Analiza Comportamentala

Aplicata (ABA) si
Mentinerea Comportamentului
Pozitiv
Analiza comportamentala
aplicata (ABA)
Ce este ABA?
O stiinta a comportamentului, bazata pe
principiile invatarii si motivatiei studiate de B.F.
Skinner
Ce legatura are cu noi?
Noi aplicam principiile comportamentului la
aspecte ce sunt importante din punct de vedere
social, in incercarea de a produce o schimbare
practica
Ce este ABA?
Aplicata: Se adreseaza comportamentelor relevante
d.p.d.v. social; se focaalizeaza pe implementarea
principiilor de baza in acele comportamente
semnificative pentru cei implicati
Comportamentala: Masurarea exacta a
comportamentului observabil; se concentreaza pe
comportament ca tinta a schimbarii
Analiza: Cauta sa identifice relatia functionala dintre
comportament si evenimentele din mediu; control
evident asupra aparitiei si ne-aparitiei
comportamentului
Analiza Comportamentala
Aplicata (ABA)

ABA reprezinta o aplicatie a stiintei

comportamentale ce vizeaza un anumit
rezultat:

Intarirea sau diminuarea unui anumit

comportament
Imbunatatirea calitatii comportamentului
Eliminarea unui comportament vechi
Formarea unui comportament nou
Ce este ABA?
ABA include utilizarea observatiei directe si a
masuratorilor in investigarea relatiei functionale
dintre mediu si comportament pentru a promova
invatarea si pentru a schimba comportamente
sociale importante intr-un mod semnificativ
ABA este menita sa permita oamenilor sa inteleaga,
sa previna si sa remedieze probleme
comportamentale si sa promoveze invatarea
Principiile ABA se bazeaza pe asumptia ca atat
comportamentele adecvate, cat si cele inadecvate
sunt invatate si intretinute prin
intarire/recompensare
Ce este ABA? (Continuare)
ABA este un cadru ce permite aplicarea stiintei si nu
a unui program specific
Un set de principii si linii directoare pe care se
bazeaza programele educationale (printre alte
aplicatii)
Nu ar trebui sa fie folosita sinonimic cu un program
specific sau o terapie (e.g. Invatarea prin incercare
distincta sau DTT)
ABA include utilizarea observatiei directe si a
masuratorilor in investigarea relatiei functionale
dintre mediu si comportament pentru a promova
invatarea si pentru a schimba comportamente
sociale importante, intr-un mod semnificativ
Ce este ABA? (Continuare)

ABA este menita sa permita oamenilor sa

inteleaga, sa previna si sa remedieze
probleme comportamentale si sa promoveze
invatarea
Principiile ABA se bazeaza pe asumptia ca
atat comportamentele adecvate, cat si cele
inadecvate sunt invatate si intretinute prin
intarire/recompensare
Analiza Comportamentala
Aplicata (ABA)
Definitie
Aplicarea principiilor comportamentale la aspecte
ce sunt importante d.p.d.v. social, pentru a produce
o schimbare practica.

Cateva aplicatii
Psihologia Sportului
Educatia Speciala
Institutii de afaceri si
Educatia de masa
servicii
Dresarea animalelor
Tratament timpuriu
Armata
intensiv pentru copiii cu
autism
Analiza Comportamentala
Aplicata (ABA)
Principii cheie

Consecintele ce urmeaza unui comportament influenteaza

evolutia comportamentului: crestere sau descrestere
De ce mergem la lucru?
De ce ne oprim la culoarea rosie a semaforului?
De ce folosim manusi de bucatarie?
De ce fac copiii nostri ceea ce le cerem sa faca?
 Analiza Comportamentala
Aplicata (ABA)

Principii cheie (continuare)

Legea Efectului: Comportamentul recompensat devine mai puternic

Comportamentul este Observabil si Masurabil
Putem schimba comportamentul prin manipularea antecedentelor si
consecintelor
Modelul ABC (Antecedent-Comportament (Behavior)-Consecinta)
Prejudecati Principiu
Intarire pozitiva

ABA este doar pentru copiii cu autism.

Toate categoriile de populatie pot fi
asistate utilizand principiile ABA.
Primirea stelutelor la o lucrare de nota
10, atunci cand eram in scoala, ne-a
facut sa ne straduim mai tare sa primim
numai 10 de atunci.

Primirea salariului si reintoarcerea la lucru

la inceputul saptamanii urmatoare.
Prejudecata
Exista o prejudecta larg raspandita
(chiar si printre specialisti!!)
ca ABA si Invatarea prin Incercare Distincta (DTT)
sunt acelasi lucru.
Nu sunt.

Invatarea prin Incercare Distincta (DTT) este doar una din

multele strategii de invatare ce utilizeaza principiile ABA.
Mai exista multe alte strategii de invatare ABA.
Analiza Comportamentala
Aplicata (ABA)

Este important de inteles ca ABA este un

CADRU DE LUCRU

pentru aplicarea stiintei,

NU

un program specific.
Analiza Comportamentala
Aplicata (ABA)
Atunci cand examinam programe pentru
copiii cu autism, intalnim deseori persoane
care
fac ABA.

