Terapia ABA

Prof.

Applied Behavior Analysis Analiza comportamentala

aplicata
- presupune invatarea comportamentelor sociale, motorii
si verbale, precum si abilitatile de rationament, de rezolvare a
problemelor.
Terapia ABA este in mod deosebit utilizata pentru a-i invata
pe copiii cu autism comportamente pe care acestia nu le pot
invata singuri, asa cum se intampla in cazul copiilor tipici.
ABA este stiinta comportamentului uman. Analiza
comportamentala aplicata este un proces de interventie
sistematica bazat pe teoriile invatarii, care are drept scop
dezvoltarea unor noi comportamente.

- se bazeaza pe observarea comportamentului,

recompense pozitive si prompt (ajutorul minim, dar
suficient, oferit copilului pentru a indeplini o sarcina) pentru a
preda/invata pas cu pas un comportament
Comportamentul unui copil este intarit cu o
recompensa atunci cand raspunsul este corect.
Comportamentele nedorite sau cele care interfereaza
cu invatarea abilitatilor sociale sunt observate cu atentie.
Scopul este determinarea factorului declansator pentru
comportamentul respectiv, precum si observarea a ceea ce
se intampla dupa manifestarea acelui comportament, ce
anume intareste comportamentul respectiv.

Metoda ABA ajuta copii autisti in 6 feluri:

cresterea comportamentelor dezirabile (ex.comunicare);
predarea noilor abilitati;
mentirea unui comportament (invatarea autocontrolului);
generalizarea sau transferul comportamentelor invatate;
restrangerea factorilor de mediu care actioneaza asupra
copilului cand invata;
reducerea comportamentelor nedorite (agresivitatea,
autoagresivitatea, stereotipii, autostimulari).

Terapia ABA presupune utilizarea unei terminologii

specifice: Discrete Trial, target, sitting, sesiune, Rspuns (R),
receptiv, stimul recompens (SR), random rotation (RR) ,
stimul prompt (SP), program, distractor neutru, masterat,
Mass Trial, Item , extincie, format, intervalul inter-trial-uri,
Format, expresiv, Trial-uri extinse, stimul discriminativ(SD),
nvarea discriminrii , Trial-uri n bloc, recompens
diferenial, achizitie, generalizare.

De exemplu:
In discrete trial, terapeutul ABA da o comanda clara in
legatura cu un comportament dezirabil (ex. Inchide usa!);
daca raspunde corect, copilul este recompensat (ex. Bravo!,
primesti ).
In cazul in care comportamentul este nou pentru copil
terapeutul ii ofera prompt
(ex. indreapta copilul catre usa si ii pune mana pe usa
pentru a-i indica ce sa faca).
Daca este un comportament deja invatat, iar copilul
greseste sau nu raspunde primeste o consecinta negativa,
adica: NU! (tonul este neutru).

Discrete Trial O unitate de nvare alctuit din trei

pri care constituie o secven comportamental specific
utilizat pentru a crete la maxim nvarea .
Aceasta st la baza nvrii n terapia ABA.
SD>R->SR
(Stimul Distinctiv) (Rspuns) (Stimul ntritor)

Copii cu autism, spre deosebire de cei tipici, nu pot

invata doar prin expunerea la mediul de zi cu zi.
ABA reduce acest deficit prin focusarea pe sarcini
simple, prin spargerea activitatii in subactivitati si predarea ei
in pasi simpli si prin oferirea unei consecinte adecvate.
ABA ajuta copii cu autism sa isi dezvolte independenta
si sa se integreze in societate.
Rezultatele interventiei ABA sunt mult mai bune in
cazul copiilor diagnosticati la varste mici si care incep imediat
terapia.

Scopul programelor
De ce facem programul?
Cu ce l ajut pe copil?
Cnd va avea nevoie de acele lucruri pe care le nva i
ct de des le va folosi?
Cum i va mbunti comunicarea i interaciunea cu
mediul?
Care dintre lucrurile pe care copilul trebuie s le nvee are
prioritate n acest moment?
Are copilul baza pentru a putea trece la acest program?
Copii de vrsta lui au achiziiile pe care dorim s i le
nsueasc el?

Itemii
Itemii sunt adecvai vrstei lui?
Este important s fim ateni ca numrul de itemi achiziionai
ntr-un program s nu depeasc cantitatea medie de
informaie similar pe care o deine grupul de egali.
La fel de important este ca la nceputul fiecrui program s
alegem itemii cu anse mai mari de masterare (prezint
interes, copilul interacioneaz des cu ei etc.) i de a nu
introduce itemi asemntori unul dup altul.

