VIZIUNEA COMPORTAMENTALA ASUPRA AUTISMULUI

CONDITIONAREA OPERANTA
In interventia comportamentala pot fi identificate trei tipuri de invatare: a.conditionarea clasica b.conditionarea operanta c.invatarea prin observare Conditionarea operanta este modalitatea principala de invatare in scoli, spitale si acasa. Analiza comportamentala aplicata(ABA)se ocupa de comportamente care opereaza asupra mediului si au consecinte care afecteaza cu probabilitate performantele din viitor.(Kazdin,1994) Relatia dintre comportament si evenimentele din mediu este descrisa de principiile conditionarii operante. Aceasta are trei componente:

A- Antecedente Antecedentul este stimulul care apare inaintea comportamentului,astfel incat acesta este ceea ce se intampla inainte ca comportamentul sa fie demonstrat. C- Comportamente Comportamentul este un act pe care il realizeaza un individ. C- Consecinte Consecinta este evenimentul care urmeaza comportamentului.

ABC
Graficul de mai sus, numit linia comportamentului cuprinde evenimentele de baza implicate in schimbarea unu comportament.Asa cum indica sagetile timpul se misca de la stanga la dreapta. Antecedentul precede comportamentul si este urmat de consecinta. Istoria relatiei dintre aceste trei evenimente determina cand un comportament specific apare si cu ce frecventa. Istoria inseamna ca in trecut un anumit comportament apare in anumite circumstante si este urmat de anumite evenimente.

Antecedent
Telefonu suna.
Faci cu mana unui prieten. Parintele da instructiuni copilului pentru a-si curata camera.

Comportament
Raspunzi la telefon.
Te apropii de prieten. Copilul ridica jucariile.

Consecinta
Vocea persoanei la capatu firului.
Vorbesti cu el. Recompensa si permisivitate.

Incercarea discreta
Incercarea discreta este o unitate de predare care foloseste teoria conditionarii operante.aceasta metoda de predare este utilizata in munca cu copii cu autism si alte deficiente. Conceptul de predare in unitati distincte se refera la creeare unor serii de oportunitati de a invata,care au un inceput si sfarsit specificate. Sedintele se desfasoara de obicei in serii scurte,cu elevul asezat la masa,departe de stimulii perturbatori. Metoda se caracterizeaza prin faptul ca fiecare copil este asistat de un profesor anume, fiind un program individualizat. Intaritorii si abilitatile-tinta sunt identificate pentru fiecare copil in parte. Aceasta modalitate ajuta la cresterea potentialului copilului si faciliteaza un ritm rapid de invatare. Asezarea materialelor didactice create special pentru fiecare copil intr-un anumit loc permite prezentarea acestora intr-o maniera consecventa si fluida.

Incercrea discreta este format din:

SD...........RSR (stimul discriminativ) (raspuns) (stimul de intarire)

SD (stimul discriminativ) = Antecedent
R (raspuns) = Comportament SR (stimul de intarire) = Consecinta Folosind unitatea discreta de predare: comportamentele pot fi manipulate si schimbate in mod sistematic; copilului ii este clar ce se asteapta de la el si ce se va intampla in situatia de predare; inregistrarea datelor este simpla; se mentine consecventa pe toata durata predarii; evaluare progresului poate fi realizata cu obiectivitate;

Structurarea oportunitatilor de invatare in cadrul sedintelor

Cele patru segmente de baza ale unei sedinte: 1. Obtinerea atentiei elevului 2. Prezentarea instructajului 3. Raspunsul din partea elevului 4. Oferirea unei consecinte 1.Obtinerea atentiei elevului elevul este introdus intr-un mediu lipsit de factori perturbatori; mediul este organizat incat sa se potriveasca cu activitatile,materialele si intaritorii; profesorul este asezat in asa maniera incat copilul sa-I poata vedea fata si toate materialele pe care acesta le foloseste; intervalul de timp care precede sedinta este folosit pentru a capta atentia elevului; profesorul poate angrena copilul intr-o maniera ludica; profesorul poate atrage atentia elevului prin simpla rostire a numelui,atentionareaFi atent sau prin a-I arata intaritoru

Factorii care pot sa impiedice elevul sa fie atent la profesor

inatritorii alesi de profesori pot sa nu reprezinte, la un moment dat,itemii doriti; exista si alti stimuli in mediul ambiant care pot prezenta un anumit interes pentru elev; unii stimuli pot sa nu fie destul de satisfacatori pentru elevi, raportat la durata sau dificultatea sacinii

2. Prezentarea instructajului Majoritatea programelor de dezvoltare a abilitatilor au un stil de predare creat in asa fel inacat sa-l determine pe elev sa se implice intr-un comportament-tinta specific.Aceste sarcini de invatare solicita din partea elevului capacitati de discriminare. Majoritatea programelor solicita un anumit tip de discriminare numit discriminare conditionala ,in care elevul invata sa urmeze un anumit instructaj oferit de profesor.

Instructajul poate consta intr-un cuvant, o propozitie, prezentarea unui obiect sau a unei actiuni si are scopul de a-i comunica elevului ce trebuie sa faca La inceput nu are nici o semnificatie pentru elev dar, dupa un anumit numar de intariri, instructajul ajunge sa controleze comportamentul elevului. Din momentul in care instructajul controleaza comportamentul copilului el se va numi stimul discriminativ sau SD. Instructie sau intrebare adresata copilui,exFa cu mana sauCe este aceasta? El semnalizeaza copilului ca se cere un raspuns si intaritorul este disponibil. Trebuie realizat cu o voce care este usor mai tare si mai autoritara decat modul obisnuit de vorbire, in special in etapele initiale ale programului. Nu trebuie adaugat nici un cuvant in plus.SD trebuie lansat cu consecventa pe toata durata predarii. Numele copilului nu trebuie folosit inainte de lansarea SD-ului. Nu va fi repetat inainte de terminarea fiecare incercari. SD-ul pentru fiecare program pe care copilul trebuie sa-l mastereze este oferit pe foi de hartie care vor fi atasate jurnalului copilului.Acesta trebuie tinut la zi cu inregistrarile astfel incat tutorii sa fie consecventi si copilul sa nu devina confuz pentru ca oamenii folosesc instructiuni diferite.

