Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – Investește în oameni!

Și ei trebuie să aibă o şansă! – Program de sprijin pentru integrarea socială și profesională
prof esională
a persoanelor cu tulburări de spectru autist

Analiza comportamentala aplicata in

tulburarile de spectru autist
autist

Anca Dumitrescu (Neagu)

Consultant BCBA
 Definitia analizei comportamentale aplicate

 ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicare

sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a
imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptarii
la mediu.mediul
evaluaza Analizain comportamentala aplicataapoi
care traieste o persoana, esteseofac
tehnica prin
anumite care se
schimbari
cu scopul de a produce imbunatatiri semnificative in comportamentul
uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului social.

 Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu

si comportament.
 ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament
pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia.

 ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM!!!

 Aplicatii ABA

In ultimii 30 de ani, sute de studii au releva

relevatt eficienta ABA in mai
multe domenii:

 copiii si adulti cu anumite tulburari mentale;

 tulburari de dezvoltare;
 tulburari din spectrul autist;
 comportament ( social, academic, streotipii, agresivit
agresivitate,
ate, limbaj etc.);
 se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri
sociale: familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.
 Descrierea principiilor ANALIZEI
COMPORTAMENTALE APLICATE
Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de
principiile conditionarii operante care are 3 componente:

• ANTECEDENT – situatia in care a aparut comportamentul respectiv (unde

era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca, daca a fost
interupt din vreo activitate etc);

• COMPORTAMENT – actiunea intreprinsa ca reactie la anteceden

antecedent;
t;

• CONSECINTA – ce s-a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului

problema (ex. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama i-
a dat jucaria respectiv
respectiva).
a).
 Principiile invatarii
Pentru a intelege cat mai bine teoriile din
d in spatele strategiilor terapiei
comportamentale trebuie mai intai sa ne familiarizam cu principiile de baza ale teoriei
invatarii.

 INVATARE – schimbarile comportamentale rezultate din experienta si

s i practica.
Unul dintre principalele scopuri ale terapiei comportamentale este de a ajuta oamenii
sau copiii cu probleme de comportament sa invete comportamente dezirabile si sa
dispara sau se diminueze comportamentele
comportamentele indezirabile
indezirabile

 CONDITIONARE – procesul de invatare

invatare prin care se dezvolta legatura dintre stimuli
si raspuns.
 CONDITIONARE OPERANTA – o forma de invatare in care un comportament devine probabil
sa se repete intr-o situatie daca acel comportament a fost recompensat anterior intr-o situatie
similara.
Daca X va fi recompe
recompensat
nsat in repetate
repetate randuri atunci cand isi strange jucariile dupa ce s-a jucat
foarte probabil ca va incepe sa-si stranga singur jucariile.

 CONDITIONARE CLASICA – o forma de invatare in care un stimul neutru “conditionat” capata

puterea de a provoca un raspuns reflexiv sau involuntar ca rezultat al asocierii lui repetate cu un
alt stimu “neconditionat” care in mod natural ar provoca reactia respectiva. Sa luam un exemplu:
X a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe cale de a tranti usa in

provocat de usa care se inchide este stimulul neconditionat

urma lui. Zgomotul brusc provocat
care ar provoca reactia de mai sus la majoritatea oamenilor. A vedea o persoana pe cale
de a tranti usa este stimulul conditionat. Prima data cand a vazut pe cineva pe cale de a
tranti usa X nu a clipit, insa persoana respectiva a continuat prin a tranti usa cu zgomot si
atunci a provocat
provocat aceasta reactie de a clipi brusc si de a inchide ochii. X a asociat
zgomotul produs cu clipitul din ochii.
 Comportament – stimul – raspuns
 COMPORTAMENT – orice actiune intreprinsa de o persoana.
Atunci cand zambim, plangem, mergem sau ne jucam manifest
manifestam
am un
comportament.

STIMUL – un obiect, o situatie, un eveniment, orice factor intern sau
extern care are o influenta asupra unei persone. Un stimul poate fi soneria
de la usa care il determina pe X sa alerge la usa sa vada cine este.
Conceptul de stimul se refera la ceva functional care declanseaza un
comportament sau raspuns la acel stimul.
 RASPUNS – un raspuns poate fi la fel de simplu ca datul din cap pana sau
la fel de complex
com plex ca “mergem spre telefonul care suna, ridicam receptorul
si vorbim la el”. Un raspuns complex este format din raspunsuri simple, dar
termenul de raspuns se refe
refera
ra la unitati fun
functionale
ctionale ale comportamentului
ca atunci cand X se duce la usa sa vada cine este.
ANTECEDENT COMPORTAMENT CONSECINTA

Suna telefonul Raspund Aud o voce

Suna telefonul Raspund Nu vorbeste nimeni

Copilul vede Plange si tipa Mama ii da bomboana

bomboana
Copilul vede Plange si tipa Nu primeste bomboana
Bomboana

Sunt in masina Conduc cu viteza Primesc amenda

si ma grabesc
Sunt in masina Conduc cu viteza Nu ma opreste politia
si ma grabesc
 RECOMPENSA
• “Principiul recompensei se refera la cresterea frecventei
unui raspuns cand acel raspuns este urmat imediat de o
anumita de o anumita consecinta (Kazdin, 1994).
”

• Recompensa pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa

ca un eveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa un
raspuns

• Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute,

pot actiona ca recompense pozitive pentru altii .
• Este consecinta
consecinta pozitiva oferita copilului dupa un
raspuns corect.

• Intotdeauna insoteste raspunsul corect, imediat.

• Nu trebuie sa existe intarziere in oferirea recompense

r ecompenseii in
stadiile initiale ale programului.

• Oferirea recompensei
mari intotdeauna imediat
sansele dupa
ca acel comportament
comportament sava
mai
apara.

• Recompensel
Recompensele
e folosite in sesiuni nu trebuie sa fie
valabile in afara lor.
Este foarte important
important ca intaritorul sa vina imediat dupa raspuns. O
intarzieree de num
intarzier numai
ai o secunda poate recompensa un alt comportament
care poate aparea intre timp.
Procesul de recompensare/ intarire creste frecventa cu care se va
manifestaa un comportament pe viitor insa schimba si vvaloarea
manifest aloarea
stimulului prezentat/ antecedentului.
Un stimul care evoca un anumit comportament pentru ca a fost asociat
cu recompensa devine “discriminative
“discriminative stimulus” (SD).
Este posibil ca recompensa sa fie asociata cu o schimbare in valoarea
SD-ului datorita unei motivatii.

“Establishing operation” (deprivarea) creste

creste eficienta recompensei.
“Abolishing operation (AO) (satiation) scade efiecienta recompensei.
EO ----- SD ----- R ----- SR

SR = stimulus reinforcer
Descoperirea recompenselor!
De ce descoperire, cand ABA se lucreaza de zeci de ani?

Pentru ca acestea sunt extrem de individualizate.

Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este recompensa, doar
atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor crest
creste.
e.

Recompensa este o consecinta oferita unui comportament, nu unei persoane.

 Recompense sunt:
• Lucrurile pe care copilul le gaseste
recompensatorii variaza in timp.

• Recompensa trebuie sa fie usor de dat si sa

amuze copilul repede.

• Recompensa verbala trebuie sa sune diferit de

SD si de informalul Nu .
“ ”
• Mari cantitati
puternic efectde
darrecompense
pot cauza sipot avea un
saturatia.

• Recompensa variata este esentiala!!!

• Recompensa trebuie sa fie diferentiata.

• Exista mai multe tipuri de recompense:

pozitive si negative, primare si secundare.
secundare.
 Sistem de recompensare
• “
Programul de recompensare/intarire ne spune cate
raspunsuri sau care specific raspuns va fi
”

recompensat (Kazdin, 1994, p148).

1. Continuu: recompensarea unui raspuns, ori de cate ori

acesta apare.

2. Intermitent: Recompensa
Recompensarearea unui raspuns dupa un
numar fix sau variabil de raspunsuri sau dupa un interval fix
sau variabil.
 Efectele sistemului de recompensare

• Comportamentele target (in achizitie) sunt realizate la o

mai mare frecventa cand este folosit un sistem de
recompensare continuu.