Retineti:
ABA este un set de principii si linii directoare
pe care se bazeaza programele educationale si
nu ar trebui utilizata sinonimic cu un program
specific.
Ce este ABA? (Continuare)
Aplicata: Se adreseaza comportamentelor
relevante d.p.d.v. social; se focaalizeaza pe
implementarea principiilor de baza in acele
comportamente semnificative pentru cei implicati
Comportamentala: Masurarea exacta a
comportamentului observabil; se concentreaza pe
comportament ca tinta a schimbarii
Analiza: Cauta sa identifice relatia functionala dintre
comportament si evenimentele din mediu; control
evident asupra aparitiei si ne-aparitiei
comportamentului
Principii cheie in ABA

Consecintele dezirabile
cresc frecventa comportamentului
in timp ce

Concecintele nedezirabile
descresc frecventa
comportamentului
 Trecere in revista a
Comportamentului si a
Cunostintelor noastre
Abordarea provocarilor

Este mai usor sa previi aparitia unui

comportament decat sa il abordezi dupa
ce apare!
Stim ca

Nu sunt admise ridiculizarea si umilirea copiilor

in procesul de interventie asupra
comportamentului.

Comportamentele inadecvate sunt invatate si

predictibile.

Comportamentul inadecvat invatat de un copil

este cea mai buna metoda a lui de a fi victorios.
Stim ca
Pentru a preveni
comportamente
inadecvate e nevoie de
Asteptari clare
Invatarea de comportamente
Invatarea de reguli si rutine
Pregatiri fizice intentionate
Instruire eficienta
Consistenta politicilor de personal in
implementare si administrare
Invatand ABC-ul
Analiza comportamentala examineaza ABC-ul :

Antecedent (A): Un eveniment sau un item care preceda imediat

comportamentul (declasatorul)
Exista stimuli-antecedente pentru fiecare raspuns (comportament),
deoarece un comportament nu survine in vid, ci apare in cadrul unui
context social.
Comportament/ behavior (B): Orice lucru direct observabil si
masurabil pe care il face persoana.
Consecinta (C): Raspunsul sau evenimentul imediat ce urmeaza
unui comportament (mentine comportamentul)
O consecinta trebuie sa fie contingenta cu un anumit comportament;
comportamentul trebuie sa apara inaintea consecintei.

Contingenta: Relatia dintre un comportament specific,

antecedentele si consecintele lui
 Antecedente
Un Antecedent este un stimul verbal sau fizic,
precum o comanda sau o cerere; poate veni din
mediu, de la o alta persoana sau poate fi chiar
intern, apartinand individului (e.g. durerea)
Intrebati ce s-a intamplat imediat inainte de aparitia
comportamentului
Ce a declansat/influentat comportamentul?
De exemplu:
Solicitare dificila
Activitate nedorita
Indepartarea activitatii/intemului/atentiei preferate
Tranzitia
 Conditii de mediu

Ce lucruri cresc probabilitatea de aparitie a

comportamentelor dificile (e.g., lipsa
somnului, boala, mediu nefamiliar, efecte
secundare ale medicamentelor, mediu
zgomotos/aglomerat, deficiente de abilitati,
probleme psihiatrice)?
Influenteza modul in care copilul raspunde
antecedentului.
 Factori de mediu

Factori de mediu de luat in considerare:

Amenajarea clasei/ unitatile educationale
Curriculum-ul/ Adecvarea instructiunilor la elev
Climatul
Strategiile de invatare
Nivelul zgomotului
Cantitatea de stimulare vizuala
Prezenta/absenta anumitor persoane
 Comportamentul
Comportament: Un raspuns pozitiv sau negativ ce
este observabil si masurabil
Atunci cand intentionam sa schimbam
comportamentul, urmarim atat Comportamentele
Problema, cat si Comportamentele Alternativa
(echivalente functional)
Intrebari de investigare a comportamentului
Cine? Ce? Unde? Cand? De ce?
Cum a reactionat persoana la antecedent?
Descrierea comportamentului in termeni observabili,
masurabili, si specifici
Definirea Comportamentului

Inainte de a incerca sa schimbam un

comportament, trebuie sa il definim!
Definitia comportamentului tinta trebuie sa fie
operationalizata:
Observabil (Poti sa IL VEZI?)
Masurabil (Poti sa IL MASORI?)
Trebuie sa descrie un comportament, nu absenta unui
comportament
NU este atent
NU urmeaza instructuinile
 O buna Definire Operationala

O buna definire operationala a comportamentului :

Permite oricui lucreaza cu acel copil sa consimta si

sa vorbeasca despre care anume comportament
trebuie abordat
Clarifica secventele/ ordinea comportamentelor pe
masura ce se agraveaza sau escaladeaza
Asigura colectarea de incredere a datelor si
montorizarea progreselor elevului
 Componentele
comportamentului
Topografia
Cum a aratat?
Un instantaneu al comportamentului
Frecventacat de des/de cate ori apare
E.g., la fiecare 5 secunde, de10 ori/ora, etc.
Duratacat este de sever, cat de mult dureaza
E.g., 2 minute, ora, etc.
Intensitateacat este de puternic, forta cu care
este exprimat un comportament
E.g., sa vorbeasca suficient de puternic cand raspunde
pentru a-l auzi toti colegii de clasa
Comportamentul
Un act observabil si
masurabil al unui individ
Comportament: Nu:
alergand afara pe hol atitudine proasta

lovind masa cu pumnul lenes

stima de sine scazuta

finalizand temele
frustrat
devreme
control, putere
strigand in clasa
manie
Scriind si dand biletele
lipsa motivatiei
la colegi
nerespectuos
ABC-ul Comportamentului
Cum
rasfat
criza temperamentala
frustrare
neresponsiv

arata??
Cum arata comportamentul
?
rasfat frustrare

neresponsiv criza temperamentala

 Consecinte
Consecinta: O reactie din partea CELORLALTI ,
incluzand un continuum de raspunsuri, de la
recompensare, la reactii negative.
Rezultat al comportamentului; atat a
comportamentului problema cat si a celui
alternativ
Ce ai facut tu (sau altcineva) ca reactie la
comportamentul compilului?
 Consecinte (Contd)