Raspunsul (R) Acesta este ceea ce copulul face ca raspunsul la si prin urmare urmeaza SD. Criterii penru care un raspuns corect la un anumit SD sunt stabilite de la inceput si vor fi considerate ca si corecte doar acel criterii. exemplu: SD=Fa cu mana; R=Copilul ridica un brat dintr-o parte in alta Copilul are un interval de 3-5 secunde pentru a raspunde;daca raspunsul nu apare in acest interval se considera un nonraspuns(acesta nu este inclus cand se calculeaza rata succesului). Nici un alt comportament nu trebuie sa fie prezentat pe perioada raspunsului(nici comportamentele autostimulative). Stimulul intaritor (SR) Acesta este o consecinta pozitiva oferita cand copilul demonstreaza un raspuns corect. Urmeaza imediar unui raspuns corect. Nu trebuie sa existe nici o intarziere in oferirea intaritorului in stadiile initiale ale programului. Oferirea unui intaritor drept consecinta unui raspuns corect si nu trebuie sa fie disponibil cu nici o alta ocazie(aceasta inseamna ca lucrurile pe care copilul le primeste ca intaritori pe durata sesiunii nu vor fi disponibile inafara ei).

Lucrurile care vor fi folosite drept inataritori variaza de la copil la copil, prin urmare ele trebuiesc selectate individual. Este necesar ca intaritorii utilizati sa fie usor de oferit, iar mancarea sa fie usor de mestecat. Intaritorii verbali trebuie sa sune foarte diferit de vocea folosita pentru lansarea SD-ului si de cea care spune NU. Ea trebuie sa fie vesela si plina e emotii. O cantitate mai mare de intaritori va avea un efect mai puternic dar poate cauza satietate. Intarirea trebuie sa fie diferentiata. Exista diferite tipuri de intaritori:pozitivi si negativi,primari si secundari.

Modalitatea de a spune NU Folosit drept consecinta imediata pentru un raspuns care este incorect sau un nonraspuns. Folosit doar atunci cand copilul a atins criteriile de masterare pentru acel raspuns, deci suntem siguri ca copilul cunoaste raspunsul. Folosind NU inseamna ca copilului ii este clar ce este corect si ce nu este si ajuta copilul sa discrimineze intre raspunsuri diferite. Folosind NU inseamna ca tutorii sunt consecventi in consecintele pentru un raspuns incorect sau nonraspuns. Nu se spune cu voce calma si neutra.

INTARIREA
Definitie: Principiul intaririi se refera la cresterea in frecventa a raspunsului cand raspunsul este urmat de o anumita consecinta. (Kazdin, 1994)
Intarirea este un eveniment pozitiv prezentat imediat, urmand unui comportament. Este definita de faptul ca va creste frecventa comportamentului caruia ii urmeaza. Daca frecventa comportamentului nu creste drept urmare a prezentarii a ceea ce se va considera a fi intaritorul,atunci evenimentul sau itemul nu este intaritor. Intaritorul nu este acelasi lucru cu recompensa.Recompensa este un eveniment sau item placut care poate fi dat sau primit in schimbul a ceea ce faci, dar nu inseamna neaparat ca va creste frecventa comportamentului.

Intarirea pozitiva si negativa

Amintiti-va ca toti intaritorii cresc comportamentul. Intarirea pozitiva ..se refera la cresterea in frecventa a raspunsului care este urmat de un eveniment favorabil(intaritor pozitiv)(Kazdin,1994). Intarirea pozitiva in termeni simpli poate fi gandita ca un eveniment/item favorabil care este dat in urma unui raspuns. Evenimentele care pot fi considerate drept neplacute,pot actiona ca intaritori pozitivi pentru altii,ex:atunci cand strigiOPRESTE-TE.Constrangerile fizice pot in anumite cazuri sa intareasca comportamentele. Exemple de comportamente pozitive din viata de fiecare zi:castigul la automate,cineva iti raspunde atunci cand vorbesti la telefon. Exemple de intaritori pozitivi folositi pentru copiii:jucariile,dulciurile,imbratisarile,premiile.

Intarirea negativa se refera la cresterea in frecventa a raspunsului prin indreptarea unui eveniment aversiv imediat ce raspunsul a fost dat(Kazdin,1994) Intarirea negativa se refera la situatia in care cineva experimenteaza un eveniment pe care il gaseste neplacut si caruia ii urmeaza un raspuns,acest eveniment este indepartat. Prin urmare in aceeasi situatie ei vor prezenta acel raspuns din nou. Indepartarea evenimentului aversiv trebuie sa determine o crestere a comportamentului,astfel nu este intaritor. Intarirea negativa nu ar trebui sa fie confundata cu pedeapsa. Cateva exemple de intarire negativa din viata de fiecare zi sunt:cand un parinte cere copilului sa faca ordine in camera(eveniment negativ),copilul face ordine in camera(raspuns/comportament),prarintele se opreste in cererea lui(intarire negativa);copilul tipa si plange la parinte pentru a fi luat in brate(raspuns/comportament),copilul se opreste din plans(intarire negativa pentru parinte).In exemplu al doilea exemplu parinte este intaritorul deoarece copilul se opreste din plans.Totusi data viitoare cand copilul doreste sa fie ridicat in brate el va plange din nou deoarece a primit o consecinta pozitiva(intaritor pentru plans)a ceea de a fi ridicat in brate. Un exemplu care poate fi aplicat copiilor este acela al unui copil care doreste sa-si scoata jacheta deoarece ii este cald(eveniment negativ),daca are nevoie de ajutor,la inceput copilul poate tipa,ceea ce nu este un comportament pe care noi dorim sa-l crestem astfel incat vom ignora acest lucru.Copilul va spune apoiAJUTA-MA(raspuns/comportament),parintele/tutorele va ajuta copilul cu jacheta(intarire negativa)prin aceasta crescand probabilitatea ca copilul sa spuna AJUTA-MAdata viitoare.