• Comportamentul intarit de un sistem de recopensare

continuu va fi eliminat mult mai repede
r epede in cazul in care

se decide ca acel sistem de recompensare sa fie

eliminat.

• Comportamentul mentinut de un sistem recompensare

intermitent este mult mai rezistent la extinctie.
 Recompensa
• Recompensa este un eveniment prezentat imediat dupa
un comportament.

• Este definita de faptul ca va mari frecventa

comportamentului.
• Daca frecventa comportamentului
comportamentului nu va creste in urma
prezentarii a ceea ce se considera a fi recompensa
atunci evenimentul sau obiectul este recompensa.
• un
Recompensa nu se confunda cu premiul, premiul este
eveniment sau obiect care se poate intampla sau
oferi in schimbul a ceva facut, dar nu inseamna ca
frecventa unui comportament va creste.
Recompensele pozitive si negative

Orice recompensa mareste frecventa unui

comportament.
 Recompensa pozitiva
“….se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmat de un
eveniment favorabil (recompensa pozitiva) (Kazdin, 1994)
”

• Recompensa pozitiva
pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca un
eveniment favorabil
favorabil ori obiect dat imediat dupa un raspuns

• Evenimentele
Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot
actiona ca recompense pozitive pentru altii, de ex. tipand
Opreste-te ori constrangerea
“ ” constrangerea fizica pot uneori recompensa
comportamente
 Recompensa negativ
negativaa
 “ …se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturarea unui
eveniment aversiv imediat dupa raspuns (Kazdin, 1994)
”

 Recompensa negativa se refera la acele situatii in care o persoana se simte

inconfortabil si in urma unui raspuns, evenimentul este inlaturat
 De aceea, in aceleasi situatii, copilul va raspunde la fel Inlatur
Inlaturarea
area
evenimentului
evenimen tului aversiv trebuie sa mareasca frecventa unui comportment,
altfel nu este o recompensa negativa
 Recompensa negativa
negativa nu trebuie confundata cu pedeapsa

Exemple de recompense negative:

- unui copil i se da “timp lliber” iber” numai dupa ce a reusit sa ststea
ea 10 minute pe
scaun.;
- Copilu
Copilull eest
stee las
lasat
at ssaa ias
iasaa di
din
n ca
camer
meraa nu
numai
mai dup
dupaa ce a rrasp
aspuns
uns la 1
10
0
intrebari de pe cartonase, iar cartonasele au disparut de pe masa.
 Recompensa primara si secundara
 Recompensa primara - numita si recompense naturale - apa, mancare
Recompensa primara nu poate functiona intotdeauna - daca un copil a
mancat inainte de sesiune, atunci mancarea nu va actiona ca o
Recompensa.
Recompensa primara se foloseste foarte
foarte mult in primele stadii ale
programului, dar este insotita intotdeauna se recompensa secundara.

 Recompensa secundara
Ex.: recompensa verbala, gadilat, jucarii, alergat etc.

 Recompensa diferentiata
Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensata
Raspunsurile care nu sunt asa de aproape de raspunsul-tinta nu vor fi
asa mult recompensat
recompensate. e.
Criteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membrii
echipei si stabilite recompense diferentiate.
 Extinctia

 Extinctia nu inseamna numai ignor – inseamna indepartarea

recompensei ce mentine comportamentul.

 Ignorarea unui comportament functioneaza numai si

numai daca atentia este variabila care mentine comportamentul.
 Tipuri de extinctie

• Ignor controlat – extinctia comportamentului

mentinut de atentie
• Cereri – extinctia comportamentului de
evitare
• Extinctia senz
senzoriala
oriala – extinctia stimularii
produsa direct de raspuns
Iwata et al. (1994)
 Factori ce influenteaza extinctia
1. Sist
Sistem
emulul ddee rrec
ecom
ompe
pensa
nsarere an
ante
teri
rior
or eext
xtin
incti
ctieiei
2. Ap
Apar
arit
itia
ia rrec
ecom
ompe pens
nsel
elor
or in ti
timp
mpul
ul eext
xtin
inct
ctie
ieii

 Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta

rezulta in o
descrestere
descrestere rapida sau una graduala.

 Sistem de recompensare continuu vs sistem de recompensare

intermitent
 Rezistenta la extinctie este “construita in” sistemul intermitent de
recompensare.
 Pedeapsa
 PEDEAPSA – cosecinta neplacuta a unui anumit comportament indezir
indezirabil,
abil,
prezentare
prezentareaa unui stimul neplacut sau aversiv cu scopul de a reduce un anumit
comportament.
• Pedeapsa apare cand un raspuns este urmat imediat de o consecinta care
conduce in viitor la scaderea in frecvent
frecventaa a acelui raspuns (Azrin&Holtz,
1966)

• Pedeapsa pozitiva
• Pedeapsa negativa

• FACTORII care influenteaza eficienta pedepsei:

- Daca este sau nu oferita imediat,
- Continuu sau intermit
intermitent,
ent,

- Intensitatea pedepsei.
Pedeapsa este procesul prin care se prezinta
prezinta un stimul in urma unui

comportament,
descreste. iar ca urmare a acelui
ac elui stimul frecventa comportamentul

Pedeapsa nu este reprezentata prin actiunea persoanei care ofera

consecinta nici de natura consecintei. Avem
Avem de-a face cu o pedeapsa
numai daca un comportament scade in intensit
intensitate.
ate.

Vorbim si aici despre pedeapsa pozitiva si pedeapsa negativa.

Pedeapsa ‘pozitiva” apare atunci cand frecventa comportamentului

scade prin prezentarea unui stimul – overcorection,

Pedeapsa “negativa” apare atunci cand frecventa comportamentului

scade prin indepartarea unui stimul – time out, costul raspunsului.

Overcorection – i se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiuni
care lui ii par dificile, drept consecinta imediata a comportamentului
problema.

De exemplu “daca
“daca copilul aduna hartii de pe jos si le baga in gura il
punem sa faca curat in locul de unde aduna hartiile si sa-si
sa -si spele mult
gura si mainile”.

Sau daca pune in gura diferite

diferite obiecte, iar acest lucru se intampla
frecvent,
frecvent, de fiecare data cand pune obiectul in gura ii spunem de mai
multe ori (sa zicem de 5 ori) ”pune-l
”pune-l la loc – ia-l”, “pune-l
ia-l”, “pune-l la loc, ia-l”etc.
ia-l”etc.
 Timeout – consta in blocarea fizica si intreruperea pentru cateva
minute imediat dupa comportamentul problema a unei situatii
recompensatorii
recompensat orii pe care subiectul o traiest
traieste.
e. Aceasta tehnica trebuia
folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul copilului

au esuat.

De exemplu putem sa-l punem pe copil pe un scaun cu fata la perete

dupa ce a lovit pe cineva. TTrebuie
rebuie folosit un timer pentru a fi clar cat
timp este pedepsit.

Nimeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu expira timpul de

pedeapsa.
Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout-ul.

Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr-o

situatie neplacuta pentru el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina; in
aceste situatii timeout-ul devine o recompensa si poate intarii
comportamentul nedorit.

De exemplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa-si

strangaa jucariile, daca aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtine
strang
ce vroia, nu si-a mai strans jucariile. Perioada de timeout nu trebuie sa
fie lunga – pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca 5 minute.
 Legi ale comportamentului
comportamentului
Stimul dorit Stimul nedorit

Intarire pozitiva Pedeapsa pozitiva Adaugarea

stimuleaza inhiba unui stimul
comportamentul comportamentul

Pedeapsa negativa Intarire negativa Indepartarea

inhiba stimuleaza unui stimul
comportamentul comportamentul
 .

