Informatii despre autism

Activitatea fizica
Analiza comportamentala
Asperger vazut din interior
Capacitatea cognitiva
Claritate si simplificare
Comportamente problema
Comunicarea eficienta
Comunicarea totala
Despre copiii cu autism
Integrare senzoriala
Managementul de caz
Preterapia la un copil autist
Sindromul Asperger
Sindromul Rett
Specificul comunicarii
Terapeutul neajutorat
Terapia ABA
Terapia TEACCH
See more at: http://www.cursuriautism.ro/terapia-
aba.php#sthash.Vg03TRA4.dpuf
Analiza comportamental n situaiile de criz in autism
Datorit comportamentelor problem interaciunea i terapia persoanelor cu
autism este ngreunat sau chiar imposibil. Aceasta arat c este imperios
necesar ca modificarea acestor comportamente, n sensul diminurii i nlocuirea
cu alte comportamente adecvate,s se realizeze nc din preterapie. Cercetrile
efectuate de-a lungul timpului de profesionitii n terapia comportamental i din
experiena practic cu copii cu autism s-a demonstrat c cele mai eficiente
tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamental.
Toate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt nvate din experiena
anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv (antecedent) i care
urmeaz imediat comportamentului (consecin). La copilul cu autism pot
aparea cele mai variate i ciudate comportamente problema. Pot fi
comportamente-problem extreme: ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor,
mucatul minilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum
hiperventilaia sau crizele de apnee (inutul respiraiei). n cadrul
comportamentelor problem sunt incluse si autostimulrile, stereotipiile,
comportamentele obsesive care dei nu sunt periculoase creeaz subiectului un
obstacol n dezvoltare, nvare i socializare. Copiii cu autism sunt absorbii de
jocuri autostimulante care i mpiedic s reacioneze la ceea ce se ntmpl n
jurul lor i la cererile celorlali, sau se pot angaja ntr-o activitate obsesiv din
care dac sunt intrerupi pot declana crize de furie. n categoria
comportamentelor problem sunt incluse i ecolalia (imediat sau intarziat) i
respiraia greit; acestea doua fiind la rndul lor destul de dificil de controlat.
Atunci cnd ne confruntm cu un comportament problem, nainte de a aciona
asupra lui trebuie s facem analiza funcional a comportamentului. Este
aproape imposibil s intervenim asupra unui comportament-problem daca nu s-
a neles de ce persoana se comport astfel. De cele mai multe ori
comportamentele problem exercit o funtie de comunicare pentru subiect.
Copilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlali,
pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlali i
asupra mediului. Nu toate comportamentele problem se pot interpreta prin
aceasta dinamica. dar, totui considerm ca aceste comportamente problem
sunt funcionale pentru subiect i pot fi eliminate n cazul substituirii cu alte
comportamente adaptative avnd aceeai valoare funcional.
Cnd facem analiza funcional trebuie s notm frecvena comportamentului
respectiv, intensitatea cu care se manifest, persoanele n prezena crora apare
i s urmrim modelul:
ANTECEDENT - situaia n care a aparut comportamentul respectiv (unde era
copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut s fac, dac a fost interupt
din vreo activitate etc);
COMPORTAMENT - descrierea exact a comportamentului (a ipat, a ipat i
s-a mucat de incheietura mini, a lovit cu mana, a tras de par); cu ct datele
sunt mai clare cu att comportamentul va fi mai bine neles; CONSECINA -
ce s-a ntamplat imediat dup apariia comportamentului problem (ex. copilul a
nceput s ipe pentru c vrea o jucrie iar mama i-a dat jucaria respectiv).
Trebuie s obinem informaii i asupra dinamicii care menine activ acel
comportament: ce funcie ndeplinete (comunicativ sau autostimulant); ce
comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a
ndeplini aceleai funcii. Trebuie s inem cont de un lucru foarte important - o
singur manifestare a comportamentului problem nu ne poate spune totul
despre el. Este absolut necesar s se adune date despre situaiile n care apare i
consecinele care au urmat pentru a determina cauzele i funciile
comportamentului respectiv. Exemplu de comportament problem; cum este
ntrit de consecina primit i cum trebuie acionat pentru a duce la extincia lui.
Comportament:crizele de tipat Antecedent: copilului i se cere s ncheie o
activitate placut pentru a merge la lecii Comportament: copilul face o criz de
ipat Consecina: il mai lsam s se joace puin ca s se liniteasc
EFECTUL: va nva c poate evita leciile dac ip i cu timpul va fi din ce in
ce mai greu s-l oprim din ipat. Modul corect de a ne comporta cu acest tip de
reacie este ca n momentul n care ip s-l oprim din activitatea pe care o face
i s mergem la lecii. Nu facem nici o referire la plans sau ipat ci ne purtam ca
i cum nu am auzi ca plange laudandu-l pentru ct de "frumos te-ai jucat mai
devreme dar acum trebuie sa mergem la lecii". Nefcnd nici o referire la
comportamentul problem acesta va disparea prin extincie pentru c nu a existat
nimic care s-l ntreasc. Pentru a putea preveni acest tip de reacie este foarte
bine s anunm copilul din timp - te mai las 5 minute, apoi trebuie s mergem
la lecii. n cazul copiilor cu autism putem preveni multe reacii neplcute dac i
informm din timp ct mai au la dispozitie pentru activitatea respectiv. Acelai
comportament poate avea funcii diferite la fiecare copil n parte, de aceea nu
putem interveni la toi n acelai mod. Trebuie s analizm de ce se poart
copilul aa nainte s intervenim asupra comportamentului. Un copil poate s
ipe pentru c vrea atenie iar altul pentru c vrea s fie lsat n pace; n fiecare
situaie se va interveni n mod diferit. De ce apare un comportament problem?
A. Copilul obine stimuli sociali sau materiali pozitivi (NTRITOR POZITIV)
Este susinut pozitiv (prin comportamentul problem) de alte persoane care se
apropie de el, i vorbesc, l ating, l blocheaz, l consoleaz, l ceart (cearta
poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp). Exemple:
Copilul ncepe s plng sau s ipe atunci cnd vrea atenie i mama vine i l ia
n brae; va nva c atunci cnd vrea s fie luat n brae trebuie s ipe sau s
plng. Copilul vrea un dulce iar mama i spune c nu mai primete pentru c
deja a mncat unul iar el ncepe s ipe, n cele din urm mama cedeaz i i mai
d ; va nva c poate s-i manipuleze pe cei din jur pentru a obine ce vrea..
Prin acest tip de comportament copilul caut s obina atenia sau ceva ce i
dorete. Dac astfel de comportamente vor fi ignorate ele vor disprea prin
extincie pentru c nu a existat nimic care s le ntreasc.
B. Copilul reuete s evite o situaie perceput ca aversiv ( NTRITOR
NEGATIV). Comportamentul problem este ncurajat negativ n msura n care
o situaie neplcut nceteaz sau se reduce. Copilul poate tri sentimente de
nelinite, fric, plictiseal, frustrare, oboseal, sentiment de incapacitate;
adoptand un comportament problem, astfel de triri se reduc sau dispar cu totul,
deoarece cel care exercita o presiune asupra subiectului i schimb orientarea i
reduce fluxul su de stimuli care produc discomfort copilului. S ne gndim de
exemplu la un copil care se afl la gradini i este solicitat de educatoare s
rspund n mod repetat la fel ca i ceilali copii copilul adopt
comportamentul de a se muca de mini; ca i consecin educatoarea nu l mai
solicit pentru a evita comportamentul neplcut. Prin reacia educatoarei
comportamentul problem va fi ntrit iar copilul va nva s-l foloseasc
pentru a evita situaiile n care este solicitat s rspund. n aceste dou funcii
ale comportamentului problem, efectul produs este extern, este ceva ce se
produce n mediu i n relaiile cu ceilali.
C. Efectul obinut este de natur intern, efect stimulatoriu senzorial.
AUTOSTIMULARE - Copilul emite comportamente care i produc n mod
automat senzaii plcute de tip kinestezic (legnat, nvrtit), tactil (frecarea
degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp), olfactiv (mirositul
diferitelor obiecte), auditiv (fonitul unei hrtii), gustativ (bgatul obiectelor n
gur).
Este mai usor de intervenit asupra primelor dou ( A si B ) pentru c acestea
sunt ntrite de consecinele externe pe care le primete copilul; dac i oferim
alt consecin comportamentul va disprea prin extincie i este mult mai uor
s-l nlocuim cu un comportament adaptativ; n schimb este foarte greu de
intervenit asupra celui de-al treilea tip de comportament problem pentru c este
ntrit prin nsi plcerea senzorial pe care o produce. A fost demonstrat c
dac subiectul se gsete ntr-o situaie de inactivitate, fr implicare direct, cu
frecvene sczute de input senzorial, crete mult probabilitatea de emitere a unor
comportamente-problem autostimulante, care n acest caz ar avea o funcie
homeostatica, i anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea in
Sistemul Nervos Central. Dar comportamentul-problem poate servi i la
reducerea unui flux prea puternic de input. De exemplu s ne gndim la un copil
autist aflat n grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare i ip pe
un fond muzical. Nu trebuie s ne focalizm exclusiv asupra descreterii unui
comportament; trebuie s ne gndim n acelai timp ce comportament dezirabil
i poate lua locul i s-l nvm pe copil noul comportament. De exemplu dac
copilul lovete pentru a obine atenia, este important s eliminm lovitul i s-l
nvam pe copil moduri adecvate de a atrage atenia. n loc s loveasc poate s
spun "uit-te, te rog", "ajut-m" sau s bat uor pe umr. Dac nu l nvm
cum s nlocuiasc acel comportament cu unul adecvat copilul poate s opreasc
acel comportament problem i s dezvolte un nou comportament problem care
s indeplineasc aceai funcie ca i cel iniial.
S lum puin exemplul de mai sus - dac l oprim din lovit atunci cnd vrea
atenie dar nu l nvm un mod alternativ de a atrage atenia copilul poate s
inceap s ipe pentru a atrage atenia i vom avea un nou comportament
problem. Trebuie s alegem metoda potrivit de intervenie pentru fiecare
comportament n parte Metoda care poate duce la extincia unui comportament
n cazul unui copil n cazul altuia poate s ntreasc comportamentul problem.
Cea mai frecvent greeal fcut de prini i terapeui este c uneori
recompenseaz neintenionat un comportament problem creznd c de fapt au
pedepsit copilul. De exemplu: Un copil ncepe s arunce cu jucriile pe jos;
mama vine i l ceart apoi se apuca i strange lucrurile de pe jos. Unele
comportamente ca cel de mai sus pot da satisfacie copilului, comportamentul
poate fi ntrit de reacia mamei (a obinut atenie, mama s-a suprat dar tot ea a
strans lucrurile). Acest tip de comportament nu ar trebui s ne creeze nici un fel
de frustrare, comportamentul copilului poate fi ntrit negativ de simpla expresie
a feei pe care o obine de la ceilali cnd se poart neadecvat. Modul corect de a
aciona este s ateptm pn comportamentul nceteaz apoi i spunem cu calm
s strng lucrurile de pe jos iar dac nu vrea sa-l promptam fizic s o fac. n
timpul leciilor copilul l-a lovit pe terapeut, consecina a fost "time-out" pentru 3
minute (se pune un timer iar copilul este aezat intr-un "loc de pedeaps" timp n
care nimeni nu se uit i nu vorbete cu el). Acest tip de pedeaps poate fi
potrivit dac comportamentul problem apare n timpul unei activiti plcute
pentru copil, dar dac este folosit n timp ce copilul era la lecii pentru el va
deveni un ntritor negativ pentru c folosindu-se de comportamentul problem
va scpa pentru cteva minute de la lecii. Ignorarea Dac nu este periculos
pentru el nsui sau pentru cei din jur, este bine s ne prefacem c acel
comportament nu exist. Copilul cu autism dezvolt de multe ori
comportamente nepotrivite pentru a atrage atenia. n loc s-i oferim atenie i
s-i ntrim comportamentul problem ignorm pur i simplu comportamentul i
ateptm s apar un comportament mai potrivit pentru ai acorda acea atenie,
dar n momentul n care apare un comportament bun trebuie s fim entuziati i
s l ludm pentru lucrul bun pe care l face. n felul acesta copilul nva c
primete atenie doar pentru comportamentele adecvate.
Trebuie s fim ateni la propriul comportament; copiii nva prin imitaie
Este foarte important modul n care ne comportam cu copii notri, cu att mai
mult dac avem un copil cu autism caruia ii este i aa foarte greu s
discrimineze ce comportamente sunt acceptate i care nu. S ne imaginam un
printe care ii loveste copilul spunnd "nu este frumos s loveti!" sau unul care
ip "nu mai ipaaa!". Este de neneles pentru un copil "de ce nu am voie s ip
dac mama ip la mine?!" sau "de ce eu nu am voie s lovesc dar tata m
lovete?!". Atunci cnd sunt frustrai sau suprai ei vor aciona i se vor
comporta la fel cum au vzut c se poart ceilali membri ai familiei.
- See more at: http://www.cursuriautism.ro/analiza-
comportamentala.php#sthash.rlHbpFeH.dpuf\
Activitatile fizice si gimnastica medicala in autism sunt extrem de necesare, si
adesea neglijate in cazul copilulului cu autism:cu cat se dezvolta mai mult
capacitatea coordonarii motrice cu atat mai mult se realizeaza premizele unei
dezvoltari intelectuale care sa puna in valoare intregul potential. Motricitatea
este coordonata de la nivel cerebral, dar si dezvoltarea cerebrala este influentata
de dezvoltarea coordonarii motrice; creierul fiind oxigenat mai mult bineinteles
va functiona la alti parametri; pe fondul unei familii hiperprotective si a lipsei de
miscare o buna parte dintre copii cu autism sunt obezi sau supraponderali
activitatea fizica va contribui la mentinerea unui indice de greutate aflat in
apropierea normalitatii; exercitiul fizic rezolva problemele legate de constipatie;
copilul hiperkinetic isi consuma energia in mod util prin activitate coordonata de
adult fapt care va avea drept consecinta o crestere a capacitatii de atentie si astfel
la masa de lucru vor fi mai eficienti; nivelul autoagresivitatii si
heteroagresivitatii va scadea in urma eliminarii de energie si tensiune prin
exercitiu fizic activitatile fizice sunt mai atractive decat activitatile la masa de
lucru somnul se imbunatateste ; inotul este f recomandat ( toate grupele de
muschi sunt activate)iar ei sunt atrasi de apa
Analiza comportamental n situaiile de criz in autism Datorit
comportamentelor problem interaciunea i terapia persoanelor cu autism este
ngreunat sau chiar imposibil. Aceasta arat c este imperios necesar ca
modificarea acestor comportamente, n sensul diminurii i nlocuirea cu alte
comportamente adecvate,s se realizeze nc din preterapie. Cercetrile efectuate
de-a lungul timpului de profesionitii n terapia comportamental i din
experiena practic cu copii cu autism s-a demonstrat c cele mai eficiente
tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamental.
Toate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt nvate din experiena
anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv (antecedent) i care
urmeaz imediat comportamentului (consecin). La copilul cu autism pot
aparea cele mai variate i ciudate comportamente problema. Pot fi
comportamente-problem extreme: ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor,
mucatul minilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum
hiperventilaia sau crizele de apnee (inutul respiraiei). n cadrul
comportamentelor problem sunt incluse si autostimulrile, stereotipiile,
comportamentele obsesive care dei nu sunt periculoase creeaz subiectului un
obstacol n dezvoltare, nvare i socializare. Copiii cu autism sunt absorbii de
jocuri autostimulante care i mpiedic s reacioneze la ceea ce se ntmpl n
jurul lor i la cererile celorlali, sau se pot angaja ntr-o activitate obsesiv din
care dac sunt intrerupi pot declana crize de furie. n categoria
comportamentelor problem sunt incluse i ecolalia (imediat sau intarziat) i
respiraia greit; acestea doua fiind la rndul lor destul de dificil de controlat.
Atunci cnd ne confruntm cu un comportament problem, nainte de a aciona
asupra lui trebuie s facem analiza funcional a comportamentului. Este
aproape imposibil s intervenim asupra unui comportament-problem daca nu s-
a neles de ce persoana se comport astfel. De cele mai multe ori
comportamentele problem exercit o funtie de comunicare pentru subiect.
Copilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlali,
pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlali i
asupra mediului. Nu toate comportamentele problem se pot interpreta prin
aceasta dinamica. dar, totui considerm ca aceste comportamente problem
sunt funcionale pentru subiect i pot fi eliminate n cazul substituirii cu alte
comportamente adaptative avnd aceeai valoare funcional. Cnd facem
analiza funcional trebuie s notm frecvena comportamentului respectiv,
intensitatea cu care se manifest, persoanele n prezena crora apare i s
urmrim modelul: ANTECEDENT - situaia n care a aparut comportamentul
respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut s fac,
dac a fost interupt din vreo activitate etc); COMPORTAMENT - descrierea
exact a comportamentului (a ipat, a ipat i s-a mucat de incheietura mini, a
lovit cu mana, a tras de par); cu ct datele sunt mai clare cu att comportamentul
va fi mai bine neles; CONSECINA - ce s-a ntamplat imediat dup apariia
comportamentului problem (ex. copilul a nceput s ipe pentru c vrea o
jucrie iar mama i-a dat jucaria respectiv). Trebuie s obinem informaii i
asupra dinamicii care menine activ acel comportament: ce funcie ndeplinete
(comunicativ sau autostimulant); ce comportamente alternative pozitive ar
putea fi folosite de subiect pentru a ndeplini aceleai funcii. Trebuie s inem
cont de un lucru foarte important - o singur manifestare a comportamentului
problem nu ne poate spune totul despre el. Este absolut necesar s se adune
date despre situaiile n care apare i consecinele care au urmat pentru a
determina cauzele i funciile comportamentului respectiv. Exemplu de
comportament problem; cum este ntrit de consecina primit i cum trebuie
acionat pentru a duce la extincia lui. Comportament:crizele de tipat
Antecedent: copilului i se cere s ncheie o activitate placut pentru a merge la
lecii Comportament: copilul face o criz de ipat Consecina: il mai lsam s se
joace puin ca s se liniteasc EFECTUL: va nva c poate evita leciile dac
ip i cu timpul va fi din ce in ce mai greu s-l oprim din ipat. Modul corect de
a ne comporta cu acest tip de reacie este ca n momentul n care ip s-l oprim
din activitatea pe care o face i s mergem la lecii. Nu facem nici o referire la
plans sau ipat ci ne purtam ca i cum nu am auzi ca plange laudandu-l pentru
ct de "frumos te-ai jucat mai devreme dar acum trebuie sa mergem la lecii".
Nefcnd nici o referire la comportamentul problem acesta va disparea prin
extincie pentru c nu a existat nimic care s-l ntreasc. Pentru a putea preveni
acest tip de reacie este foarte bine s anunm copilul din timp - te mai las 5
minute, apoi trebuie s mergem la lecii. n cazul copiilor cu autism putem
preveni multe reacii neplcute dac i informm din timp ct mai au la
dispozitie pentru activitatearespectiv. Acelai comportament poate avea funcii
diferite la fiecare copil n parte, de aceea nu putem interveni la toi n acelai
mod. Trebuie s analizm de ce se poart copilul aa nainte s intervenim
asupra comportamentului. Un copil poate s ipe pentru c vrea atenie iar altul
pentru c vrea s fie lsat n pace; n fiecare situaie se va interveni n mod
diferit. De ce apare un comportament problem? A. Copilul obine stimuli
sociali sau materiali pozitivi (NTRITOR POZITIV) Este susinut pozitiv (prin
comportamentul problem) de alte persoane care se apropie de el, i vorbesc, l
ating, l blocheaz, l consoleaz, l ceart (cearta poate fi un stimul pozitiv
pentru un copil care este ignorat mult timp). Exemple: Copilul ncepe s plng
sau s ipe atunci cnd vrea atenie i mama vine i l ia n brae; va nva c
atunci cnd vrea s fie luat n brae trebuie s ipe sau s plng. Copilul vrea un
dulce iar mama i spune c nu mai primete pentru c deja a mncat unul iar el
ncepe s ipe, n cele din urm mama cedeaz i i mai d ; va nva c poate
s-i manipuleze pe cei din jur pentru a obine ce vrea.. Prin acest tip de
comportament copilul caut s obina atenia sau ceva ce i dorete. Dac astfel
de comportamente vor fi ignorate ele vor disprea prin extincie pentru c nu a
existat nimic care s le ntreasc. B. Copilul reuete s evite o situaie
perceput ca aversiv ( NTRITOR NEGATIV). Comportamentul problem
este ncurajat negativ n msura n care o situaie neplcut nceteaz sau se
reduce. Copilul poate tri sentimente de nelinite, fric, plictiseal, frustrare,
oboseal, sentiment de incapacitate; adoptand un comportament problem, astfel
de triri se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercita o presiune asupra
subiectului i schimb orientarea i reduce fluxul su de stimuli care produc
discomfort copilului. S ne gndim de exemplu la un copil care se afl la
gradini i este solicitat de educatoare s rspund n mod repetat la fel ca i
ceilali copii copilul adopt comportamentul de a se muca de mini; ca i
consecin educatoarea nu l mai solicit pentru a evita comportamentul
neplcut. Prin reacia educatoarei comportamentul problem va fi ntrit iar
copilul va nva s-l foloseasc pentru a evita situaiile n care este solicitat s
rspund. n aceste dou funcii ale comportamentului problem, efectul produs
este extern, este ceva ce se produce n mediu i n relaiile cu ceilali. C. Efectul
obinut este de natur intern, efect stimulatoriu senzorial. AUTOSTIMULARE
- Copilul emite comportamente care i produc n mod automat senzaii plcute
de tip kinestezic (legnat, nvrtit), tactil (frecarea degetelor unele de celelalte,
lovirea palmelor de corp), olfactiv (mirositul diferitelor obiecte), auditiv
(fonitul unei hrtii), gustativ (bgatul obiectelor n gur). Este mai usor de
intervenit asupra primelor dou ( A si B ) pentru c acestea sunt ntrite de
consecinele externe pe care le primete copilul; dac i oferim alt consecin
comportamentul va disprea prin extincie i este mult mai uor s-l nlocuim cu
un comportament adaptativ; n schimb este foarte greu de intervenit asupra celui
de-al treilea tip de comportament problem pentru c este ntrit prin nsi
plcerea senzorial pe care o produce. A fost demonstrat c dac subiectul se
gsete ntr-o situaie de inactivitate, fr implicare direct, cu frecvene sczute
de input senzorial, crete mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-
problem autostimulante, care n acest caz ar avea o funcie homeostatica, i
anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea in Sistemul Nervos
Central. Dar comportamentul-problem poate servi i la reducerea unui flux prea
puternic de input. De exemplu s ne gndim la un copil autist aflat n grupuri
numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare i ip pe un fond muzical. Nu
trebuie s ne focalizm exclusiv asupra descreterii unui comportament; trebuie
s ne gndim n acelai timp ce comportament dezirabil i poate lua locul i s-l
nvm pe copil noul comportament. De exemplu dac copilul lovete pentru a
obine atenia, este important s eliminm lovitul i s-l nvam pe copil moduri
adecvate de a atrage atenia. n loc s loveasc poate s spun "uit-te, te rog",
"ajut-m" sau s bat uor pe umr. Dac nu l nvm cum s nlocuiasc acel
comportament cu unul adecvat copilul poate s opreasc acel comportament
problem i s dezvolte un nou comportament problem care s indeplineasc
aceai funcie ca i cel iniial. S lum puin exemplul de mai sus - dac l oprim
din lovit atunci cnd vrea atenie dar nu l nvm un mod alternativ de a atrage
atenia copilul poate s inceap s ipe pentru a atrage atenia i vom avea un
nou comportament problem. Trebuie s alegem metoda potrivit de intervenie
pentru fiecare comportament n parte Metoda care poate duce la extincia unui
comportament n cazul unui copil n cazul altuia poate s ntreasc
comportamentul problem. Cea mai frecvent greeal fcut de prini i
terapeui este c uneori recompenseaz neintenionat un comportament problem
creznd c de fapt au pedepsit copilul. De exemplu: Un copil ncepe s arunce
cu jucriile pe jos; mama vine i l ceart apoi se apuca i strange lucrurile de pe
jos. Unele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfacie copilului,
comportamentul poate fi ntrit de reacia mamei (a obinut atenie, mama s-a
suprat dar tot ea a strans lucrurile). Acest tip de comportament nu ar trebui s
ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi ntrit
negativ de simpla expresie a feei pe care o obine de la ceilali cnd se poart
neadecvat. Modul corect de a aciona este s ateptm pn comportamentul
nceteaz apoi i spunem cu calm s strng lucrurile de pe jos iar dac nu vrea
sa-l promptam fizic s o fac. n timpul leciilor copilul l-a lovit pe terapeut,
consecina a fost "time-out" pentru 3 minute (se pune un timer iar copilul este
aezat intr-un "loc de pedeaps" timp n care nimeni nu se uit i nu vorbete cu
el). Acest tip de pedeaps poate fi potrivit dac comportamentul problem
apare n timpul unei activiti plcute pentru copil, dar dac este folosit n timp
ce copilul era la lecii pentru el va deveni un ntritor negativ pentru c
folosindu-se de comportamentul problem va scpa pentru cteva minute de la
lecii. Ignorarea Dac nu este periculos pentru el nsui sau pentru cei din jur,
este bine s ne prefacem c acel comportament nu exist. Copilul cu autism
dezvolt de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage atenia. n loc
s-i oferim atenie i s-i ntrim comportamentul problem ignorm pur i
simplu comportamentul i ateptm s apar un comportament mai potrivit
pentru ai acorda acea atenie, dar n momentul n care apare un comportament
bun trebuie s fim entuziati i s l ludm pentru lucrul bun pe care l face. n
felul acesta copilul nva c primete atenie doar pentru comportamentele
adecvate. Trebuie s fim ateni la propriul comportament; copiii nva prin
imitaie Este foarte important modul n care ne comportam cu copii notri, cu
att mai mult dac avem un copil cu autism caruia ii este i aa foarte greu s
discrimineze ce comportamente sunt acceptate i care nu. S ne imaginam un
printe care ii loveste copilul spunnd "nu este frumos s loveti!" sau unul care
ip "nu mai ipaaa!". Este de neneles pentru un copil "de ce nu am voie s ip
dac mama ip la mine?!" sau "de ce eu nu am voie s lovesc dar tata m
lovete?!". Atunci cnd sunt frustrai sau suprai ei vor aciona i se vor
comporta la fel cum au vzut c se poart ceilali membri ai familiei.
Prezentam cateva fragmente din cartea
Sindromul Asperger o poveste de dragoste