Contingenta
Strategia de a ne folosi de consecinte si de efectele lor asupra comportamentului poate fi ilustrata grafic. Un stimul este un obiect sau un eveniment care se afla in mediul ambiant al unei persoane. Un stimul oferit imediat dupa ce un anumit comportament are loc poarta numele de contingenta. O contingenta este o regula:Daca faci lucrul x, atunci se intampla lucrul y. Exista patru modalitati posibile de a utiliza consecintele pentru a schimba comportamentul.Acestea sunt: 1. atunci cand oferi un anumit stimul dupa un anumit comportament, iar ulterior frecventa cu care acesta se manifesta creste-aceasta procedura se numeste intarire pozitiva; 2. atunci cand inlaturi un stimul in urma unui comportament,iar frecventa de manifestare a acestuia tinde sa creasca-aceasta procedura se numeste intarire negativa; 3. atunci cand oferi un anumit tip de stimul dupa un comportament specific,iar acesta ca urmare tinde sa scada-este vorba despre pedeapsa de gradul I; 4. atunci cand indepartezi un anumit stimul dupa un comportament particular,iar acesta ca urmare tinde sa scada-este vorba de pedeapsa de gradul II.

Operatie

Functie

Analistii comportamentali se refera la aceasta procedura ca fiind definita prin operatie si functie. Operatia se refera la oferirea stimulului. Functia se refera la efectul operatiei asupra posibilitatii de manifestare a comportamentului in viitor.

(1) Cand tu

(2)Iar comportamentul Creste (+)

Adaugi un stimul(+) Iei un stimul(-)

Scade (-)

PROCEDURA SE NUMESTE:
Intarire pozitiva Intarire negativa Pedeap sa de gradul I Pedeap sa de gradul II

Intarirea primara si secundara

Intaritori primari Cunoscuti de asemenea ca intaritorineconditionati deoarece ei nu au proprietati conditionate sau de intarire a invatarii, deoarece ei intaresc naturali evenimentele sau itemii. Exemple de intaritori primari sunt mancarea si apa. Intaritorii primari pot sa nu aiba rolul de intarire tot timpul, daca cineva deja a mancat mult atunci mancarea nu va actiona ca intaritor. Intaritorii primari sunt folositi in etapele initiale ale programului dar sunt asociati ca intaritori secundari.

intaritorii secundari Cunoscuti de asemenea ca intaritoriconditionati deoarece au proprietati de intarire conditionata ,pe care am invatat sa o folosim. Asocierea evenimentelor care nu au putere de intarire initiala cu ceva care este un intaritor natural,de exemplu un intaritor primar,va determina evenimentul sa castige in proprietatile de intarire(de exemplu:asocierea imbratisarilor cu mancarea).

 Exemple de intaritori secundari sunt:recompensa verbala,imbratisarile, atingerea. Intarirea diferentiata Aproximarea raspunsului copilului apropiata de cel corect trebuie intarita puternic. Raspunsurile care nu sunt asa de apropiate de cel corect nu vor primi atat de mult intaritor. Criteriile unui raspuns corect trebuiesc stabilite si apoi oferita intarirea adecvata.

Probleme motivationale
In procesul educational motivatia joaca un rol foarte important.Persoanele cu intarzieri de dezvoltare par lipsite de motivatie atunci cand sunt confruntate cu sarcini educationale.Aceste persoane prezinta o intarziere in asimilarea intaritorilor secundari(dobanditi,sociali sau simbolici). La inceperea tratamentului profesorul trebuie sa se bazeze pe recompense primare sau biologice, cum sunt micile bucatele de alimente. Intaritorii alimentari au limitarile lor,insa constituie o buna recompensa in primele saptamani ale tratamentului.Ei induc elevului un sentiment de securitate. Un alt intaritor primar puternic este permisiunea data elevului de a evada dintr-o situatie stresanta. Cheia pentru un proces de educare eficient este data de eficacitatea intaritorilor. Identificarea intaritorilor se realizeaza prin utilizarea unei tavite cu dimensiunile de 30 pe 35 cm pe care se amplaseaza in jur de 25 articole reprezentand alimente bauturi jucarii.

Tabla de premiere Tabla de premiere consta dintr-un afisaj vizual care arata cu claritate premile pe care un elev le poate castiga, odata ce obtine un anumit numar de simboluri.Dupa castigarea unui anumit numar de simblouri dupa indeplinirea unor sarcini copilul poate sa le schimbe pentru un premiu de valoare cum ar fi mancarea, jucaria sau activitatea favorita. In cazul elevilor cu intarzieri de dezvoltare, afisarea vizuala pare sa fi de ajutor in mentinerea motivatiei acestora. Intarzierea de a oferi intaritorii prin intermediu acestei table de premiere poate duce la cresterea memorarii materialului dat. Tabla de premiere este construita dintr-o bucata de placaj cu dimensiunile de aproximativ 60 pe 90 cm de culori diferite. Simbolurile pot fi obiecte simple ca banutii de plastic,personajele Disney sau papusile de deget. Alegeti simboluri interesante si placute elevului simboluri ce poseda ele insele capacitati intaritoare. Premiul folosit in sesiune respectiva de predare va fi expus pe toata durata predarii intr-o punga de plastic transparenta prinsa de tabla.