Selectarea si definirea comportamentului

target
Selectarea si definirea comportamentului target

 Rolul evaluarii in ABA

 Etapele evaluarii
1. Screening
2. Defini
Definire
reaa p
pro
roble
blemei
mei si/
si/sau
sau a crcrit
iteri
eriilo
ilorr de re
reali
aliza
zare
re
3. Iden
Identi
tifi
fica
carereaa co
comp
mpororta
tame
ment ntul
ului
ui ta
targ
rget
et
4. Monit
onitor
oriizar
area
ea p
prrog
ogrresu
sulu
luii

 Metode de evaluare (interviu, checklist, teste

teste,, observatie directa)

 Efectele evaluarii (reactivitate, habituare)

 Comportamente semnificative social

 Comportamente semnificative
semnificative so
social
cial (cusp, comportamente pivot)
Un comportament poate fi considerat cusp atunci cand ii deschide individului
accesul la noi medii, noi recompense, noi raspunsuri.
Imitarea, cititul, etc

Comportamentele pivot sunt acele comportamente care odata invatate,

produc imbunatatiri si in alte comportamente daptative neinvatate anterior

Initierea in comunicare.
 Comportament target = comportamentul
specific, selectat pentru a fi modificat.
 Prioritizarea comportamentelor target
Un comportament devine comportament target in terapie:
- Cand
Cand man
manif ifes
esta
tare
reaa lui poat
poatee punpunee in pe peric
ricol
ol in
indiv
dividu
idull sau pe cei d
din
in ju
jurr.
- Cand
Cand ccompo
omport rtame
amentuntull se
se mmani
anife
fest
staa foar
foarte
te mul
multt / des
des.. Sau atatunci
unci can
candd
persoana are nevoie des de acest comportament si inca nu l-a invatat.
- Cand
Cand co
compor
mporta tamen
mentultul atr
atrage
age ataten
entia
tia iintr
ntr-un
-un sen
senss ne
negagativ
tiv asup
asupra
ra
persoanei.
- Cand
Cand pr
proboble lema
ma pe
perrsist
sistaa de mumultlt ti
timp
mp..
- Rat
Rata ma
marre de reco comp
mpenensasarre.
- Impo
Import
rtan
antata:: ni
nive
vell de abi
abililita
tati
ti & iind
ndep
epenende
dent
nta.
a.
- Recomp
compeens nsaa pe
penntr
tru
u pari
parin nti.
ti.
- Prob
Probab
abililit
itaatea su
succ
cces
esul
ului
ui..
- Cost .

Analiza comportamentala aplicat

aplicataa
in
. tulburarile de spectru autist

Sesiunea 2
 Cercetarilee analizei comportamentale aplicate de la
Cercetaril
sfarsitul anilor 60’
60’ pana in prezent

 Incepand cu sfarsitul anilor 60 interventiile comportamentale pentru

’

persoanele cu autism cresc exponential.

 Apare Journal of Applied Behavior Analysis.

 Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei stabilite de Baer, Wolf

si Risley in articolul Cateva dimensiuni curente in analiza
“

comportamentala
tratarea aplicata
persoanelor a condus la aparitia mai multor metode in
cu autism.

 A inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamente mai

complexe.
 Primele rezultate in tratarea copiilor cu autism au fost publicate de Lovaas,
Koegel, Simmons si Long (1973).

 In acel studiu au prezentat rezultatele programului in progres cu copii cu

autism.

 Acest articol a anuntat primele rezultate promitatoare legate de tratarea

deficitelor principale ale copiilor cu autism.

 In studiul lui Lovaas si a colegilor lui au participat 20 de copii.

 Acesti copii erau in terapie de 7 ani.

 Mai mult, datele de generalizare erau oferite pentru analiza.

.
 Lovaas a creat un sistem de inregistrare a datelor.

 Scopul acestui studiu a fost dezvoltarea limbajului.

 A observat ca cei mai multi dintre copii demonstrau comportamente auto-

agresive.
 A observat ca abordarea psihodinamica in care ii oferi copilului afectiune si atentie
neconditionata conducea la cresterea frecventei acestor tipuri de comportamente.
 El a afirmat ca aceste comportamente s-au dovedit a fi rationale si in ultima
instanta comportamente
comportamente sociale controlate
controlate de aceleasi legi ca si comportamentele
adecvate.
 Lovaas a explicat decizia
decizia lui de a folosi aversivul ca impuls la observarea unui copil
care isi lovea sistematic capul de suprafete
suprafete tari.
 A lovit-o la fund si problema de comportament a disparut; mai mult a observat ca
devenise mult mai afectuasa cu el si cu ceilalti adulti.

 Aceasta experienta a condus la multe alte cercelari in care el a folosit aversivul ca

procedura de reducere a comportamentelor problema.
 Lovaas a fost primul care a demonstrat ca atentia sociala poate fi
conditionata ca si Freitag,
intaritori (Lovaas, intaritorKinder,
prin asocierea sa cuSchaeffer
Rubenstein, alimente&sau alte tipuri de
Simmons,
1966).

 A observat ca valoarea atentiei

atentiei sociale creste
cresteaa da
daca
ca persoana care oferea
atentie folosea si pedeapsa (Lovaas et al., 1965).
 Explicatie: atentia sociala era corelata cu terminarea situatiei aversive.

 In final, Lovaas a fost primul care a sugerat ca cele mai multe dintre
comportamentele stereotipe pot fi rezultatul unor stimulari
comportamentele
senzoriale/perceptuale
senzoriale/perceptuale produse de raspuns.
Diseminarea interventiei
interventiei analitice comportamentale

’60 pana in ’90 a condus la acceptarea

Munca lui Lovaas si a colegilor lui din
analizei comportamentale
comportamentale aplicate ca prima optiune in tratar
tratarea
ea copiilor ccu
u
autism.

Munca din 1973 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din 1987 si
1993.

Lovaas, in 1993, a mentionat lectiile inva

invatate
tate din studiul din 1973:
1.Copiii mici beneficiaza cel mai mult de tratamen
tratament.t.
2.Tratamentul in mediul copilului este cel mai eficient.
3.Generalizarea raspunsului nu a aparut si a fost nevoie de training intensiv.
4.Parintii
4.Parintii sunt cei mai buni terapeuti.
5.Tratame
5.Tratamentul
ntul trebuie sa se mentina intreaga zi si sa fie mentinut cel putin 2
ani.
 Copiii cu autism au intrat intr-un studiu pe 2 ani.

 Tratamentul s-a bazat pe principiile ABA si pe metodele demonstrate

anterior a fi eficiente.

 Tratamentul s-a axat pe reducerea problemelor de comportament si

dezvolt
dezvoltarea
joaca siarea abilitatilor
abilitati de comunicare, interactiune sociala, abilitati de
cognitive.

 Procedurile implementate
implementate sunt descrise in cartea lui Lovaas, Me Book,
publicata in 1981.

 Parintii au jucat un rol important in tratamentul copiilor lor.

 Tratamentul aversiv s-a folosit cu unii copii.
 Copii au fost impartiti in trei grupuri; toti copii erau sub 4 ani.

 A existat
existat un grup experiment
experimental
al si doua grupuri de control.

 Grupul experimental
experimental a primit 40 de o
ore
re de tratamen
tratament,
t, iar grupul de control
mai putin de 10 ore si nu ss-a
-a folosit stimuli aversivi
aversivi..

 Cel de-al doilea grup de control a primit tot 10 ore de tratamen

tratamentt dar
serviciul era oferit de o agentie diferita.

 Rezultatele
Rezultatele l-au surprins chiar si pe Lovaas.
 Aproape jumatate din grupul experimental au aratat progrese remarcabile
indicand o functionare intelectuala si educationala normala, in timp ce
numai 2% din grupul de control au avut aceleasi progrese.

 In 1993, McEachin, Smith si Lovaas au observat ca efectele tratamentului

tratamentului
au fost mentinute la 8 din 9 copiii considerati in 1987 recuperati.