in care cei doi membri ai cuplului vorbesc din perspective diferite despre
aceleasi subiecte sau aceleasi intamplari din viata lor. El din perspectiva
persoanei cu sindrom Asperger, ea din perspectiva non autista.

Prefa
Sarah Non - Asperger
Imaginai-v urmtoarea scen, dac vrei. Sunt n autobuz, spre munc, ascult
Barry Manilow pe MP3 player ( este o slbiciune , recunosc) .Mi-a venit o idee
romantic s trimit un mesaj. Trimit acest text iubitului meu: Cnd voi avea 40
de ani , a vrea s merg la Las Vegas, s m mrit cu tine i s-l vd pe Barry.
Nu m atept la un rspuns extraordinar-poate O,draga mea, ce romantic i
plin de sperane pentru viitor eti-dar nu la asta : Ce-ai zice dac te-ai
cstori cu Johnny Vegas in Barry (Glamorgan)?
Sunt ndragostit de un brbat care are sindromul Asperger. Bine ai venit
n lumea mea.
Se pare c sunt destul de multe femei care s-au ndrgostit de asemenea
brbai. Am citit toate crtile , sute de comentarii online pe forumuri i am
urmrit seminarii. Mesajul copleitor pare a fi unul de condamnare. Aceste
femei sunt disperate: pline de resentimente, fr sprijin, furioase i depresive.
Unele dintre aceste femei i-au prsit partenerii acum civa ani dar nc nu
sunt n stare s depeasc momentul i s mearg mai departe. Unele au
dezvoltat chiar caracteristici definite ca un sindrom separat, sindromul
Cassandra Affective Disorder, pur i simplu ca rezultat al timpului petrecut cu
aceti parteneri (Aston 2005). Pronosticul pare s fie universal: dac eti
implicat ntr-o relaie cu un partener care are sindromul Asperger este
foarte posibil s capei depresii, anxiozitate i o scdere a respectului de sine.
Familia i prietenii ti nu vor crede c acel brbat linitit, gentil, muncitor este
rece, distant, un egoist pedant. El s-ar putea s-i spun c tu eti de vin ; c tu
eti rea, exagerat de sensibil, c tu caui cearta i creezi problemele. tiu aceste
sentimente prea bine, recunosc prezena sindromului Cassandra n propria mea
via, mi-am pus la ndoiala propria mea integritate mental pna la pragul
disperrii i m-am auzit de mii de ori aprndu-mi dreptul de a fi suprat. n
ciuda tuturor acestor lucruri , chiar cred c o relaie de acest tip poate funciona
pentru c acum din fericire suntem foarte bine, nu fr un efort considerabil, fr
transformri i compromisuri dar suntem foarte fericii i e minunat.

Keith - Asperger
Nu tiu exact de ce am contribuit la aceast carte. Ei bine, cred c pentru dou
motive simple:
-Primul-Sarah (partenera mea i cea asupra creia se concentreaz atenia mea n
aceast carte) a devenit recent interesat de subiectul Sindromul Asperger
datorit descoperirii noastre comune c, eu, fr ndoial (n opinia mea), sunt
afectat de aceast condiie i ea a nceput o carier n acest domeniu. Unul din
multele lucruri care m-au atras pe mine la ea este abilitatea sa extraordinar de a
observa ce alii nu pot s observe. A fost ideea ei ca noi s scriem aceast carte.
Chiar dac eu nu vedeam scopul, nu am gsit nici un motiv ntemeiat s nu
contribui i s ajut s-i ndeplineasc aceast ambiie de a avea succes cu o
publicaie n acest domeniu. Nu mi-a fi imaginat niciodat c ceva privitor la
modul meu de a gndi (normal pentru mine ) poate fi subiectul unei cri i nc
am ndoieli c ar fi interesant pentru cineva.
-n al doilea rnd , primesc un procent din profitul la vnzarea crii . Nu a
putea s refuz oportunitatea ctigrii a ceva bani n schimbul unei sarcini att
de simple cum este de a scrie despre un subiect att de cunoscut mie- eu.

Iniial ne plnuisem ca aceast carte s fie un efort comun al nostru i s scriem
fiecare separat cte un capitol. S-a dovedit c nu am putut face aa i a fost o
experien n sine din care am nvaat. Lui Keith i-a fost imposibil, lsat singur,
s-i dea seama despre ce ar putea scrie pentru c nu tie dac unele lucruri
relatate despre el ar fi neobinuite sau ar fi de interes. Nu are posibilitatea s se
vad din perspectiva altei persoane lucru care de altfel este o caracteristic a
sindromului. I-a luat foarte mult timp i efort psihic s-i analizeze propriile
gnduri i s le exprime n cuvinte i a avut nevoie de mult susinere pentru
asta. De aceea subiectele atinse n aceast carte au fost gestionate mai ales
de Sarah care i-a exprimat prerile pentru situaiile pe care ea le-a considerat a
fi elocvente pentru condiia de As sau n care a considerat c modul de a privi
din interiorul unui As poate fi folositor i interesant pentru alii. El n general a
rspuns acestor comentarii. Rezultatul a fost c Sarah a scris mai mult n aceast
carte - ceea ce nu a fost intenia sa. Tot ceea ce au scris a avut acordul comun al
ambilor.
......

Dificultate n exprimare i n interpretarea comunicrii non verbale -
contact vizual, limbajul corpului i expresiile faciale-comunicare non
verbal, care ar fi necesar unei depline nelegeri a comunicrii sociale

Keith - Asperger:
A privi ali oameni n ochi doare: Nu tiu ce gndesc acetia i de ce. n general
comunicarea non verbal pentru mine este ca un cmp cu mine. Dup ce am citit
recent o carte despre limbajul corpului , am realizat c sunt atipic cel mai mult
este afectat mesajul pe care l pot evoca prin expresia feei. Mi-a dori mai mult
simplicitate n comunicare. De aceea telefonul este uneori modalitatea perfect
pentru a comunica , pentru c tot ceea ce trebuie spus este spus cu toate c mi
dau seama c nu am ntotdeauna imaginea complet a situaiei n lipsa unui
feeback vizual.
Sarah Non - Asperger:
Keith are contact vizual mai redus dect majoritatea celorlali i uneori nu este
cel adecvat-este ori prea lung sau prea scurt , ceea ce sugereaz c este un
comportament mai mult nvaat dect intuitiv. Pare de asemeni c nu poate citi
detalii ale expresiei feei. Se spune c oamenii cu asperger nu pot primi nici o
informaie prin contact vizual , cum o fac ceilali, de aceea nu vd sensul n a- i
privi pe ceilali n ochi . Interesant este c am ntlnit alte persoane cu
asperger care spun c este prea multa informaie i detalii n ochii i faa cuiva
i trebuie s-i fereasc privirea pentru a se concentra asupra propriilor gnduri.
Keith zmbete deseori sau rde i uneori aceasta pare mai mult o reacie
nervoas ca i cum prin zmbet ar opri orice agresiune asupra lui-este posibil
ca aceasta s fie o consecin a anilor n care primea feedback negativ i era
agresat de ceilali. De asemeni rde la intervale anumite de timp i uneori n
cazuri nepotrivite. Am ntlnit i alte persoane cu asperger care aproape c nu
aveau expresie facial i care aveau manifestari mai pronunate ceea ce implic
alt experien. Limbajul corpului su pare defensiv uneori i prudent, aa cum
spune i el. S-ar putea concluziona c e doar stngaci.
Are de asemeni un obicei al sesizrii celebritilor.Remarc tare i arat spre
persoane care seamn cu cineva foarte cunoscut. Odat a fost fascinat de un
domn despre care el spunea ( un pic prea tare) ca seamn cu George Best.
Crede c jumtate din populaie seamn cu Phil Collins! Aceste persoane nici
mcar nu seamn cu cei de care spune el. M gndesc dac acest lucru se
datoreaza parial inabiliii sale de a distinge feele celorlali combinat cu
capacitatea sa sczuta de a interaciona social.
(ambele caracteristici ale persoanelor cu sindrom Asperger).


Dificultile persoanelor cu sindrom Asperger n a forma prietenii i relaii
sau lipsa acestora

Keith - Asperger:
Sincer,nu am prieteni. tiu civa oameni. Dar nu este nici o persoan despre
care s pot spune sincer c este prietenul meu . Uneori mi se pare c ar fi
folositor s ai prieteni , dar pe de alt parte m ntreb, pentru ce?
N-am avut nicioadat relaii de acest gen n trecut i cu toate astea m-am
descurcat-oricum nu toat lumea te dezamgete i te abandoneaz? n general e
mai simplu s nu-mi bat capul cu asta. Problema este c nu tiu cum s fac
lucrul sta i dup aceea vine durerea c am ncercat i nu am reuit care
depete cu mult beneficiile pe care le-a putea primi dintr-o prietenie.
Sarah Non - Asperger:
n afar de rudele apropiate ale lui Keith , nu am ntlnit niciodat pe cineva
cunoscut al lui. Sunt cteva persoane pe care le ntlnete n mod sporadic
vechi colegi de munc presupun dar asta se ntmpl mai puin de o dat pe an.
Nu am fost nici o data invitat s cunosc pe cineva dintre aceti oameni. Gsesc
lucrul acesta destul de suprtor dar neleg c el nu-i d seama c oamenii n
general fac acest lucru. El reacioneaz copilarete i interesat doar de persoana
lui i nu pare c nelege cum funcioneaz prieteniile. Din punctul su de vedere
conversaiile sociale i discuiile scurte sunt fr sens deoarece simte c din
acestea nu nva nimic. Unii oameni cu As au relaii sociale dar acestea consist
n general din relaii cu persoane cu care au interese comune aa nct baza
acestor relaii este un anumit interes comun i nu socializarea.

Lipsa schimbrilor n comportament, rutina i comportamentul de zi cu zi
in cazul persoanelor cu sindrom Asperger

Keith - Asperger:
Este interesant. Cuvintele rutin i ritual nu descriu realitatea. Nu
caut confortul prin repetiie ci mai degrab ar fi valabil ideea dac un lucru
merge bine nu-l schimba.
Aceasta nu este o decizie contient; e mai mult un rspuns la a afla ce merge.
Gsesc c aa merge la mine i se poate aplica felului cum m mbrac, cum
mnnc, pregtirea matinal -totul. Meninerea aceleai rutine se explic doar
prin faptul c am gsit o metod care funcioneaz i astfel reduc starea de stres
din mine. mi lipsete imaginaia-gsesc o soluie pentru o anumit problem i
o folosesc mereu-poate fi orice de la a purta acelai tip de mbrcminte pn la
a gti aceleai feluri de mncare. Chiar dac hainele s-ar putea s nu fie cele mai
atractive pentru mine sau mncrurile cele mai sntoase, am gsit un set de
parametri care funcioneaz pentru mine , aa c nu trebuie sa fac
altceva.Aceasta m scutete de stresul de a m gndi la aceste lucruri din nou.
Poate fi modificat de, s zicem , interese speciale. mi modific drumul ctre
serviciu i apuc pe drumuri necunoscute din zona local . Am purtat ns aceeai
mbrcminte la servicu n ultimii cinci ani. Hainele i ndeplinesc utilitatea lor,
sunt rezonabile ca i aspect i clduroase i m acoper.

Sarah Non - Asperger:
Mi se pare c este un subiect suprasolicitant pentru multe persoane cu sindrom
Asperger. Situaiile noi creeaza stres care se acumuleaz pn la un punct care
devine critic.Probabil c revenind mereu la o metoda cunoscut a rezolvrii unei
sarcini, posibilitatea apariiei situaiilor necunoscute i nesigure este
redus.Tony Attwood (2002) sugera c rutina face viaa predictibil i nu las
posibiliti pentru schimbare. De exemplu , mbrcatul ntr-o anumit succesiune
i folosirea acelorai haine ndeprteaz necesitatea de decizie cu privire la ce
voi mbrca sau dac anumite accesorii au fost uitate. Aceasta permite s rmn
mai mult timp i capacitate pentru ndeplinirea altor lucruri cotidiene. Dac acest
lucru se aplic mai multor domenii va duce la scderea stresului individual.
Keith pare c are mai puine ritualuri dect majoritatea persoanelor As pe care
le-am ntlnit. Am auzit de familii care sunt ancorate puternic n ritualurile i
programul partenerului cu asperger, care insist s se mnnce la anumite ore i
decide ce anume tipuri de mncare vor fi consumate. Keith este foarte flexibil n
acest sens.
Are obiceiul de a se mbrca n acelai fel n fiecare zi. Inflexibilitatea lui Keith
se manifest mai mult n acest sens. Orice alt idee noua sau concept are nevoie
de luni de zile pentru a fi preluat de ctre el. Igiena sa personal este important
nu chiar un ritual dar ceva ce trebuie ndeplinit fr gre. De fapt este o vorba
de respect printre altele, cred.

Comportament fizic repetitiv specific persoanelor cu sindrom Asperger

Keith - Asperger:
mi pocnesc degetele i cred c fac asta de la vrsta de opt ani.
Uneori balansez, ritmic, o saco de cumprturi n fiecare mn ceea ce face s
simt o micare de rsucire i o senzaie de greutate plcut. Cu un timp n urm
mi micam ritmic piciorul chiar o micare de basculare a piciorului pe care l
sprijineam pe cellalt sau loveam repetat cu vrful piciorului podeaua- dar am
ajuns la concluzia c asta este prea ciudat aa c m-am oprit. tiam c pocnirea
degetelor produce un sunet suprtor (dup cum spun majoritatea oamenilor) dar
nu tiam c este tot o manifestare specifica sindromului Asperger.

Sarah Non - Asperger:
Ah, da , i contorsioneaza tot corpul i i pocnete ncheieturile. De asemeni
pocnete tocul pantofului i degetul mare de la mn de mas atunci cnd scrie
sau se gndete i bate cu degetul mare de la picoare n podea. Arat ciudat n
propriul corp i n lume, n acelai timp. Are tendina s-i rsuceasc minile ,
s i le zglie prnd c nu are schelet , foarte mult ca i un copil mic.Are un
obicei foarte suprtor s-i pocneasc toate ncheieturile de la degete, mn, i
umeri foarte puternic i cu zgomot, indiferent unde se afl i cu cine.Am vzut o
ntreag camer de oameni nfiorat de zgomotele lui.
L-am ntrebat dac a mai vzut la altcineva s fac acest lucru n public i mi-a
spus c nu. L-am ntrebat dac nu crede c aceasta se datoreaz faptului c n-ar
fi de acceptat din punct de vedere social i mi-a spus:Nu asta nseamn doar
c ceilali nu sunt att de dezinvoli ca i mine i place foarte mult s provoace
reacii n rndul celorlali momentele sale de mojicie aa cum le denumete el.
Am vzut alte persoane cu sindrom Asperger care mormie, fac zgomote n
timp ce mnnc, rgie repetat fr s-i cear scuze, bat cu degetele n mas
cnd sunt stresai sau relaxai; am ntlnit i persoane cu sindrom Asperger care
nu au autostimulari vizibile.