Fiecare simbol va avea prins pe spate o bucata de arici care sa-i permita elevului sa-l fixeze cu usurinta pe tabla de premiere. Intaritorii nu vor fi la dispozitia elevului decat prin intermediu tablei de premiere. Premiile abstracte sau care nu incap in interiorul pungii sunt afisate cu ajutorul fotografiilor. Folosirea tablei de premiere Pasul 1 - Predati o asociere intre raspunsuri simboluri shy premii. - Asezati mai multe simboluri pe tabla,lasand un singur spatiu liber, pentru un ultim simbol . - Cu simbolul in mana chemati elevul langa tabla si incepeti o etapa de lucru. - Dupa furnizarae raspunsului corect, laudati-l p elev si inmanati-i simbolul spunandu-i Pune-l p tabla. - Constrageti elevul sa aseze simbolul in pozitie corecta apoi oferiti-i premiul.

Ajutati elevul sa asocieze simbolurile cu recompensa punanadu-l sa le numere. Comentati efectul:10!Ai luat premiul! Pasul 2 Mariti cerintele de raspuns. Variati cerintele de simboluri din cadrul programului precum si regulile de castigare a unui simbol. Cresteti necesarul de simboluri pana cand elevul trebuie sa castige 10 simboluri pentru a primii premiul. Asigurati-va ca elevul poate observa tabla si ca va achizitiona numarul de 30 de simboluri in 30 de minute. Creste-ti apoi intervalul de timpt la 45 de timp simultan cu cresterea valorii premiului. Pasul 3 Lungiti intervalul fata de furnizarea intaritorului.

Pasul 4 Cresteti in continuare motivatia. Lasati elevului posibilitatea de a-si alege singur premiul, dintr-o gama de doua sau trei obiecte afisate. Mentineti constanta cerinta de simboluri. Daca elevul nu intruneste necesarul in cadrul unei sedinte, atunci nu castiga premiu. Pasul 5 Utilizati un sistem de recompensare cu tabla de premiere pentru a diminua anumite manifestari comportamentale. Realizati acest lucru prin costuri de raspuns, ceea ce implica pierderea unui obiect dorit ca urmare a unui comportament. Retragerea unui simbol ca o consecinta a unui comportament inadecvat, poate duce la scaderea incidentei unui aseamenea comportament. Cand elevul se angajeaza intr-un comportament predefinit,indepartati un simbol de pe tabla,explicandu-i elevului relatia de cauzalitate.

Pentru ca elevul sa fie intarit in reactiile sale in mod eficient, situatia de predare trebuie construita intr-o asemenea maniera incat elevul sa aiba succes constant. METODE PRIN CARE PUTEM DUCE LA NORMALIZAREA MOTIVATIILOR 1.Maximizati succesul elevului si minimalizati esecul. 2.Simplificati mediul de invatare, p[entru a creste succesul elevului si pentru a-l face sa capete incredere. Intr-o sesiune educational intensiva directa , perioada de timp alocata unui intaritor nu trebuie sa depaseasca 5-10 secunde, astfel incat frecventa etapelor de invatare si a oportunitatilor de a asimila comportamente noi sa fie maxima. 3.La inceputul tratamentului exagerati recompensele. Afisati un entuziasm extrem atunci candexclamatiBine!, Fantastic, Bravo. 4. Intaritorii inerenti din comportamentele autostimulative pot intra in conflict cu intaritorii furnizati de catre profesor. Inhibati comportamentul autostimulativ, tinand elevul cu mainile in jos, in timp ce il instructati.

5. Comportamentul autoagresiv ilustreaza teama elevului fata de esec si dorinta de a ajunge sa controleze mediul. Furia este un bun factor motivational si poate fi folosita in mod constructiv. 6. Incercati in timp sa inlocuiti recompensele exagerate de la inceputul tratamentului cu factori tipici de intarire. 7. Folosirea intaritorilor artificiali, cum sunt recompensele alimentare si simbolurile poate duce la generalizari limitate ale progreselor obtinute, dintr-un mediu in altul sau de la un profesor la altul 8. Intaritorii trebuie sa fie variati pentru a evita senzatia de satietate 9. Intaritorii favoriti ai elevului trebuie sa se gaseasca doar in spatiul educational al acestuia CONCLUZII: Normalizarea structurii motivationale a elevului este importanta din trei motive: Il ajuta pe elev sa invete Ajuta la transferul comportamentelor nou asimilate din spatiul educational in alte spatii Ajuta la prevenirea recidivelor.

PROCESUL DE PREDARE
Cand un elev nu stie cum sa realizeze o anumita sarcina toate metodele descrise pot fi folosite pentru a ne ajuata sa predam noua sarcina. Procesul de predare foloseste toate acele tehnici in: A) B) C) D) Incercari de masa Training de discriminare Incercari extinse Alternare aleatorie cu prompt si fara

PROBLEME DE ATENTIE
Acest tip de probleme sunt considerate a fi motivul principal pentru esecul individului in a se dezvolta normal. Prezenta unui aparent deficit senzorial este una din primele indicatii ca dezvoltarea unui copil nu se desfasoara normal; Itard primul specialist care a studiat deficientele de procesare senzoriala la un copil cu grave intarzieri de dezvoltare. In 1995, Mundy sustine ca nu exista un defect in procesarea unui singur impuls senzorial, ci in procesarea a doua impulsuri simultane.