Ce se intampla dupa ce apare

comportmamentul?
Rezultate posibile ale comportamentului
problema:
Colegii sau/ si adultii participa
Li se da acces la ceva ce-I clameaza
Cererile sau Solicitarile sunt retrase sau reduse
Feedback-ul senzorial este placut
 Consecinte (Contd)

Consecintele pot:
Intari/creste comportamentele le pot face
sa apara mai des sau sa se agraveze (in
intensitate, durata)
Mentine comportamentelele pastreaza
constante
Descreste comportamente le pot face sa
apara mai rar
 Consecinte (Contd)

Daca un comportament isi indeplineste

functia sau isi atinge scopul, sunt mari sanse
ca individul sa continue sa-l realizeze.
 Activitate

Identificati ABC-ul in diferite scenarii

 Activitate

A B C

Lui John I se spune sa alerge

un tur de pista in timpul orei
de sport. John incepe sa
alerge si scuipa profesorii.
Profesorul spune: Bine,
gata! Las-o balta si se
intoarce si pleaca.
 Pasi in analizarea
Comportamentului
1. Identificarea Comportamentului.
2. Identificarea Antecedentelor. Ce s-a
petrecut inaitea comportamentului
3. Identificarea Consecintelor
comportamentului. Orice eveniment ce
urmeaza unui comportament.
4. Determinarea functiei comportamentului
sensoriala, evitare, atentie, palpabila
5. Dezvoltarea unui comportament alternativ
adecvat.
Functiile
comportamentului
Senzorial / Automatic

Evitare / Evadare

Atentie

Obtinerea unei recompense

Cum determinam functia

Determinam functia unui comportament prin:

Observatie
Colectarea datelor observatiilor
Se observa:
A- Antecedentele
B- Comportamentele
C- Consecintele
 4 Functii ale
comportamentului
Atentie: Primirea atentiei din partea unui
coleg si/sau a unui adult
Acces la recompensa: Obtine accesul la
itemul/activitatea dorita
Evadare/Evitare: O cerere, sarcina sau
activitate sunt indepartate sau evitate (nu li
se da curs)
Senzorial/Automatic: Confera persoanei
stimularea senzoriala satisfacatoare
 Senzorial / Automatic
Exemple: Fluturatul mainilor, fixarea privirii, ecolalia

Exista schimbari in Antecedent?

Pauze frecvente in accesarea stimularii

senzoriale
Consecinte?
Blocarea accesului la stimulare senzoriala

Comportamente substitutive?
Invatati copilul comportamente substitutive

senzoriale mai acceptabile (ex: a strange in mana

o mige) / atunci si acolo unde ar trebui sa a para
comportamentul
 Evadare/Evitare
(agresivitatea: lovirea unei alte persoane pentru
a evada din cererea efectuata)
Schimbari la nivelul Antecedentului?
Reduceti dorinta de a evada prin oferirea pauzelor frecvente
Faceti sarcinile mai distractive
Modificati programa in functie de nivelul copilului
Schimbari la nivelul Concesintelor?
-- Nu permitem evadarea pana la indeplinirea cererii
Comportamente adecvate?
-- Invatati copilul o modalitate mai adecvata de a protesta
Ex: Vreau sa fiu singur acum
 Comportamente ce vizeaza
obtinerea atentiei
(John tipa pana cand vine profesorul sa-l calmeze)
Antecedente?
Modificarea mediului pentru a diminua cautarea atentiei
oferirea atentiei pozitive pe parcursul zilei pentru
comportamentele adecvate
Consecinte?
Ignorare planificata (profesorul ignora tipatul lui John)
Comportamante substitutive?
Invatati copilul alte modalitati de a obtine atentia sa
ridice mana, imi permiteti?
 Obtinerea unei recompense
John se arunca pe jos, dorind ca mama sa ii cumpere bomboane.
Antecedente?
Folosirea memento-urilor verbale: atunci cand John
POATE castiga o bomboana altfel decat prin a
spune Nu. Invatati copilul alte modalitati de a cere
Invatarea altor abilitati precum a astepta

Consecinte?
Bomboanele nu trebuie oferite in urma unei crize

Comportamante substitutive?
Invatati copilul alte modalitati de a solicita
bomboane
 Scopul Comunicational al
Comportamentului
In campul ABA, comportamentul este privit ca un
mijloc de comunicare:
Accesarea experientelor sociale
Fii atent la mine
Uite ce fac!
Accesarea activitatii dorite
Vreau sa ma joc in continuare cu asta
Pot sa ma joc si eu cu ?
Evadarea sau evitarea situatiilor neplacute
Nu vreau sa fac asta
E prea greu pentru mine
Accesarea experientelor senzoriale
Ce bine ma simt
 Identificarea
practica a Functiei
Comportamentului
Modelul A-B-C pentru
comportament
Comportament/
Antecedent Behavior Consecinta

Ce se petrece Observabil Ce se petrece

inaintea & dupa
comportamentului Masurabil comportament

Functii
Senzorial
Evitare/Evadare
Atentie
Obtinerea unei
recompense

Comportament substitutiv
Invatati copilul cum sa comunice adecvat ceea
ce doreste
 Scenariu:
John sta la birou jucandu-se cu niste creioane.
Educatorul lui vine la birou si ii spune
Lucreaza la matematica. Dupa aceasta
cerere, John il injura pe educator si il loveste
pe brat. Educatorul se indeparteaza fiind
frustrat de comportamentul lui John.
Modelul A-B-C pentru
comportament
Comportament/
Antecedent Behavior Consecinta
Lui John i se Injuratul si Este lasat
cere sa lucreze la lovirea dingur
matematica educatorului (Cererea de a
pe brat lucra este
indepartata)