Focalizarea pe detalii in detrimentul ntregului

Keith - Asperger:
A fi putut spune c nu mi se ntmpl dac recent Sarah nu mi-ar fi artat c
chiar dac eram sau nu contient de acest lucru (i probabil c nu eram), ntr-o
ocazie am petrecut exagerat de mult timp cu inutile fieli cnd am btut ceva
pentru pregatirea mncrii.Acum mi vine n memorie un alt exemplu, un coleg
de serviciu m acuz c atunci cnd sunt ntr-o main nchiriat sunt singura
persoan care apas pe toate butoanele i ntreruptoarele i se uit n toate
ungherele i colurile.

Sarah Non - Asperger:
Nu face acest lucru ntr-o msur mare. i place s analizeze i s repare
lucrurile. Este un mare perfecionist i i place s fac lucrurile bine, de obicei pe
termen lung. Ador ce-i special, instrumentele i uneltele scumpe , care sunt
plcute ca i estetic i la atingere. Spus mai conceptual , aproape c-i e greu s
vad impactul comportamentului su asupra imaginii de ansamblu. Pare c
exist pentru el mai mult prezentul trecutul este uitat, viitorul nu poate fi
imaginat aa c aciunile sale nu pot fi conectate la celelalte. Cred c de aceea i
se pare greu de neles cum cineva poate rmne suprat din cauza unui lucru
ntmplat demult pentru el fiecare eveniment este separat , solitar i se termin
repede.

Sensibilitatea senzorial in cazul persoanelor cu sindrom Asperger

Sarah Non - Asperger:
Alt aspect n care cei cu As sunt afectai este experiena senzorial. unele
persoane sunt foarte mult sau puin sensibili la senzaiile fizice cum ar fi
atingere, gust, zgomot, etc. Unele persoane se simt copleite i suprancrcate
cnd primesc prea muli stimuli senzoriali, ceea ce poate s-i determine s se
retrag sau s se izoleze ntr-o anumit msur. Aceasta poate avea ca efect furia
i frustrarea pentru unii sau anxietatea i retragerea n sine pentru alii n funcie
de strategia fiecruia de a face fa situaiei.Aceasta sensibilitate este diferit
pentru fiecare; pentru unii este o problem uria dar doar n aria senzorial ,
pentru alii este medie dar n mai multe arii. Am ntlnit recent pe cineva care
avea o reticen n a-i spla lucrurile deoarece gsea foarte reconfortant mirosul
propriilor ciorapi murdari! Simea calmul i plcerea pe care i-o ddeau acetia.
Keith este i el afectat de stimulii senzoriali.Cel mai dificil mediu de suportat
pentru el sunt fast food-urile.: zgomot, prea multe opiuni, culori puternice, lume
mult. Pub-urile i barurile pot s-i creeze dificulti similare pentru c e greu
pentru el s participe la conversaii cnd nu poate auzi n totalitate ce se spune.
Are probleme n a decela vocile de zgomotul de fundal. Chris Slater-Walker
menioneaz aceeai dificultate n cartea An Asperger Marriage(2002).

Keith - Asperger:
Este destul de greu de cuantificat. Pentru c nu am o nelegere contextual a
ceea ce se spune este greu pentru mine s extrag ideaa dintr-o conversaie
parial. Combinat cu tendina mea de precizie , mi se pare c orice cuvnt care
lipsete dintr-o afirmaie sau o ntrebare m mpiedic s neleg sensul. Deci
mi este greu s funcionez n medii glgioase. Zgomotele i mirosurile pot fi
suprtoare. Aceleai mirosuri neplcute creeaz aceeai stare de discomfort, n
cazul zgomotelor ns efectul poate varia; sunt momente cnd pot asculta
muzica dat la maxim i altele cnd de abia pot suporta o intensitate sczut a
acesteia.
...

Probleme intalnite la adolescentii cu Sindrom Asperger







Adolesceni cu Tulburare Asperger nediagnosticai pana in jurul varstei
pubetatii manifesta urmatoarele probleme:
triri depresive
idei de inutilitate
ideaie suicidar
retracie i izolare social

Pana la data depistarii sindromului Asperger caracteristicile generale ale
copiilor au fost:
performane cognitive bune
suportul educaional
implicarea familiei n facilitarea relaionrii sociale
Toate acestea au condus la estomparea adevratei probleme: incapacitatea de a
iniia i a menine contacte sociale

Cum i caracterizeaz prinii cand se adreseaza specialistului pentru rezolvarea
problemei:
naivi
sinceri
nu au neles niciodat glumele celorlai
nu tiu s mint
pot fi uor pclii
trist,
privire mirat,
parc nu nelege de ce este trist,
copiii rd de el la coal dei nva bine,
nu mai vrea s mearg la coal,
dintotdeauna a fost retras, nu se joac cu ceilali copii,
este contiincios, i face leciile, are note bune,
insomnie,
agitaie extrem


Un adolescent cu sindrom Asperger ce a manifestat refuz de a mai merge la
coal i de a mai iei din casa se exprima in urmatorii termeni:
coala este un ecosistem dezorganizat...
comarul numit via ...
copiii sunt nite bestii care te atac pe la spate"

Alt adolescent cu sindrom Asperger relata:
copiii nu m iubesc dei eu nv bine
eu vreau ca toi s fie coreci i s o asculte pe Doamna
nu tiu de ce nu m iubesc i nu se joac cu mine
copiii trebuie s fie cumini, asculttori, s respecte regulile




Theory of Mind ( TM ) si sindromul Asperger

Persoanele cu sindrom Asperger manifesta mari probleme in privinta TM.
TM reprezinta capacitatea de a interpreta statusul mental al lui i al celorlali.
TM are rol n:
-dezvoltarea relaiilor sociale,
- adaptare,
- rezilien,
- psihopatologie,
Aceasta functie este programat genetic.

Persoanele cu tulburare Asperger au capacitate sczut de a rspunde spontan,
incontient la nevoile celor din jur. Persoanele cu sindrom Asperger nu au
capacitatea de a anticipa aciunile celor din jur.
Deci, putem concluziona, persoanele cu Tulburare Asperger au deficit in
privinta TM = incapacitatea de a numi, percepe i interpreta statusul mental (de
ex. credine, emoii, atitudini, valori, gnduri, dorine, scopuri, obiective i
motive) al celor din jur.


Mentalizarea si sindromul Asperger

Persoanele cu sindrom Asperger manifesta mari probleme in
privinta mentalizarii.
Mentalizarea reprezinta capacitatea de a interpreta statusul mental al lui i al
celorlali.
Mentalizarea are rol n:
-dezvoltarea relaiilor sociale
- adaptare
- rezilien
- psihopatologie
Aceasta functie este programat genetic.


Persoanele cu tulburare Asperger au capacitate sczut de a rspunde spontan,
incontient la nevoile celor din jur. Persoanele cu sindrom Asperger nu au
capacitatea de a anticipa aciunile celor din jur.
Deci, putem concluziona, persoanele cu Tulburare Asperger au deficit de
mentalizare = incapacitatea de a numi, percepe i interpreta statusul mental (de
ex. credine, emoii, atitudini, valori, gnduri, dorine, scopuri, obiective i
motive) al celor din jur.

Rolurile mentalizrii:
-st la baza contiinei de sine
-ne permite s avem un sentiment de sine intuitiv i explicit
-reprezinta baza relaiilor semnificative, de durat, deoarece
cele mai nsemnate relaii presupun o ntlnire a minilor
-reprezinta cheia auto-adaptrii i auto-orientrii
-asigura reciprocitatea in relationare.

Abiliti care depind de o mentalizare corecta:
- capacitatea de a da sens situaiilor dificile,
- capacitatea de a susine o atitudine pozitiv prin speran, iniiativ i
acceptare,
- capacitatea de a experimenta autoritatea derivat din sentimentul de
responsabilitate, pentru propriul nostru comportament,
- capacitatea de a avea un sens al scopului i de implicare n aciuni benefice i
motivante, bazate pe valori comune,
- capacitatea de a comunica i rezolva probleme urmrind clarificarea i
exprimarea adevrului,
- flexibilitate i umor,
- capacitatea de a te simi conectat i de a da i primi ajutor,
- capacitatea de a avea o expresie emoional deschis i mprtirea unui
numr mare de sentimente,
- capacitatea de a avea empatie reciproc care ne permite s vedem att
perspectiva noastr ct i a celeilalte persoane.




Capacitatea cognitiva in autism
Datorit faptului c funciile intelectuale sunt inegal retardate la copilul autist,
stabilirea coeficientului de inteligen este irelevanta.
Claritate si simplificare in viata copilului cu autism
De ce sa aducem claritate in lumea copiilor cu o Tulburare din Spectrul
Autist ?
Neclaritatea din mediul inconjurator (din cadrul familiei/scolii/gradinitei) il face
pe copilul cu autism sa se simta ca intr-o jungla sociala.
Zgomotul, aglomeratia, multitudinea de stimuli care bombardeaza sistemul lor
perceptiv, lipsa regulilor, a explicatiilor din partea celor apropiati, necunoasterea
intentiilor celorlalti (lipsa capacitatii de predictibilitate) duc la: confuzie,
anxietate, agitatie, nervozitate, comportamente auto/hetero-agresive,
comportament haotic, stereotipii, depresie.
Prelucrarea informatiilor pentru copilul cu autism - un haos de impresii.
Insuficienta intelegere a limbajului, felul diferit in care percep mediul
inconjurator, lipsa de percepere a lantului logic al intmplarilor, problemele
legate de capacitatea de organizare a informatiilor, stimulilor, problemele de
comunicare, lipsa capacitatii de prelucrare corecta a stimulilor multipli duc la
neclaritate, stres, nesiguranta, comportamente problematice/ tulburari de
comportament, stima de sine negativa, scazuta.
Asadar, in viata copiilor cu autism, este nevoie de: Claritate si Simplificare! !
Solutionarea problemelor persoanelor cu autism vizeaza urmatoarele aspecte:
Atitudinea adultului: acceptare, politete, adaptabilitate, stil orientativ.
Clarificarea urmatoarelor aspecte din viata persoanelor cu autism: activitatile,
spatiul (mediul, incaperile), persoanele, stimulii, timpul.
Scopul clarificarii si simplificarii in viata persoanelor cu autism
Aduce previzibilitate in viata, o fac mai putin derutanta
Diminueaza comportamentul problematic si stresul
Faciliteaza spiritul de actiune independent
Creeaza posibilitati de schimbare
Stimuleaza stima de sine
Un mediu neadaptat pentru copilul cu autism inseamna:
Spatiu: prea aglomerat, dezordine
Mediu social: complex, schimbator
Insotitori: multi specialisti, stiluri diferite, cerinte diferite
Adaptarea mediului (de invatare/de locuit/de joc etc) pentru copiii cu
autism

Pentru a adapta optim mediul in care locuieste, lucreaza, invata, se joaca un
copil cu autism, trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte si intrebari:
Spatiul: unde mananca/lucreaza/se joaca etc?
Timpul: cnd?, ct timp?, ce urmeaza?
Sarcina: ce are de facut, cte activitati, de cate ori?
Materialul: cu ce se joaca, mananca, doarme, lucreaza etc?
Ajutor: cu cine lucreaza, se joaca, se plimba etc?
Sistemul de lucru: cum lucreaza, se joaca, merge la scoala, mananca etc?
Clarificarea spatiului pentru copiii cu autism: UNDE si CE face
Unde trebuie sa mannce, sa lucreze, sa se joace etc?
Este necesar sa invete functionalitatea unui spatiu!
Sa invete sa asocieze: activitatea (CE) - locul (UNDE) - comportamentul
(CUM)
Sa fie un spatiu semnificativ!!
Exemple de modalitati de oferire a sarcinilor:
1. Pe raftul din stnga: sarcinile care trebuie executate atunci, in acea
activitate. La finalizarea unei sarcini, obiectele sunt asezate inapoi, de
unde au fost luate.
2. Pe raftul din stnga se afla sarcinile care trebuie executate, iar pe raftul
din dreapta se aseaza sarcinile executate.
3. Sarcini oferite, in ordine, pe cartonase (pictograme), la nivelul ochilor.
Secventele de sarcini sunt individualizate. Pictograme pot fi de tipul:
imagine alba pe fond negru sau de tipul: desen negru pe fond alb, cu
denumirea scrisa sub desen.
4. Pictogramele nu sunt la nivelul ochilor. Prezinta orarul unei intregi
saptamani, pentru un grup de copii. (presupune unnivel inalt de intelegere,
de orientare si organizare pentru ca un copil sa isi caute orarul si sa isi
organizeze siua in functie de acesta).
Exemple de strngere a sarcinilor:
1. In dreapta - pe rafturi, in dulap, pe masa.
2. Sub lista de pictograme, intr-o cutie.
Clarificarea timpului pentru copiii cu autism: CND ? CT TIMP ? CE
URMEAZA ?
Datorita faptului ca nu intelege ce se intmpla si in ce ordine se intmpla
lucrurile, copilul autist se afla in continua nesiguranta (anxietate). De aceea
vizualizarea schemei de zi compenseaza gndirea si comportamentul
neorganizat, impulsiv si focalizat autostimulativ.
Schema de zi constituie o forma de comunicare a copilului autist/ cu copilul
autist. De aceea este important sa alegem tipul de zchema de zi, potrivit
nivelului de dezvoltare si intelegere la care se afla copilul in cauza.
Asadar, schema de zi poate fi sub forma de:
Obiecte concrete sau simbolice
o cana inseamna ca mncam (obiect concret),
o ursuletul inseamna ca mergem la somn, ghiozdanul mov inseamna ca mergem
la plaja (obiete simbolice)
Fotografii exact ale obiectelor ce urmeaza a fi folosite
Desene
Pictograme
Cuvinte/text scris
Durata unei scheme de zi (cte activitati sunt anuntate o data?)
O activitate
Doua/trei
Jumatate de zi
Toata ziua
O saptamna, o luna, un an
In functie de nivelul de intelegere al copilului, de gradul de severitate al
autismului si de existenta sau nu a deficientei mintale si a severitatii acesteia.
Sugestii pentru utilizarea schemei de zi pentru copilul cu autism
Copilul trebuie sa o utilizeze activ
o copilul ia obiectul semnificativ pentru activitate, il duce la locul unde va avea
loc aceasta si acolo il va pune la locul stabilit).
o copilul strange la finalul activitatii pictograma/ poza/ cuvntul, in cutiuta
stabilita sau taie/bifeaza cu creionul activitatea.
Doar sa se uite pe orar, sa observe, adultul indicndu-i activitatea finalizata (nu
este de recomandat!)
Rutina puterea obisnuintelor/obiceiurilor este utila in activitati de genul:
spalatul pe dinti, toaleta zilnica, masa, activitatile educative etc. Pentru a
preveni rutina inutila si in activitatile care in mod firesc sunt schimbatoare sau
care nu depind de noi in totalitate (ex. cumparaturile, plimbarile, vizitele etc),
este indicat sa aducem regulat schimbari in schema de zi. Aceste schimbari
trebuie insa anuntate, copilul trebuie pregatit pentru schimbarea care va
interveni si aceasta trebuie facuta pentru inceput in mod controlat deoarece
modificarea neanuntata a orarului conduce la deruta (anxietate).
Asadar faceti din schimbare o rutina.
Tineti cont de particularitatile persoanei cu autism.
Tineti cont de nevoile persoanei cu autism.
Adaptati ct mai multe elemente din cotidian.
Reduceti stresul.
Psihopedagog Raluca Cordunianu-
Comportamente problema
la copiii cu autism

FORME ale comportamentelor problema

1. ECOLALIA:
Majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj
ecolalic. Vorbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr-o fraza
sau chiar toata fraza pe care a auzit-o. Uneori repeta imediat ceea ce a auzit iar
alteori se intampla sa o faca mai tarziu. Multi copii din spectrul autist utilizeaza
ecolalia, fara a intentiona sa comunice.
nu inteleg ceea ce spunem sau cerem
desi inteleg ce am cerut nu stiu cum sa raspunda

Strategii:
Modificarea situatiilor care pot fi stresante sau anxiogene pentru copil
Simplificarea mesajelor verbale adresate copilului
Furnizarea de modele verbale adecvate (In loc de: Vrei sa mergi la baie,
Mark?, mai bine:Vreau sa merg la baie. )
Folosirea suportului vizual (imagini, pictograme)
Folosirea unor strategii alternative de comunicare pentru a facilita
comunicarea expresiva.

2. STEREOTIPIILE IN AUTISM:
Copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca se
folosesc de obiecte pentru a face asta, sau de anumite parti ale corpului -
fluturatul mainilor este un comportament foarte des intalnit la copiii cu autism,
lovirea repetata a unui obiect, balansarea continua etc.

Strategii:
Ocupati-i timpul
Acceptati-le pentru ca sunt o strategie de eliberare a tensiunii sau datorita
unor probleme de integrare senzoriala
Stabiliti un spatiu si momente anume cand va putea sa isi manifeste
stereotipiile
Aveti in vedere ca in timp, ele dispar, isi pierd din instensitate sau sunt
inlocuite de altele

3. AGITATIA MOTORIE IN AUTISM:
Strategii:
Micari lente.
Activitati sau miscari repetate.
Micari sau activitati fr multe variaii.
Activitatile previzibile si dorite.
Lucrurile cunoscute.
Activitatile de lung durat.

4. DIFICULTATI DE CONCENTRARE A ATENTIEI IN AUTISM:
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist isi pierd usor concentrarea, le este
distrasa cu usurinta atentia, mai ales atunci cand sunt mici. Nu toti dezvolta
abilitatea de a cerne ceea ce este neimportant si datorita faptului ca ideile lor
despre relevanta si interese sunt diferite de ale celorlalti si deoarece ei nu detin
abilitatea de a acorda prioritate itemilor importanti din numarul vast de semnale
senzoriale cu care suntem asaltati cu totii zi de zi.
Chiar si atunci cand selecteaza ceea ce trebuie, nu reusesc totusi sa isi
mentina atentia pentru mult timp datorita competitiei celorlalti stimuli. Multi
copii cu TSA au perceptia senzoriala alterata.

Strategii:
folositi schema vizuala astfel incat copilul sa stie ce trebuie sa faca
atrageti-i atentia rostindu-i numele inainte de a-i da o sarcina
solicitati contactul vizual/ atentia inainte de a-i da o sarcina
asigurati-va ca spatiul in care lucreaza este cunoscut sau bine delimitat de
spatiile cu alta functie (de joaca)
dati-i o pictograma cu activitatea pe care o desfasoara in momentul
respectiv astfel incat sa ii reaminteasca ceea ce are de facut, sa se
reintoarca la sarcina.
asigurati-va ca atmosfera de lucru nu este galagioasa/ cu multi stimuli
pentru a-i distrage atentia si ca locul copilului nu este in apropierea unor
surse de distractibilitate.

5. COMPORTAMENTE BIZARE IN AUTISM:
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist bat din palme atunci cand sunt
bucurosi sau clipesc adeseori, au diverse grimase, au un ras bizar, nepotrivit,
repeta la nesfarsit anumite fraze, adulmeca sau emit diverse sunete. Abia atunci
cand cresc aceste comportamente devin ingrijoratoare deoarece sunt evidente,
sar in ochi si pot atrage comentarii rautacioase din partea celor care nu inteleg.

Strategii:
acceptati-le ca un mod de exprimare a placerii sau ca o sursa de comfort
pentru copil, prin care isi alina stresul;
discutati impreuna cu ceilalti copii despre aceste comportamente pentru a-
i ajuta sa inteleaga si sa le accepte;
gasiti o alternativa acceptabila pe care sa i-o oferiti copilului;
recompensati copilul pentru momentele in care nu face acel
comportament.

