Training terapeuți noi

Pairing

• Primul pas in procesul de incepere al demersului

terapeutic
• Procesul de conditionare, prin care un stimul neutru
(persoane, locuri, activitati, materiale), devin stimuli
conditionati

• Prin procesul de pairing, copilul invata sa asocieze stimulii
care se afla sub influenta acestui proces, cu ceva placut.
Ce facem în perioada de pairing?

• Identificam posibile recompense

• Oferiti recompensa non-contingent

(“gratuit”)

• Oferiti recompensele in cantitati

foarte mici, si din mai multe categorii
(edibile, tangibile, activitati, etc.)
 Ce facem în perioada de pairing?
• Nu lăsați copilul sa se plictisească

• Vino cu o posibila recompensa, mai puternica decât cea

pe care o are deja.

• Oferiti ajutorul copilului astfel incat el sa va perceapa ca

“persoana de incredere”
 Ce facem în perioada de pairing?

• Se vor evita cererile directe

• Desi este uneori un proces lent dar acesta nu trebuie grabit,

pentru ca este un proces eficient și care nu se termina
niciodată.


• Procesul de pairing este unul activ. Terapeutul trebuie sa fie in

permanenta în legatura si interactiune cu copilul, oferindu-i
recompense.
 Ce facem în perioada de pairing?
• Recompensarea trebuie sa fie constanta

• Ne adresam copilului dar nu trebuie sa ne asteptam

neaparat la un raspuns

• În procesul de pairing copilul poate sa exploreze mediul

inclusiv în alte camere de terapie, curte, bucătărie, etc.
 Recompense
• Recompensa pozitivă:
• 1. Apariția comportamentului
• 2. Urmata de prezentarea unui stimul, intaritor, sau o crestere in intensitate a
stimului
• 3. Avand ca rezultat cresterea frecventei de aparitie a comportamentului.

• Recompensa negativă:
• 1. Aparitia comportamentului,
• 2. Retragerea unui stimul, sau scaderea intensitatii unui stimul,
• 3. Intarirea comportamentului.
 Recompense
Dupa natura lor, recompensele pozitive sunt:

• Edibile (alimentele)
• Senzoriale (mirosul unui parfum, faina, linte, slim, etc.)
• Sociale (aplauze, bravo, îmbrățișări, pupici, etc.)
• Activitati (jocuri, ieșiri în parc, gătit, etc.)
• Tangibile (obiecte)
 Modul de recompensare
• 1. continuu: după fiecare răspuns corect

• 2. intermitent: tokeni
 Sistem de tokeni
Reprezintă:

• unitate de măsurare a
timpului petrecut în sarcina
• intervalul la care primește
recompensa
 Orar vizual
• Reprezintă programul
copilului din ziua/ședința la
care participa. Scopul este
ca elevul sa știe care ii sunt
activitățile și când este
finalitatea lor.
 Feedback pairing
• Feedback-ul este întotdeauna tip sandwich: un aspect
pozitiv-unul negativ- un alt aspect pozitiv
• Se începe și se termină mereu cu aspecte pozitive
• Se vor trasmite informații cu privire la cum s-a desfășurat
ședința de terapie, ce a observat terapeutul și care este
scopul procesului de pairing
• Semnarea fisei de prezenta
 Cum predăm?
• Un trial este compus din:
• a) SD (comanda/instrucția terapeutului)
• b) Răspunsul copilului( corect /greșit)
- un raspuns greșit este obligatoriu urmat de corectare
• c) Recompensa socială
• d) Oferirea întăritorului
 Atunci când emitem un SD-ul:
Este esențial să:
• captăm atenția elevului
• variem SD-ul
Tipuri de lecții