Criteriile de masterare a itemilor i a programelor

De obicei un item este masterat cnd copilul d 80-90 % rspunsuri
corecte (n prezentare aleatorie cu ali doi itemi masterai anterior) n
sitting cu cel puin doi terapeui diferii.
Aceast regul nu este ntotdeauna valabil. Exist copii care nu au
probleme de generalizare a persoanelor i atunci nu mai este nevoie de
al doilea sitting pentru a considera un item masterat.
Exist i situaia n care un copil poate mastera un item dintr-un singur
sitting.
- achiziia se pstreaz de obicei n sittingul urmtor (adic
atunci cnd relum itemul nu greete i nu are nevoie de
prompt).
Un program este masterat n momentul n care
- terminm itemii posibili (ex:culorile, dac le-a nvat pe toate),
- a asimilat numrul de itemi pe care l deine grupul de egali
(de ex. la vrsta de 3 ani copii tiu n medie 2 culori, la
4 ani 3 culori etc.),
- poate nva spontan i cu minim efort restul itemilor, n
acelai ritm ca un copil normal (ex. programul de receptiv
obiecte este considerat masterat cnd copilul nva un obiect
n mediul lui dup ce i este prezentat de cteva ori n mod
incidental).

Recompensa (SR)
Consecinta oferita in urma raspunsului
Se ofera imediat (la 1 secunda) dupa raspuns
Creste sansele ca un comportament sa se repete in viitor
(intarirea comportamentului)
Se ofera unui comportament, nu unei persoane
Este profund individualizata, in functie de preferintele
copilului
Are un termen de valabilitate( se schimba permanent pentru a-si

mentine valoarea de recompensa)

Se acorda diferentiat
Recompensele se dau in cantitati mai mari (pentru raspunsurile
independente sau raspunsuri foarte bune) si in cantitati moderate (in
cazul raspunsurilor promptate)

Tipuri de recompensa
Primara - de natura biologica (alimente, bauturi)
Secundara - de natura sociala (laude, incurajari, aplauze,
token-uri - jetoane)
Recompensa primara este insotita in permanenta de cea
secundara, pentru a se crea o asociere intre ele
Situatia de invatare e necesar sa se normalizeze cat mai
curand, renuntandu-se la recompensele primare si
folosindu-se cele secundare.

Recompensa (SR)

Regulile de acordare a recompensei

(recompensa difereniat)
- recompensa trebuie acordat difereniat, n funcie de
dificultate
- o recompens acordat tot timpul nu are
efectul pe care l cred unii, de ncurajare a
copilului, ci una de demotivare i scdere a
ateniei i de creare a confuziei
(nu tiu cnd primesc i ce anume trebuie s
fac pentru asta, aa c fac ceva, orice, atept
i voi primi).
- nu se acord recompens suplimentar ntr-un sitting deja
nceput i nici nu se schimb recompensa n timpul sittingului
- n loc s fie atent, copilul nva s atepte
altceva ca s fie atent
- de obicei se alege recompensa la nceput de
sitting i nu se schimb n acel sitting dect n
condiii excepionale

Tipuri de recompensa
Pozitiva copilul obtine ceva ce ii place in urma
raspunsului corect
Negativa copilul scapa dintr-o situatie frustranta in urma
raspunsului corect
Ambele se numesc recompensa pentru ca in urma
amandurora copilul isi satisface o nevoie sau o dorinta
Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si
pentru a avea intr-adevar valoare de recompensa, nu
trebuie sa-i fie copilului la indemana in nicio alta
imprejurare, decat in urma unui raspuns corect
Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si
rapid
Alternati recompensele sociale cu cele primare

De ce inem cont cnd adaptm terapia ABA?

Vrsta copilului o lum n considerare pentru a putea
compara performanele copilului i itemii stabilii de noi cu
nivelul de dezvoltare al copilului normal de aceeai vrst.
Ritmul de nvare ne ajut s adaptm criteriile de
masterare.
Energia copilului (promptitudinea rspunsului) trebuie luat
n considerare pentru a ti dac avem ca int
suplimentar dinamizarea i creterea fluenei.
Achiziiile anterioare ne ajut la stabilirea scopurilor viitoare
deoarece pe ele ne bazm, de la ele pornim.
Numrul de ore de terapie (stabilit n funcie de vrsta
copilului, de gradul de afectare i chiar de posibilitile
financiare) joac un rol foarte important n stabilirea
scopurilor.