6. OBSESIILE IN AUTISM:
Copiii din Spectrul Autist au de obicei interese de care sunt absorbiti in
totatlitate si care persista in timp, uneori pana la excluderea altor subiecte,
domenii. In copilarie, aceste interese pot fi ca de ex. Locomotiva Thomas si
dinozaurii, dar cand cresc aceste interese sunt inlocuite de subiecte care necesita
o cunoastere detaliata aproape la nivel de enciclopedie despre cateva sau chiar
un domeniu de interes precum orarele. Aceste interese nu presupun integrarea
informatiile intr-o povestire in mod creativ si nu necesita interactiunea cu alte
persoane care sa necesite empatie sau imaginatie. Ei vorbesc adeseori despre
interesele sale intr-un mod obsesiv si incerca sa impuna subiectele de
conversatie dorite de ei. De multe ori acesti copii sunt interesati de ceilalti atata
timp cat acestia le impart pasiunile, interesele si nu pot intelege ca alte persoane
nu le impartasesc neaparat pasiunile. Deoarece nu sunt capabili sa citeasca/
inteleaga aluziile non-verbale, nu sunt constienti cand ceilalti nu mai sunt
interesati.
Jocul repetitiv si interesele obsesive reduc, cu siguranta, din stresul copiilor cu
Tulburari din Spectrul Autist dar pot fi si un inlocuitor/ substitut pentru
conversatiile reale si jocul imaginativ pe care le considera dificile.

Strategii:
Acorda timp si un loc specific in care copilul sa isi poata aborda
subiectele/activitatile preferate;
Deviaza subiectele intorcand copilul bland dar ferm la activitatea pe care
o desfasoara atunci cand el doreste sa vorbeasca doar anumite subiecte;
Foloseste subiectele, temele preferate pentru a exersa deprinderile
conversationale, incluzand chiar unul, doi copii;
Extinde subiectul preferat si coreleaza-l cu alte subiecte asemanatoare.

7. TULBURARI ALIMENTARE, DE SOMN IN AUTISM etc
Uneori persoanele cu TSA au probleme in ceea ce priveste alimentatia (prefera
doar un anumit aliment si refuza orice alta mancare, prefera o mancare de o
anumita culoare, mananca rar si putin etc), somnul (au probleme la adormire sau
la trezire, se trezesc in timpul noptii neputand adormi la loc, nu dorm singuri, se
dezbraca in timpul somnului etc), autonomia personala (isi insusesc mersul la
toaleta greu, tarziu, nu mananca singuri, nu se pot imbraca/dezbraca singuri etc).

Strategii:
Incepeti de mic sa ii formati deprinderile de autonomie personala
Fiti consecventi si constanti. Continuati continuati continuati
Una preferata - una nedorita (la masa)
Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in alimentatie.

8. AGRESIVITATEA IN AUTISM:
Una dintre simptomele comune la copiii cu autism este agresivitatea.
Forme:
auto-agresivitate;
hetero-agresivitate (spre persoane sau obiecte) - verbala;
fizica.
Este de obicei:
un semn de frustrare,
un semnal pentru a atrage atentia
amandoua.
Multi copii dezvolta acest gen de comportament. Nu trebuie niciodata sa
reactionati violent la astfel de reactii.
Deoarece situatiile de agresivitate pot fi periculoase atat pentru copil cat si
pentru ceilalti, copilul in cauza are nevoie de mai multa atentie si supraveghere.
Adeseori prima optiune pentru reducerea agresivitatii, sugerata de medici, este
medicatia.
In momentele de furie persoanele cu Tulburari din Spectrul Autist nu par a fi
capabile sa se opreasca si sa se gandeasca la o alternativa potrivita pentru a
rezolva situatia.

Strategii:
Urmariti nivelul de stimulare senzoriala;
Nu lasati copilul singur odata inceputa criza de agresivitate;
Mentineti un ton neutru;
Daca este posibil, aranjati mediul fizic astfel incat sa preveniti ranirea sau
fuga copilului;
Pregatiti un spatiu cu perni si saltele moi, fara mobile sau obiecte de care
s-ar putea lovi copilul;
Descoperiti ce anume provoaca aceste situatii si sa puteti sa le preveniti pe
viitor;
Dati copilului obiecte moi care sa impiedice ranirea sa;
Utilizati o casca pentru a preveni lovirea capului;
Fiti cu un pas inaintea sa pentru a preveni situatiile de agresivitate,
redirectionati-i atentia, activitatea;
Ignorati atunci cand comportamentul este fata de obiecte sau verbal, este
de intensitate mica si nu dauneaza.

CAUZE ale comportamentelor problema in autism

1. PROBLEME DE INTEGRARE SENZORIALA IN AUTISM:
Copiii din spectrul autist au dificultati in integrarea senzoriala: fie ca este vorba
despre hipersensibilitate sau de hiposensibilitate, de canalul auditiv, de cel
vizual sau cel olfactiv, de preluarea stimulilor doar de la un singur canal, de
dificultati de perceptie si integrare a informatiilor sosite pe diferite cai
senzoriale, toate acestea si multe altele demonstreaza tulburari in integrarea
senzoriala.

inei cont de:
stimulii senzoriali din mediul su, care-l deranjeaz
modul in care v prezentai in fata copilului
este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea tuturor informaiilor
Pstrai vizualizarea simpl i uor de organizat;
Respectati dificultatile legate de stimulii senzoriali;
Invatati-l sa spuna/ arate ce il deranjeaza.

2. DIFICULTATI DE ORGANIZARE IN AUTISM:
O alta carcateristica tipica copiilor cu TSA este dificultatea in organizarea
propriei persoane si a lucrurilor ce le apartin. Ei pot avea probleme cu timpul si
spatiul, nu cunosc locul/ nu aseaza la locul lor obiectele personale, nu pot
organiza evenimentele pe parcursul unei zile, nu isi pot organiza singuri viata in
functie de nevoi, evenimente, persoane etc, isi uita acasa cele necesare pentru
scoala.

Strategii:
Insemnati obiectele copilului pentru a fi mai usor de identificat;
Folositi strategii de vizualizare (schema de activitati, programul zilei,
calendare, jurnale etc)
Invatati-l conceptele de acum, inainte, dupa, primul, ultimul,
urmatorul, intai etc pentru a sprijini orientarea spatio-temporala
Secventializati activitatile
Fiti clar cand dati sarcinile
Folositi cooperarea intre copii (gasiti un coleg care sa il sprijine la
momentele organizatorice, sa aiba grija de obiectele personale la scoala
etc).

3. SCHIMBARILE IN RUTINA SI TRANZITIILE :
Copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist le place ca totul sa fie previzibil si de
aceea sunt foarte rezistenti la schimbarile din rutinele zilnice. Ei au o mare
dorinta pentru ca lucrurile sa ramana la fel pentru ca aceasta le ofera comfort. De
aceea de multe tranzitiile se fac dificil, ivindu-se probleme, copiii manifestand
rezistenta.

Strategii:
Folositi schema vizuala sau planurile de tranzitie;
Pregatiti-l pentru schimbare; evitati schimbarile neanuntate;
Dati-i un obiect preferat pe care sa il ia cu el in activitatea care urmeaza;
Utilizati suportul vizual pentru a-l ajuta sa inteleaga ce va face, unde, cum
etc;
Laudati-l si recompensati-l pentru momentele cand a facut fata cu succes
neprevazutului.

4. DIFICULTATILE DE SOCIALIZARE IN AUTISM:
Aceste momente se pot dovedi a fi extreme de dificile pentru copiii din
spectrulAutist: le este dificil sa suporte apropierea fizica a altor copii sau
dimpotriva vor sa ii atinga in permanenta. Datorita capacitatilor scazute de a
intelege regulile sociale acesti copii se simt amenintati atunci cand trebuie sa
faca fata necunoscutilor, situatiilor sociale, activitatilor in grup etc.

Strategii:
Formati abilitati de relationare;
Oferiti recompense pentru comportamentele bune;
Ajutati-i sa invete numele copiilor din grupul sau;
Nu-l obligati sa relationeze dar nici nu-l lasati sa se izoleze mereu.

5. ANXIETATEA IN AUTISM:
Anxietatea este o stare emotionala, de neliniste, de teama nedeterminata, nsotita
de schimbari/tulburari fiziologice si comportamentale.
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist experimenteaza diverse stari de
anxietate. Fiecare copil are propriul mod de a manifesta si de a face fata
anxietatii. Urmatoarele comportamente indica in general anxietatea:

ecolalia;
volumul vocii nepotrivit;
intrebari repetate la nesfarsit;
ras inadecvat, nepotrivit;
agresivitatea;
interese obsesive;
manifestarea stereotipiilor.

Adultii cu Tulburari din Spectrul Autist descriu nivele ridicate de anxietate care
apar datorita necunoasterii a ceea ce se asteapta de la ei in diferite situatii
sociale, din neintelegerea regulilor sociale si a felului in care acestea sunt
aplicate in contexte diferite, teama de reactiile celorlalti si de emotiile lor si
teama de schimbare.

Strategii:
Creati o zona sigura, supravegheata unde copilul se poate retrage daca are
probleme in a face fata anumitor momente sau situatii;
Evitati schimbarile neanuntate, bruste ofera avertizari, preveniri clare
despre cand va incepe sic and se va termina o activitate;
Folositi schema vizuala pentru a pregati schimbarile;
Reduceti stimulii care pot contribui la o supraincarcare senzoriala;
Nu fiti foarte directi in abordare (multi copii considera acest lucru
inspaimantator) stati mai degraba alaturi de copil decat in fata sa, cand
vreti sa ii vorbiti.

6. FRUSTRAREA IN AUTISM:
Frustrarea apare la copiii cu autism atunci cand li se cere prea mult si ei nu stiu
ce sa faca/ nu pot, cand sunt suprasolicitati din punct de vedere senzorial, cand
apar situatii neasteptate etc. Atunci intervin sentimentul de frustrare- o emotie
negativa si mecanismele inconstiente, de aparare: tipete, agresivitate, retragere,
insingurare etc.
Strategii:
Fiti clari cand ii cereti ceva copilului (ce, unde, cat, cine, cum);
Mentineti-va asteptarile la un nivel potrivit capacitatilor copilului;
Supravegheati stimulii senzoriali care ar putea fi coplesitori.

7. FURIA COPIILOR CU AUTISM:
Copiii din Spectrul Autist pot raspunde uneori la stimuli cu furie, intr-un mod
neadecvat, deoarece:
sunt enervati de situatii si evenimente pe care altii nu le considera ca fiind in
mod deosebit frustrante sau generatoare de furie si de aceea nu le-au prezis, nu
i-au pregatit
nu constientizeaza cresterea nivelului de furie pana cand este deja prea tarziu
nu stiu sa raspunda intr-un mod potrivit

Strategii:
Observati cand apare furia si identificati semnele ce preceda;
Evitati pe cat posibil situatiile care produc furie;
Modificati pe cat posibil mediului si factorii care pot crea stresul si furia;
Evitati confruntarea si pastrati-va tonul vocii calm;
Distrageti atentia copilului spre o activitate preferata;
Ajutati copilul sa inteleaga, recunoasca starile si schimbarile din organism
pentru a-si putea planifica raspunsurile in limita capacitatilor sale de
intelegere.

COMPORTAMENTELE PROBLEMA IN AUTISM TREBUIE PRIVITE
PRIN PRISMA DEZVOLTARII EMOTIONALE !

O cale simpla de a intelege comportamentele unei persoane autiste este luarea in
considerare a nivelului de dezvoltare socio-emotionala (varsta socio-
emotionala). Odata ce s-a determinat nivelul de dezvoltare socio-emotionala al
unei persoane poate fi mai usor sa intelegem de ce persoana se comporta in felul
in care se poarta si sa determinam apoi calea cea mai buna de a interveni.
De exemplu, la varsta socio-emotionala de 2 ani ne asteptam la comportamente
precum refuzul de a indeplini comenzi simple, incapatanare si egoism. La
nivelul de dezvoltare socio-emotionala de 5 ani modul de gandire este foarte
concret, copilul se va angaja in principal in jocuri paralele cu cei de aceeasi
varsta si va fi inca destul de egocentric. Un copil cu varsta de dezvoltare socio-
emotionala de 8 ani va incerca sa isi imite partenerii de joaca mai mari sau pe
adulti si va urma regulile in mod literal, avand dificultati in intelegerea
exceptiilor de la reguli.
Uneorii adultii au asteptari nerealiste legate de conduitele unui copil cu autism;
si acest lucru poate duce la frustrare atat pentru adult cat si pentru persoana
autista. Acest lucru se intampla atunci cand asteptarile adultului se bazeaza pe
nivelul de functionare intelectuala al persoanei autiste si nu pe nivelul de
functionare socio-emotionala.

Principii ale Programarii
Neuro Lingvistice aplicabile in Autism

1. Exista o intentie pozitiva in spatele oricarui comportament.
2. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.
3. Exista un context in care fiecare comportament are valoare.
4. Oamenii nu sunt comportamentele lor.
5. Nu poti sa nu comunici.
6. Nu exista esec, ci doar feed-back.

PASI IN INTERVENTIE

1. Concretizarea comportamentului-problema in autism
2. Descoperirea cauzelor (ice-berg-ul)
3. Intelegerea functiilor comportamentelor problema in autism
Nu poate?
Nu stie?
Nu vrea?
Ii este teama?
4. Interventia in cazul comportamentelor problema in autism
Invata-l abilitati
Ofera-i siguranta
Selecteaza stimulii senzoriali
Organizeaza-i programul zilei
Adu claritate in viata sa
Simplifica
Respecta-l
Ofera-i ocazia sa castige autonomie
Medicatie (nu exista medicamente pentru autism. Dar exista mediacamente
pentru probleme precum agitatia psihomotrica, concentrarea atentiei etc)
5. Evaluare si adaptare

DE RETINUT!!
E important sa vedem si ceea ce merge bine pentru a nu infesta toate
comportamentele! (sa nu ne preocupe mai mult decat necesarul/pe mai multe
persoane decat ar trebui)
A cui este problema?!
Daca te vezi parte din problema, atunci esti parte din solutie! (te implici)
Eu merg cu tine, tu mergi cu mine!
Centrati-va pe experiente de succes!


10 LUCRURI PE CARE COPILUL CU AUTISM AR VREA CA TU SA
LE STII
Ellen Notbohm Ten Things Every Child
with Autism Wishes You Knew

1. Comportamentul inseamna comunicare.
2. Nu presupune nimic.
3. Cauta intai probleme senzoriale.
4. Da-mi pauza pentru a ma linisti inainte ca eu sa am nevoie.
5. Spune-mi ce vrei sa fac intr-un mod pozitiv si nu in mod acuzator.
6. Pastreaza-ti asteptarile la un nivel rezonabil.
7. Ajuta-ma sa fac tranzitia intre activitati.
8. Nu inrautati o situatie.
9. Critica-ma in mod bland.
10. Ofera-mi doar alegeri reale.

Psihopedagog Raluca Cordunianu

Comportamente problema
la copiii cu autism

FORME ale comportamentelor problema

1. ECOLALIA:
Majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj
ecolalic. Vorbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr-o fraza
sau chiar toata fraza pe care a auzit-o. Uneori repeta imediat ceea ce a auzit iar
alteori se intampla sa o faca mai tarziu. Multi copii din spectrul autist utilizeaza
ecolalia, fara a intentiona sa comunice.
nu inteleg ceea ce spunem sau cerem
desi inteleg ce am cerut nu stiu cum sa raspunda

Strategii:
Modificarea situatiilor care pot fi stresante sau anxiogene pentru copil
Simplificarea mesajelor verbale adresate copilului
Furnizarea de modele verbale adecvate (In loc de: Vrei sa mergi la baie,
Mark?, mai bine:Vreau sa merg la baie. )
Folosirea suportului vizual (imagini, pictograme)
Folosirea unor strategii alternative de comunicare pentru a facilita
comunicarea expresiva.

2. STEREOTIPIILE IN AUTISM:
Copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca se
folosesc de obiecte pentru a face asta, sau de anumite parti ale corpului -
fluturatul mainilor este un comportament foarte des intalnit la copiii cu autism,
lovirea repetata a unui obiect, balansarea continua etc.

Strategii:
Ocupati-i timpul
Acceptati-le pentru ca sunt o strategie de eliberare a tensiunii sau datorita
unor probleme de integrare senzoriala
Stabiliti un spatiu si momente anume cand va putea sa isi manifeste
stereotipiile
Aveti in vedere ca in timp, ele dispar, isi pierd din instensitate sau sunt
inlocuite de altele

3. AGITATIA MOTORIE IN AUTISM:
Strategii:
Micari lente.
Activitati sau miscari repetate.
Micari sau activitati fr multe variaii.
Activitatile previzibile si dorite.
Lucrurile cunoscute.
Activitatile de lung durat.

4. DIFICULTATI DE CONCENTRARE A ATENTIEI IN AUTISM:
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist isi pierd usor concentrarea, le este
distrasa cu usurinta atentia, mai ales atunci cand sunt mici. Nu toti dezvolta
abilitatea de a cerne ceea ce este neimportant si datorita faptului ca ideile lor
despre relevanta si interese sunt diferite de ale celorlalti si deoarece ei nu detin
abilitatea de a acorda prioritate itemilor importanti din numarul vast de semnale
senzoriale cu care suntem asaltati cu totii zi de zi.
Chiar si atunci cand selecteaza ceea ce trebuie, nu reusesc totusi sa isi
mentina atentia pentru mult timp datorita competitiei celorlalti stimuli. Multi
copii cu TSA au perceptia senzoriala alterata.

Strategii:
folositi schema vizuala astfel incat copilul sa stie ce trebuie sa faca
atrageti-i atentia rostindu-i numele inainte de a-i da o sarcina
solicitati contactul vizual/ atentia inainte de a-i da o sarcina
asigurati-va ca spatiul in care lucreaza este cunoscut sau bine delimitat de
spatiile cu alta functie (de joaca)
dati-i o pictograma cu activitatea pe care o desfasoara in momentul
respectiv astfel incat sa ii reaminteasca ceea ce are de facut, sa se
reintoarca la sarcina.
asigurati-va ca atmosfera de lucru nu este galagioasa/ cu multi stimuli
pentru a-i distrage atentia si ca locul copilului nu este in apropierea unor
surse de distractibilitate.

5. COMPORTAMENTE BIZARE IN AUTISM:
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist bat din palme atunci cand sunt
bucurosi sau clipesc adeseori, au diverse grimase, au un ras bizar, nepotrivit,
repeta la nesfarsit anumite fraze, adulmeca sau emit diverse sunete. Abia atunci
cand cresc aceste comportamente devin ingrijoratoare deoarece sunt evidente,
sar in ochi si pot atrage comentarii rautacioase din partea celor care nu inteleg.

Strategii:
acceptati-le ca un mod de exprimare a placerii sau ca o sursa de comfort
pentru copil, prin care isi alina stresul;
discutati impreuna cu ceilalti copii despre aceste comportamente pentru a-
i ajuta sa inteleaga si sa le accepte;
gasiti o alternativa acceptabila pe care sa i-o oferiti copilului;
recompensati copilul pentru momentele in care nu face acel
comportament.

6. OBSESIILE IN AUTISM:
Copiii din Spectrul Autist au de obicei interese de care sunt absorbiti in
totatlitate si care persista in timp, uneori pana la excluderea altor subiecte,
domenii. In copilarie, aceste interese pot fi ca de ex. Locomotiva Thomas si
dinozaurii, dar cand cresc aceste interese sunt inlocuite de subiecte care necesita
o cunoastere detaliata aproape la nivel de enciclopedie despre cateva sau chiar
un domeniu de interes precum orarele. Aceste interese nu presupun integrarea
informatiile intr-o povestire in mod creativ si nu necesita interactiunea cu alte
persoane care sa necesite empatie sau imaginatie. Ei vorbesc adeseori despre
interesele sale intr-un mod obsesiv si incerca sa impuna subiectele de
conversatie dorite de ei. De multe ori acesti copii sunt interesati de ceilalti atata
timp cat acestia le impart pasiunile, interesele si nu pot intelege ca alte persoane
nu le impartasesc neaparat pasiunile. Deoarece nu sunt capabili sa citeasca/
inteleaga aluziile non-verbale, nu sunt constienti cand ceilalti nu mai sunt
interesati.
Jocul repetitiv si interesele obsesive reduc, cu siguranta, din stresul copiilor cu
Tulburari din Spectrul Autist dar pot fi si un inlocuitor/ substitut pentru
conversatiile reale si jocul imaginativ pe care le considera dificile.

Strategii:
Acorda timp si un loc specific in care copilul sa isi poata aborda
subiectele/activitatile preferate;
Deviaza subiectele intorcand copilul bland dar ferm la activitatea pe care
o desfasoara atunci cand el doreste sa vorbeasca doar anumite subiecte;
Foloseste subiectele, temele preferate pentru a exersa deprinderile
conversationale, incluzand chiar unul, doi copii;
Extinde subiectul preferat si coreleaza-l cu alte subiecte asemanatoare.