• discrete: au un singur
răspuns
• secvențiale: presupun mai
mulți pași pentru a ajunge
la rezultatul final
 Cum corectăm un răspuns greșit?
• Lecții discrete: corectarea în 4 pași
Ex: Profesorul:“Ce zi este?”.
Elevul : “Marți” 4 PAȘI
Profesorul:”Este miercuri.”. • arată
Elevul repetă :”Miercuri”. • susține
Profesorul:”Da.”
(In acest scenariu elevul a dat raspunsul corect imitand profesorul.
• schimbă
Pentru a mentine răspunsul oferim un distractor si reluăm
întrebarea.)
• repetă
Profesorul: Ce zi este?
Elevul: Miercuri
 Cum corectăm un răspuns greșit?
• De reținut:
- nu ne interesează un răspuns corect pentru SD-ul
distractor
- nu oferim posibilitatea de a greși de mai mult de 2 ori
- ne folosim de un prompt (ex. suport vizual, prompt de
poziție, inflexiunea vocii, etc.) pentru a ajuta elevul să
ofere un răspuns corect și a evita frustrarea elevului
 Cum corectăm un răspuns greșit?
• Lecții secvențiale: corectarea Backstep Backstep
• mergi înapoi la ultimul pas
corect
Ex: Elevul a dezbrăcat geaca și a aruncat-o pe podea. • susține
• greșeala: a aruncat geaca pe podea • recompensează diferențiat
• ultimul pas corect: dezbrăcarea
• procedură: îmbrăcăm copilul cu geaca
• corecție: folosind un prompt fizic vom pune geaca în
cuier imediat după dezbrăcare
• recompensarea va fi puternică dar diferențiată
 Cum corectăm un răspuns greșit?
• Anticiparea
În unele cazuri e imposibil să revii la secvență.
• Ex: Dorim să învățăm un elev să plătească biletul la șofer înainte de a porni
mașina, iar el nu o face, nu vom putea opri autobuzul, coborî, urca iar ca
apoi sa plătim.
Va trebui sa anticipăm eroarea și să-l promptăm să ofere direct un răspuns
corect, treptat vom retrage promptul.
 Promptul

• Reprezinta ajutorul oferit copilului pentru obtinerea

raspunsului corect.
• Inainte de a folosi promptul este important sa ne gandim
cum putem sa-l reducem, scopul este ca elevul să devină
independent
 Tipuri de prompt
Care au legatură cu raspunsul:

1. Fizic - tutorele ghideaza fizic miscarile copilului pe toata

perioada raspunsului sau doar partial.
2. Demonstrativ/ model - terapeutul exemplifica ceea ce copilul
trebuie sa faca; raspunsul este obtinut prin imitatie.
Indicat sa-l folosim in cazul copiilor care au abilitati de imitatie,
rezultand invatarea prin imitatie.
1. VerbaI - Ex: Inceputul unui cuvant, propozitie.
 Tipuri de prompt

2. Care au legatură cu stimulul:- o schimbare intervenită în

privinta stimului.

EX: anumite miscari (pointing, a bate), a te uita la stimulul

corect, folosirea de indicii (culoare, marime, forma)
 Tipuri de prompt

• indicativ - Copilului i se sugerează răspunsul prin pointing.

Ex: Arată x- prompt indicativ
• inflexiunea vocii - punctând cuvântul important din SD, îi
indicam partea din SD la care copilul trebuie sa fie atent
• prompt de poziție - obiectul target este pus mai aproape
de copil
 Eliminarea promptului
• Se poate face de la primul sau ultimul pas invatat( ex. prompt
fizic/verbal)
• Se va scadea intensitatea promptului (ex. inflexiunea vocii)
 Tipuri de învățare
• structurată - DTT (Discrete Trial Teaching)

• incidentală - IT (incidental teaching)

 DTT
DTT (Discrete Trial Teaching)/ învățarea structurată este un
proces repetitiv de învățare a abilităților alcătuit din:
SD – R – Sr
SD - stimul discriminativ
R - răspuns
Sr - consecință/recompensă
 IT - incidental teaching
• Se bazează pe motivația copilului.

• Este o metoda potrivită pentru învățarea

abilităților de joc și sociale.
• Reprezintă o metodă eficientă de generalizare a
informațiilor obtinuțe prin DTT.
 Diferențe între DTT-IT
IT
• Procesul de învățare este initiat de
terapeut
• Activitatea este aleasa de copil
(motivatie)
• Activitatea se desfasoara intr-un
mediu firesc, in prezenta
distractorilor
• Materialele folosite sunt alese de
copil dintr-un mediu firesc
• Sunt acceptate si aproximari ale
raspunsurilor
DTT
• Procesul de invatare este initiat
de terapeut
• Activitatea este aleasa de
terapeut
• Activitatea se desfasoara intr-
un mediu organizat
• Materialele folosite sunt de
obicei alese de terapeut
• Raspunsurile asteptate sunt
specifice
 Motricitate
• Conceptul de motricitate este definit ca exprimând o
însușire a ființei umane înnăscută și dobândită de a
reacționa cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli
externi și interni, sub forma unei mișcări.