Copilul face progrese prin stimulare, dar care este

raportul ntre progresele fcute i potenialul copilului?
- este necesar s reducem nivelul de frustrare al
copilului
- este un scop al terapie acest lucru, dar asta nu
nseamn c batem pasul pe loc
- de obicei punem n balan frustrarea cu progresele
i e posibil ca uneori progresele mari s se
asocieze cu frustrare
- putem reduce frustrarea, dar nu o putem niciodat
elimina

-un copil care a nceput s vorbeasc, dar nu folosete limbajul

expresiv pentru a-i exprima cererile
- dac nu i oferi ceea ce dorete pn nu cere, folosind
limbajul expresiv, cu siguran l vom frustra
- el are de ales n acest caz ntre dou frustrri:
frustrarea de a nu primi ceea ce i dorete
i
frustrarea de a folosi limbajul expresiv (lucru
destul de dificil)
- o va alege pe cea mai mic: - dac frustrarea de a
vorbi este mai mare sau ceea ce ii
dorete nu e att de necesar i
important pentru el, va renuna la
cerere i va alege s nu vorbeasc
- dac frustrarea de a
vorbi este mai mic dect frustrarea
de a nu primi ceea ce-i dorete, va
cere adecvat, folosind limbajul

Frustrarea nu trebuie eliminat ci folosit n scopurile

evoluiei copilului, gestionat, exploatat adecvat.
Frustrarea devine factorul care mpiedic terapia atunci
cnd este n exces.
- frustrezi acum copilul, dar l nvei s comunice adecvat.
Punei n balan frustrarea de acum pe care o declanezi
contient, n limite normale cu frustrarea pe care o va simi tot
restul vieii nereuind s i exprime adecvat dorinele. Dac
ntr-o zi copilul va dori ceva i prinii i nimeni altcineva nu
va nelege ce? Cum va fi frustrarea acelui copil atunci?

Discrete Trial O unitate de nvare alctuit din trei pri care constituie o
secven comportamental specific utilizat pentru a crete la maxim
nvarea. Aceasta st la baza nvrii n terapia ABA.
SD>R>SR
(Stimul Distinctiv) (Rspuns) (Stimul ntritor)
Achizitie Raspunsurile pe care copilul le invata in prezent. Rspunsul este
recompensat i promptat la nevoie daca nu este nc masterat .
Preachizitii raspunsurile/abilitatile pe care copilul le-a invatat anterior
inceperii terapiei ABA si de la care pornim in predarea altora noi.
Recompens Diferenial = Alternarea nivelului de recompensare
(intensitate, frecventa, recompense diferite) n funcie de rspunsul copilului
( ex. rezervarea unor cantiti mai mari sau a unor recompense mai puternice
pentru rspunsuri independente de calitate superioar).
nvarea Discriminrii Procedur folosit pentru a-l nva pe copil s fac
discriminri ntre doi itemi int care implic trecerea itemilor de la mass trial
la random rotation.
Stimul Discriminativ(SD) O indicaie n mediu sau o instruciune care
semnaleaz disponibilitatea unei recompense fa de un comportament int:
prezentarea unui obiect , a unei instruciuni sau a unei ntrebri.

Trial-uri Extinse O tehnic folosit pentru a implementa copilului reinerea

unui rspuns nou achiziionat (durata de timp n care copilul trebuie s-i
aminteasc item-ul int este extinsa). Dup masterarea unui item n mass
trial, aceast procedur este folosit pentru a ajuta pe mai departe nvarea
i memorarea . Item-ul int este sistematic amestecat cu alte rspunsuri
masterate.
Expresiv n cadrul unui program expresiv copilul da un raspuns verbal.
Extincie = O procedur folosit pentru a reduce frecvena
comportamentelor nedorite. ndeprtarea recompensei unui comportament
anterior recompensat, n care nu se ofer nici o consecin n urma
comportamentului. Este aproximativ analog cu ignorarea comportamentului.
Format O manier particular n care se nva sau se practic un
program /abilitate
( e.x., Nume Obiecte 3-D, Nume Obiecte 2-D, Nume Aciuni 2-D ).
Intervalul inter-trial-uri - Pauza dintre trial-uri .Pauza ar trebui s fie
suficient de lung astfel nct s asigure distinctivitatea fiecrui trial , dar nu
att de lung nct copilul s-i piard atenia sau s nceap s se angajeze
n comportamente alternative. Intervalul inter-trial-uri ar trebui s aib 1-3
secunde aproximativ.

