasă sau că este entuziasmată, nu
transmite aceste lucruri oamenilor din jur indiferent de circumstanțele în care se află.
La subscala de distragere, eleva are tendința de a se juca mai mult singură, de a folosi
orice obiect pentru joc și pentru a fi implicată în acea activitate singură pentru a evita
interacțiunea cu cei din jurul ei sau de a pleca din cameră sau din spațiul în care se află pentru a
nu se întâlni cu persoane noi.
La subscala de Căutare a ajutorul verbal, aceasta inițiază mai puține conversații cu cei din
jurul ei, profesori, elevi, familie, și face acest lucru doar dacă este foarte necesar. În cazuri
excepționale, V.A. inițiază conversații cu prietenul său și dezbat subiecte pe care doar ei le
înțeleg.
 În cazul Căutării ajutorul fizic, aceasta este strictă, deoarece nu inițiază contact fizic cu
nimeni, nu îmbrățișează, nu îi place acest lucru, nu salută cu mâna, nu se apropie de persoane, nu
inițiază contact vizual, mai mult se uită în jos, iar toate aceste comportamente le realizează
indiferent de situația în care se află.
Autoliniștirea cuprinde următoarele comportamente ale elevei, cum sunt tendințele de a
se juca cu hainele, de a se juca cu părul său sau o jucărie atunci când are o frică de a merge într-
un loc anume, cum e la doctor sau când vine o persoană străină în casa lor și atunci când ea se
află într-un loc nefamiliar. Aceste comportamente le realizează doar atunci când V.A. nu se
simte confortabil cu locul.
Ventilarea verbală cuprinde mai puține comportamente, deoarece eleva nu are tendința de
țipa sau a striga în diferite momente, doar dacă ceva o sperie foarte tare sau se întâmplă ceva
foarte rău. Reacțiile de acest tip sunt foarte reduse în cazul ei.
La Ventilarea fizică V.A. are următoarele comportamente conform răspunsurilor acesteia,
adică aceasta, în cazuri izolate, mai ales atunci când se sperie, are tendința de a lovi, a arunca cu
obiecte în podea sau de a strica ceva ce a prins la îndemână, dar în general, aceasta este foarte
liniștită și focusată pe activitățile ei solitare.

În cazul scalei SDQ-Rom – Chestionar despre Capacități și Dificultăți întâlnim

subscale cu un scor normal: Simptome emoționale, Probleme de conduită și
Hiperactivitate/Inatenție și anormal pentru: Probleme de relaționare și Comportament prosocial.
Rezultatele unde am întâlnit un scor normal, dar totuși la limită, dacă ne raportăm la grila
de cotare, ne arată caracteristicile comportamentului elevei. În cazul acesta la subscala de
Simptome emoționale, aceasta nu își exteriorizează sentimentele, nu le exprimă altor persoane
sau nu înțelege ce se întâmplă cu ea, încât să spună acest lucru. În schimb aceasta are numeroase
frici și temeri. Conform subscalei Probleme de conduită, aceasta are numeroase izbucniri
furioase, dar depinde foarte mult de contextul în care se întâmplă, cu totul că în general, ascultă
ce spun alții, nu are tendința de a minți sau a fura, doar comportamentul agresiv își face prezența
în activitățile de zi cu zi. Legat de hiperactivitate și inatenție, V.A. este o persoană care se foiește
sau are agitație motorie aspect care o face să fie foarte ușor de distras de la diferite activități. Pe
de altă parte, nu este atât de agitată încât să fie hiperactivă. În clasă are momente când nu pleacă
de la locul ei numai dacă este mutată de către profesor, iar dacă nu este deranjată, aceasta poate
sta în același loc mult timp, realizând diferite activități care uneori îi distrag atenția de la
sarcinile școlare.
La subscalele unde am întâlnit un scor anormal, la Probleme de relaționare, se observă că
are tendința de a se juca mai mult singură sau în grupuri foarte restrânse de 2-3 persoane, cu
elevi care să facă parte din clasa ei. Ea are cel mai bun prieten, dar relația dintre ei este observată
de profesori ca fiind puțin ciudată, deoarece amândoi au tendința de a avea povești foarte fictive
pe care și le spun reciproc și par a trăi în ele și de aceea se înțelege mai bine cu copiii decât cu
adulții. La Comportamentul prosocial, aceasta nu știe foarte bine cum să se comporte cu
persoanele din jur, iar din itemii acestei probe, se observă că nu ține cont de sentimentele
celorlalți, nu știe să sară în ajutor dacă cineva are nevoie, nu are capacitatea de a fi amabilă cu
cei mai mici decât ea, ci mai mult cu cei de aceeași vârstă ca și ea, și nu are tendința de a oferi
ajutor decât dacă i se cere.
Așadar, rezultatele conduc spre internalizarea comportamentelor acesteia și mai puțin
spre externalizarea lor. V.A. are tendința să nu arate ceea ce simte prin comportament sau
somatizări, deoarece, chiar și din spusele profesorilor, se observă că nu își înțelege foarte bine
trăirile, nu știe să le exprime și să le controleze în funcție de caz, astfel că mai bine stă în banca
ei, realizează diferite activități singură fără să interacționeze cu cei din jurul ei, numai în cazul în
care i-a fost cerut să o facă. Are tendința de a nu-i înțelege pe din jur, dar nici nu pare interesată
să interacționeze. În unele cazuri, aceasta nu are un comportament adecvat situației și are
tendința de a comunica mai mult cu cei de aceeași vârstă cu ea, decât cu cei mici, care pare să
nu-i înțeleagă, iar cu adulții intră uneori în conflict.
În concluzie, din punct de vedere al scorurilor și al interpretării rezultatelor, V.A. are o
stimă de sine medie spre scăzută. Din aplicarea scalelor, se observă o stimă de sine fizică și
emoțională foarte scăzută, rezultate care corespund cu observațiile dirigintelui. Rezultatele mai
bune s-au observat în cazul sinelui școlar, social și prospectiv, unde V.A. a obținut un scor mai
ridicat.
V.A. prezintă dificultăți în reglarea emoțională. Aceasta are dificultăți scăzute în cazul
analizei emoțiilor, cunoașterea emoțiilor altor persoane și probleme de diferențiere a acestora.
Scoruri mari au fost înregistrate în cazul conștientizării corporale ale emoției și în cazul
reprezentării emoțiilor.
În privința simptomelor legate de comportament, din rezultate, acesta este unul considerat
anormal. Aceasta întâmpină dificultăți în cazul problemelor de relaționare și în cazul
comportamentului prosocial. Se observă faptul că aceasta a obținut un rezultat mai mare în cazul
internalizării decât în cazul externalizării. În cazul simptomelor emoționale, problemelor de
conduită și hiperactivitate s-au obținut rezultate care sunt normale din punct de vedere al scorului
acestora, dar totuși la limită.