Functii
Senzorial
Evitare/Evadare
Atentie
Evadare
Obtinerea unei
recompense

Comportament substitutiv
Invatati copilul cum sa-si comunice adecvat
dorintele
 Scenariu:
Lui John I se spune sa munceasca. John se
consormeaza cererii educatorului, luand
creionul si urmand instructiunile. Educatorul il
lauda pe John pentu respectarea
instructiunilor. Drept urmare, John il asculta
pe educator si data viitoare cand ii va cere sa
lucreze.
Modelul A-B-C pentru
comportament
Comportament/
Antecedent Behavior Consecinta
Lui John I se
spune sa lucreze Se supune Lauda/
Apreciere Sociala

Functii
Senzorial
Evitare/Evadare
Atentie
Atentia
Obtinerea unei
recompense
Modelul ABC

A B C
Jacob nu are Jacob plange Jacob
bomboane primeste
bomboane

Cand Jacob primeste bomboane

ca o consecinta a plasului,
ce se va intampla cu
frecventa plansului?
Modelul ABC

A B C
Jacob nu are Jacob spune Eu Jacob
bomboane vreau bomboane primeste
bomboane

Cand Jacob primeste bomboane ca o

consecinta a unei cereri
corespunzatoare, ce se va intampla cu
frecventa acestei Cereri?
Modelul ABC

A B C
Jacob nu are Jacob plange Jacob nu
bomboane primeste
bomboane

Cand Jacob nu primeste bomboane

ca o consecinta a plasului,
ce se va intampla cu
frevcenta plansului?
CONSECVENTA ESTE
CRUCIALA !!!
A B C
Intarzii la Te grabesti ca sa Iei o
lucru jungi la lucru amenda de
circulatie

Am mai avut amenzi pentru

viteza, dar inca depasesc
viteza. De ce consecinta de
a primi o amenda nu imi
diminueaza
depasirea vitezei?
Invatarea unor comportamente
substitutive
Comportamentele adecvate indeplinesc
acelasi scop ca si comportamentul problema.
Poate persoana indeplini comportamentul
substitutiv ales?
Intarirea este cheia!
 Intarirea

Intarirea este un proces prin care un

comportament este accentuat sau mentinut,
ca un rezultat al unui stimul (consecinta) ce
urmeaza acel comportament
De exemplu, vii la lucru si iti faci treaba
primesti salariul continui sa lucrezi
 Intaritori

Stmulii intaritori sunt eveminete/obiecte ce

sunt furnizate in mod consistent in urma unui
anumit comportament (e.g., primirea unei
stelute pentru finalizarea unei sarcini)

Intaritorii cresc sau mentin comportamentul

unei anumite persoane
 Intaritori primari
Exemple: mancare/bauturi
Avantaje:
Sunt intaritori naturali
Ofera recompensare imediata
Dezavantaje:
Nu ajuta promovarea generalizarii
Sunt consumati rapid
Se poate ajunge usor la satietate
 Intaritori secundari
Exemple:
Sociali, Activitati concrete/ Obiecte/ Evenimente
Avantaje
Apar in mod normal
Sunt mai usor de utilizat in generalizare
Dezavantaje:
Poate fi dificil sa gasim intritori secundari eficienti
Poate fi nevoie sa fie creati prin asociere cu un
intaritor primar
 Intaritori generalizati
Intaritori secundari ce pot fi dati la schimb pentru
alti intaritori.
Sunt deserori denumiti prin economia token-urilor
Examples:
Stelute pe un grafic: 10 stelute=5 minute de joc la
calculator; poveste in plus citita la culcare, alege
meniul la cina, etc.
Bile d emarmura in borcan: borcan plin= se cumpara
o carte; se merge la un film; coleg de joaca in parc,
etc.
Bani
 Caracterul imediat al
intaririi/recompensei
Intr-un final, cantitatea de timp scursa intre
aparitia comportamentului si administrarea
recompensei (latenta) poate fi crescuta
Scopul este descresterea graduala a
caracterului imediat si permiterea ca factorii
de mediu naturali sa controleze
comportamentul persoanei
 Combinarea Intaririi cu Lauda
verbala
Lauda verbala specifica este mai eficienta in
promovarea invatarii decat utilizarea expresiilor de
laude generale sau vagi.
Atunci cand se ofera intaritorul, amintiti elevului de
comportamentul care a condus la administrarea
intaritorului, astfel incat sa fie construita o asociere
adecvata intre comportament si intaritor
Asociatia invatata dintre intaritor si lauda verbala va
creste calitatile de intarire ale laudei verbale.
 Lauda Specifica si
Contingenta
Lauda verbala specifica si contingenta ofera apreciere/intarire
verbala a comportamentului adecvat
Lauda ar trebui sa fie:
Contingenta: sa urmeze imediat comportamentului dorit
Specifica: sa spuna exact persoanei ce anume face corect si ar
trebui sa continue sa faca la fel in viitor
Buna treabanu este foarte specific
Imi place cat de tare muncesti la tema la matematica
Lauda verbala specifica si contingenta subliniaza comportamentul,
nu persoana
Ajuta persoana sa discrimineze comportamentele eficiente si
functionale
 Orarul Recompensarii
Cercetarile au aratat ca un comportament creste mai rapid atunci
cand este intarit dupa fiecare aparitie.
In cadrul fazei initiale a orarului de recompensare, recompensati
elevul dupa FIECARE aparitie a comportamentului tinta
Acest lucru creeaza o legatura intre comportamentul adecvat, pe
care cautam sa il dezvoltam, si intaritor
Mai tarziu, in programul de modificare a comportamentului, ar trebui
estompat programul continuu de intarire, ajungandu-se la intarire
intermitenta
Un program intermitent mentine un comportament invatat pe o
perioada mai lunga de timp
Descresteti sistematic frecventa intaritorului (estompare); nu
descresteti frecventa intaritorului prea repede, altfel, elevul ar putea
inceta sa mai raspunda, datorita extinctiei.
Atunic cand este introdusa intarirea intermitenta, pot aparea
probleme comportamentale/ emotionale
 Tipuri de intaritori