7. TULBURARI ALIMENTARE, DE SOMN IN AUTISM etc
Uneori persoanele cu TSA au probleme in ceea ce priveste alimentatia (prefera
doar un anumit aliment si refuza orice alta mancare, prefera o mancare de o
anumita culoare, mananca rar si putin etc), somnul (au probleme la adormire sau
la trezire, se trezesc in timpul noptii neputand adormi la loc, nu dorm singuri, se
dezbraca in timpul somnului etc), autonomia personala (isi insusesc mersul la
toaleta greu, tarziu, nu mananca singuri, nu se pot imbraca/dezbraca singuri etc).

Strategii:
Incepeti de mic sa ii formati deprinderile de autonomie personala
Fiti consecventi si constanti. Continuati continuati continuati
Una preferata - una nedorita (la masa)
Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in alimentatie.

8. AGRESIVITATEA IN AUTISM:
Una dintre simptomele comune la copiii cu autism este agresivitatea.
Forme:
auto-agresivitate;
hetero-agresivitate (spre persoane sau obiecte) - verbala;
fizica.
Este de obicei:
un semn de frustrare,
un semnal pentru a atrage atentia
amandoua.
Multi copii dezvolta acest gen de comportament. Nu trebuie niciodata sa
reactionati violent la astfel de reactii.
Deoarece situatiile de agresivitate pot fi periculoase atat pentru copil cat si
pentru ceilalti, copilul in cauza are nevoie de mai multa atentie si supraveghere.
Adeseori prima optiune pentru reducerea agresivitatii, sugerata de medici, este
medicatia.
In momentele de furie persoanele cu Tulburari din Spectrul Autist nu par a fi
capabile sa se opreasca si sa se gandeasca la o alternativa potrivita pentru a
rezolva situatia.

Strategii:
Urmariti nivelul de stimulare senzoriala;
Nu lasati copilul singur odata inceputa criza de agresivitate;
Mentineti un ton neutru;
Daca este posibil, aranjati mediul fizic astfel incat sa preveniti ranirea sau
fuga copilului;
Pregatiti un spatiu cu perni si saltele moi, fara mobile sau obiecte de care
s-ar putea lovi copilul;
Descoperiti ce anume provoaca aceste situatii si sa puteti sa le preveniti pe
viitor;
Dati copilului obiecte moi care sa impiedice ranirea sa;
Utilizati o casca pentru a preveni lovirea capului;
Fiti cu un pas inaintea sa pentru a preveni situatiile de agresivitate,
redirectionati-i atentia, activitatea;
Ignorati atunci cand comportamentul este fata de obiecte sau verbal, este
de intensitate mica si nu dauneaza.

CAUZE ale comportamentelor problema in autism

1. PROBLEME DE INTEGRARE SENZORIALAIN AUTISM:
Copiii din spectrul autist au dificultati in integrarea senzoriala: fie ca este vorba
despre hipersensibilitate sau de hiposensibilitate, de canalul auditiv, de cel
vizual sau cel olfactiv, de preluarea stimulilor doar de la un singur canal, de
dificultati de perceptie si integrare a informatiilor sosite pe diferite cai
senzoriale, toate acestea si multe altele demonstreaza tulburari in integrarea
senzoriala.

inei cont de:
stimulii senzoriali din mediul su, care-l deranjeaz
modul in care v prezentai in fata copilului
este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea tuturor informaiilor
Pstrai vizualizarea simpl i uor de organizat;
Respectati dificultatile legate de stimulii senzoriali;
Invatati-l sa spuna/ arate ce il deranjeaza.

2. DIFICULTATI DE ORGANIZARE IN AUTISM:
O alta carcateristica tipica copiilor cu TSA este dificultatea in organizarea
propriei persoane si a lucrurilor ce le apartin. Ei pot avea probleme cu timpul si
spatiul, nu cunosc locul/ nu aseaza la locul lor obiectele personale, nu pot
organiza evenimentele pe parcursul unei zile, nu isi pot organiza singuri viata in
functie de nevoi, evenimente, persoane etc, isi uita acasa cele necesare pentru
scoala.

Strategii:
Insemnati obiectele copilului pentru a fi mai usor de identificat;
Folositi strategii de vizualizare (schema de activitati, programul zilei,
calendare, jurnale etc)
Invatati-l conceptele de acum, inainte, dupa, primul, ultimul,
urmatorul, intai etc pentru a sprijini orientarea spatio-temporala
Secventializati activitatile
Fiti clar cand dati sarcinile
Folositi cooperarea intre copii (gasiti un coleg care sa il sprijine la
momentele organizatorice, sa aiba grija de obiectele personale la scoala
etc).

3. SCHIMBARILE IN RUTINA SI TRANZITIILE :
Copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist le place ca totul sa fie previzibil si de
aceea sunt foarte rezistenti la schimbarile din rutinele zilnice. Ei au o mare
dorinta pentru ca lucrurile sa ramana la fel pentru ca aceasta le ofera comfort. De
aceea de multe tranzitiile se fac dificil, ivindu-se probleme, copiii manifestand
rezistenta.

Strategii:
Folositi schema vizuala sau planurile de tranzitie;
Pregatiti-l pentru schimbare; evitati schimbarile neanuntate;
Dati-i un obiect preferat pe care sa il ia cu el in activitatea care urmeaza;
Utilizati suportul vizual pentru a-l ajuta sa inteleaga ce va face, unde, cum
etc;
Laudati-l si recompensati-l pentru momentele cand a facut fata cu succes
neprevazutului.

4. DIFICULTATILE DE SOCIALIZARE IN AUTISM:
Aceste momente se pot dovedi a fi extreme de dificile pentru copiii din
spectrulAutist: le este dificil sa suporte apropierea fizica a altor copii sau
dimpotriva vor sa ii atinga in permanenta. Datorita capacitatilor scazute de a
intelege regulile sociale acesti copii se simt amenintati atunci cand trebuie sa
faca fata necunoscutilor, situatiilor sociale, activitatilor in grup etc.

Strategii:
Formati abilitati de relationare;
Oferiti recompense pentru comportamentele bune;
Ajutati-i sa invete numele copiilor din grupul sau;
Nu-l obligati sa relationeze dar nici nu-l lasati sa se izoleze mereu.

5. ANXIETATEA IN AUTISM:
Anxietatea este o stare emotionala, de neliniste, de teama nedeterminata, nsotita
de schimbari/tulburari fiziologice si comportamentale.
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist experimenteaza diverse stari de
anxietate. Fiecare copil are propriul mod de a manifesta si de a face fata
anxietatii. Urmatoarele comportamente indica in general anxietatea:

ecolalia;
volumul vocii nepotrivit;
intrebari repetate la nesfarsit;
ras inadecvat, nepotrivit;
agresivitatea;
interese obsesive;
manifestarea stereotipiilor.

Adultii cu Tulburari din Spectrul Autist descriu nivele ridicate de anxietate care
apar datorita necunoasterii a ceea ce se asteapta de la ei in diferite situatii
sociale, din neintelegerea regulilor sociale si a felului in care acestea sunt
aplicate in contexte diferite, teama de reactiile celorlalti si de emotiile lor si
teama de schimbare.

Strategii:
Creati o zona sigura, supravegheata unde copilul se poate retrage daca are
probleme in a face fata anumitor momente sau situatii;
Evitati schimbarile neanuntate, bruste ofera avertizari, preveniri clare
despre cand va incepe sic and se va termina o activitate;
Folositi schema vizuala pentru a pregati schimbarile;
Reduceti stimulii care pot contribui la o supraincarcare senzoriala;
Nu fiti foarte directi in abordare (multi copii considera acest lucru
inspaimantator) stati mai degraba alaturi de copil decat in fata sa, cand
vreti sa ii vorbiti.

6. FRUSTRAREA IN AUTISM:
Frustrarea apare la copiii cu autism atunci cand li se cere prea mult si ei nu stiu
ce sa faca/ nu pot, cand sunt suprasolicitati din punct de vedere senzorial, cand
apar situatii neasteptate etc. Atunci intervin sentimentul de frustrare- o emotie
negativa si mecanismele inconstiente, de aparare: tipete, agresivitate, retragere,
insingurare etc.
Strategii:
Fiti clari cand ii cereti ceva copilului (ce, unde, cat, cine, cum);
Mentineti-va asteptarile la un nivel potrivit capacitatilor copilului;
Supravegheati stimulii senzoriali care ar putea fi coplesitori.

7. FURIA COPIILOR CU AUTISM:
Copiii din Spectrul Autist pot raspunde uneori la stimuli cu furie, intr-un mod
neadecvat, deoarece:
sunt enervati de situatii si evenimente pe care altii nu le considera ca fiind in
mod deosebit frustrante sau generatoare de furie si de aceea nu le-au prezis, nu
i-au pregatit
nu constientizeaza cresterea nivelului de furie pana cand este deja prea tarziu
nu stiu sa raspunda intr-un mod potrivit

Strategii:
Observati cand apare furia si identificati semnele ce preceda;
Evitati pe cat posibil situatiile care produc furie;
Modificati pe cat posibil mediului si factorii care pot crea stresul si furia;
Evitati confruntarea si pastrati-va tonul vocii calm;
Distrageti atentia copilului spre o activitate preferata;
Ajutati copilul sa inteleaga, recunoasca starile si schimbarile din organism
pentru a-si putea planifica raspunsurile in limita capacitatilor sale de
intelegere.

COMPORTAMENTELE PROBLEMA IN AUTISM TREBUIE PRIVITE
PRIN PRISMA DEZVOLTARII EMOTIONALE !

O cale simpla de a intelege comportamentele unei persoane autiste este luarea in
considerare a nivelului de dezvoltare socio-emotionala (varsta socio-
emotionala). Odata ce s-a determinat nivelul de dezvoltare socio-emotionala al
unei persoane poate fi mai usor sa intelegem de ce persoana se comporta in felul
in care se poarta si sa determinam apoi calea cea mai buna de a interveni.
De exemplu, la varsta socio-emotionala de 2 ani ne asteptam la comportamente
precum refuzul de a indeplini comenzi simple, incapatanare si egoism. La
nivelul de dezvoltare socio-emotionala de 5 ani modul de gandire este foarte
concret, copilul se va angaja in principal in jocuri paralele cu cei de aceeasi
varsta si va fi inca destul de egocentric. Un copil cu varsta de dezvoltare socio-
emotionala de 8 ani va incerca sa isi imite partenerii de joaca mai mari sau pe
adulti si va urma regulile in mod literal, avand dificultati in intelegerea
exceptiilor de la reguli.
Uneorii adultii au asteptari nerealiste legate de conduitele unui copil cu autism;
si acest lucru poate duce la frustrare atat pentru adult cat si pentru persoana
autista. Acest lucru se intampla atunci cand asteptarile adultului se bazeaza pe
nivelul de functionare intelectuala al persoanei autiste si nu pe nivelul de
functionare socio-emotionala.

Principii ale Programarii
Neuro Lingvistice aplicabile in Autism

1. Exista o intentie pozitiva in spatele oricarui comportament.
2. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.
3. Exista un context in care fiecare comportament are valoare.
4. Oamenii nu sunt comportamentele lor.
5. Nu poti sa nu comunici.
6. Nu exista esec, ci doar feed-back.

PASI IN INTERVENTIE

1. Concretizarea comportamentului-problema in autism
2. Descoperirea cauzelor (ice-berg-ul)
3. Intelegerea functiilor comportamentelor problema in autism
Nu poate?
Nu stie?
Nu vrea?
Ii este teama?
4. Interventia in cazul comportamentelor problema in autism
Invata-l abilitati
Ofera-i siguranta
Selecteaza stimulii senzoriali
Organizeaza-i programul zilei
Adu claritate in viata sa
Simplifica
Respecta-l
Ofera-i ocazia sa castige autonomie
Medicatie (nu exista medicamente pentru autism. Dar exista mediacamente
pentru probleme precum agitatia psihomotrica, concentrarea atentiei etc)
5. Evaluare si adaptare

DE RETINUT!!
E important sa vedem si ceea ce merge bine pentru a nu infesta toate
comportamentele! (sa nu ne preocupe mai mult decat necesarul/pe mai multe
persoane decat ar trebui)
A cui este problema?!
Daca te vezi parte din problema, atunci esti parte din solutie! (te implici)
Eu merg cu tine, tu mergi cu mine!
Centrati-va pe experiente de succes!


10 LUCRURI PE CARE COPILUL CU AUTISM AR VREA CA TU SA
LE STII
Ellen Notbohm Ten Things Every Child
with Autism Wishes You Knew

1. Comportamentul inseamna comunicare.
2. Nu presupune nimic.
3. Cauta intai probleme senzoriale.
4. Da-mi pauza pentru a ma linisti inainte ca eu sa am nevoie.
5. Spune-mi ce vrei sa fac intr-un mod pozitiv si nu in mod acuzator.
6. Pastreaza-ti asteptarile la un nivel rezonabil.
7. Ajuta-ma sa fac tranzitia intre activitati.
8. Nu inrautati o situatie.
9. Critica-ma in mod bland.
10. Ofera-mi doar alegeri reale.

Psihopedagog Raluca Cordunianu

Cum comunic eficient cu persoanele cu autism?
Pentru a fi inteleasa de persoana cu autism, comunicarea trebuie sa respecte
regulile descrise in continuare. Acestea vor fi aplicate consecvent si de catre
toate persoanele ce intra in contact cu autistul (toti membrii familiei, cadre
didactice, terapeuti).
1. Folositi propozitii scurte, pe ton ferm! (Andrei, deschide caietul!) Nu
va temeti sa folositi tonul ferm. Nu va fi perceput ca fiind agresiv, nu va
speria, ci va oferi siguranta.
2. Fiti clari si previzibili! Schimbarile, neclaritatile ii fac nesiguri. Acest
lucru atrage dupa sine comportamente dezadaptative (auto si
heteroagresivitate, stereotipii verbale).
3. Utilizati transmiterea mesajului in forma vizuala (folosind obiecte la
inceput, iar apoi imagini)! Mesajul este mai clar daca este si vazut si auzit,
nu doar auzit.
4. Acordati-i cele cateva momente timp de gandire! Autistii gandesc in
piese de puzzle. Au nevoie de timp sa puna piesele in ordine. Acest lucru
duce la o reactie mai tarzie din partea lor. Uneori pana a face puzzle-ul
poate dura saptamani.
5. Subtitrati pentru el expresiile faciale, numiti-i emotia ce insoteste
mesajul! (E trist pentru ca a luat nota mica.)
6. Legati complimentele, recompensele, incurajarile de lucruri
concrete! (Bravo, ai dansat foarte bine!)
7. Dati-i sarcini singulare! Acest lucru evita ca sarcina sa fie abandonata
inainte de finalizare.
8. Oferiti-i variante cand trebuie sa faca o alegere! (Vrei cuburi sau
puzzle?) daca a invatat la terapie sa faca o alegere.
9. Dati-i reguli, nu argumente si explicatii, chiar daca intreaba De
ce?! Nu va cere detalii sau sa ii spuneti cum ati ajuns la aceasta regula, ci
mai multa claritate. (Sunt bolnav, tu speli vasele!)
10. Ramaneti calm si ferm chiar daca va supara! Nu aratati acest lucru.
Cand sunteti suparat, sunteti alta persoana, diferita de cea pe care o stie si
care ii ofera siguranta. Schimbarile, chiar si cele ale unei persoane, il
nelinistesc.
11. Nu il loviti cand greseste, nu ii vorbiti mult! Nu va intelege de ce a fost
lovit. Nu are capacitatea de a lega pedeapsa de greseala facuta. Daca vreti
sa se corecteze, retrageti recompensa.
12. Folositi un limbaj fara subintelesuri! Glumele, ironiile, expresiile cu
mai multe sensuri nu pot fi intelese si asta il deruteaza.
13. Nu ii dati sarcini in forma negativa! Nu ii spuneti ce sa nu faca, ci ce sa
faca. (Nu ii spun: Nu mai vorbi!, ci Taci!/Tine gura inchisa!)
14. Evitati cuvinte ca: imediat, poate, nu stiu inca, un pic! (La
intrebarea: Cand plecam? nu raspund: Imediat!, ci Cand linia mare
ajunge la 5!/Termini puzzle si plecam!)
15. Ocoliti intrebari de forma: Vrei sa ?! Sunteti mai clar daca o
spuneti ca pe o afirmatie. (Nu spun: Vrei sa scrii?, ci Scrie!)
16. Oferiti-i propozitii/comportamente sablon pentru anumite
situatii!Propozitiile/comportamentele sablon au mereu aceeasi forma si se
folosesc totdeauna cand apare situatia pentru care au fost create. (Nu
poate sa faca ceva singur, il invat sa spuna: Ajuta-ma!)
logoped: Aron Ana-Maria