Ipoteza Atentiei Combinate

Supraselectivitatea stimulilor se refera la descoperirea ca copiii cu autism raspund initial la un singur element, sau la o gama restransa de elemente ale unui complex de stimuli. Atentia restransa nu este o cauza variabila in sine, ci mai degraba, rezultatul unei motivatii inadecvate si a unor oportunitati restranse de invatare Daca un individ nu e intarit in incercarile sale anterioare de a si castiga un mediu social,deoarece nu intelege ceea ce se intampla in jurul sau, el nu va mai avea motiv sa incerce sa-si atinga mediul social, nici in prezent nici in viitor.

Ipoteza de invatare aplicata in tratarea problemelor de atentie este sustinuta de :

1.La inceperea tratamentului , copiii studiati se comportau ca si cand nu puteau vedea sau auzi, pana cand erau confruntati cu un stimul de intrare care oferea o recompensa manifesta. 2.Invatarea este mecanismul major de captare a atentiei. 3. Invatarea discriminatorie ajuta elevii sa se focalizeze pe stimuli relevanti, cum ar fi instructiunile date de profesor. 4.Persoanele cu intarzieri de dezvoltare invata sa faca o asociere datorita intaritorilor oferiti ca o consecinta a unui comportament ; dar aceasta asociere poate sa nu fie cea dorita de profesor

In cadrul problemelor de atentie discutate, modalitatea de predare are o importanta majora, deoarece exista doua modalitati de invatare: Una foloseste indici verbali ,invatand elevii sa raspunda la un sistem auditiv cum este vorbirea. Alta este vizuala invatand elevii sa raspunda la un sistem bazat pe indici vizuali. Este foarte importanta obesrvarea copiilor si predarea in sistemul la care raspunde fieacare.

Actiunea de a sta pe scaun

Statul pe scaun este prima sarcina care va fi predata pentru ca este o sarcina usoara care poate fi dusa la bun sfarsit, copilul putand fi recompensat pentru acest lucru. Statul pe scaun este edificator in privinta reactiilor copilului si reprezinta un raspuns clar, usurand decizia profesorului de a oferi intaritor de reactie.

PROCEDURA DE LUCRU:
-Asezati doua scaune fata in fata la distanta de 30-60 cm intre ele.

-Elevul va fi asezat in picioare, cu fata intre picioarele dumneavoastra, cu scaunul plasat exact in spate, astfel incat asezatul sa fie usor de indeplinit. -Asezati-va picioarele in spatele picioarelor din fata ale scaunuluielevului, pentru ca acesta sa nu poata da scaunul inapoi, sa se loveasca sau sa fuga.

Instructiuni, Sugestii si Stimulente pentru invatarea actiunii de a sta jos

Inainte de inceperea tratamentului exersati urmatorii pasi cu un adult: ETAPA I 1.Asezati-va pe scaun. 2.Asezati elevul in fata scaunului sau, orientat spre voi. 3.Dati instructiunea verbala clar si tare: Stati jos! 4. In cazul ideal copilul va sta jos. 5. In cazul in care nu se aseaza constangeti-l asezandu-va ambele maini pe umerii lui si impingeti-l usor in spate catre pozitia de sedere pe scaun. 6. Sugestia trebuie sa coincida cu instructiunea verbala. 7. In functie de elev vor fi necesare grade diferite de sugestie, de la o simpla atingere pe umeri pana la o apasare suficient de puternica spre scaun.

8.Imediat ce elevul se gaseste asezat(si inainte de a se ridica), trebuie sa I se administreze toate recompensele pe care le puteti oferi. 9.Indeplinirea sarcinii va creste increderea elevului in sine insusi si in voi. 10. Recompensele vor fi: o bautura, un aliment, un obiect drag lui sau orice altceva va accepta elevul si care il va face sa se simta comfortabil in acel moment. 11. Toti cei din jur vor aplauda, vor zambi si ii vor oferi o cat mai mare doza de apreciere verbala. 12. Lasati-l pe copil sa se deplaseze la unul din parinti, pentru o imbratisare: folositi acest lucru drept intaritor de reactie. 13. Pozitionati copilul cu fata spre unul din parinti care il asteapta cu bratele deschise, spunandu-IVino aici!

Etapa II Dupa ce elevul a fost stimulat lasandu-l sa stea pentru circa jumatate de minut la parintele sau , repetati intregul proces, asezand copilul din nou langa scaun si incepeti etapa a doua. Urmariti exact aceeasi pasi ca si in prima etapa. Comanda Stai , sugestia, si recompensa. Frecventa etapelor este de una-doua pe minut la inceput. In timp, pentru a optimiza activitatea scurtati timpul de recompensare petrecut cu parintele, pana la 10-15 secunde, astfel incat sarcina de a sta jos sa fie puternic intarita. Simultan cresteti timpul petrecut de copil pe scaun de la 3-4 sec la 10 sec.

Intelegerea sarcinii de catre copil se manifesta prin: scaderea starii de agitatie si scaderea constrngerilor. Cautarea privirii asistentei, cautand anticiparea si aprobarea acesteia DIMINUAREA SUGESTIEI Scopul sugestiilor este de a-l ajuta pe copil sa indeplineasca corect tintele comportamentale. Dezavantajul sugestiilor este ca copilul nu mai indeplineste comportamentul respectiv pe cont propriu, atunci cand sunt utilizate metode de sugestie, el fiind tentat sa raspunda nu la cererea dumneavoastra ci la sugestie.