Unii intaritori vor fi mai eficienti decat altii,

depinzand de nivelul de dezvoltare si de
preferintele copilului
Putem realiza o lista de intaritori prin
intrebarea copilului si prin testarea diferitilor
potentiali intaritori
Cu toate acestea, pentru elevii dificili,
intaritorii obisnuiti disponibili in clasa, cum ar
fi notele si laudele educatorului, pot fi
insuficiente in mentinerea comportamentelor.
 Identificarea si selectarea
intaritorilor
Exmplu de investigare a intaritorilor:
Care sunt mancarurile tale preferate?
Daca ai avea (10-50) lei sa cumperi orice ti-ai dori,
ce ai cumpara? (numeste 3 lucruri)
Daca ai avea 30 de minute de timp liber la scoala,
ce ti-ai dori cu adevarat sa faci?
Care sunt 3 lucruri favorite pe care le-ai face cu
prietenii tai?
Care sunt persoanele cu care ai prefera sa faci
aceste lucruri la scoala?
 Identificarea si selectarea
intaritorilor(Contd)
Determinati prin observare/culegerea
informatiilor

Ce consecinte cresc frecventa

comportamentului?

Ce recompense (activitati, obiecte,

mancaruri) alege in mod repetat persoana?
 Calitatea si cantitatea
intaritorilor
Calitatea intaritorului se refera la valoarea lui si la
caracterul imediat al efectelor lui asupra
comportamentului
Este nevoie de stabilirea cantitatii corespunzatoare
de intaritor administrat; suficient de mult ca sa
mentina interesul asupra activitatii dar nu prea mult,
ca sa determine satietatea (n.b. atunci cand
intaritorii isi pierd abilitatea de a motiva
comportamentul datorita utilizarii continue)
Folositi p gama larga de intaritori pentru a evita
satietatea
Permiteti elevilor sa aleaga intaritorii, atunci cand
este posibil
 Intarirea: Cine o ofera?

Intaritorii sunt mai eficienti atunci cand sunt

administrati de persoane semnificative sau
de persoane pe care copilul le place sau le
admira
Atunci cand intaritorii sunt administrati de
persoane pe care copilul nu le simpatizeaza
sau in care nu are incredere, isi pot pierde o
parte sau chiar toate proprietatile de
recompensare
 Consistenta Recompensarii
Programul de recompensare ar trebui respectat in
mod consistent
Consistenta este vitala pentru eficienta oricarui
program de intarire; altfel, persoana nu va putea
invata asteptarile in privinta comportamentului
Persoanele care vin in contact cu elevul, ar trebui sa
inteleaga si sa implementeze in mod consistent
programul
Oferiti training si feedback celor implicati in
programele de recompensare
 Scale de Eficienta

Cat de des este intarit un

Cat de rapid este intarit un comportament?
Cat de mult effort este necesar?
Intarirea: alte aspecte de
luat in considerare
Trecerea in revista a intaritorilor: evaluare
frecventa

Intarirea eficienta
Caracterul imediat
Contingenta
Dimensiunea intaritorului
Privarea de intaritor
 Modificarea
comportamentului
3 pasi pentru modificarea comportamentului
Prevenirea comportamentului: folositi strategii
proactive de prevenire a aparitiei comportamentelor
dificile
Invatati comportamente noi: Invatati comportamente
echivalente functional pentru inlocuirea
comportamentelor dificile
Furnizarea consecintelor pentru diminuarea
frecventei comportamentului dificil: Folositi strategii
reactive ce corespund functiei comportamentului
 Strategii Proactive

Strategii proactive= PREVENTIA

Implica schimbarea si manipularea
antecedentelor si a conditiilor de mediu
Realizarea, in prealabil, a unor schimbari in
mediu ajuta PREVENIREA angajarii
persoanei in comportamentul dificil
 Strategii Proactive(Contd)

Exemple de strategii proactive:

Interspersal Training
Realizarea de alegeri
Manipularea conditiior de mediu
Pregatiri ecologice
Orare/Suporturi vizuale
Modificarea si adaptarea curriculei
Pregatirea colegilor si adultilor
Amorsarea
 Interspersal Training

Se foloseste in situatii de cerere

Se creeaza elanulk comportamental:
Cererile directe ce vizeaza comportamente
cu o probabilitate scazuta de aparitie(non-
preferate) urmeaz cererilor ce vizeaza
comportamente cu o probabilitate mare de
aparitie.
Alternative intre lucruri pe care persoana la
poate face (mentinerea) si lucruri pe care le
invata (sarcinile de achizitie)
 Realizarea de alegeri