 Mai mult, schimbarile observate in grupurile de control nu erau

semnificative (erau rezultatul maturizarii).
Replicile studiului lui Lovaas

1. Birnbrauer & Leach, 1993.

2. Sm
Smitith,
h, Eik
Eikes
eseeth
th,, Kl
Klev
evsstr
tran
and,
d, Lo
Lovvaa
aas,
s, 19
1997
97..
3. Smith, G Grroen & Wynn, 2000.
4. Eik
Eikse
seth
th,, Sm
Smiith
th,, Ja
Jahr
hr & El
Elde
devi
vik,
k, 200
002.
2.
5. Ho
Howwar
ard,
d, Sp
Spar
arkmkman an,, C
Coh
ohen
en,, Gr
Greeeen,
n, SSta
tani
nisl
slaw
aw,, 20
2005
05..
6. Sallows & Graupner, 2005.
7. Cohe
Cohen,n, Am
Ameeririne
ne--DiDick
ckeens & sm
smit ith,
h, 20
200 06.
8. Eld
Eldevik,
vik, Eik
Eikse
seth
th,, Ja
Jahr
hr & Smi
mithth,, 20
2006
06..
9. Eik
Eikese
seth
th,, ssmi
mith
th,, JJah
ahrr & El
Elde
devi
vik,
k, 20
2007
07..
10. Remi
Remingt
ngton,
on, H Hasti
astings,
ngs, Kov
Kovshoff
shoff,, Deg
DegliEsp
liEspinosa,
inosa, Jahr
Jahr,, Al
Alsf
sford,
ord, Lemai
Lemaicc &
Ward, 2007.
11. Zac
Zachor
hor,, Ben
Ben-It
-Itzc
zchak,
hak, Rabi
Rabinov
novich
ich,, lah
lahatat,, 2
2007
007..
 Nu toate programele de interventie comportamentala
comportamentala timpurie au
produs acelasi efect.

Reguli:
 Tratame
ratamentul
ntul sa se faca in mediul copilului (acasa, gradinita, etc.).
 Parintii sa fie implicati activ.
 Tratamentul sa fie intensiv si sa acopere toate ariile deficitare.
 Analistii comportamentali sa fie foarte bine pregatiti.
 Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita.
Analiza comportamentala aplicata in tulburarile
de spectru autist

 Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia este

inceputa destul de devreme - inainte de varsta de 4 ani, este destul de
intensiva - 20-30 pana la 40 de ore de terapie pe saptamana si este
continuata pana la doi ani, pana la 50% dintre copii pot fi recuperati.
recuperati.

 Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta
abilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de
viata.saIsifaca
stie potcumparaturi,
imbunatatii abilitatile de autoajutorare
sa ia autobuzul necesare,
si sa tina curat cuminarcasa.
si ordine fi sa
Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti.
 Cum vede un comportamentalist autismul

 Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism,

comportamente obsesive, comportamente stereotipe).

 Comportamente DEFICITARE(limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca,

abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste
comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela
altele noi.

 Analiza comportamentala
este de a aplicata
preda unpune accent pe de
controlul intaritoriloradaptive
. Scopul
tratamentului numar mare comportamente
(congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor comportamentelor
tinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii. Terapia se adreseaza
tuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric, social, autosevire si comunicare si
limbaj. De asemenea terapia vizeaza si principalele probleme legate de
comportamentele neadecvate.
Comportamente in exces Comportamente deficitare
 Cum ajuta ABA copilul cu autism

 creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin

recompensare;
 invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensare
preda abiliati de autoservire, comunicare, relationar
relationaree sociala);
 mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social;
 generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie in alta
sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai complex ( scopul este
de a generaliza si transfera tot ceea ce invata in camera de lucru - la

 gradinita, scoala, mediu social);

reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna invatarea si
relationarea;
 modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai
eficient, insa pe termen lung se urmarest
urmarestee ca persoana sa se poata
descurca in orice situatie.
 Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un
sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa
modifice comportamentul copilului in mod sistema
sistematic
tic si intensiv
intensiv..

 Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel

incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea

comportamentului se face prin recompensare, intreg sistemul
functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali.


Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i
poata atinge, si daca cerinta este prea mare,
mare, se da un pas inapoi pana
cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator
Abilitati Comportamente neadecvate
SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI

 Varsta copilului la intrarea in program;

 Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si
autostimularile;
 Gradul de implicare al familiei;
 Profesionalismul echipei si coordonatorului.

Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul – vom
putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care evolueaza
copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da un prognostic.

Multi copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub controlul
specialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta
varsta copilului
la intrarea in program, nivelul cognitiv,
cognitiv, stabilitatea
stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere

a abstractului si autostimularile
 Discrete Trial
 Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratarea copiilor
cu autism.

 Metoda
cu Dicky.a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data de Wolf

 Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial.

 Abilitatile invatate
invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiune sociala,
hobby, abilitati cognitive, reducerea comportamentelor inadecvate,
imitatie, etc. (Smith, 2001).

 Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta de invatare a

noilor abilitati si de noi discriminari.
Discrete
1. trial
Stimulul are 4 componente:
– antecedent devine un stimul discriminativ
2. Prompt
3. Raspuns
4. Consecinta

SD ---------------------- R ----------------------- C
Stimul Raspunsul Consecinta
Discriminativ copilului comportamentului

Uneori intre SD si Raspuns se interpune Promptul (ajutorul oferit

copilului), apoi Consecinta.
.
 De ce se foloseste Discrete TTrial?
rial?

 Clarifica ceea ce are de invatat copilul

copilul…… atat pentru adult cat si pentru
copil.
 Ajuta terapeutul sa fie consecvent
 Usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor.
 Compartmentele pot fi manipulate si schimbate sistematic


Copilului iiaeste
Consistenta
Consistent clar cetutorilor
in randul se va intampla si ce I se cere intr-un sitting
este mentinuta
 Colectarea datelor este simpla
 Evaluarea
Evaluarea progreselor poate fi facuta obiectiv
 Caracteristicile unui SD
 trebuie sa fie clar
clar,, simplu, neintrerup
neintrerupt,
t, si potrivit niveluilui copilului;

 este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, „uita-te

„uita-te la mine!”, „fii
atent!”);;
atent!”)

 se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;

 poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari,

sau a unei intrebari;

 initial se da la fel de catre ttoti

oti cei implicati in program.
 Caracterisitcile unui Raspuns

 raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul

asteptatt in 3 - 5 ssec.
astepta ec. (in colectarea datelor se noteaza cu +);

 raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din

acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de
comportamente decat cel asteptat
asteptat in urma SD-ului (se noteaza cu -) ;

 non-raspuns , cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un

raspuns corect
colectarea dar (se
datelor dupa cele max
noteaza 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in
cu 0).

 promptat – copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).
 Consecinta Raspunsului
 Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai in cazul
unui raspuns corect.
Se ofera imediat dupa raspunsul corect;
Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru
a-si mentine valoarea de recompensa.
Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau
raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu
toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai puternice,
evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor.

 Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie sa fie pu
purr
informationala (atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat
d at raspunsul asteptat)
si se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns.
Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea intradevar
valoare de recompensa nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in nici o alta
imprejurare, decat in urma unui raspuns
raspuns corect.
Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid.
Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata,
alunele, kinderul)

Principiile recomp
recompensarii
ensarii

Pentru ca recompensarea comportamentelor sa fie eficienta

trebuie sa respecte urmatoarele principii:

 IMEDIAT
 CONTINGENT
 ADECVAT
 EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA
 SP – STIMUL PROMPT (P)

 Este ajutorul oferit

oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD

SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR

 Trebuie sa apara
 Terapeutul decideimediat dupaPSD.
daca ofera sau nu inainte sa dea SD-ul.
Tipuri de prompt

 Fizicc
Ii oferim infrumare fizica pentru a ii arat
arataa cum sa faca ceva.
 Imitare
Inainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite.

Accelerare
Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta
inseamna ca avand o rrecenta
ecenta experi
experienta
enta de raspunsuri corecte si a fos
fostt
recompensat pentru ele, copilul are sanse mai mari sa ofer
o feree un alt raspuns
corect
 Pozitionare
Obiectul tinta este pus mai aproape
ap roape de copil
 Legaturi cu cunostintele anterior
Folosind ceva ce copilul deja stie pentru a il ajuta sa achizitionez
achizitionezee un raspuns
corect, de ex. SD: Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat,
immediate dupa asta este intrebat Ce este? (target) - rosu
“ ” “ ”
(recompensa)”.