Evitarea creerii acestei dependente se poate realiza prin diminuarea treptata a sugestiilor, prin folosirea gradata
a unor sugestii din ce in ce mai slabe , dar pastrand in acelasi timp fermitatea in instructiuni. Diminuarea sugestiei in cazul statului pe scaun se realizeaza pronuntand instructiunea Stai jos, in timp ce simultan usurati apasarea fizica, mentinand doar atata forta cat este necesara pentru a induce raspunsul corect Mutarea controlului asupra raspunsului de la sugestie la instructiunea verbala trebuie considerata de importanta majora.

Transferul stimulilor de control se caracterizeaza prin diminuarea unui stimul de sugestie odata cu amplificarea unui stimul verbal. In acest caz controlul asupra comportamentului elevului este transferat de la stimulul sugestie la cel verbal. Pe masura ce stimulii verbali castiga putere , devenind un intaritor de reactie sugestia devine din ce in ce mai putin necesara. Principiul de ghidare este ca se va folosi minimum de sugestie pentru obtinerea raspunsului corect.

proprioceptiv distinct, deoarece sunt mai usor de controlat prin stimulare. Instructiunea IV Precizati in detaliu raspunsul corect inainte de a incepe sa-l predati, descriind cu exactitate exercitiul care corespunde acelui raspuns. Instuctiunea V Asigurati-va ca toti membrii echipei inteleg cerintele privitoare la exercitii si la raspunsuri. Prima etapa in diferentiere este predarea separata a fiecarui exercitiu pana cand elevul stapaneste raspunsul. Incercarile de grup reprezinta incercarile pe care le realizeaza elevul pentru o anumita sarcina, in mod consecutiv si repetitiv.

Incurajarea diferentiata consta intr-o procedura in care profesorul face diferenta intre raspunsurile corecte si incorecte ale elevului prin incurajari consolidand raspunsurile corecte si micsorand probabilitatea raspunsurilor incorecte.

INCERCARILE DE GRUP In cadrul acestei proceduri se fac prezentari repetate ale aceluiasi exercitiu, iar elevului I se sugereaza si este stimulat sa dea raspunsul corect. In cadrul incercarilor de grup se reduc treptat sugestiile iar incercarile de grup inceteaza atunci elevul raspunde corect fara sugestii la un anumit numar de incercari numit criteriu de stapanire. Vom folosi in scop demonstrativ: SD1 va fi: bate din palme, SD2 va fi : atinge masa.

Etapa I Prezentati SD1 bate din palme prin incercari de grup. Asteptati raspunsul pana la 3 secunde, iar apoi oferiti raspunsul. Daca elevul nu raspunde corect repetati exercitiul si oferiti sugestii. Sugestiile simultane cu prezentarea exercitiului se fac in asa fel incat intervalul de timp dintre SD si raspuns sa fie de maximum o secunda. Daca sugerati raspunsul corect dupa un interval de timp de 3 secunde de la SD, asocierea dintre sugestie si raspuns este consolidata mai bine decat asocierea dintre exercitiu si raspuns. Sugestia se realizeaza asezand mainile pe incheieturile elevului si apropiindu-i si departandu-i mainile. Reduceti treptat sugestia Continuati incercarile de grup pana la intrunirea

criteriului 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte fara sugestii. Etapa II Prezentati SD atinge masa. Realizati incercari de grup pentru SD2. Oferiti sugestii asezandu-I mana elevului pe masa corect sau oferind ca model raspunsul corect. Reduceti treptat sugestiile Sarcina este insusita cand elevul intruneste criteriul de 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte.

Masterarea incercarilor de grup pentru aceste doua exercitii se realizeaza in mai multe sedinte separate dealungul mai multor zile (cu programe diferite combinate care au drept scop sa reduca plictiseala si sa creasca memorarea).

COMBINAREA STIMULILOR Combinarea este esentiala pentru asigurarea stapanirii acestor exercitii. Prezentati fiecare exercitiu cu voce clara si tare. Stabiliti un interval de 2-3 secunde intre incercari la inceput, dupa care descresteti intervalul la una-doua secunde. Cu cat diferenta dintre doua exercitii este mai mica cu atat creste probabilitatea stapanirii diferentei dintre ele. Intervalul de timp scurt nu lasa timp elevului sa se autostimuleze. Prezentati instructiunile in perioada in care elevul nu prezinta comportament autostimulativ.

Etapa III Prezentati SD1 bate din palme Elevul va face o greseala pentru ca a fost recompensat pentru atinge masa. Elevul va pierde premiul de incurajare si va face o criza. Pentru a evita acest lucru sugerati raspunsul corect imediat dupa prezentarea exercitiului. Prezentati prin incercari de grup SD1 concomitent cu reducerea treptata a sugestiilor. Stapanirea etapei III si IV inseamna raspunsuri corecte consecutive.

Etapa IV Prezentati SD2 atinge masa la un interval de 3 secunde de la insusirea SD1 bate din palme. Oferiti simultan incurajari pentru raspunsuri corecte. Criteriul de stapanire este reprezentat de 4 raspunsuri corecte consecutive fara sugestii. Etapa V ReintroducetI SD1 bate din palme. Sugerati batutul din palme inainte ca elevul sa comita o greseala. Reducedti treptat sugestiile. Criteriul de insusire este de 3 raspunsuri corecte fara sugestii.