Oferiti persoanei alternative de alegere in

privinta:
Intaritorilor/recompenselor
Materialelor stimul
Activitati
Ordinea activitatilor (preferate si non-
preferate)
 Manipularea conditiilor de
mediu
Modalitati de manipulare a conditiilor de
mediu:
Reducerea zgomotului
Reducerea distractorilor ornamentali (ce
coplesesc vizual)
Oferirea unui loc de stat jos confortabil
Asistarea persoanei cand este furioasa,
bolnava, cand ii este sete, etc.
 Pregatiri ecologice

Pregatirile ecologice implica:

Modificari in mediul de acasa sau/si in cel
scolar
Minimalizarea distractorilor in zonele de lucru
Comunicarea clara a momentelor pauzelor
Altii?
 Modificarea si adaptarea
curriculei
Administrarea instructiunilor
E.g., instructiuni orale, vizuale, scurte si concrete, audio sau
video, sarcini divizate.
Metode de raspuns
E.g., in scris, vorbit, demonstrat
Scopuri alternative
E.g., folosind aceleasi materiale pentru scopuri diferite
Curricula Functionala
E.g., abilitati curente de viata, accesibilizarea materialelor pentru
elev
Amorsarea
E.g., pre-invatarea unui material
Incorporarea intereselor elevului si oferirea alegerilor pentru
cresterea motivatiei
 Pregatirea colegilor si
adultilor
Este utila includerea colegilor unui copil si a
altor adulti in planul de schimbare
comportamentala
Punerea la dispozitia lor a strategiilor de
intarire a comportamentelor
Punerea la dispozitia lor a strategiilor de
reducere a omportamentelor indezirabile
Invatarea coelgilor si adultilor sa
stimuleze/provoace comportamentele
dezirabile
 Amorsarea
Amorsarea implica pre-invatarea (pregatirea)
persoanei pentru ceea ce urmeaza
E.g., Povestea folosita astazi in cadrul orei de arte,
poate fi citita dinainte astfel incat copilul sa se imta
pregatit sa se implice in activitatea clasei
Pune la dispozitie asteptari clare in privinta rutinelor,
activitatilor, etc.
Permite persoanei sa fie pregatita
Ofera elevului predictibilitate
Principiul Premack Intai __,
Apoi __
Comportamentul non-preferat (sau cu
probabilitate scazuta) vine inaintea activitatii
preferate (sau a comportamentului cu o
probabilitate riudicata). Comportamentul cu
probabilitate ridicata este folosit ca intaritor..
Exemplu: Intai citesti, apoi te joci cu trenul.
NP P
 Economia Token-urilor

Copilul castiga o cantitate specifica,

predeterminata de token-uri, pentru a
obtine accesul la un anumit tip de intaritor.
Economia Token-urilor

Muncesc pentru:
 Strategii de invatare

Strategiile de invatare sunt strategii bazate

pe intarire, ce vizeaza:
Dezvoltarea de noi abilitati
Inlocuirea comportamentelor dificile sau
indezirabile social
 Strategii de invatare(Contd)

Strategiile de invatare includ:

Intarirea diferentiata:
A comportamentelor alternative (DRA)
A comportamentelor incompatibile (DRI)
Intarire necontingenta (NCR)
Programe de Intarire
Trainingul comunicarii functionale (FCT)
Ierarhii de promptare
inlantuirea
 Intarirea diferentiala
O procedura ce foloseste recompensarea
pentru diminuarea sau eliminarea unui
comportament dificil.
Se refera la intarirea unui anumit tip de
comportament si nu a altuia, sau la intarirea
unui raspuns intr-o anumita conditie si nu intr-
alta.
Foloseste intarirea pozitiva pentru a
differentia sau a separa comportamentul
adecvat de comportamentul inadecvat, prin
cresterea unuia si diminuarea celuilalt.
Intarirea diferentiala(Contd)
Avantajele intaririi diferentiate:
Subliniaza intarirea unor comportamente adecvate,
specifice
Incurajeaza examinarea comportamentelor
alternative ce ar putea fi invatate sau potentate prin
intarire
Diminueaza utilizarea pedepsei
Are un dublu efect:
Potenteaza comportamente adecvate social
Diminueaza comportamentele problema
Este usor de invatat si folosit
 Intarirea necontingenta
(NCR)
Intarirea necontingenta (NCR) este o procedura
folosita pentru potentarea oricarui comportament
pozitiv prin oferirea continua a unei intariri pozitive.
(e.g., a adus provizii la scoala, a fost punctual, ridica
mana)
NCR ofera copilului recompensa (atentie sau
evadare) ce mentine comportamentul tinta in mod
independent/ separat de performanta cu care a fost
realizat comportamentul tinta
Atunci cand se foloseste NCR, comportamentul
tinta este ignorat (nu este intarit), in timp ce exista o
furnizare sistematica de intaritori pentru orice
comportament pozitiv ce apare.
 Trainingul Comunicarii
Functionale (FCT)
Comportamente inadecvate= care este
intentia comunicarii?
Copilul foloseste comportamente inadecvate
ca o forma de comunicare/ Le lipseste o
modalitate adecvata de comunicare (sau
aceasta nu este intarita)
FCT se foloseste pentru a invata forme
adecvate de comunicare care sa inlocuiasca
acele comportamente problema
 Invatarea Abilitatilor de
Comunicare Functionala
Trebuie determinat ce anume incearca acel
copil sa comunice
Identificarea functiei/scopului
comportamentului problema
Comportmentele substitutive ar trebui sa aiba
aceeasi functie/scop ca si cele problema si ar
trebui sa fie usor de realizat de catre copil
Invatati Comunicarea Functionala in
mediul/cadrul in care apar comportamentele
dificile
 Invatarea Abilitatilor de
Comunicare Functionala
(Contd)
Invatarea Abilitatilor de Comunicare
Functionala ii transmite copilului ca un
comportament inadecvat nu mai este o forma
acceptabila de comunicare
Invata copilul cum sa comunice intr-o
maniera adecvata social
 Prompt-urile