• Motricitatea reunește totalitatea actelor motrice efectuate

pentru întreținerea relațiilor cu mediul natural sau social,
inclusiv prin efectuarea deprinderilor specifice activităților
sportive.
 Motricitatea grosieră

• Dezvoltarea motricității grosieră aduce numeroase beneficii

copilului. În primul rând corpul fizic este dezvoltat armonios
și sănătos ceea ce duce la stare de bine și dorință de
explorare a mediului. Capacitatea organismului de a face
față provocărilor externe este bună și astfel reglarea
emoțională este susținută.
 Motricitatea grosieră
• Mișcarea creează oportunități noi de învățare și
deschidere socială, lucru ce contribuie la dezvoltarea
limbajului și abilităților sociale.

• Există o legătura puternică între nivelul de dezvoltare

a motricității și nivelul de dezvoltarea al limbajului. S-a
constat faptul că acei copii care prezintă abilități
reduse în această arie au și întârziere în dezvoltarea
limbajului.
 Cum lucrăm dezvoltarea motricității grosiere?
• Curse cu obstacole - creeaza un traseu cu obstacole folosind perne, cutii de carton,
jucarii etc..
• Dans – incurajeaza-l pe copil sa danseze, danseaza altăuri de el
• Sarituri - sarituri de pe pat pe podea, de pe un obstacol pe
• Mersul pe bicicleta, tricicleta, trotineta
• Inotul sau alte jocuri in apa
• Jocuri si sporturi cu mingi de diferite dimensiuni
• Curse cu obstacole
• Mersul intr-un picior, pasul piticului, pasul strengarului sau orice alte variatii ale
mersului si alergatului
• Joaca de-a...- copiii isi dezvolta abilitatile grosiere atunci cand se prefac ca sunt
roboti, cand calaresc, sunt avioane ce decoleaza sau balauri care ataca
• Activitati care implica tragerea sau impingerea de jucarii de dimensiuni mari
Motricitate fină

• Motricitatea fină reprezintă

capacitatea de coordonare şi
precizie a mişcărilor fine şi are
un rol foarte important în
dezvoltarea globală a copiilor.
 Motricitate fină
Jocurile pentru dezvoltarea motricitităţii îi vor ajuta pe copii:
• să ţină lingura/furculița singuri
• să scrie/deseneze/decupeze
• să se închidă/deschidă la încălţări
• să se îmbrace şi să se dezbrace singuri.

Abilităţile de autoservire îi vor ajuta pe cei mici să se descurce

singuri , li se va dezvolta autonomia şi implicit încrederea în
sine.
 Cum putem dezvolta motricitatea fină?
• transferul de lichide cu diferite recipiente (pipetă, lingură,
polonic) în diverse borcane/cutii;
• legarea şireturilor
• înşirarea de mărgele
• să închidă şi să deschidă nasturi, capse, fermoare
• să aşeze nasturi în diferite modele
• incastre
• puzzle
 Imitație motrică/imitație cu/fără obiect
• Imitația este principalul mod prin care copilul explorează
și învață lucruri noi și esențiale pentru dezvoltarea lui.
• Se recomandă să se înceapă cu imitația cu obiect,
activitatea fiind una funcțională.
• SD-uri:
“Fă ca mine”
“Fă așa” etc.
 Integrare senzorială
• Teoria integrării senzoriale propune că integrarea
senzorială este un proces neurobiologic care organizează
senzația din propriul corp și din mediul înconjurător și face
posibilă utilizarea eficientă a corpului în mediu. (Ayres,
1973)
 Sistemul senzorial
• ❖ Văzul (sistemul
• vizual)
• ❖ Auzul (sistemul
• auditiv)
• ❖ Degustarea
• (sistemul gustativ)
• ❖ Mirosul
• (sistemul olfactiv)
• ❖ Atingerea
 Sistemul senzorial
• ❖ Propriocepția (simțul mișcarii și poziției
• corpului )
• ❖ Vestibular (simțul mișcării în spațiu)
• ❖ Interocepția
 Propriocepția
• Simțul care ne spune unde sunt părțile corpului și ce fac ele.
• Receptorii se află în articulații, mușchi, tendoane și ligamente.
• Informațiile ne permit să știm unde se află corpul nostru
atunci când închidem ochii.
• Acest simț stă la baza capacității persoanei de a plasa părți
ale corpului într-o poziție în spațiu și de a grada mișcările
(adică abilitatea de a judeca direcția forței și a presiunii)
(Whitney, 2004)
 Exerciții propriocepție
• jocuri cu împingere/tragere
• activități ce presupun efort: ridicare, transportare,aspirare,
curățare geamuri
• presiune pe articulații
• mersul ca unele animale
• sărit în pat/trambulină
 Sistemul vestibular
• Sistemul vestibular primește input de la receptorii
localizați în urechea internă cu privire la poziția și
mișcarea capului în raport cu gravitația.
• Ne menține echilibrul și ne dă încrederea că ne putem
menține o poziție fără a cădea.
• Coordonează mișcările ochilor și ale capului.
• Ajută la dezvoltarea și menținerea tonusului muscular
normal și la coordonarea ambelor părți ale corpului
împreună.
 Activități pentru sistemul vestibular
• Legănare: liniară și ritmică pentru calmare; rapide și
rotative pentru alterare
• Sărituri pe minge
• Dans
• Jocuri care presupun alergarea cu poriniri/opriri rapide
 Important!!!
Copiilor care au un diagnostic de epilepsie le este interzis:
• să folosească diverse aparate care funcționează pe bază
de vibrații
• să fie expuși la spații care oferă mult imput vizual/lumini
• legănarea să fie maxim liniară
• să folosescă trambulina
Orice tip de activitate fizică trebuie să fie recomandată de
un neurolog!
 Limbaj
• Limbajul se împarte în limbaj receptiv și limbaj expresiv.
• receptiv: capacitatea de înțelegere a informațiilor pe care
le primește