Comunicarea totala in autism Definitia comunicarii totale = acea comunicare n
care ai dreptul i poi utiliza toate formele de comunicare posibile: comunicarea
verbal comunicarea non-verbal mimic pictograme fotografii obiecte postura
sunete onomatopee Cel care transmite mesajul trebuie s adapteze tipul de
comunicare la capacitile copilului si la particularitatile sale de intelegere.
Comunicarea total conduce la dezvoltarea comunicarii verbale. Avantajele
comunicarii totale: Se adreseaz mai multor organe de sim : vizual, auditiv,
tactil; Timpul de receptare al mesajului este mai lung; Mesajul este transmis n
form concret; Mesajul este transmis n aceeai form: vede acelai pantof,
aceeai can => are form constant; Mesajele vizuale insotite de exprimarea
verbala sunt mai uor de difereniat fata de cele exprimate doar verbal Este
suficient motricitate grosier in receptarea si transmiterea mesajului. Atitudini
de baz n comunicarea total nsoim comunicarea cu ajutorul obiectelor,
gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbala. Folosim puine cuvinte pentru a
face legtura ntre cuvnt i obiect; Copilul trebuie nvaat s foloseasc
obiectele, pictogramele pt a comunica cu ajutorul lor. S ne asigurm c este
atent cand transmitem mesajul; Comunicarea trebuie s se fac ntr-un spaiu
potrivit, structurat (copilul s aib un loc al lui la masa, un loc permanent pentru
orarul cu pictograme, locul unde se joac etc); Linite (n spaiul structurat se
elimin zgomotele); Peste tot folosim pictograme pentru a ti copilul ce se
ntmpl n fiecare zona din spatiul sau de viata; Nu dm mai multe comenzi
odat; Oferim copilului timp pentru reacie dupa ce i-am dat o sarcina. O parte
dintre copii au nevoie de 3 secunde timp de reactie; Primele denumiri de obiecte
invatate s fie obiecte preferate, obiecte familiare din mediu; Nivelele
comunicarii totale Nivel non-simbolic Comunicm un mesaj non-simbolic prin
obiecte nsoite de cuvinte. Nivel pre-simbolic Nivel simbolic Utilizam
pictograme pentru a arta o simbolistic (ex.: pictograma cu o pasre cu aripile
deschise arat zborul, pictograma cu un om cu minile pe piept i o lumnare
arat moartea). In cazul persoanelor cu autism incepem invatarea de la nivelul
non-simbolic i ajungem la nivelul simbolic. Instrumente de comunicare i
vizualizare Brelocul facem o gaur n pictogramele plastificate ce reprezinta
obiectele preferate ale copilului i le introducem in breloc invatandu-l pe copil
sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit; Placematul - punem pictograme cu
tipuri de mncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe mas pentru
tacmuri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci; Orarul sau tabla
cu pictograme Atunci cnd termin o activitate, copilul cu autism ntoarce
pictograma respectiv i trece la urmtoarea; La copiii cu deficit sever utilizam
doar 2 pictograme; Avem prima dat orar cu obiecte i mai apoi orar cu
pictograme. Ceasul cu pictograme arttorul mic s fie de aceeai culoare cu
ora; arttorul mare s fie de aceeai culoare cu minutele; la nceput punem
puine pictograme i folosim activiti zilnice (prnz, somn, joac); ceasul cu
pictograme e folosit pentru copii cu inteligen flexibil. Dulapul sau raftul cu
pictograme poate fi un suport; poate fi un flanelograf; poate fi un dulap cu
rafturi; de preferin pictogramele e bine s fie aezate pe vertical, dar nu e
greit nici pe orizontal; pictogramele este bine sa aiba scrise pe ele i cuvntul
ce desemneaza obiectul reprezentat de pictograma, pentru c, n timp, vom
scoate pictogramele i va rmne doar cuvntul. Agenda cu pictograme
Seamn cu una obinuit, dar este adaptat pentru persoanele cu autism; La
nceput vor fi doar pictograme, apoi pictograme + cuvnt; Mai trziu introducem
cifrele (orele): pictogram pictogram + cuvnt pictogram + cuvnt + or.
Zilele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respect culorile
alese. ntotdeauna "luni" va fi scris cu verde, "mari" cu rou, "miercuri" cu
mov, etc. n dreptul fiecrei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele
sptmnii. Lng "luni" punem o bulin (pentru ziua I a sptmnii), lng
"mari" punem dou buline (ziua a II-a), etc. C.V.-ul copilului cu autism sau
CARTEA VIEII Cartea vietii = un album n care sunt puse n ordine
cronologic fotografii care reprezint stadiile vieii (marcheaz evenimente
importante din evoluia copilului); Capitolele sau paginile din Cartea Vietii vor
fi marcate cu o anumit culoare (ex. pag. 1 chenar rou); Fiecare pagin va
avea un titlu: pag.1 - EU (copilul) evenimente importante din viata copilului,
chenar rou; pag.2 FAMILIA MEA membrii familiei n poze separate sub
care sunt scrise numele acestora, chenar portocaliu; pag.3 RUDELE MELE
poze + nume, chenar galben; pag.4 VECINII MEI fotografii + nume, chenar
de alt culoare; pag.5 COLEGII MEI fotografii + nume, chenar de alt
culoare; pag.6 - instituiile importante n care a fost copilul: grdini, coala,
spital, cabinetul terapeutului, diferite locaii n care merge frecvent poz +
denumire; pagin marcat cu verde; pag.7 - pagina ce marcheaz schimbrile pe
plan fizic (poze cu copilul bebelu, stnd n ezut, mergnd n patru labe,
mergnd n picioare, mergnd la grdini, la coal, poze n care este surprins
variaia de greutate dac a slbit sau s-a ngrat ntre timp, apariia pilozitii,
etc.) chenar albastru; pag.8 - pagin ce conine poze pentru explicarea
noiunilor de sexualitate - chenar albastru deschis; pag.9 - pagin marcat cu
negru ce cuprinde persoanele apropiate copilului, dar care au murit Cercul social
persoana cu autism se afl n centru; n cercul apropiat pozei autistului sunt puse
pozele cu membrii familiei; n urmtorul cerc vor fi persoane cu care intr des n
contact (nvtorul, terapeutul, vecinul cu care se joac zilnic copilul, colegul
de banc, etc.) Timpul rmas pn la un eveniment se utilizeaza pentru a se
explica copilului ct timp mai este pn la un eveniment anume; - atunci cnd,
spre exemplu, copilul ntreab n mod repetat cnd este ziua lui, iar pn la
aniversare mai sunt patru zile, se aeaz lng patul acestuia cinci pictograme:
pe msur ce se consum o zi, copilul ntoarce pictograma corespunztoare zilei
respective. Principiile vizualizrii Vizualizarea = comunicarea unui mesaj n
mod vizual. Copilul cu autism trebuie s nvee semnificaia mijlocului de
comunicare i vizualizare. Oferii ajutor individualizat! Conduce-i copilul cu
autism spre instrumentul de comunicare si vizualizare! Fii persevereni (
controlai frica de eec)! Instrumentul de comunicare si vizualizare trebuie
individualizat. Locul instrumentului trebuie s fie unul vizibil, accesibil
copilului, ntr-un loc disponibil. Instrumentul de comunicare si vizualizare va fi
numit printr-un singur termen, care va fi folosit de toi membrii familiei
autistului. Termeni comuni utilizarea unor termeni cunoscui de ctre copil i
utilizai de ctre toi cei care intr n contact cu copilul. Modificrile n orarul cu
pictograme se fac seara, pentru a doua zi. Consecven toat lumea, zilnic,
trebuie s foloseasc instrumentul de comunicare si vizualizare. Observai
reaciile persoanei cu autism n momentul n care utilizeaz instrumentul, pentru
a nelege dac acesta e potrivit pentru el. Instrumentul de comunicare i
vizualizare se poate adapta n funcie de reaciile copilului. Utilizai instrumentul
de comunicare si vizualizare permanent! Realizati programul cu pictograme
pentru o durata de timp ct poate nelege copilul (de la program cu 2
pictograme -> program pentru toat ziua). La multi copii trebuiesc ntoarse
pictogramele ce reprezinta activitatile ce le-au terminat de facut. Dac apar
modificri n programul zilei, semnalai-le n program, dar fr a abuza de acest
principiu. Sortai pictogramele n ordine alfabetic sau pe domenii. Fiecare
categorie de pictograme trebuie s fie pe o anumit culoare. Exemplu:
pictogramele cu emoii intr n aceeai categorie: se lipete pe un carton o coal
de hrtie roie pictogramele ce apartin unei categorii se vor lipi pe carton, peste
care s-a lipit coala roie, apoi se vor decupa.astfel incat pe marginile fiecarei
pictograme s rmn un chenar rou de 1cm obiectele din cas pot fi toate pe
un chenar albastru, animalele pot avea un chenar verde, etc. Cum tim dac
instrumentul de comunicare i vizualizare este eficient? Rspunznd la
urmtoarele ntrebri: Este instrumentul folosit destul de consecvent? nelege
copilul cu autism rostul, funcia instrumentului? Ce informaie se ofer?
Instrumentul este adaptat nivelului i structurii copilului? Sunt oferite prea multe
sau prea puine informaii (pictograme utilizate)? Instrumentul st ntr-un loc
accesibil? Instrumentul este realizat suficient de individualizat? Obiectivele
programului cu pictograme: Diminuarea strii de nesiguran activitile ce
urmeaz devin previzibile Dezvoltarea independenei, autonomiei dependena
fa de adult va fi inlocuita de dependenta de orarul cu pictograme Dezvoltarea
flexibilitii activitile din programul cu pictograme nu se vor desfasura n
aceeai ordine zilnic. La nceput ordinea e strict, dar treptat se schimb ordinea
ntre ele. Idei greite despre programul cu pictograme: 1. Programul cu
pictograme e cel mai bun la pentru copii cu autism. nu trebuie s generalizm,
pentru c nu e necesar s-l folosim la toi. la unii copii e nevoie de program cu
obiecte, iar altii pot utiliza un program scris 2. Toate evenimentele dintr-o zi
trebuie marcate cu pictograme. nu toate evenimentele, pentru c persoanele cu
autism triesc, in general, n prezent, nu sunt framantate de trecut si nu-si fac
griji cu privire la viitor. Marcm doar activitile ce trebuie executate,cele
introiectate nu le punem, iar cele relaxante le putem folosi ca recompens. 3.
Printele, educatorul hotrte n totalitate coninutul programului cu
pictograme. la nceput programul va fi realizat de adult, iar treptat va fi angrenat
i copilul n alctuirea programului. pentru a alege activiti, i artm copilului
dou pictograme cu doua activitati din care el va alege. Daca el poate sa se
implice in realizarea programului inseamna ca el se implica n administrarea
propriei viei. 4. Activitatea hotrt trebuie realizat n mod obligatoriu. Pot
exista exceptii si se poate modifica programul, dar cu copilul de fa. 5. Zilele
arat cam la fel. pn nva activitile de rutin vom menine un orar fix, iar
apoi se vor face schimbri. activitile se pot face n ordine diferit 6. Toi copii
beneficiaz de acelai program cu pictograme ntr-o clas e ineficient in cazul
copiilor cu autism . programul trebuie individualizat pentru fiecare copil. - See
more at: http://www.cursuriautism.ro/comunicarea-
totala.php#sthash.ATd4J806.dpuf
Ce este autismul ?
Autismul este un sindrom, o tulburare invaziv, pervaziv (engl.)
(profund) a dezvoltrii, care are aspecte clinice diferite. Autismul nu este o
ramur, o manifestare, a schizofreniei.
Tulburrile sunt de origine biochimic i produc o disfuncionalitate cerebral,
disfuncionalitate n preluarea/prelucrarea mesajelor primite de creier, ceea ce
duce la izolarea autistului.
Debutul autismului :
nc de la natere sunt semne ale unei dezvoltri anormale;
n cele mai multe dintre cazuri, dezvoltarea este normal pn n jurul vrstei
de 2 ani 2 ani i jumtate, dup care apare autismul (se pierd toate
"achiziiile" de pn atunci de limbaj, de comunicare, etc.).
De regula, diagnosticul nu trebuie stabilit mai devreme de 3 ani deoarece este
riscant, poate fi confundat cu intarzierea mintala.
Statisticile arat c proporia este de o fat la 4 biei care sunt afectai de
autism. Fetelor n schimb, le este specific Sindromul RETT, care face parte
din categoria tulburrilor pervazive, invazive, profunde ale dezvoltrii.
Mituri despre autism
Autismul apare n familiile cu prini reci!
Autismul apare n ri industrializate, cu societi reci din punct de vedere
afectiv!
Autismul apare n anumite grupuri sociale, de exemplu, numai de intelectuali
sau numai de muncitori!
Autismul nu este determinat de disfuncionaliti la nivelul creierului!
Copilul manifest rea-voin n a vorbi!
Autistul este nchis n lumea sa interioar, care este populat de fantezii
nfricotoare!
Autismul este determinat de o adnc depresie i este corelat cu o dotare peste
medie!

Cauzele autismului
Cercetatorii fac eforturi, inca, sa descopere cauzele autismului. Unul dintre
motivele din cauza carora acestea sunt dificil de identificat este faptul ca
simptomele tulburarilor din spectrul autismului variaza destul de mult de la un
individ la altul. In plus, se presupune ca autismul ar putea fi declansat de
combinatia dintre mai multi factori, nu doar de unul singur.
Chiar daca specialistii nu au reusit sa descopere cu exactitate elementele care
stau la baza declansarii autismului, printre cauzele care se presupune ca ar fi
vinovate de prezenta tulburarilor din spectrul autismului s-ar putea numara:
- mostenirea unor anomalii cromozomiale si genetice
- utilizarea de antidepresive in primele 3 luni de sarcina
- deficit nutritional in prima parte a sarcinii si lipsa de acid folic
- varsta inaintata a mamei
- climatul ploios
- greutate scazuta la nastere si anemie neonatala
- unele infectii materne in timpul sarcinii (cum ar fi rubeola)
- expunerea la poluanti chimici in timpul sarcinii
- poluarea atmosferica accentuata
- privarea de oxigen a creierului copilului la nastere
- nasterea prematura
- mercurul existent in compozitia vaccinurilor.

S-a demonstrat stiintific faptul ca exista unele conditii medicale care au fost
asociate cu prezenta tulburarilor din spectrul autismului la copii. Cele mai
frecvent intalnite sunt:
- tulburari genetice - sindromul x fragil, sindromul Angelman, scleroza
tuberoasa si sindromul duplicarii cromozomului 15
- tulburari gastrointestinale - enterocolite, boli inflamatorii intestinale,
constipatie cronica, intoleranta la lactoza, colite, esofagite, gastrite, duodenite,
etc.
- convulsii - s-a constatat ca epilepsia apare la aproximativ 39% dintre copii care
sufera de autism
- tulburari ale somnului
- dificultati de procesare a senzatiilor - hipersesibilitate sau hiposensibilitate la
unele sunete, atingeri, lumina sau intuneric
- pica - dorinta de a manca lucuri care nu sunt alimente
- icter. In urma unui studiu de amploare s-a constatat faptul ca bebelusii cu
bilirubina ridicata au manifestat in proportie mai mare, fata de ceilalti copii cu
valori normale ale bilirubinei, tulburari din spectrul autist.
- fenilcetonuria netratata
- neurofibromatoza
- sindromul alcoolismului fetal
- tonus muscular scazut - aproximativ 30% dintre copii cu autism au un tonus
muscular scazut care poate limita abilitatile motorii

- alergii si imunitate scazuta - manifestate prin prezenta eruptiilor, sensibilitati
gastrointestinale, ale urechii dar si alte tipuri de infectii.

Cum se manifest copiii cu autism ?
Anomalii n autism n relaia cu obiectele i persoanele
un copil cu autism stabilete rar contactul vizual (sau chiar deloc) cu
obiecte i/sau persoane;
fixaiile sunt specifice copiilor cu autism;
copilul cu autism poate fi anxios, nelinitit, nervos, agasat atunci cnd este
solicitat de ceilali pentru c nu ntelege ce trebuie s fac, reacioneaz aparte
pentru c are dificulti de preluare/prelucrare a informaiei;
contactul vizual nu este utilizat cnd vrea s atrag atenia sau cnd trebuie s
fie el atent; n funcie de specificul copilului cu autism, contactul vizual poate
fi realizat dupa vrsta de 8-12 luni sau chiar dupa 10 ani (!);
copilul cu autism nu are capacitatea de a se pune n locul altuia;
copiii cu autism nu neleg valoarea sentimentelor, dar au propriile
sentimente pe care ns nu le pot exprima din cauza afeciunii cerebrale, nu
sunt niste introvertii;
nu utilizeaz jocul interactiv, nu imit;
copilul cu autism are stereotipii (mecanism previzibil) prin care i provoac
stimuli pe care-i poate controla;
se ataeaz de obiecte neobinuite;
nu au iniiativ proprie, ns o parte dintre ei pot fi nvai s iniieze singuri;
la schimbrile din mediul nconjurtor, o parte dintre acetia sunt nervoi,
anxioi.
Senzorio - motricitatea la copiii cu autism
toate funciile senzoriale pot fi afectate n cazul copiilor cu autism;
scranesc din dini, i provoac stimuli vizuali (micarea mainii pe podea
timp ndelungat, reclame TV, videoclipuri, muzic, lucruri strlucitoare -
flacra, bec, staniol, etc.), i balanseaz corpul;
n funcie de copil, activitatea motorie spontan poate fi redus sau
crescut;
pot avea anomalii alimentare (mnnc alimente acre -lmi sau iui -ceap;
prefer mncare de o anumit culoare numai alb, nu le plac alimentele roii,
etc.; desfac sandwich-ul i mnnc separat pinea de coninut; desfac biscuiii
cu crem i mnnc numai crema de pe ei;nu mnnc mncare gtit );
unii copii cu autism sunt deranjai de zgomote nensemnate, pe cnd,
zgomote puternice nu-i afecteaz ;
unii copii cu autism sunt distrai de o raz de lumin care intr pe
fereastr.
Comunicare i limbaj n autism
copilul cu autism poate fi verbal i non-verbal;
copilul cu autism care nu are probleme de limbaj, are probleme la nivelul
comunicrii i intercomunicrii;
persoanele cu autism au dublu handicap: autism i ntrziere mintal (nu
este factor determinant n diagnosticarea autismului);
nfiarea autistului este, de multe ori, inexpresiv, ns nu trebuie
generalizat;
interpreteaz ceea ce se ntampl n jurul lor n mod inadecvat;
cnd limbajul exist, tonul, intensitatea, intonaia acestuia sunt anormale,
ns n grade diferite de la unul la altul;
reacioneaz pavlovian: reproduc la persoana a II-a vorbind despre sine
(mnnci n loc de mnnc, vrei la toalet n loc de vreau la toalet,
i-e sete n loc de mi-e sete, etc.).
Emoiile n autism
copiii cu autism au emoii, dar nu tiu s i le manifeste;
pot plnge sau rde bizar;
pot sa nu plng atunci cnd se lovesc.
Funciile intelectuale n autism
statistic, 80% dintre copiii cu autism au ntrziere mintal uoar sau sever;
pot excela n ceea ce privete o performan de la nivel spaial, video i de
memorie (nvaa titluri de cri de la o anumit editur, calendare, date de
referin n sport, etc.);
atenia poate fi mbuntait prin implicarea n aciuni care le fac placere.

Elemente comportamentale autiste raportate la varsta copilului:
are deja 3 luni, dar

nu reacioneaz la sunete puternice;
nu-i observ minile pn la 2 luni;
nu urmrete obiecte n micare pn la 2 sau 3 luni;
nu apuc i ine obiecte n mn pn la 3 luni;
nu zmbete celorlali pn la 3 luni;
nu-i poate susine capul foarte bine pn la 3 luni;
nu se ntinde dup jucrii pn la 3 sau 4 luni;
nu gngurete pn la 3 sau 4 luni;
nu duce obiectele la gur pn la 4 luni;
ncepe s gngureasc, totui, nu poate imita nici un sunet creat de adult pn
la 4 luni;
nu mpinge cu picioarele pe o suprafa ferm atunci cnd se afl sub picioarele
lui;
nu poate mica unul sau ambii ochi n toate direciile;
i ncrucieaz privirea aproape tot timpul (n primele luni este un lucru
ntlnit uneori);
nu acord atenie unor evenimente noi din mediu sau este foarte afectat de
aceste evenimente noi;
nregistreaz o pierdere brusc de abiliti pe care deja le dobndise.

are deja 7 luni, dar

musculatura nu se dezvolt i este foarte slbu;
pare foarte moale, asemeni unei ppui;
apuc doar cu o singur mn;
refuz s mbrieze;
nu arat afeciune deloc fa de o persoan care l ngrijete;
nu agreeaz s stea n preajma celorlali;
unul sau ambii ochi n mod constant se duc spre interior sau exterior;
sensibilitate crescut la lumin;
nu reacioneaz la sunetele din jur;
are dificulti n a duce un obiect la gur;
nu ntoarce capul pentru a detecta sursa sunetului pn la 4 luni;
nu se poate rostogoli de pe spate pe burt sau invers pn la 5 luni;
nu are iniiative de a zmbi pn la 5 luni;
nu poate sta n fund cu ajutor pn la 6 luni;
nu se ndreapt n mod activ spre obiecte pn la 6 sau 7 luni;
nu urmrete obiecte cu ambii ochi la distane mici pn la 7 luni;
nu-i las greutatea corpului pe picioare pn la 7 luni;
nu gngurete pn la 8 luni;
nu arat nici un interes n jocuri ca ,,cucu-bau pn la 7 luni;
prezint o pierdere brusc de abiliti pe care le achiziionase anterior.

are deja 1 an, dar

nu se trte;
nu antreneaz tot corpul n momentul n care se trte (pentru mai bine de o
lun);
nu poate sta n picioare cu sprijin;
nu caut obiecte ascunse n faa ochilor si;
nu spune nici un cuvnt;
nu imit gesturi ca fluturatul din mn;
nu arat cu degetul spre obiecte sau imagini;
experimenteaz o pierdere brusc de abiliti achiziionate anterior.

are deja 2 ani, dar

nu poate merge pn la 18 luni;
nu dezvolt abilitatea de a clca corect (clci - vrfuri) dup cteva luni de
mers sau merge doar pe vrfuri;
nu rostete nici cincisprezece cuvinte;
nu folosete propoziii simple pn la vrsta de 2 ani;
pn la 15 luni nu tie funciile obiectelor uzuale (periu, telefon, furculi,
lingur);
nu imit aciuni sau cuvinte pn la sfritul acestei perioade;
nu ndeplinete instrucii simple pn la vrsta de 2 ani;
nu poate mpinge o jucrie cu roi pn la aceast vrst;
prezint o pierdere a abilitilor acumulate anterior.

are deja 3 ani, dar

obinuiete s cad i urc cu greutate scrile;
are o salivare abundent sau vorbete cu dificultate;
nu poate construi un turn din patru cuburi;
i este dificil s manipuleze obiecte mici;
nu poate copia un cerc pn la vrsta de 3 ani;
nu poate comunica n fraze scurte;
nu este implicat n jocul de rol;
nu nelege instrucii simple;
prezint interes sczut fa de ali copii;
dificulti n separarea de mam sau persoana care are grij de copil;
contact vizual foarte puin sau deloc;
interes redus fa de jucrii;
prezint o pierdere remarcabil a abilitilor achiziionate anterior.

are deja 4 ani, dar

nu poate arunca mingea deasupra capului;
nu poate sri pe loc;
nu poate pedala o triciclet;
nu poate ine un creion ntre degetul mare i celelalte degete;
are dificulti n a mzgli;
nu poate construi cu patru cuburi;
nc plnge atunci cnd prinii pleac;
nu arat interes pentru jocurile interactive;
ignor ceilali copii;
nu rspunde persoanelor din afara familiei;
nu se implic n jocurile fantastice;
se mpotrivete activitilor ca mbrcat, dormit sau mers la toalet;
nu se poate controla cnd este suprat;
nu poate copia un cerc;
nu formeaz propoziii din mai mult de trei cuvinte (propoziii cu sens);
nu folosete ,,eu sau ,,tu n mod corect;
prezint o pierdere a abilitilor achiziionate anterior.

are deja 5 ani, dar
acioneaz foarte temtor sau timid;
acioneaz foarte agresiv;
este incapabil s se separe de prini fr proteste majore;
arat puin interes n jocul cu ali copii;
refuz s rspund celorlalte persoane, fie rspunde superficial;
folosete rar fantezia sau imitaia n joc;
este nefericit sau trist o mare parte a timpului;
nu se angajeaz n activiti diverse;
refuz oameni sau pare retras;
nu exprim o palet mai larg de emoii;
are dificulti n a mnca, a dormi sau a merge la toalet;
nu poate face diferena ntre fantezie i realitate;
pare foarte pasiv;
nu poate nelege comenzi formate din dou pri (legate cu prepoziii);
nu-i poate spune n mod corect numele;
nu folosete corect pluralul sau timpul trecut atunci cnd vorbete;
nu vorbete despre activitile zilnice sau despre experienele avute;
nu poate construi un turn din ase sau opt cuburi;
pare inconfortabil cu a ine un creion n mn;
are probleme la mbrcat sau dezbrcat;
nu se poate spla pe dini;
nu se poate spla pe mini;
prezint o pierdere brusc de abiliti achiziionate anterior.