Scop: sa promoveze un raspuns corect, sa

reduca frustrarea si sa creasca rata invatarii

Estompati prompt-urile atunci cand nu mai

sunt necesare
 Ierarhia Promparii
Diferite tipuri de prompt, de la cele mai
intruzive, la cele mai putin intruzive:
1. Asistenta fizica totala
2. Asistenta fizica partiala
3. Prompt Verbal Direct
4. Modelare
5. Prompt Verbal Indirect
6. Gestual
 Asistenta fizica
Asistenta fizica totala poate presupune miscarea
copilului p[e intreaga durata a comportamentului
E.g., ghidarea mainii lui Sally pentru a selecta
cartonasul corect dintr-un continer si apoi, ghidarea
in continuare sa ii ofere cartonasul profesorului

Asistenta fizica partiala presupune declansarea

unui anumit comportament intr-o persoana, dar
permiterea persoanei sa finalizeze independent
raspunsul
E.g., rotirea corpului lui Joey prin atingerea umerilor
astfel incat sa se orienteze in directia corecta
Promptul Verbal Direct /
Instructiuni
Comportamentul pe care il urmarim este
mentionat explicit:
Exemplu: Vrei va un copil sa foloseasca sapunul
atunci cand se spala pe maini. Ii oferi prompt
verbal =Ia sapunul
 Modelarea

Modelarea este punerea in scena a

comportamentului tinta, de catre un adult sau
un alt copil, cu asteptarea ca elevul sa il imite
Modelarea verbala este acelais lucru, cu
exceptia faptului ca presupune modelarea
abilitatilor de vorbire si limbajerbal modeling
Promptul Verbal Indirect

Folosirea cuvintelor pentru a mentiona

indirect comportamentul care doresti sa
apara:
- exemplu:
Sarcina = determinarea copilului sa foloseasca
sapun atunci cand se spala pe maini.
PV = Copilul porneste apa si isi puen mainile in
apa. Profesorul spune Ce urmeaza?
 Gestual/Indicarea

Promptarea gestuala implica indicarea cu

degetul, privitul spre, miscari (a da din cap)
sau atingerea unui item/a unei zone pentru a
indica raspunsul corect
Ex: Indicarea cu degetul a partilor corpului
corecte, ar trebui sa il determine pe copil sa
le atinga, ca raspuns al directivelor
profesorului
 Un alt tip de prompt:
Proximitatea
Promptarea prin proximitate implica
mentinerea propriului corp in aropierea
corpului copilului
E.g., a sta langa sau in spatele lui David, la
tabla, in timpul activitatilor, pentru a preveni
ca el sa plece de acolo
 Strategii Reactive
Strategiile reactive sunt strategii bazate pe
consecinte, folosite pentru:
Eliminarea comportamentelor dificile
Invatarea persoanei ca acele comportamente
indecvate nu ii mai asigura ceea ce isi doreste
Tipuri de strategii reactive:
Extinctinctia
Redirectionarea
Time out
Atentionare Verbala
Suportarea costului raspunsului
 Ce este extinctia?
Extinctia este o procedura prin care recompensa este RETRASA
de la copil sau nu mai urmeaza comportamentului intarit anterior
IGNORAREA PLANIFICATA : ignorati comportamentulNU
elevul!
Este folosita pentru reducerea comportamentelor distructive
social
Ex.: strigatul in clasa
Conduce intr-un final la reducerea ratei de aparitie a acelui
comportament
Izbucnirea din extinctie: asteptati-va la inceput ca acel
comportament sa isi creasca frecventa sau intensitatea inainte
de a se diminua la nivelul dorit
 Extinctia (Contd)

Avantaje:
Reduce eficient comportamentul problema
Efectele dureaza in timp
Stimuli aversivi
Dezavantaje:
Efecte intarziate; nu imediate
Posibile izbucniri caracteristice extinctiei
Imitarea comportamentului inadecvat de catre
colegi
Intaritorii s-ar putea sa fie de necontrolat
 Extinctia

Frecventa
scuipatului
EB
10 xR

8
x
6 x
PB x
4 x

2 x x
x x x
0 xR
 Folosirea eficienta a
extinctiei
S-au obtinut rezultate mai bune in utilizarea
extinctiei, atunic cand au fost implicate urmatoarele
componente:
Identificarea si controlarea surselor de intaritori
Retragerea recompensei in cazul comportamentului
nedorit
Specificarea clara a conditiei timpului suficient
Combinarea extinctiei cu alte proceduri
E.g., intarirea comportamentului dorit
 Redirectionarea
Redirectionarea este folosita pentru asistarea
retrograda a persoanei, catre sarcina originala
Tipuri de redirectionare:
Fizica
Verbala
Gestuala
Ex: Daca un elev se ridica din scaun, ghidati-l inapoi
sa ia loc
Nivelul promptului ar trebui sa evolueze incepand cu
cel mai putin intruziv (in acest caz)INCEPETI CU
PUTIN!
 Time Out
Indepartarea persoanei din preajma oricaror
stimuli pozitivi (intaritori) pentru o anumita
perioada de timp
ex: punandu-l pe Billy sa stea jos, intr-o
anumita zona, dupa ce i-a lovit pe colegi
Incercati si folositi pentru un singur
comportament
Copilul este ignorat in acel timp
Durata in timp ar trebui sa fie consistenta
2 Tipuri de Time-out:

De excludere: copilul este dus intr-o camera

de time out room sau intr-o zona bine
delimitatascoaterea completa din mediu
nu este recomandata
De ne-excludere: copilului I se permite sa
ramana in mediu, intr-o zona special destinata,
dar nu I s epermite accesul la niciun intaritor
 Atentionarea Verbala

O atentionare verbala este un raspuns verbal

riguros si este acordata pentru a indica faptul
ca acel comportament este inacceptabil.
Ex: a spune unui elev mainile jos cand sunt
pe cale sa loveasca pe cineva
Atentionarile verbale ar trebui sa fie scurte si
directe
Ar trebui administrate in mod consistent
pentru un anumit comprtament
 Suportarea costurilor
raspunsului
Suportarea costurilor raspunsului implica
indepartarea unei cantitati de intaritor ce a fost
castigat anterir
Aceasta strategie este folosita pentru acelel
comportamente care trebuiesc diminuate rapid
Se bazeaza pe sistemul economiei token-urilor si
presupune indepartarea intaritorilor
Poate dauna eficienta unui sistem de economie a
token-urilor
Cauzeaza confuzie si manie persoanei si conduce
la pierderea increderiii in sistem
 Analiza Sarcinii

Divizarea sarcinilor mari in pasi mici

Exemplu pentru spalarea mainilor:
1. Deschide robinetul
2. Ia sapunul
3. Spala mainile
4. Inchide robinetul
5. Sterge mainile
Pasii unei analize de sarcina pot si determinati
prin obsrvarea unui coleg care realizeaza
sarcina cu succes
 Mentinerea &
Generalizarea
Comportamentelo
r
Mentinerea si
generalizarea
Copiii trebuie sa mentina ceea ce au invatat
anterior (mentinerea) pentru a isi folosi
abilitatile
SI
Ei trebuie sa fie capabili sa isi foloseasca
abilitatile in preajma a diferiti oameni, in locuri
diferite, cu materiale diferite (generalizare)
CONSTRUIREA UNUI
REPERTORIU DE
ABILITATI:
Generalizarea
Generalizarea
Aparitia unui comportament relevant in conditii diferite, in care nu a
fost predat.

Tipuri de generalizare:
1. Generalizarea cu stimuli diferiti
2. Generalizarea in medii diferite
3. Generalizarea cu persoane diferite
Generalizarea
Stimuli diferiti

Vizual
-Eric poate raspunde corect la Da-mi ursuletul atunci
cand este folosita o jucarie de plus
-Trebuie sa ne asiguram ca raspunde corect si la poza
unui urs, o figurina de plastic, un urs mai mare de
plus, etc.
Vocal

-Eric poate raspunde corect la Cum o cheama pe

mama ta?
-Trebuie sa ne asiguram ca raspunde corect si la
Cine e mama ta?, Care este numele mamei tale?
Generalizarea
In medii diferite

Eric raspunde consistent la SD, Vino aici, in

camera unde se desfasoara terapia.
Pentru a demonstra generalizare in medii
diferite, Eric trebuie sa invete sa raspunda la
SD, Vino aici, si:
-in alte camere
-in curte
-in alte locuri din comunitate
 Generalzarea
Cu persoane diferite

Eric raspunde consistent la S D: Vino aici, atunci cand

terapeuta lui, Wendy ii da instructiunea de a veni
acolo.
Pentru a o demonstra generalizare cu persoane
diferite, Eric trebuie sa invete sa raspunda la S D: Vino
aici cu:
-alti terapeuti din echipa
-membrii familiei
-alti adulti familiari (e.g., prieteni de familie)
- profesori/ asistenti
-colegi
Mentinerea & Generalizarea
Recapitulare/ Quiz

Ce este menitnerea?
Cum ne asiguram ca elevii mentin abilitatile pe care
le-au invatat?
Dati un exemplu de program continuu de intarire si
de program intermitent de intarire.
Dati un exemplu de generalizare cu
-stimuli vizuali
-stimuli verbali
-medii
-persoane
 COLECTAREA
DATELOR,
MASURAREA SI
REALIZAREA
GRAFICELOR
Colectarea datelor si
Masurarea
Frecventa
Inregistrati fiecare aparitie a comportamentului problema pe foaia de
culegere a datelor.
Realizati un grafic al frecventei pe graficul de analiza a datelor.
Apreciati rata
Inregistrati fiecare aparitie a comportamentului problema pe foaia de
culegere a datelor.
Transformati rata de frecventa a comportamentului problema intr-o
anumita perioada de timp (e.g., rata de aparitie pe minut, sau pe
ora) prin impartirea lungimii observatiei in minute (pentru rate/minut)
sau in ore (pentru rate/ora)
-Daca observati 100 de aparitii ale comportamentului problema intr-
o ora, care ar fi rata pe minut? Dar rata pe ora?
Realizati un grafic al comportamentului problema in decursul unei
perioade specifice de timp pe graficul de analiza a datelor.
Colectarea datelor si
masurarea
Durata

Inregistrati lungimea fiecarui episod al

comportamentului problema de la inceput, pana la
sfarsit pe foaia de analiza a comportamentului.
Calculati durata medie prin insumarea duratelor
fiecarui episod al comportamentului problema si
impartiti la numarul total de episoade
- daca ati inregistrat 3 episoade, cu durate de
5,7 si 9 minute, care ar fi durata medie?
Realizati un grafic al duratei medii a episoadelor de
comportament pe foaia de analiza a graficelor.