Item Componentele individuale , stimuli , sau itemi nvai n cadrul unui

program (e.x., Receptiv Obiecte : main , lingur , dinozaur , cine ).
Mass Trial prezentarea repetat a aceluiai SD i pereche R timp de
cteva trial-uri la rnd . Aceast procedur este folosit pentru a introduce
noi itemi sau a se concentra asupra itemi-lor dificili.
Masterat Un item este considerat masterat atunci cnd copilul poate s
rspund potrivit corect 80-100% din timp fr promptri .Ar trebui s se
demonstreze pentru cel puin doi terapeui i dou sesiuni .
Distractor Neutru Un item ce nu este intit n cadrul programului care se
desfoar . Item-ul este aezat n prezena unui item int care este
nvat sau se afl n achiziie . Acest item ar trebui s fie necunoscut i s
nu distrag atenia copilului.
Program O abilitate specific pe care copilul o nva ( ex. Imitaie
Nonverbal , Receptiv culori) .
Stimul Prompt (SP) Ajutorul oferit copilului pentru a facilita efectuarea
rspunsului corect al sarcinii int.
Random Rotation Prezentarea aleatorie a itemilor , fr vreun tipar ( ca
i cum dai cu banul n mod repetat ).

Receptiv ntr-un program receptiv copilul demonstreaz nelegerea

limbajului prin rspunsuri non-verbale fa de un SD verbal .
Stimul Recompens (SR) Consecina rspunsului copilului care schimb
probabilitatea cu care va reapare comportamentul.
Rspuns (R) Comportamentul la care se angajeaz copilul n urma
prezentrii SD-ului.
Sesiune Cele 2 sau 3 ore pe durata crora copilul se angajeaz n nvare
structurat i pauze de joac, unul-la-unul cu un terapeut .
Sitting Serie de trial-uri (8-10). Cele 3-5 minute in care copilul desfasoara o
lectie, invata un anumit program, echivalentul a 8-10 comenzi adresate
copilului.
Target Item-ul din cadrul unui program care se afl n achiziie n prezent .
Generalizare Schimbare n comportamentul copilului n mod specific drept
rezultat a ceea ce a fost nvat . Este aproximativ analog cu transfer .
Invatarea incidentala functioneaza pe aceeasi idee ca si invatarea prin
discrete trial, diferenta constand in faptul ca scopul ei este sa predea
comportamentele si conceptele in timpul experientei zilnice a copilului, in loc
sa se focuseze pe un anumit comportament.
Terapia ABA este asociata cu predarea / invatarea limbajului si a
comunicarii, care este numita comportament verbal (verbal behavior VB).

Pentru copii cu autism/ADHD care lucreza terapia ABA

iata o lista cu itemii pe care ar trebui sa ii mastereze la
matematica inainte de a merge la scoala.

Nr

Item

Receptiv
Data
introducerii

Expresiv

Data
masterarii

Data
introducerii

Data
masterarii

1.

Aseaza in ordine cartoanele 1-10

2.

Numara 1-10 (mecanic)

3.

Numara obiecte

4.

Cate sunt?

5.

Pune/da-mi x obiecte

6.

Ce urmeaza dupa 3?

7.

Ce numar este inainte de 4?

8.

Fa x de 4 ori (Ex. Spune casa de 3 ori!, Aplauda de 3

ori!, Spune-mi 4 animale!, Fa morisca de 3
ori!)Atentie: miscarile continui sunt mai greu de
numarat (morisca) si se lasa ultimile.

9.

Potriveste cantitate/cantitate

10.

Potriveste numar/cantitate

11.

Coloreaza/incercuieste/taie x obiecte (! Se incepe cu

actiunile care implica trecerea rapida peste itemtaie si in final se fac itemii care presupun mai mult
timp pe fiecare obiectc-colorat)

12.

De cate ori am aplaudat/spus x? (ochii inchisi)

13.

Fa mai multe (adauga)

14.

Fa mai putine (ia)

15.

Daca iau vor fi mai multe sau mai putine?

16.

Daca pun vor fi mai multe sau mai putine?

17.

Care e mai mare/mic?Alege din doua numere, se

foloseste support vizual (recomand obiecte pe scale
verticale)

18.

Care sunt vecinii lui 4?! Se face inainte conceptual

de vecini (casute desenate-orizontal in care locuiesc
diverse animale de exemplu)
Incercuieste/scrie/subliniaza vecinii lui 5

19.

Ce numar lipseste?1 2 3 .5 6

20.

Care este vecinul mai mare/mic al lui 3?

Incercuieste/scrie/subliniaza vecinul mai mare/mic

al lui 5.

21.

Fa tot atatea x (linii, cercuri etc) cate indica cifra

22.

Fa tot atatea cercuri cate case sunt

23.