Integrarea senzoriala in cazul persoanelor cu autism De ce copilul cu autism
suporta cu greu sa fie spalat pe cap sau sa fie tuns? De ce reactioneaza copilul cu
autism atat de exagerat la sunete? De ce se leagana atat de mult? De ce copilul
cu autism nu se uita la mine? Definitia integrarii senzoriale (I.S.) Integrarea
senzoriala este abilitatea de a acumula si de a selecta informatiile din lumea
inconjuratoare, prin intermediul organelor senzoriale si de a corela diferitele
informatii astfel incat persoana sa poata reactiona (raspunde) intr-un mod
adecvat adaptativ. Dezvoltarea generala La non-autist, procesul integrarii
senzoriale se desfasoara astfel: evitarea stimulilor cercetarea stimulilor
ordonarea informatiilor integrarea informatiilor formarea conceptelor. In fata
unui stimul nou, necunoscut individul are ca prima reactie evitarea datorita
faptului ca acel stimul este necunoscut si poate prezenta un pericol. Apoi, apare
curiozitatea si individul cerceteaza in felul sau stimulul (il observa de departe, il
manipuleaza, exploreaza etc). In acest timp, informatiile se ordoneaza in creierul
individului si sunt integrate in functie de cunostintele si experienta anterioara
pentru ca in final procesul sa duca la formarea conceptului. Se considera ca, in
jurul varstei de 8 ani capacitatea de integrare senzoriala este bine dezvoltata.
Functiile organelor senzoriale: semnalarea pericolului recunoasterea
informatiilor Sistemele senzoriale Auzul (sistemul auditiv) Functii: Realizeaza
perceptia sunetelor Ajuta la localizarea sunetelor Realizeaza diferentierea
sunetelor importante, de cele de fond Acest sistem este important pentru
dezvoltarea capacitatii de comunicare! Vazul (sistemul vizual) Functii:
Realizeaza perceptia stimulilor vizuali Realizeaza observarea detaliilor
Diferentiaza fondul de imaginea importanta Pipaitul (sistemul tactil) Functii:
Realizeaza perceptia stimulilor tactili Realizeaza diferentierea stimulilor tactili
Avertizeaza eventualele pericole Echilibrul (sistemul vestibular) Functii:
Regleaza echilibrul Senzatii musculare (senzatii proprioceptive) Functii:
Regleaza tensiunea muschilor in corp, astfel incat aceasta este adecvata
activitatii pe care dorim sa o realizam. Mirosul (sistemul olfactiv) Gustul
(sistemul gustativ) Functii: Realizeaza pereptia stimulilor olfactivi si gustativi
Avertizeaza in legatura cu eventulalele pericole Cand organele senzoriale
functioneaza normal inseamna ca exista o conlucrare continua a tuturor
organelor senzoriale. Probleme in integrarea senzoriala( I.S. ) Deficiente in I.S.
pot aparea la toata lumea, atat la persoanele cu deficienta mintala, autism, cat si
la cele cu o inteligenta normala. Multe persoane cu autism (80-90%) au alte
experiente senzoriale (mai ales in ceea ce priveste experientele auditive/vizuale
si tactile), in comparatie cu non-autistii. O caracteristica a persoanelor cu autism
este tocmai o prelucrare a informatilor mai degraba fragmentata, decat o
perceptie globala. Important de retinut este faptul ca problemele in I.S. nu sunt
cauzate de defecte ale organelor senzoriale, ci de nereguli in procesul de
prelucrare a stimulilor la nivelul creierului. Asadar: persoana in cauza aude,
simte, miroase, vede si gusta, dar nu poate aduna aceste informatii intr-un intreg
cu sens. Neintelegand bine lumea, persoana cu autism nu poate reactiona
adecvat! Simptome ale deficientei in I.S. Probleme de comportament:
hipo/hiper-sensibilitate la anumiti stimuli dificultati de concentrare
hipo/hiperkinezie auto/hetero- agresivitate Probleme de motricitate:
neindemanare miscari automate (ca robotul) dificultate in coordonare ochi-mana
caderi frecvente. Autism si probleme de perceptie Caracteristica principala a
autismului este acest alt mod de perceptie. Este important sa intelegem mai intai
cauza care da o alta semnificatie stimulilor perceputi: exista un alt mod de
gandire datorat prelucrarii incorecte a stimulilor. Experientele senzoriale cel mai
des intalnite la persoanele cu autism: Hiper-sensibilitate: Nu pot selecta
informatiile relevante de detalii. Anumiti stimuli senzoriali sunt perceputi prea
puternic. Hipo-sensibilitatea: inregistrare deficitara, stimulii senzoriali sunt
perceputi prea slab. Inconsistenta in percepere: fluctuatie intre cele numite mai
sus. Perceperea fragmentata: perceperea partilor in loc de intreg. Perceperea
deformata: in cazul supra-stimularii se agraveaza. Probleme in ceea ce priveste
interpretarea datelor senzoriale ex.: lipsa reactiei la sunete etc. Prelucrare mai
lenta: reactie mai lenta la stimuli. Vulnerabilitate la suprastimulare senzoriala
cauzeaza evitarea, retragerea, prelucrarea informatiilor prin intermediul unui
singur organ senzorial etc. Stiluri de perceptie a stimulilor la persoanele cu
autism: Copiii cu autism par sa dezvolte abilitatea de a controla stimulii
senzoriali care actioneaza asupra analizatorilor. Acest lucru este necesar pentru a
supravietui intr-o lume in care sunt bombardati cu informatii externe. Aceasta
strategie de compensare poate fi gasita in stiluri de perceptie pe care le auto-
dezvolta, ca de exemplu: Prelucrarea printr-un singur organ senzorial: stimulul
de la un singur organ senzorial este prelucrat in mod instinctiv. Evitarea
perceperii directe: perceperea directa conduce rapid spre suprasolicitare.
Inchiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau inlatura bombardamentul
senzorial Compenseaza perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alti
analizatori: tactil si olfactiv mai ales. Rezonanta: se pierde intr-un stimul/este
fascinat de un stimul senzorial. Probleme de I.S. existente la persoanele cu
autism - exemple Hiper-sensibilitate tactila Atingerile il dor, prefera sa atinga el
pe cineva sau ceva Accepta atingerea doar a anumitor materiale Evita mediile
aglomerate Este foarte agitat, se joaca cu degetele peste tot Plange mult si cere
mereu ceva Se lupta fizic sau tipand Refuza spalarea pe cap, taierea unghiilor,
spalarea pe dinti etc Are preferinta clara pentru anumite mancaruri si haine.
Hiper-sensibilitate auditiva Isi astupa urechile Face singur mult zgomot ca sa
blocheze zgomotele altora Ii este teama de animale Ii displac tunetele (furtunile)
Doreste sa aiba castile pe urechi Prefera tonurile joase Prelucrare doar prin
intermediul organului vizual Predomina utilizarea organului vizual Realizeaza
autostimulare vizuala pentru a ignora stimuli de orice alta natura Poate fi
intrerupt doar in cazul in care i se ofera un stimul vizual, de exemplu a intra in
campul vizual al copilului Sugestii Pastrati vizualizarea simpla si usor de
organizat. Tineti cont de stimulii senzoriali care-l deranjeaza, in mediul sau
Tineti cont de modul in care va prezentati ca educator/specialist in fata copilului
previzibil Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in
alimentatie. Tineti cont ca este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea
tuturor informatiilor . Vigilenta / alerta Un aspect care joaca un rol important in
prelucrarea informatiilor senzoriale este starea de vigilenta/alerta.
Vigilenta/alerta se refera la faptul ca starea de veghe este la un nivel optim astfel
incat subiectul reactioneaza adaptativ adecvat. Starea de alerta poate varia in
functie de moment, avand diferite nivele. Nivelul de vigilenta/alerta este
determinat de: Stimuli cunoscuti/necunoscuti Stimuli asteptati/neasteptati
Stimuli siguri/nesiguri Emotii ca: durere, frica, tristete, bucurie Stimuli
senzoriali Prelucrarea stimulilor Modul de a reactiona la stimulii senzoriali
depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea
scazut (cand suntem obositi, plictisiti, aproape de adormire), iar alteori prea
ridicat (in momentele de suparare, frica, agitatie, nerabdare etc). Nivelul optim
de vigilenta este atunci cand se reactioneaza la stimulii nici prea puternici, nici
prea slabi, cand individul reuseste sa selecteze bine stimulii. Fiecare persoana
doreste sa mentina tot timpul zilei un nivel optim de vigilenta/alerta, ca sa
reactioneaze cat mai bine. Aceasta se face, inconstient, prin utilizarea stimularii
senzoriale. Stimulii senzoriali au functia de ,,schimbatori de motor" (modalitati
de stimulare cu scopul de a schimba nivelul de vigilenta). Acestia au o legatura
mare cu organele senzoriale: Activitate la nivelul organului gustativ (are un
efect pe o durata scurta de timp). de exemplu: mananci o bomboana, un fruct.
Activitate la nivelul organelor vizual si auditiv (efect de scurta durata). de
exemplu: privesti un obiect interesant etc. Activitate la nivel tactil (efect de
lunga durata). de exemplu: presiunea efectuata asupra umerilor, mainilor etc.
Activitate la nivelul proprioceptiv si vestibular (efect de lunga durata). de
exemplu: a face sport/ a urca scarile. Tehnici de scadere a nivelului de
vigilenta/alerta la copiii cu autism Miscari lente. Activitati sau miscari repetate.
Miscari sau activitati fara multe variatii. Activitatile previzibile si dorite duc la
linistire. Lucrurile cunoscute duc la calmare. Activitatile de lunga durata.
Tehnici de ridicare a nivelului de vigilenta/alerta la copiii cu autism Miscarile
rapide. Schimbarile in miscare sau activitati. Includerea schimbarilor in miscari
sau activitati creste nivelul de vigilenta/alerta. Prezenta lucrurilor noi ridica
nivelul de vigilenta/alerta. Prezenta lucrurilor neasteptate duce la cresterea
vigilentei/alertei. Activitati de scurta durata. Sugestii Inventariati reactiile in
urma perceptiilor senzoriale ale copilului cu autism (prin metoda observatiei).
Cotati nivelul de alerta in diverse momente ale zilei. Cautati punctele lui forte.
Terapia (activitati senzoriale) sau adaptarile (la nivelul materialelor/mediului)
pot contribui la ridicarea calitatii vietii si pot crea noi sanse de dezvoltare.
psihopedagog Raluca Cordunianu
Managementul de caz 1.
Ce este eficiena
Eficiena este denumit conform dicionarului romn, ca fiind ceea ce produce
rezultatul ateptat. Eficiena ine de modul cum organizezi timpul,elaborezi
programe,stabileti prioriti,depeti momente de criz, pentru a mbunti
performanele. n termeni tehnici eficiena nseamn s scoi maxim din minim.
Cheia eficienei este managementul de caz. Managementul de caz este termenul
folosit pentru a descrie un proces complet,din momentul cnd se nate pn obii
rezultatele dorite. Eficiena unei intervenii poate fi anticipat de modul n care
sunt exprimate obiectivele n cadrul unui plan de intervenie elaborat. Vorbind
de copilul autist, s-a demonstrat c intervenia timpurie accelereaz dezvoltarea
general a copilului, reduce comportamentele problem, iar rezultatele pe
termen lung sunt din cele mai bune. Datorit diversitii copiilor cu autism
(diferite grade de severitate a autismului, diverse nivele ale abilitilor
intelectuale, personalitate diferit, prezena sau nu a diferitelor dificulti
suplimentare, exemplu probleme senzoriale, epilepsia, etc) este improbabil ca ei
s rspund n acelai fel i s progreseze n aceeai msur la un singur tip de
intervenie. Astfel, este probabil s fie nevoie de mai multe tipuri de intervenii
pentru a rspunde tuturor nevoilor pe care le poate avea un copil. Este necesar
o bun cunoatere a copiilor, a tehnicilor de lucru, este necesar i eficient un bun
management de caz. Lucrarea prezentat va arata eficiena unui bun
management de caz la copii cu autism. Obiectivele pe care le propune lucrarea
prezent sunt: identificarea i dezvoltarea elementelor de eficientizare a
managementului de caz la copilul cu autism; propunerea de modele pentru
implementarea managementului de caz la copii cu autism. Lotul de subieci
folosit este unul neomogen de vrste diferite, cu stadii de dezvoltare
psihosociale, i cognitive diferite. A fost utilizat un mediu restrictiv i organizat,
s-au utilizat tipuri de intervenii diferite, individualizate i mai ales flexibile.A
fost folosit terapia individual combinat cu cea de grup. A fost implemementat
un vast program de socializare, cu un rol major n generalizarea
comportamentelor nvate i dobndirea unor abiliti n relaiile sociale.
Rezultatele obinute vor arat c , printr-un eficient management de caz, un copil
cu autism, ajunge s dobndeasc abiliti pe care nu le are, nva lucruri noi,
nva s vorbeasc, s se joace, cum s se poarte. Un eficient management de
caz ajut copilul cu autism la recuperarea ntrzierilor n dezvoltare i n evoluia
lui ulterioar. 2. Managementul de caz Managementul de caz reprezint un
concept ce desemneaz o metod de coordonare i integrare a serviciilor
sociale,medicale i educaionale destinate categoriilor de populaii vulnerabile i
defavorizate i de organizare i gestionare a interveniior specifice realizate de
ctre diferii specialiti n acord cu obiectivele stabilite pentru schimbarea
situaiilor problematice ale beneficiarilor (Cojocaru,2008,p.24). Managementul
ca art de a conduce,este abilitatea de a organiza activitile cele mai
performante pentru realizarea obiectivelor propuse.Managementul este o
activitate pentru care sunt necesare abiliti specifice,cunotine teoretice dar i
relaionale. Managementul presupune: formularea de obiective clare,operainale;
abilitatea de a gsi condiiile obtime pentru obinerea performanelor
msurabile; abilitatea de a prioritiza resursele; abilitatea de a adopta cele mai
concrete decizii; abilitatea de a analiza rezultatele i a opera n consecin. Un
management performant presupune coeren n decizii,coeren ntre vorbe i
fapte i curaj n luarea deciziilor. Managementul de caz reprezint o metod de
lucru prin care se realizeaz coordonarea/monitorizarea tuturor serviciilor i
activitilor profesionale necesare rezolvrii problemelor specifice ale
beneficiarilor. Prin managementul de caz se poate organiza un sistem de servicii
eficient care s rspund complexitii nevoilor multiple ale beneficiarilor. Orice
definiie dat managementului de caz este dependent de modul n care este
vzut intervenia i coordonarea acesteia,de implicarea beneficiarilor i mai
ales de rspunsurile clientului la situaiile noi create i de modelele
promovate.Prin urmare,structura managementului de caz este similar pentru
categorii diferite de beneficiari,dar,interveniile propuse sunt individualizate pe
fiecare categorie n parte. Etapele managementului de caz: 1. Identificarea i
evaluarea .Analiza general a situaiei. Colectarea datelor i realizarea unei
imagini generale asupra problemelor,a necesitilor de intervenie. Prioritizarea
problemelor i identificarea unor posibile soluii privind rezolvarea acestora.
Informarea familiei i stabilirea unei relaii de lucru corespunztoare.
Identificarea unor posibile resurse adecvate nevoilor i modalitatea accederii la
acestea. 2.Evaluarea detaliat a cazului. Evaluarea detaliat se realizeaz cu
participarea beneficiarilor la procesul de evaluare.Aceasta este un proces de
analiz a datelor pentru cazurile care necesit intervenii specifice i are ca
rezultat elaborarea unui plan de intervenie personalizat. 3.Planificarea
serviciilor i interveniilor. Planificarea serviciilor i a interveniilor se
realizeaz urmrind finalitile acestora.Se elaboreaz obiective de
implementare(ce se intenioneaz a se realiza) i obiective de impact(se refer la
situaia final a beneficiarilor). 4.Furnizarea serviciilor. Intervenia propriu-zis
reprezint punerea n practic a planului elaborat,urmrindu-se obinerea
rezultatelor stabilite i msurabile prin desfurarea activitilor.Aceasta este
etapa n care se rspunde la ntrebrile:ce se ateapt,ce trebuie s se fac,cine se
implic,care sunt responsabilitile fiecruia,cum se pot obine rezultatele dorite.
5.Monitorizarea i evaluarea periodic. Monitorizarea interveniilor reprezint
procesul de evaluare a gradului de implementare a planurilor elaborate dup
realizarea evalurii detaliate.Aceasta reprezint verificarea realizrii
interveniilor,coerenei acestora,adaptrii la necesiti i modul n care urmresc
finalitile.Frecvena evalurilor se stabilete n funcie de complexitatea
cazului,de interveniile specifice,de finalitatea planului i se raporteaz la
situaia iniial i la obiectivele propuse. 6.nchiderea cazului nchiderea cazului
poate fi fcut n dou variante:finalizarea cazului cnd se ajunge la optimizarea
condiiilor,sau(i) transferul cazului. Managementul de caz la copilul cu
autism,este un management ce presupune organizarea i conducerea unor aciuni
adresate unor cazuri specifice cu exigene specifice,pornind de la resurse
existente.Vorbim att de un management de caz centrat pe resurse ,ct i de unul
centrat pe rezultate.Resursele cele mai importante sunt identificate i canalizate
pentru implementarea obiectivelor propuse. Managementul de caz la copilul cu
autism nseamn abordarea ingenioas i prioritar a urmtoarelor direcii:
Abordare specializat i individualizat a problemelor,flexibilitate,deschidere
ctre nou i inventivitate; Identificarea nevoilor,analizarea opiunilor,selectarea
programelor; Identificarea criteriilor de alocare a resurselor i a ntritorilor;
Stabilirea sistemului de suport i managementul personalului; Implementarea
strategiilor operaionale de obinere a performanelor maxime n atingerea
obiectivelor. Monitorizarea rezultatelor i evaluarea performanelor; Obinerea
feedbackului i acionarea n consecin; Un management performant presupune
coeran ntre ceea ce spui i ceea ce faci,coeren ntre decizii,coeren ntre
obiective i resurse. Evaluarea detaliat a cazului este fcut de managerul de
caz mpreun cu membrii echipei de lucru cu participarea
beneficiarilor(copil,prini).Aceast evaluare presupune determinarea punctelor
tari ale cazului,riscurile, dar i oportunitile oferite de mediul n care copilul
triete. Managerul de caz trebuie s fie un profesionist care s coordoneze
activitile de intervenie pe baza evalurilor detaliate i care s asigure accesul
copilului la servicii de calitate n interesul superior al copilului.Managerul de
caz monitorizeaz rezultatele aciunilor,gradul de implementare i decide
modificrile necesare.Un bun manager de caz trebuie s aib curajul intelectual
i moral n luarea deciziilor. Pentru evaluarea performanelor,managerul de caz
trebuie s transforme itemii de evaluare ai copilului, n itemi ai instrumentelor
de evaluare a atingerii obiectivelor propuse.Indicatorii de evaluare i
performan trebuie s fie accesibili,inteligibili,adecvai,relevani,acceptai dar
mai ales msurabili. Cnd intr n funciune un manager ce caz ? Dup evaluarea
iniial,constatndu-se necesitatea interveniei specializate multiple,innd cont
de complexitatea cazului,managerul de caz ntocmete planul de intervenie
personalizat.Acest plan este documentul care st la baza tuturor programelor
specifice de intervenie ce trebuie realizate n interesul copilului.Acesta se
detaliaz apoi pe arii particulare de intervenie,toate fiind parte a planului de
intervenie personalizat. Date de identificare Z.V,-biat , nscut n Bucureti,la
29 iunie 1995. Diagnosticul:Autism infantil cu ntrziere n dezvoltarea psihic
i limbaj. Anamnez personal Natrea la 9 luni prin cezarian;3 kg.Copilul a