 Indrumare verbala
“ Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde ”

 Inflectiunea vocii
Punctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la care
trebuie sa fie atent, de ex. Arata cana MARE.
 Alte prompturi
prompturi
Aratat, gest, privire
 Prompturile involuntare (trebuie evitate)
Cand se folosest
foloseste?
e?

 Cand sarcina este noua copilului, raspunsul este ghidat de mai

m ai multe ori,
aceasta este cunoscut ca mass prompt
“ ”

 In general prompt-ul trebuie oferit

oferit cat mai aproape de SD ori in ac
acelasi
elasi
timp
 Cand
seamaunderaspuns a fost
ce trebuie sa ghidat de mai multe
faca, prompt-ul este ori si copilul
retras trepta
treptatincepe
t sa isi dea
 Cand prompt-ul este retras, raspunsul poate fi ghidat doar la jumatat
jumatatee
deoarece copilul este capabil sa faca independent ceva
 Daca o actiune se considera master
masterata,
ata, deci suntem siguri ca el stie ce are
de facut, atunci prompt-ul este oferit dupa doua raspunsiri incorecte.
Acesta este cunoscut ca si nu-nu-prompt
“ ”

 Copilul nu trebuie sa ofere mai mult de 2 raspunsi incorecte fara a primi

prompt
 Dupa nu-nu-prompt urmeaza un test in care copilul nu este ghidat,
“ ”

pentru a testa daca poate sa faca sarcina singur.

Sugestii

 Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt.

 O ierarhie a prompt-ului trebuie stabilita.
stabilita.
 Eliminati promptul cat mai repede.
 Intotdeauna prompt dupa doua raspunsuri incorecte
 Intotdeauna dupa NU_NU_prompt - TEST.
“ ”

 Recompensati raspunsurile cu prompt diferentiat.

diferentiat.
 Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistent intr-un sitting.
 Criteriile de masterare

 Pentru un item masterat

masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.

 Pentru
gresite. un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri

 Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care
poate fi diminuat treptat.
treptat.

 Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea

„Cum diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in
oferirea raspunsului?”
 Motivatia

Vorbirea spontana (ex., vocal, semn, imagine) este comportamentul vocal

Vorbirea
controlatt de stimuli si conditiile naturale motivationale - conditii care nu au
controla
antecedentee verbale. În scopul de a preda spontaneitate
antecedent spontaneitatea,a, antecedent
antecedentele
ele
relevante
relevante trebuie să fie predate (antecedentele verbale nu sunt intotdeauna
relevante; uneori sunt contraproductive).
Stabilirea
Stabilirea Cererii
O cerere (mand) este "un operant verbal în care răspunsul este întărit de o
consecinţă caracteristică şi este, prin urmare, sub controlul funcţional al

condiţiilor
36 ). relevante deprivare sau stimulare aversiv
aversiva"
a" (Skinner
(Skinner,, 1957, pp.. 35
35--

MO → Comportament verbal → Consecinta

Copilul vrea sa Spune ‘citeste
citeste’’ I se citeste povestea
i se citeasca
(deprivarea de povesti)

REGULI DE INVATARE

 MT – Trial masiv;

 DT – Trial de discriminare;

 RR – Rotatie aleatoare;

 INTRETINERE

 INVATARE INCIDENTALA

 Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.

 Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite.
 Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi
diminuat treptat.
 Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea „Cum
 diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea
raspunsului?”

Mass Trial
 Este repetarea
repetarea cerintei pentru acelasi obiect, ceea ce
inseamna ca vei prezenta acelasi SD.
 Mass trial trebuie intotdeauna folosit cand targetul
este nou
 Initial toate sarcinile sunt facute cu prompt deoarece
copilul nu stie ce anume trebuie sa faca

Promptul
capabil sa este
faca retras
sarcinatreptat pana
in mass trialcand
fara copilul
prompteste
 Cand un target este
este 90-100% corect in mass trial
atunci se va trece la pasul urmator de invatare.
Mass trial cu distractori

Cand copilul incepe un nou program, initial el

nu va stii ce are de facut
Cand incepeti un program primul targe
targett este
ales si trebuie sa urmati pasii procesului de
invatare. Sa presupunem ca ati ales ca target
‘cana .
’
Mass trial - ex

 Singur - cana este singurul obiect

o biect de pe masa, copilul inva
invata
ta doar sa atinga
cana
 Cu un distractor neutru - asta inseamna: cana este in mass trial (numai
‘ ’

‘cana ii este ceruta) dar pe masa se mai afla un obiect pe care nu

’

 intentioned
Initial putetisa
sailfaceti
introduceti
promptcurand
pe cana
‘
(massdeoarece
’
trial cu unse distractor)
afla cu un alt obiect
pe masa
 Cu 2 distractori pe masa
 Cand prompt-ul este retras si copilul poate identifica cana in orice
‘ ’

pozitie, sunteti pregatiti sa mergeti mai departe.

 Daca sunt 2 obiecte pe masa ele trebuie sa fie mutate
m utate permanent !
 Pana acum copilul a invatat ca daca atinge cana primeste recompensa; nu
stim inca daca a inva
invatat
tat cuvantul. Pentru a fi siguri ca el stie intr-adevat
‘ cana trebuie sa introducem un al doilea target (cal).
’
 Random Rotation
• Pana acum copilul a fost invatat sa atinga calul
si cana in sittinguri separate.

• In random rotation ambele obiecte vor fi pe

masa si ii vor fi cerute pentru a vedea daca
poate sa le discrimineze.
 Expanded trial
• Aceasta metoda
metoda este folosita pentru a
mari timpul dintre prezentarile targetului.
Pentru aceasta puteti folosi lucruri
masterate ca distractori.

• Expanded trial poate fi folosita daca copilul

are dificultati in a discrimina actiunile intr-
 un program.

Exemplu:
• Program: Receptive instructions
• SD: fa cu mana
• Target: Fa cu mana
• Distractori:
Distractori:
ridica-te, (cee nasul,
atinge ce copilul
sari.deja stie): bate din palme,
• Target SD: Fa cu mmana
ana
• Distr
Distractor
actor SD: Bate din palme
• Target SD: Fa cu mana
• Distractor SD: Sari
• Target SD: Fa cu mana
Distractor SD: Atinge nasul
•

Distractorii trebuie sa fie introdusi gradat, de

• la cel mai usor la cel mai greu.
• Daca copilul gaseste o discriminare dificila
‘ ’ ’ ’

( Fa
va cu mana intr-un
fi verificata cu bate
altdin palme ) aceasta
sitting
• Daca in timpul sittingului copilul nu raspunde

corect
promptlaimediat,
unul dintre
dupadistractori I se va
care tutorele seface
va
intoarce la target. Actiunea incorecta va fi
 verificata intr-un alt sitting.

Modelare
 O procedură în care este întărit prin aproximări succesive un comportament ţintă.
Este folosită pentru a învăţa comportamente care nu sunt în repertoriul copilului
sau care sunt greu de promptat .
 Stabiliţi comportamentul ţintă .
 Identificaţi un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu
comportamentul ţintă .
 Recompensaţi copilul pentru această aproximare , promptând dacă este nevoie .
 Odată ce copilul se angajează consitent în această aproximare, măriţi criteriul de
răspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul ţintă.
Recompensaţi numai această aproximare apropiată
 Continuaţi să recompensaţi fiecare aproximare şi să ridicaţi criteriul dvs . până
când veţi obţine comportamentul ţintă .
 Avantaje :
 Permite recompensarea imediată .
 Conduce copilul spre răspuns corect .

 Reduce frustrarea copilului .
 Dezavantaje
Dezavant aje :
 Poate necesita timp .