Etapa VI Reintroduceti SD2 atinge masa Oferiti sugestii si incurajari Criteriul de insusire: trei incercari corecte fara sugestii.
Etapa VII Reintroduceti SD1 bate din palme. Nu oferiti sugestii. Daca elevul raspunde corect, prezentati inca o incercare si treceti la etapa VIII. Daca raspunsul este incorect folositi cantitatea minima de sugestii pentru obtinerea unui raspuns corect. Dupa 2 raspunsuri consecutive corecte treceti la etapa VIII.

Etapa VIII Reintroduceti SD2 atinge masa. Nu oferiti sugestii. Daca raspunsul este corect fara sugestie mai prezentati o incercare si treceti la etapa IX. Daca raspunsul este incorect oferiti cantitatea minima de sugestii. Dupa 2 raspunsuri corecte fara sugestii repetati etapa VII si VIII. Etapa IX Alternati cele 2 exercitii pana elevul raspunde corect la fiecare de prima data cand sunt prezentate alternativ. Oferiti incurajari diferentiate prin incurajari maxime a raspunsurilor corecte si prin retinerea incurajarile pentru raspunsurile incorecte

Asimilarea deprinderii de a sta jos Necesita pana la zece ore pana va fi insusita. Pe masura ce sesiunea progreseaza ar trebui sa apara o crestere gradata a usurintei si incidentei cu care elevul sta jos. Procesul de asimilare este definit ca o crestere a incidentei cu care elevul sta jos , dobandita cu ajutorul stimulentelor. In cadrul terapiei ABA comportamentele autoagresive, autodistructive sunt inlocuite cu comportamente adecvate din punct de vedere social.

In tratamentul comportamental, atitudinile adecvate social sunt intarite de catre aceiasi stimulenti, sau stimulenti similari, ca si cei pentru manifestarile isterice sau autoagresive, scazand treptat nevoia copilului de a se angaja in acestea din urma . Indiferent daca copilul prezinta sau nu comportamente isterice pe durata sederii pe scaun , datorita faptului ca el reuseste sa stea asezat va fi recompensat corespunzator. In cazul in care aceste manifestari isterice nu dispar pe o durata de doua ore de la inceperea procesului de invatare vi se recomanda sa incepeti programul de invatare a renuntarii la aceste manifestari.

6.Este util in asemenea situatii sa plasati copilul cu spatele la parinti cel putin in stadiile de inceput ale procesului de invatare 7.Odata ce elevul si-a insusit procedeul de a sedea jos fara alte manifestari ,vor fi introdusi in procesul de invatare profesori alternanti (inclusiv parintii copilului), acest procedeu numindu-se castiguri ale tratamentului generalizat. 8.Manifestarile isterice se vor repeta in prezenta fiecarei persoane noi care lucreaza cu copilul si a fiecarei situatii noi de invatare aparute. 9.Manifestarile isterice si tratamentul necooperant vor scadea in timp, demonstrand ca consecintele faptelor elevului raman constante.

Construirea unui puzzle 1.Daca nu observati nici un progres pe parcursul primelor ore, fiti flexibili si schimbati sarcinile. 2.Sarcina de a construi un puzzle se poate preda la masa sau pe podea. 3. Incepeti prin asezarea jocului de puzzle cu trei piese (de exemplu: cerc, patrat, triunghi ) pe podea sau pe masa. 4.Indepartati una dintre piese . 5.Aduceti elevul in fata si inmanatii piesa dandu-I in acelasi timp instructiunea Aseaz-o. 6. Sugerati amplasarea corecta si intariti comportamentul cu alimente si aprecieri verbale.

INVATAREA PRIN DIFERENTIERE DEFINITIE: Invatarea prin diferentiere reprezinta un proces de baza de predare care ajuta elevul sa execute (sa diferentieze), deci sa inteleaga, toti stimulii subtili si complecsi la care trebuie sa raspunda oamenii pentru a supravietui si pentru a se dezvolta. Acest procedeu determina creasterea atentiei elevului si drept urmare sanse mai mari de reusita ale acestuia in indeplinrea sarcinii. Invatarea prin diferentiere ii ajuta pe copii cu intarziere in dezvoltare si autism sa:

 Sa imite comportamentul altor persoane Sa isi poata dezvolta limbajul Sa reactioneze in mod corespunzator la aparitia anumitor stimuli Sa dobandeasca conceptele ce corespund unor evenimente complexe, cum ar fi: identificarea si descrierea relatiilor spatiale Sa faca diferenta dintre sentimentele lor si cele ale altor persoane Sa invete care este cauza anumitor emotii Inainte de inceperea oricarui exercitiu realizati un test simplu pentru a vedea daca elevul raspunde la elementele esentiale ale exercitiului. Utilizati doua comenzi simple: impinge camionul si bate din palme.

ILUSTRAREA ETAPELOR DE BAZA ALE INVATARII PRIN DIFERENTIERE CU AJUTORUL PROGRAMULUI DE LIMBAJ RECEPTIV

Instructiunea I Incepeti cu doua exercitii care sunt cat se poate de diferite: bate din palme si atinge masa Instructiunea II Realizati un dcor cat mai simplu al locului unde se desfasoara predarea Instructiunea III Folositi cat mai multe si diverse tipare comportamentale la momentul potrivit. Folositi raspunsuri cu feed-back

 In etapa VII se recomanda testarea stapanirii prin retinerea subita si nu treptata a sugestiilor.

ALTERNAREA ALEATORIE Alternarea aleatorie a stimulilor educationali poate fi considerata o verificare de siguranta si o masura de consolidare prin care se asigura insusirea de catre elev a tehnicilor de diferentiere prin utilizarea mai multor proceduri de incurajare. Alternarea aleatorie este o procedura in care prezentarea a doua sau mai multor SD-uri este combinata intr-o ordine nespecifica aleatorie. Aceasta ordine se numeste aleatorie deoarece nu permite elevului sa intuiasca ce SD urmeaza la rand.