8. Sumarizarea

În urma evaluării realizate, se poate spune că V.A. întâmpină dificultăți în sfera reglării
emoționale, de analizare a acestora, atât ale sentimentelor ei, cât și a persoanelor din jur, prezintă
dificultăți ale comportamentului, fiind unul reactiv, cu o toleranță scăzută la frustrare și stări
emoționale care se schimbă foarte repede, astfel că, din acest motiv și rezultatele de la socializare
au arătat că V.A. evită conversațiile cu persoanele adulte sau necunoscute, se implică greu în
sarcinile de echipă, fiind necesar o echipă restrânsă de două trei persoane. Are tendința de a se
izola de restul persoanelor, atât acasă, cât și la școală, evitând socializarea, transmiterea
dorințelor sau ale altor nevoi. Nu își înțelege stările emoționale suficient de bine și are reacții
exagerate în momentele de frică, distrugând obiecte sau manifestându-se reacții motorii
exagerate, iar uneori folosește un limbajul agresiv. Stările corporale îi sunt greu de înțeles și nu
își cunoaște suficient de bine capacitățile și abilitățile pe care le are, astfel că necesită validarea
celor din jur și are nevoie de foarte multe încurajări.
Datorită acestor dificultăți, rezultatele mai arată că V.A. are și o stimă de sine scăzută, nu
exprimă faptul că ar fi mândră de ea, corporalitatea îi este indiferentă, nu se compară cu alți copii
de vârsta ei, stă retrasă timp îndelungat, are un singur foarte bun prieten cu care se înțelege la
școală și cu care pare să împărtășească informații, nu pare să fie interesată de noi interacțiuni,
numai dacă este foarte necesar sau i se cere. Eleva are tendința de a internaliza ceea ce resimte în
diferite situații, de a le ține pentru ea toate aceste sentimente, trăiri, stări, comportamente, și de a
nu le scoate la suprafață. Dat fiind faptul că este foarte greu de înțeles de ceilalți, dacă cineva o
deranjează poate să își schimbe starea foarte repede, ajungând la schimbări bruște ale emoțiilor și
la stări greu de controlat. În cazurile în care ajunge să fie foarte supărată, datorită dificultăților
emoționale, aceasta este greu de scos din starea resimțită și nu cooperează, astfel că, și partea de
socializare îi este afectată. De foarte multe ori, în aceste momente, intră la schimb de replici care
o duc spre furie și la agitație motorie.
Așadar, toate aceste caracteristici se influențează reciproc și denotă un pachet cu reacții
complexe, foarte greu de menținut în control, dificultăți emoționale care îi afectează stările,
comportamentale și socializarea cu cei din jur și care îi conturează o stimă de sine scăzută, cu
izolare și cu puține interacțiuni sociale, focus pe jocul singur și o cooperare deficitară în timpul
activitățile instructiv-educative de la școală.

9. Recomandări

În urma evaluării se recomandă realizarea terapiei individuale și/sau de grup care visează
dezvoltarea emoțională a elevei. Astfel că este recomandat să realizeze exerciții prin care să
identifice emoțiile și să le interpreteze corespunzător. Mai necesită activități care dezvoltă
formarea unor comportamente benefice dezvoltării emoționale și de reglare ale acestora,
activități care pun în balans emoțiile, comportamentul și formarea relațiilor sociale și care să
contribuie la creșterea stimei și încrederii de sine, astfel încât relaționarea cu persoanele din jur
să fie mai ușor de realizat. De asemenea, în cadrul terapiei se pot introduce aspecte ce sunt legate
de conștientizarea emoțiilor la nivelul comportamentului și al influențelor pe care emoțiile le
oferă, de luare de decizii și de rezvoltare de probleme și care să cuprindă managementul
situațiilor problematice și de acceptarea necondiționată care sunt necesare în dezvoltarea
personală și socială a elevei. În unele cazuri se pot face asocieri ale emoțiilor și sentimentelor
raportate la cognițiile persoanei și la felul în care aceasta se gândește la ceea ce resimte datorită
emoțiilor trăite.

Se asigură confidențialitatea informațiilor personale.