Inlantuire

 Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor

simple masterate într-o secvenţă de comportamente numită lanţ .
Paşi :
 Stabiliţi comportamentul ţintă .
 Efectuaţi o analiză a sarcinii.Împărţiţi comportamentul ţintă în paşi
distincţi mici . Determinaţi care dintre aceşti paşi sunt deja dobândiţi de


copil şi care
Stabiliţi SD-ulauşinevoie să fie
controlul SRînvăţaţi
pentru .fiecare pas în parte .
 Legaţi paşii rând pe rând unul de altul într-o secvenţă înainte sau înapoi .
 Diminuaţi SD-urile individuale şi SR ––ul ul până la existenţa unui singur SD la
începutul lanţului iar recompensa apare numai la finalul înlănţuirii .
Tipuri :
 Înlănţuirea înainte – începeţi cu primul pas din lanţul comportamentelor şi
adăugaţi fiecare pas într-o secvenţă ce înaintează până la ultimul pas
(începeţi prin a-l învăţa pe copil săsă--şi pună pantalonii peste picioare şi să
sfârşească prin a-l învăţa să îi tragă până în talie).

Înlănţuirea înapoipas
adăugaţi fiecare – începeţi cu ultimul
într-o secvenţă pas din
înapoi lanţul
, până se comportamentelor şi
ajunge la primul pas
(începeţi prin a-l învăţa pe copil să să--şi tragă panatalonii până la talie şi
încheiaţi prin a-l învă
învăţa
ţa să şi-i pună peste picioare).

Notă :
 În timpul înlănţuirii puteţi prompta copilul de-a lungul întregii secvenţe a
paşilor şi să diminuaţi prompt-urile într-o manieră de avansare sau de
înapoiere .Puteţi de asemenea să adăugaţi fiecare pas pe măsură ce se
masterează cel anterior , oferind un prompt dacă este necesar pentru
 includerea pasului adăugat în răspunsul copilului .

Task analysis

Spalatul pe maini
 Da drumul la apa
 Pune sapun pe maini
 Freaca mainile
 Pune mainile sub apa
 Opreste apa
 Ia prosopul
 Se sterge pe maini

Fiecare element din inlantuire funtioneaza ca recompensa pentru cel

anterior si ca SD pentru urmatorul.

Metode de colectare a datelor

Exercitiu practic
Sesiunea 3
 Metode de masurare a comportamentului

• Dimensiunile comportamentului
- repetabilitate – se refera la aparitia repetata a unui comportament
(aparitiile pot fi numarate)
numarate)
- temporal extent – fiecare aparitie a comportamentului intr-o anumita
perioada de timp (durata poate fi masurata)
- temporal locus – araritia comportamentului se raporteaza la alte

evenimente
evenimente (se poate
comportamentul). specifica
Laten
Latenta.
ta. in timp, cand anum
anumee a avut loc
 Metode de colectare a datelor

• Metode de colectare a datelor pe baza dimensiunilor comportamentului:

o trials- to-criterion: numarul de trials de care are nevoie o persoana pentru
a atinge criteriul de performanta anterior stabilit. Ex. De cate incercari are
nevoie un copil pentru a invata
invata sa-si lege sireturile independent.
o event recording: detectarea si inregistrarea fiecarei aparitii a unui
comportament (cu un clicker,
clicker, sau p
pur
ur si simplu cu creionul pe hartie),
o

time sampling (whole-interval; partial-interval; momentary-interval),

• recomandari
• colectari de date (exercitiu practic)
 Analiza functionala

Descriere si exercitii practice

 In cazul copilului cu autism comportamentele problema pot prezenta
prezenta
formele cele mai variate si ciudate, chiar daca exista unele tipice si
repetitive.
 Pot fi comportamente-problema extreme:
extreme: tipatul, aruncatul sau spartul
obiectelor, muscatul mainilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate
precum hiperventilatia sau crizele de apnee (tinutul respiratiei).
 In cadrul comportamentelor problema sunt incluse si autostimularile,
stereotipiile,
stere otipiile, comportamentele obsesive care desi nu sunt periculoase
creeaza subiectului un obstacol in dezvoltare, invatare si socializare. Copiii
cu autism risca sa fie absorbiti de jocuri autostimulante care ii impiedica sa
reactionezee la ceea ce se intampla in jurul lor si la cererile celorlalti, sau se
reactionez
pot angaja intr-o activitate obsesiva din care daca sunt intrerupti pot
declansa crize de furie.
 In categoria comportamentelor
comportamentelor problema pot fi incluse si ecolalia
(imediata sau intarziata) si respiratia gresita; acestea
acestea doua fiind la randul
 lor destul de dificil de controlat.

Un comportament neadecvat poate avea una dintre urmatoarele

functii:

 Copilul obtine CEVA in urma acelui comportament – recompensa

materiala sau atentie.

 Copilul SCAPA de o sarcina/cerinta.

 Copilul EVITA o sarcina.

 Efectul obtinut este de autostimulare.

Trebuie sa tinem cont de un lucru foarte important – o singura manifestare a
comportamentului problema nu ne poate spune totul despre el.

Este absolut necesar sa se adune date despre situatiile in care apare si

consecintele care au urmat pentru a determina cauzele si functiile

comportamentului respectiv,
respectiv, si pentru a putea implementa o procedura de
modificare comportamentala eficienta.
Tehnici de modelare a comportamentului

Sesiunea 4
 Tehnici de modelare a comportamentului

 Tehnici de utilizare a recompensei

Recompensa diferentia
diferentiata:
ta: Aproximaril
Aproximarilee cat mai apropiate de rraspunsurile
aspunsurile
asteptate
asteptate ar trebui recompensate mai puternic. Raspunsurile care nu sunt
apropiate de cel tinta vor fi recompensate mai putin.
Recompensa pozitiva (Positive reinforcement) = cand se ofera ceva (este o
procedura pozitiva) care creste frecventa acelui comportament in viitor.

Recompensa negativa (Negative reinforcement) = cand se inlatura ceva, un

stimul, iar acest fapt conduce la crester
cresterea
ea unui anum
anumit
it comportament. De
obicei se inceteaza o situatie care este perceputa de catre copil a fi
fi
frustranta
 Tehnici de utilizare a recompensei

Recompensa diferentiata a altor comportamente / Differential Reinforcement

of Other Behaviors (DRO) - Recompensa este oferita atunci cand pe parcursul
unui anumit interval de timp nu a intervenit comportamentul problema.
Exemple: comportamentul tinta de modificat este agresivitat
agresivitatea
ea asupra
copiilor, trasul de par. Daca intr-un anumit interval de timp dat copilul nu
trage de par un copil el va fi recompensat, chiar daca in acel interval el a
trantit obiecte sau a tipat.
 Tehnici de utilizare a pedepsei

• Time-out este definit ca retragerea posibilitatii de a castiga o recompensa

pentru o perioada specifica de timp, contingent cu aparitia unui anumit
comportament.

• Durata unui time-out ar trebui sa fie

f ie scurta, intre 2 si 10 minute. De regula
o perioada mai mare de 15 min. este aproape totdeauna ineficienta.

• “time-in” situatie recompensatoare – comportament – time-out situatie

recompensatoare.
 .

• Nonexclusion Time-out – persoana nu este scoasa total din mediul

anterior, dar isi pierde accesul la recompensa.

• Exclusion time-out - persoana este scoasa total din mediul anterior pentru
o perioada de timp

• Ignorarea este eficienta doar atunci cand “time-

“time-in” este recompensatoare
pentru copil si putem fi siguri ca am eliminat toate sursele de recompense
pozitive.
 Overcorrection

• Overcorrection
Overcorrection este o tactica de reducere a comportamentelor in care,
contingent cu aparitia unui comportament problema, copilului I se cere sa
efectueze un comportament care necesita un efort suplimentar, dar care
este direct sau logic in legatura cu comportamentul problema. (Foxx and
Azrin 1972, 1973).
 Overcorrection
• Restitutional overcorrection: cand copilului I se cere sa “repare” ce a
stricat datorita comportamentului problema,
problema, aducand mediul la forma sa
originala, si apoi I se cer
ceree sa aduca imbunat
imbunatatiri
atiri mediului astf
astfel
el incat sa
arate mult mai bine decta inainte de producerea comportamen
comportamentului
tului
problema.