STRATEGII UTILIZATE IN CADRUL PROCEDURII DE ALTERNARE ALEATORIE

I. Strategia de izbanda prin inversarea sarcinilor. Daca profesorul alterneaza in mod sistematic exercitiile elevii pot invata ca trebuie sa combine raspunsurile la urmatoarea incercare pentru a obtine recompensa. In terminologia de specialitate stimularea R1 (bate din palme) devine SD-ul pentru R2 (atinge masa). Acest procedeu se numeste strategia de inversare a sarcinilor si nu ajuta elevul sa reactioneze la instructiunile profesorului. 2.Strategia de izbanda prin perseverare Daca profesorul repeta acelasi exercitiu in mai multe incercari, intr-o procedura similara celei a incercarilor de grup,intentia profesorului este de a consolida raspunsul.

Elevul este invatat sa persevereze, aceasta strategie poarta numele de izbanda prin perseverare.
In termeni de specialitate, SD pentru raspunsul elevului se refera la incurajarea primita pentru executarea aceluiasi raspuns si nu la instructiunile profesorului. Alternarea aleatorie este esentiala pentru a pentru a preveni acest lucru. 3.Strategia de inversare a randului Daca profesorul prezinta SD1(Bate din paleme) iar elevul raspunde cu R2 (atingerea mesei) si nu primeste nici o recompensa , iar profesorul repeta sd1, si elevul rasounde cu R1 (batand din palme) si primeste o recompensa, elevul poate invata ca, daca nu a primit recompensa pentru ca a atins masa la ultima incercare trebuie sa bata din palme la urmatoarea.

Aceasta strategie poarta numele de strategie de inversare a randului in care pierdera unei recompense devine SD pentru trecerea spre raspunsul alternativ.

O modalitate de a preveni aceasta strategie este de a introduce o incercare SD-R deja stapanita dupa incercarea recompensata SD1-R1. Stimulul diferentiat trebuie sa constea dintr-un exercitiu la care elevul stie deja sa raspunda, cum ar fi Ridica-te, sau la o incercare de imitare nonverbala de tipul scuturarea bratului ca raspuns la un model .Ordinea SD-urilor va fi: 1.SD1-R incorect, fara recompensa 2.SD1-R corect, recompensa 3.Prezentati un stimul diferentiat si recompensati corect. 4.Prezentati SD1; daca raspunde cu R1 puteti fi increzatori

INTRODUCEREA CELUI DE-AL TREILEA EXERCITIU Criteriul de stapanire atunci cand SD1si SD2 sunt alternate aleatoriu, se poate stabili la 9 din 10 sau 19 din 20 raspunsuri corecte fara sugestii. Generalizati ulterior pe o perioada de cateva zile cele 2 SD-uri si prin combinarea cu alte programe cum ar fi Potrivire si sortare, sau Imitarea nonverbala. Introduceti al treile exercitu Cubul in galeata. Introduceti prin incercari de grup SD3, apoi combinati si incurajati diferentiat SD3 si SD1. COmbinati si alternati aleator SD3 cu SD2. La introducerea fiecarui SD nou va scadea numarul greselilo pe care le face elevul.

Sfere de dificultate
1.Stimulii alternanti sunt prea asemanatori. 2.Membrii echipei nu s-au pus de acord ce si cum vor preda. 3.Sarcina pe care o foloseste profesorul este extrem de dificila. 4.Exista probleme cu recompensele si motivatia. Puteti utiliza unul din remediile: a) cautati recompense noi si ,ai puternice sau evitati plictiseala de cele vechi b)Daca comportamentele autostimulatorii sunt frecvente implicati elevul in exercitii. Utilizati asa-numitele exercitii de trezire timp de 10 pana la 15 secunde alternand rapid SD-urile sarcinilor stapanite deja cum ar fiSezi, Ridica-te, Intoarce-te, sau sarcini de imitatie nonverbala. Si api reveniti brus la SD-ul pe care il predati. c)Asigurati-va ca recompensa vine imediat.Daca intarzierea recompensei depaseste 5 secunde elevul va incepe sa aiba o alta preocupare.

d)asigurati-va caconsecintele incercarilor nereusite nu functioneaza pe post de stimulente pozitive sporind astfel raspunsurile incorecte. e)Nu recompensati elevul inainte de a termina raspunsul. f) Aveti grija sa nu suprasolicitati elevul. g) Daca intregul curriculum al elevului , nu doar un anumit program are un puternic caracter scolar, comporatmentele de tipul crizelor catre sfarsitul zilei si lipsa de raspuns la program pot fi foarte pregnante la sfarsitul zilei. 5.Profesorul poate da sugestii necorespunzatoare, cum ar fi privirea atintita asupra mainilor in cazul exercitiului Bate din palme.

6.Elevul raspunde la un element al exercitiului care nu este singurul element ce trebuie receptionat, asa cum ar fi prima parte a exercitiului Bate din Bate din palme 7. Profesorul trece la un nou SD dupa ce a sugerat un raspuns la incercarea anterioara. 8.Profesorul stimuleaza necorespunzator anumite raspunsuri, de exemplu, oferind incurajari elevului care da un raspuns corect. Exemple de astfel de incurajari includ Buna incercare , Mai incearca. 9.Intre incercari poate aparea un interval de timp prea lung. 10. Intervalul de timp intre instructia data de profesor si raspunsul elevului este prea mare. 11. SD si sugestia nu se suprapun.

12.Profesorul permite elevului sa se autocorecteze.