• expresiv: capacitatea de a emite un răspuns verbal

• Ex: “Copilul înțelege tot ce i se spune dar nu vorbește” =

are dezvoltat limbajul receptiv dar nu și cel expresiv
 Dezvoltarea limbajului receptiv
• Este imperativ să vorbim cu copilul de fiecare dată când
facem o activitate, indiferent dacă este una structurată
sau una incidentală pentru a face conexiunea dintre
limbaj și activitate.
• Copilul va arata obiecte la cerere, va indeplini cerinte
precum ”Vino la mine”/Arunca la cos/Pune cana pe masa”
etc.
 Dezvoltarea limbajului expresiv
• Se refera atat la copii care nu verbalizeaza deloc, cat si la
copiii care au un vocabular deficitar
• Se va incepe intotdeauna cu vocalele/primele sunete din
cuvant
• Se lucreaza atat structurat, in fiecare activitate
desfasurata i se va cere sa verbalizeze/spuna propozitii,
cat si incidental, de fiecare data cand interactionam cu
copilul
 Miogimnastica
• Se poate executa atat fata in fata cu copilul, cat si in
oglinda
• Copilul va avea mereu un model dupa care sa execute
miscarea. Putem utiliza suport vizual, imagini cu animale
care fac aceste miscari astfel incat copilul sa fie mai
motivat.
• Ex: vibreaza buzele, miscari cu limba, facem precum
indienii, tuguie buzele, exercitii de respiratie, exercitii de
suflat cu si fara suport etc.
 Intraverbal
• Se refera la un comportament verbal care apare ca
raspuns in urma unui stimul verbal controlat.

Ex:
Stimul verbal controlat Raspuns verbal
“Care este filmul tau preferat?” “Frumoasa si bestia”
“Pisicuta face....” “Miau, miau, miau”
 Cereri
• Verbale
• Nonverbale/gestuale
• PECS
De reținut: La copiii care abia încep să facă cereri, nu se
corectează pronunția
 Etichetări
• Sunt verbale si trebuie sa fie functionale
• Fiecare etichetare va fi folosita pentru a transmite o
informatie functionala
• Ex: invat copilul care este pixul=> ii predau sa ceara un
pix in activitate/sa spuna o propozitie, etc.
 Vocalizarea spontană
• Se recompensează puternic
• Nu i se cere că repete ceea ce a spus
• Se vor crea contexte favorabile pentru a apărea
• Nu se predă conform Ablls
 Generalizare
• Presupune transferul abilităților insusite incadre
structurate, in situatii si cadre nestructurate.
• Generalizare de: stimul, mediu, persoane, SD.
• Se incepe odata cu predarea abilitatilor.
 Autonomie

• Servirea mesei
• Spalat pe dinti
• Spalat pe corp
• Utilizarea toaletei
• Imbracat/dezbracat
• Incaltat/descaltat