Positive practice overcorrection:

overcorrection: atunci cand, contingent cu aparitia unui
• comportament problema, copilului I se cere sa repete realizarea
realizarea corecta a
comportamentului pentru o anumita perioada de timp sau de un anumit
numar de ori.
 .

Extinctie;
Aceasta procedura se refera la evitarea oferirii recompensei pentru un
raspuns care anterior a fost recompensat.

• Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta

rezulta in o
descrestere rapida sau una treptata (continuu vs intermitent)

• Rezistenta la extinctie este “construita in”

in” sistemul intermitent de
recompensare.

Interventii pe antecedent.
Evaluarea
Evaluarea abilitatilor
abilitatilor

Ziua 2, sesiunea 1
Evaluarea abilitatilor - "The Carolina Curriculum
for Infants
Infants and Toddlers with
with Special
Special Needs"
Needs"
 ALCATUIREA
ALCATUIREA PLANULUI DE INTERVENTIE

 Exemple de programe pe etape de dezvoltare

 Analizarea programelor
programelor terapeutice in functie de abilitati.
Evaluarea periodica – urmarirea progresului
utilizand scalele de dezvoltare
 Managementul unei ore de lucru 1 – 1

 Sitting;
 Pauza;
 Notarea;
 Evaluarea situatiei de invatare;
 Vizionarea sesiuni de lucru 1 – 1.
 ORGANIZAREA UNEI SESIUNI DE TERAPIE

INAINTE DE SESIUNE
 Analizarea fiselor, dosarelor anterior completate de catre colegi,
 Stabilirea prioritatilor / obiectivelor zilei respective,
 Alegerea si pregatirea recompenselor specifice pentru comportamente
comportamentele le
ce vor fi modificate,
mo dificate,
 Prega
Pregatirea
tirea stimulilor si materialel
materialelor
or necesare desfasurarii
desfasurarii sesiunii de lucru.
DESFASURAREA SESIUNII DE LUCRU

 Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea corecta

a sittingurilor.
 Parcur gerea unui numar de 8 – 10 programe intr-o sesiune, altele decat
Parcurgerea
cele deja facute in sesiunea anterioara.
anterioara.
 Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat de
concentrare,
concentrar e, in ssitting
itting si intre sittinguri.
 Tinerea copilului ocupat cu diferit
diferitee activitati intre sittinguri.

Organizarea
Organiz
(fara area materialelor cand copilul este ocupat cu o activitate adecvat
autostimulare). adecvataa
 Chemarea si eliberarea
eliberarea de la lucru la timpul potrivit.
 Notarea corecta
corecta la timpul si modul potrivit si cat de precis se poate.
 Urmarirea comportamentelor interferante. Oferirea de solutii in corectia
comportamentala.
 Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecven
frecventa
ta ridicata.
Cererea comunicarii cu copilul permanent sub diferite forme creative.
 Stimularea permanenta a imitatiei si jocului,
 Incurajarea independentei si efectuarea programelor de autosrvire cand
este cazul,
 Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.
DUPA SESIUNEA DE LUCRU
 Notarea tuturor observatiilor
observatiilor necesare, conform cu ceea cec e s-a stabilit in
echipa,
 Informarea parintilor
parintilor in mo
modd obiectiv despre evolutia copilului.
 Ascultarea si implicarea la sedinte.
 Comunicarea / informarea supervizorului cu privire la problemele si
succesele copilului.
 Participareaa cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatir
Participare imbunatatireaea
tratamentului.
 Receptarea feed-back-ului de la colegi si supervizor, si aplicarea lui in
tratament.
 Anuntarea schimbarilor de program din timp, pentru a se putea gasi
solutii.
Evaluarea Situatiei de Invatare

Situaţia
 Sunt materialele
materialele pentru înv
învăţare
ăţare pregătite ?
 Au fost îndepărtate elementele ce distrag atenţia ?
 Este aranjamentul fizic ( me
mediul
diul ) op
optim
tim ?

Sarcina
 Este sarcina clară ?

 Este sarcina potrivită nivelului de funcţionare a copilului ?

 Este sarcina împărţită în părţi componente ?
 Este specificat criteriul sarcinii ?
Instrucţiuni
 Sunt instrucţiunile concise ?
 Sunt instrucţiunile explicite ?
 Reflectă ele nivelul de funcţionare al copilului ?
 Au aceste instrucţiuni un început şi un final
f inal distinct ?
 Sunt instrucţiunile potrivite sarcinii ?
 Sunt instrucţiunile consecvente ?.
 Sunt aceste instrucţiuni prezentate la momentul optim ?
 Este intervalul dintre trial-uri optim ?

Consecinţele
 Sunt consecinţele eficiente (sunt recompensele întăritoare şi “nu “ –urile
informale efective )?
 Sunt consecinţele imediate ?
 Există vreun contrast între
între recompense şi “ nu”
nu”-urile
-urile informale ?

 Sunt însoţite consecinţele primare de o consecinţă secundară ?

 Este corectă frecvenţa recompensei ?
 S-aa dat consecinţa adecvată ?
S-
 Sunt contingenţele oricărei consecinţe bine specificate?

Distincţia Trial-urilor
Trial-urilor
 Este fiecare insinstrucţiune
trucţiune urmată de o consecinţă ?
 Este fiecare trial independent ?

Prompt-uri
 Prompt- ul obţine comportametul dorit ?
Prompt-ul
 Însoţeşte prompt-
prompt-ul instrucţiunea ( i.e., apare simultan sau imediat după
SD) ?


Sunt urile diminuate
Existăprompt-urile
prompt-
recompensă progresiv
diferenţiată şi sistematic
pentru trial-uri
trial ?
-uri promptate ?

Aspecte ale monitorizarii activitatii terapeutului

– prez
prezentarea
entarea formularului de feedback
 Lucru conform Discrete Trial
• SD= Stimul= Cerinta
Include prezentarea
prezentarea unui obiect , a unei instrucţiuni sau a unei întrebări.
SD-ul
SD- ul trebuie să fie clar , simplu şi potrivit nivelului copilului .
 Prezentarea materialele într-un mod consistent .

SD-ul (e.g.,”Priveşte-
 Nu repetaţi SD- (e.g.,”Priveşte-mă , priveşte-
priveşte-mă , priveşte-
priveşte-mă “.)fără ca răspunsul sau non-
non-
răspunsul copilului să fie urmat de o consecinţă ((i.e.,i.e., încheiaţi toate trial-urile).
trial-urile).
 SD-urile trebuie sa fie ferme dar pe un ton normal.

R= Răspuns- Comportamentul în care se angajează copilul .

 Există trei tipuri de răspunsuri:
1.Răspuns Corect – copilul se angajează în comportamentul
comportamentul dorit în 3 secunde după
prezentarea SD-ului .
într-un comportament
2 . Răspuns Greşit – copilul se angajează într- comportament altern
alternant
ant după ce SD -ul a
SD-ul
fost prezentat .
3 .Non-Răspuns
.Non-Răspuns-- copilul nu răspunde în 3 secunde după prezentarea SD-ului
SD-ului .În colectar
colectarea
ea
datelor , u
unn non-
non-răspuns
răspuns se consideră răspuns greşit .
Asiguraţi--vă de lipsa comportamen
Asiguraţi comportamentelor
telor străine ( e.g.,comportamen
e.g.,comportamentt auto-stimulativ sau
auto-stimulativ
răspunsuri multiple ).
 
Limitaţi
timp mai timpul dintre
mare sau maiSD şi răspuns
mică între SDlaşiaproximativ
aproximat
R poate fiivadecvată
3 secunde ..În
În unele
- imediat sausituaţii
până lao 5cantitate
cantitate de
secunde

 SR= Stimul Întăritor – Consecinţa ce urmează răspunsul copilului care

schimbă probabilitatea cu care comportamentul va fi reprodus .
 Oferirea recompensei în urma unui răspuns corect.

 Folosirea de “nu “ informal( i.e., absenţa recompensei) atunci când

copilul demonstrează un răspuns greşit sau non-

non-răspuns după ce i s-a
s-a
prezentat SD-ul .
 Existenţa unei consecinţe imediat după un răspuns .