Formeaza multimi prin incercuire (in cazul copiilor

cu ADHD se va insista si pe formarea multimilor in
cazul multimilor care au elementele amestecatemarginile)

24.

Asociaza elementele a doua multimi

25.

Care multime mai mare/mica?

26.

Multimi egale

27.

Adauga/taie pentru a face doua multimi egale

28.

Cu cat este mai mare/mica multimea x?! Obiectele se

vor aseza in linii paralele astfel incat copilul sa poata
vedea ca in una din ele este ceva in plus.
! Lucrati intai in 3D

29.

Semnele (cu suport visual, puisorul deschide gura

catre mancarea mai multa/bulinute desenate pt fiecare
numar

CRESTEREA PRODUCTIILOR VOCALE

CUM IL INVATAM PE COPIL SA VORBEASCA
Multi copii cu autism nu sunt capabili sa vorbeasca .
Oricum, autismul nu este cauza acestei inabilitati. Daca ar
fi asa, atunci toti copiii cu autism ar trebui sa nu poata
vorbi. Autismul este o eticheta diagnostica bazata pe un
manunchi de comportamente prezente, unul dintre ele fiind
greutati in comunicare. Natura aceste dificultati difera de la
copil la copil .

Nimeni nu stie exact de ce unii copii cu Autism pot sa vorbeasca iar altii nu .
Temple Grandin relateaza ca ea isi aminteste ca atunci cand oamenii ii vorbeau
(cand era mica), toate sunetele se contopeau intr-o gramada fara noima /
inteles .
Aceste tipuri de relatari ar putea indica o Dereglare de
Procesare Auditorie Centrala.
Unii copii care intampina greutatile in a produce vorbirea, demonstreaza de
asemenea greutati si in imitarea secventelor de miscari cu mainile sau cu alte parti
ale corpului .
Aceasta ar putea fi sugestiva pentru Dispraxie sau dificultati de a
combina miscarile motorii .
Mai putin frecvent, intalnim copii care prezinta un tonus muscular slab in obraji
si limba .
Acesti copii ar putea afisa caracteristici care se potrivesc cu
diagnosticul de Disartrie .
Multi copii care se dezvolta obisnuit produc vorbirea cu anumite reguli de
producere a sunetelor sau procese care sunt supra generalizate.
De exemplu, ei opresc toate secventele de inceput
sau anuleaza toate sunetele finale .
Acest tip de tulburare de vorbire este cunoscut ca Tulburare
de Proces Fonologic si se poate intalni si la copii cu autism .

Acestea co-exista cu autismul.

Este greu , daca nu chiar imposibil , sa determinam cauza

acestei dificultati de vorbire inainte ca sa inceapa sa
vorbeasca.
Nu conteaza care este cauza deoarece nu putem sa
patrundem in creier ca sa reparam cauza oricum. Putem sa
folosim metode de invatare pentru a spori productiile vocale si
pentru a-l invata pe copil sa produca miscarile motorii care sunt
necesare pentru producerea limbajului.
O data ce un copil incepe sa vorbeasca, productiile sale
de vorbire pot fi analizate pentru a ne oferi mai multe informatii
privind tipul de tulburare manifestat. Acesta reprezinta un lucru
foarte important care trebuie facut deoarece o mare parte a
cercetarilor au fost facute pe baza strategiilor de predare si de
sugerare care sunt cele mai eficiente pentru diferite tipuri de
tulburari de vorbire.
Unii copii cu autism sunt aproape complet tacuti. Altii
produc sunete dar intr-o maniera repetitiva cu nici un inteles
real sau functie atasata de ele. Totusi unii par ca ar vrea sa
vorbeasca , dar cuvintele lor sunt greu sau imposibil de inteles.

Comportamenele specifice manifestate de fiecare copil si

felul in care copilul raspunde la anumite strategii de predare si
imboldire ar trebui sa sugereze care este cea mai buna
metoda de abordare a dificultatii lui de vorbire.
Cel mai critic lucru care trebuie facut este acela de a-l
invata pe copilul care nu este capabil sa comunice prin vorbire
vocala alte modalitati de a cere lucrurile pe care le vrea .
Unii parinti si-au exprimat ingrijoararea ca
lucrul acesta il va impiedica pe copil sa incerce sa vorbeasca,
dar o mare parte a cercetarilor arata in cele mai multe cazuri
exact contrariul.
O data ce copilul invata valoarea
comunicarii prin semne sau imagini si daca acele semne sau
imagini au fost asociate constant cu faptul ca el a obtinut acele
lucruri pe care le-a vrut ( incurajare / intarire ), se vor observa
mai multe productii vocale si incercari de a produce cuvinte.