 PUNCTE TARI

 PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

 Creativitate si initiativa

 Folosirea de recompense bune si creative in timpul liber.

 Comunicarea cu copilul sub diver
diverse
se forme creative.
 Investirea
Investirea de energie in autocorestia comportamentala.
 Observarea copilului si reactionarea corecta la comportamente
comportamentele
le
nepotrivite

 PUNCTE TARI

 PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

 Responsabilitate si devotament in terapie

 Interesul in tratament si evolutia copilului. Bun jucator in echipa in paralel

Interesul
cu bunul lucru cu copilul.
 Ascultarea si implicarea la sedinta. Raport la sedinta al problemelor si
succesului.
 Oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului. Receptarea
fedbackului si aplicarea lui in tratame
tratament.
nt.

 PUNCTE TARI

PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Rezolvarea unor sarcini specifice

 Capacitatea de a face sittingul cum s-a stabilit si notat in sedinta.
Intelegerea obiectivelor.
 Urmarirea comportamentelor
comportamentelor intefer
inteferanta.
anta. Stimularea comunicarii ver
verbale
bale
adecvate copilului, cu frecventa
frecventa ridicata.

 PUNCTE TARI

 PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

 Organizare si management
 Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuie efectuate. Organizarea
Organizarea corecta a
sittingurilor. Ritmul de lucru potrivit copilului. Pastrarea unui nivel ridicat
de concentrare, in sitting si intre sittinguri. Tinerea copilului ocupat cu
diferite activitati
activitati intre sittinguri. Organiz
Organizarea
area cand copilul este ocupat cu o
activitate adecvata (fara autostimulare).
autostimulare). Notarea corecta la timpul potrivit
si cat de précis se poate. Chemarea si eliberarea
eliberarea de la lucru la timpul
potrivit.

 PUNCTE TARI
 PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Generalizare si mentinere
 Generalizarea se refera la schimbare în comportamentul copilului în mod
specific drept rezultat a ceea ce a fost învăţa
învăţatt. Este aproximativ analog cu
“transfer “ .
 Scopul final al terapiei este independenta de aceea generalizarea este un
aspect important care trebuie avut in vedere inca de la inceputul terapiei.

 Generalizarea SD-ului;
Generalizarea
 Generalizarea stimulilor;
 Generalizarea
Generalizarea mediului;
 Generalizarea persoanelor.
Generalizarea Stimulului – Măsura în care un comportament învăţat intr-o situaţie este
după aceea efectuat într-o altă situaţie.

 cu alte persoane – abilitatea copilului de a răspunde unor persoane diferite de cele

implicate în învăţar ea originală .
învăţarea
 în alte medii – abilitat
abilitatea
ea copilului de a răspunde în locuri diferite de “scaun şi
masă “( e.g., pe canapea , pe podea ,la şcoală).
 alte SD-uri – abilitatea copilului de a răspunde la SD –uri diferite ( “ aşează-te aici “
, “stai jos “ , “ ia loc “ ) .
 alţi stimuli – abilitatea copilului de a răspunde la exemple diferite de stimuli faţă
de cei folosiţi la lecţii .

 S1
 S2 R
 S3
 
S4

Generalizarea Răspunsului – Măsura în care, prin învăţarea \unui comportament,

învăţarea
observaţi schimbări în alte comportamente deşi aceste comportamente nu au f
ostînvăţate explicit ( e.g., învăţaţi copilul să îşi strângă jucăriile la SD-ul “strânge
jucăriile “ iar copilul începe în acelaşi timp să arunce gunoiul la coşul de gunoi şi
să-şi pună cărţile pe raft).
R1
R2
 S1 R3
R4
Menţinere – Măsura în care comportamente care sunt menţinute întimp (un
comportament
2, 3este
momentele ,şi 4 ).învăţat la momentul 1 iar copilul menţine comportamentul la
R R R R
I-----------------I-------
I-----------------I---------I----------
--I-----------------I
-------I
T1 T2 T3 T4
Tehnici generale de promovare a generalizarii:

1. Variaţi condiţiile de stimulare în timp.

 Aveţi mai mulţi profesori/terapeuţi şi mai multe stiluri .
 Variaţi stimulii . Învăţaţi mai multe exemple de stimuli (mai multe
fotografii
fotogra fii a diferite pisici ).
 Variaţi cuvintele instrucţiunilor şi ale întrebărilor (“stai jos “ , “ ia loc “ , “
şezi aici “ ).
 Variaţi mediul în care are loc învăţar
învăţarea
ea . Odată ce s-a ajuns la controlarea

SD-ului îndiferite
camere originală
camerasau de învăţar
învăţare
în curte, sau ecereţi
, daţi membrilor
drumul la radio , lucraţi
familiei în
să –şi
desfăşoare activităţile normale în timpul sesiunilor .
2. La început , condiţiile pot fi destul de “artificiale” (SD-urile sunt limitate la
cele mai importante cuvinte , se folosesc recompense tip hrană , etc. ) Totuşi ,
în timp , treceţi la condiţii cât se poate de naturale :
 Transformaţi antecedent
antecedenteleele (SD-uri) în ant ecedente naturale aşa cum vor
antecedente
apărea în afara situaţiei de învăţar
învăţaree (“ Poţi să arăţi triunghiul” versus “
atinge triunghi”) .
 Treceţi la recompense- laude naturale, “ mulţumesc “ , abţibilduri
abţibilduri,, steluţe ,
bani ,etc .
 Transformaţi trial-urile în mai puţin distincte şi mai asemănătoare cu

interacţiunile
recompensareatipice (folosiţi
evidentă ). un limbaj mai natural şi diminuaţi
 Folosiţi stimuli pe care copilul îi va întâlni zilnic (în locul stimulilor plasaţi
pe carduri , folosiţi imagini din cărţi , obiecte din cameră , etc . ).
 Adăugaţi sesiunilor obişnuite , sesiuni de învăţar
învăţaree “incidentale “ la alte
 ore ale zilei (orel
(orelee mesei , în timpul jocului liber , etc. ). Arătaţi stimuli şi
etc.
prezentaţi Sd-uri aşa cum apar în mod natural .

3 . Modificaţi recompensele .
 Folosiţi recompense secundare .
 Subţiaţi programul de recompense pentru recompensele primare şi recompensele
ce consumă timp. La început recompensaţi fiecare răspuns corect , apoi reduceţi
rata sau folosiţi un program aleatoriu (la fiecare al 3- lea sau al 4-lea răspuns).

4.Implementaţi reţinerea informaţiei în procedurile dvs de învăţar

învăţaree .
 Extindeţi durata timpului dintre practicarea
practicarea sarcinilor (treceţi de la practicarea
sarcinii în fiecare zi la 3 ori pe săptămână
săptămână,, la 1 pe săptămână , la 2 ori pe lună , etc
.) Aceste programări sunt incorporate într-un orar de menţinere .

 orare intermitente
Folosiţi
mai rezistente extincţiei. de recompensare astfel încât comportamentele să fie
 Faceţi uz în învăţarea copilului de procedura Trial-uri Extinse.
învăţarea

5 . Învăţaţi copilul comportamente funcţionale astfel încât acestea

să fie indicate şi întărit
întăritee în viaţa de zi cu zi, cum ar fi joaca
adecvată, comunicarea şi sporirea flexibilităţii şi a toleranţei.

Invat
Invatare
are incidentala
incidentala

Dezvoltarea comunicarii spontane/

functionale
Integrareaincopiilor cu tulburari
gradinite de spectru autist
si scoli normale.


Cunostinte necesare
de spectru autist "umbrei"scoala;
in gradinita/ in vederea integr
gradinita/scoala; integrarii
arii copilului cu tulburare
 Atributiile educatoarei
educatoarei - ce trebuie sa faca educatoarea atunci cand are in
clasa un copil cu tulburare de spectru autist?
 Obiectivele generale de atins in scoli/gr
scoli/gradinite
adinite si modalitati de interven
interventie
tie
pentru atingerea lor;