primit oxigen dup natere,familia suspectnd influiena acestuia asupra
dezvoltrii psihice ulterioare. Gnguritul :normal,dezvoltare normal n primul
an de via Mersul :dupa vrsta de un an Primele cuvinte: dup 3ani Dezvoltarea
somatic ,statural i toracal n limitele normalului:aspect atrgtor , corp
proporionat ,expresie inteligent. Anamneza familial Este al doilea din cei doi
copii ai familiei,legal constituit..Primul copil este normal, fr probleme de
dezvoltare. La naterea lui V, mama avea 30 ani i tatl 31.Mama este
medic,tata este inginer. Ct au fost mici ambii copii au fost crescui de bunicii
materni,ambii prini fiind prini de slujbele pe care le aveau.Mama nu a
acceptat s fie popularizat existena copilului cu tulburare din spectrul
autist,considernd c imaginea ei de medic este periclitat.Persoana care se
ocup cel mai mult de copil este sora lui,dar fiind superprotectiv,de cele mai
multe ori nu acioneaz n interesul lui V. Dup diagnosticarea copilului autist i
depirea ocului iniial,copii au rmas n continuare mai mult n grija
bunicilor,de care, copilul,V, este puternic legat. Recomandrile medicului au
fost: tratament cu neuroleptice ,Rispolept , Encefabol ,Vitamine . integrarea n
colectivitatea precolar i instituirea unui program educaional recuperatoriu
De-a lungul timpului a urmat mai multe programe de precolari,apoi de
coal,reevalurile dezvoltrii i comportamentului relevnd evoluie minim
dar,favorabil. De trei ani este prins ntr-un program de lucru intensiv,
individual i de grup,care continu i n prezent.Acesta urmrete abilitarea i
dezvoltarea copilului pe toate ariile de dezvoltare,cu intenia introducerii din
anul urmtor n nvmntul de mas. n prezent nu urmeaz nici un tratament
cu medicamente. Scurt caracterizare La nceputul interveniei terapeutice
Prezint puternice tulburri ale afectivitii:nu este ataat de mam (face
confuzii ntre mam i alte femei ;nu reacioneaz cnd mama se ndeprteaz
.rsul ,plnsul , zmbetul neadecvate situaiei n care e pus copilul; reacii
coleroase ndreptate asupra obiectelor i asupra propriei persoane ;opoziionism,
labilitate , neurovegetativ cu predominarea excitaiei , atenie labil, slab
putere de concentrare .Se constat o mare dexteritate n micri , sereotipii (se
poate juca la infinit cu acelai tip de joc ).Nu suport s fie atins , nu-l
intereseaz jucriile care ntruchipeaz oameni , animale ;are micri graioase ,
manipuleaz cu uurin obiectele , fascinat de obiectele mecanice. Vorbirea este
aproape inexistent , fr participarea emoional . Se remarc caracterul
reproductiv-imitativ (ecolalie) i nu cel de comunicare al limbajului .Ecolaliile
sunt imediate sau ntrziate ; folosete neadecvat pronumele personal (vorbete
despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune ; d impresia c nu
aude , nu-i fixeaz privirea asupra persoanelor din jur , nu caut contactul
vizual cu acestea .i place muzica . Manifest o mare abilitate n a-i manevra pe
ceilali pentru a-i satisface necesitile ,evit contactul cu ceilali copii.
Limbajul i posibilitile de articulare cunoate cteva cuvinte n limba romn
dar i n englez (rezultatul statului ndelungat n faa televizorului la desene
animate); nu se constat anomalii buco-linguo-faciale; vocea este normal;
imaginile fonematice sunt labile i difuze ; stereotipul dinamic articulator
tulburat ; discrepan ntre posibilitile intelectuale i vorbire (n sfera
limbajului expresiv) De ex. este capabil s se joace cu jocuri tip
puzzlesaranjnd imgini care pentru copiii cu 2-3 ani mai mari ca el prezint
dificulti. Evaluarea a fost foarte dificil. Pentru o corect evaluare a
comportamentului, datorit imposibilitii de testare prin teste standardizate,s-au
folosit interviul familiei i observarea.Am folosit n stabilirea nivelului de
dezvoltare psihomotorie Scara Portage pentru educaie timpurie. Interviul
familiei a fost prima form de evaluare. Metoda de baz a fost ns,observarea,
nregistrndu-se dezvoltarea motric fin i grosier, ,cunoatrea prilor
corpului , recunoatera formelor , culorilor , orintarea spaial ,sortri, ,
rspunsuri la comenzi ,numratul , folosirea creionului ,dezvoltarea .i folosirea
tuturor analizatorilor.nregistrarea comportamentului s-a fcut ,pe ct posibil, n
timp i n medii diferite. Principiul de baz n terapie a fost construirea unui
program pornind de la ce poate copilul, folosind chiar stereotipurile i
preferinele. Pentru comunicare i limbaj s-au parcurs o serie de programe
ncepnd de la cel de imitare oral,de exerciii de gimnastic facial i
respiratorie,continund cu multe exerciii de promovare a limbajului,continund
apoi cu imitarea verbal. Am urmrit reducerea treptat a ajutorului acordat
copilului , stimularea i recompensarea realizrilor i a iniiativelor ce vin din
partea acestuia. Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la
situaii noi,neprevzute n program sau la dispoziia n care s-a aflat copilul i la
posibilele lui progrese. Programul educaional stabilit are o serie de obiective
pentru aria de dezvoltare cognitiv .verbal Este scos din programul zilei
televizorul i calculatorul,care sunt considerai factori disturbatori.Vor fi folosite
ca recompens dup un program bine stabilit. Obiectivul fundamental al terapiei
este :formarea i dezvoltarea abilitilor de comunicare. Pentru realizarea acestui
scop au fost folosite programe de la cele mai simple spre complex,prevzute de
terapia ABA .Comenzile sunt simple,clare,n concordan cu stimulii folosii,
imaginile folosite,rspunsul ateptat. Obiectivul urmtor este: formarea unei
reprezentri generale despre lume i mediul n care ea se desfoar ,perceperea
succsesiunii momentelor zilei , formarea motivaiei ,dezvoltarea capacitii de a
nelege c te poi face neles , dobndirea unei experiene n legtur cu ceea ce
este la un moment dat semnificativ . Programul educaional A fost alctuit n
conformitate cu aceste obiective , n vederea acionrii pe diferite paliere
:articulatoriu,.limbaj, memorie , atenie, gndire , afectivitate. Am urmrit iniial
trezirea interesului i crearea unei atmosfere de lucru relaxant. .Am nceput cu
limbajul receptiv,apoi cel expresiv prin emiterea onomatopeelor (izolat, n
cntec , poezii ), iniierea unor jocuri :umflat baloane ,suflat n lumnri , trece
trenul,etc) In activitate au fost antrenai toi analizatorii . Invarea cuvintelor i
propoziiilor s-a realizat dup modelul descris n literatura de specialitate pentru
alalie (silabe duble , silabe , cuvinte asociate cu fenomene din natur , stri
afective , cuvinte monosilabice , bi i trisilabice ,etc.). Pentru trezirea interesului
, dezvoltarea proceselor psihice cognitive , s-a apelat la procedee
nonverbale:cuburi,inele,sortri de obiecte,puzzles, reproducerea
gesturilor,cntece, formarea deprinderii de a asculta poveti. .Pentru a nelege ,
a participa ,s-au efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face? De ce face?Cu ce
face?Unde face? S-a lucrat mult cu setul de imagini PECS , cu care s-a urmrit
formarea noiunilor de mrime, form , culoare, poziie , succesiune spaial i
temporal ,denumire de aciuni. Formarea i dezvoltarea vocabularului folosind
noiuni ca psri,animale,. familie,
fructe,legume,mbrcminte,mobilier,mijloace de transport,ocupaii,
,locaii,camere. Permanent cuvintele nsuite au fost legate de obiecte,
imagini,aciuni, , demonstraii.Propoziiile au fost fost reluate , repetate de mai
multae ori .Pentru realizarea generalizrii o cerin absolut necesar este
integritatea de percepie i de atenie.Dac copilul este obinuit s rspund la
un anume ton al vocii,sau la anumite micri ale minilor,sau intr-un anume
mediu,generalizarea nu are ansa de a se produce.Generalizarea de cele mai
multe ori se verific sau se realizeaz cu ocazia programelor de socializare.
Pentru memorarea , nelegerea , compararea noiunilor , folosirea propoziilor i
orintarea spaial i temporal am folosit mult material intuitiv i demonstraiv.
Copilul este cel care ne arat n fiecare moment dac ceea ce folosim ca material
este bun sau trebuie nlocuit sau modificat. Jocurile folosite au fost de tipul
Ghicete ce am ascuns, Eu ntreb, tu rspunzi; Dup ce cuvintele din dou
sunete au fost generalizate,am trecut la cele cu trei sunete,.a.m.d.Am nceput
apoi construirea propoziiilor simple,bazate pe aciuni uzuale,pe situaii concrete
momentului n care se desfura programul. Treptat am trecut la extensia
propoziiei de la 2,3 la 4,5 cuvinte .Am folosit noiunile nvate pentru a face
propoziii ,de la simplu la dezvoltat. Avnd n vedere pregtirea pentru
integrarea n coala de mas am pus din ce n ce mai mult accent pe analiza i
sinteza fonematic la nivel de propoziie,cuvnt,silab. Pe baz de imgini am
trecut la nsuirea unor momente semnificative din poveste.Are n fa o imagine
din poveste,trebuie s spun momentul anterior ct i cel care urmeaz.
Progresele au fost semnificative, referitor la numrul de cuvinte nsuite corect,
ct i capacitatea de flexionare dup numr i gen; a nsuit i mimimica i
gesticulaia , orientarea n schema corporal proprie i a altuia , n spaiu i timp.
Copilul este cuprins ntr-un amplu program de socializare,cu ieiri n afara
spaiului cunoscut,fr familie,n mediu nerestrictiv,cu efect benefic pentru
desfurarea ntregului program psihoeducativ. Fiind vorba de un copil autist a
fcut salturi semnificative i pe linia socializrii.Evoluia a fost de la ignorarea
iniial a celor din jur pn la dorina de a coopera i de a fi remarcat. n prezent
se simta bine n grup, .comunic , coopereaz Relaia afectiv cu terapeutul a
evoluat excelent.Simte dorina de a fi luat n brae ,mngiat,i place s fie ludat
i evideniat.n cea mai mare parte, stereotipiile au disprut. Nu-l deranjeaz
dac ceva se modific n mediul ambiant .Totdeauna i se explic ce se
ntmpl,de ce se ntmpl i lucrurile sunt n ordine. Avnd o evoluie att de
favorabil copilul poate merge n coala de mas.n prezent este nscris n coala
special,lucrnd individual cu terapeut propriu 6-8ore pe zi.Este evideniat,nu a
pus probleme deosebite , copilul situdu-.se printre primii din clas(manifest
aptitudini deosebite la activitile matematice). Se lucreaz n continuare pentru
probleme de vocabular, expresivitatea citirii i povestirii ct i pentru
dizortografia manifestat n redarea formei grafice a literelor,mici greeli n
scrierea dup dictare ,etc.fiind supus unui program de terapie specific continuat
la domiciliu de familie. Avnd reale caliti muzicale ,are n program i ore de
muzic structurate pe o nvare a notelor muzicale,pentru a citi o
partitur,cntnd notele la org i vocal.Rezultatele sunt spectaculoase.A
sustinut si mici concerte. Programul de dezvoltarea limbajului,pentru
V.Z.,continu.Ca i celelalte programe este unul de lung durat.Programul de
muzic continu i el,ritmul este acum de 4 ore pe sptmn,urmnd s
creasc,dac evoluia va fi cea programat.Progresele fcute pn acum ne
ndreptesc credina c,V,va reui s performeze pe aceast direcie. STUDIU
DE CAZ 2 Copilul care va fi prezentat este un exemplu de management de caz
extrem de flexibil .Un copil cu o multitudine de comportamente dezaptative,a
crui evaluare,structurare de program i evoluie a fcut rabat de la orice
regul.A intrat n program la vrsta de 7 ani,dup ce vreme de 2 ani fusese
integrat ntr-un program la o grdini special unde a fost un mic tiran,iar toat
lumea i se supunea.Trei luni de zile a fost doar asistat de la
distan,neacceptnd s se apropie nimeni de ea,manifestnd tot repertoriul de
comportamente problem:autoagresivitate(mucat,lovit,trntit),de
agresivitate(lovit,aruncat obiectele din jur,lovit cu picioarele,ipat).?n tot acest
timp ceilali copii erau la masa de lucru,cu spatele la ea executnd diferitele
activiti din program. Date de identificare C.M.,nscut n Bucureti,la 10
octombrie 1998. Diagnostic:Sindrom autist,?ntrziere n dezvoltarea
psihic,Crize de auto i heteroagresivitate,Sindrom hiperkinetic major cu
tulburri de atenie, intrziere n dezvoltarea limbajului expesiv i receptiv.
Anamnez personal Naterea:Prin cezarian,la termen.Copilul a avut 3,6
kg.Copilul a avut circular de cordon,s-a nscut cianotic, a avut nevoie de
oxigen. Gnguritul nu a existat. Mersul la 10 luni. Primele cuvinte n jurul
vrstei de 8 ani. Dezvoltarea somatic ,statural i toracal n limitele
normalului:aspect atrgtor , corp proporionat ,expresie inteligent. Anamneza
familial C.este singurul copil al familiei legal constituite. La natere lui
C.,mama avea 25 de ani,iar tatl 29.Mama este asistent medical,tata
ofer.Locuiete cu familia,fiind foarte apropiat de bunicii materni.Este
hiperprotejat de toat lumea.Prinii au fost att de protectivi nct au tot
amnat nceperea unui program ferm pe motiv c este prea mic. Recomandrile
medicului au fost: tratament cu neuroleptice ,Rispolept , Encefabol ,Vitamine .A
urmat mai multe formule de tratament cu medicamente,fr a se fi evideniat
ameliorri.A luat Strarera i a fcut criz de epilepsie. integrarea n colectivitatea
precolar i instituirea unui program educaional recuperatoriu De-a lungul
timpului a urmat un program de precolari,evalurile i reevalurile dezvoltrii
i comportamentului relevnd evoluie minim dar,favorabil. De trei ani este
prins ntr-un program de lucru intensiv, individual i de grup,care continu i n
prezent.Acesta urmrete abilitarea i dezvoltarea copilului pe toate ariile de
dezvoltare,cu accent deosebit pe managementul comportamentelor de criz. In
timp au fost ncercate multe alte formule de tratament, care n-au avut
eficien,?n prezent nu urmeaz nici un tratament cu medicamente. Evaluarea
Evaluarea a fost extrem de dificil.De baz a fost observaia pe o period foarte
lung de timp.Datorit comportamentelor dezaptative,nu a putut fi verificate nici
una din ariile de dezvoltare .Interviul cu familia a avut rolul de a ne introduce n
lumea ei de acas. Au fost remarcate abilitile de
autoservire(mbrcat,dezbrcat,folosirea W.C.-ului,splat pe mini i
dini,mncatul,folosirea lingurei,nclat,desclat). Motricitatea fin i grosier
:mzglete cu creionul,folosete pensa digital,rsucete butoane,introduce
obiecte mici n tabla cu orificii,urc i coboar treptele,se d n leagn,pe
topogan,merge cu spatele,lovete mingea,despacheteaz obiecte mari i
mici,construiete din cuburi. Socializare:capacitate de imitare foarte bine
dezvoltat,se implic n activiti fizice care-i fac plcere,dar numai cu persoane
acceptate i pentru cteva minute,exploreaz mediul foarte bine,caut contactul
vizual spontan atunci cnd urmrete o activitate. Limbajul:repet o silab de
mai multe ori n jocul vocal,vocalizeaz ca rspuns la vorbirea altei
pesoane,poate s dea,s aduc sau s duc cteva obiecte uzuale la cerere.
Cognitiv:construiete un turn din5,6 piese,mzglete,caut un obiect ascuns sub
privirea sa. Joc:prezint atracie pentru jucriile cu stimulare vizual,joac cu
persoanele din familie cucu-bau i gdilatul,particip la jocul cu mingea,privete
la jocurile de grup Agresivitatea i autoagresivitatea, a fost observat fiind
comportamente la care recurge pentru a-i maximiza ctigurile,n dauna
victimilor.Aproape ntotdeauna prin violen ncearc s obin avantaje.Fiind
comportamente dezaptative,a fost elaborat planul de intervenie corespunztor
de modificare a consecinelor,uneori i a antecedentelor. Obiectivul de prim
urgen a programului a fost aducerea la masa de lucru i managementul
comportamenteor dezaptative.A fost izolat ntr-un spaiu al clasei protejat,cu
faa spre colegii ei, care erau la masa de lucru cu spatele la ea,complet
ignorat.Dup ce comportamentul dezaptativ nceta( se oprea din ipat,lovit i tot
ce mai fcea),sttea i privea la copii, care lucrau.Cnd avea nevoie de ap sau
s mearg la W.C.venea i trgea de mn o persoan adult cunoscut,dar nu
accepta ca ea s fie atins de cineva.La mas nu mnca niciodat.Dup o lun i
jumtate de privit,a venit singur i s-a aezat la masa de lucru. Obiectivul
urmtor a fost nceperea unui program complex,dar n pai mici,dup terapia
ABA,urmrit i modificat din mers,n funcie de necesiti.Primul pas a fost
programul de instrucie i cel de realizare a contactului vizual.Au urmat apoi
programul de imitaie grosir i fin,programul de aciuni cu obiecte.Dup ce
timpul de lucru a crescut,a sczut intensitarea i frecvena comportamentelor
dezaptative,a nceput s accepte prezena terapeutului n imediata apropiere,a
fost introdus programul de imitarea motricitii orale ,absolut necesar pentru a
trece la programele de dezvoltare a limbajului receptiv i expresiv.Programele
au curs firesc unele din altele,cu poticniri,cu evaluri i reluri modificate,n
ritm destul de lent,dar ceea ce a ctigat arat ct de mult se poate ajunge cu un
bun management i cu un ritm de lucru constant i coerent. Prinii au trebuit
cuprini ntr-un program de consiliere,pentru a-i schimba atitudinea i
comportamentul fa de copii. Consecvena comportamental este determinant
n lucrul cu aceti copii.Prinii trebuie s contientizeze i s pun n balan
costurile i avantajele (ctigul pe termen lung cu satisfacerea unor plceri
aparent benefice copilului). C., acum cunoate,scrie i citete literele i
cifrele.Scrie cuvinte i propoziii dup model i dup dictare,citete cuvinte de
2,3 litere i din 2 silabe.A fcut mari progrese n limbajul receptiv i expresiv,
domeniul cognitiv(cunoate psri,animale,culori,prile corpului,forme
geometrice,poziii spaiale,adunri i scderi cu numere pn la 10,adunri i
scderi cu zeci pn la100,cantiti, aciuni).S-a rezolvat programul de
mas,jocul cu copii,interacioneaz cu persoane diferite de cele
cunoscute.C.patineaz singur,fr nsoitor pe patinuar,se joac cu copii n
parc,joac la mas cu ali copii jocuri de construcie sau puzzle.Face puzzle de
100-240 de piese.Coloreaz n contur,deseneaz la cerere figurile
geometrice,pom,cas,steag,scar,gard,corpul omenesc. Achizitiile sunt lente,dar
sigure.Opune rezisten la tot ce este nou.Crize de afect nc exist,dar foarte
rare,maxim una pe sptmn.Continu programul pentru decelarea complet a
comportamentelor dezaptative.Din pcate mediul social influeneaz negativ.
Programul lui C.M.,continu,cu un program intensiv de 4 ore pe zi.De dou ori
pe sptmn merge la coala special,cu nsoitor,pentru adaptarea n mediu
colar.Dup amiaza are un program de activiti ludice riguros (
parc,patinaj,mers pe role).Particip alturi de ceilali copii la programul de
socializare,pe perioada vacanelor(tabere la munte i mare,.ateliere de
pictur,vizionri de spectacole,vizite la grdina zoologic i botanic,etc.) n
ultimul an a devenit un alt copil.Crizele au incetat definitiv inprezenta
terapeutilor.rare creze de afect are acasa.Cooperanta,linistita ...un model de copil

Preterapia la un copil autist
Preterapia la intervenia n autism are caracter obligatoriu.Nu vom avea cstig n
interaciunea i lucrul cu acest copil dac nu am reuit n preterapie s luam
controlul asupra copilului.
Interaciunea cu un copil autist
Prima misiune a terapeutului este aceea de a gasi modalitatea de a interaciona
direct cu copilul. Nu pornim niciodat cu idei preconcepute i facem tot
posibilul s nu cream o icoan a copilului cu autism, fiecare individ este unic i
abordarea este diferit dup fiecare caz. Metodele de lucru sunt aceleai dar ele
trebuie corelate cu potenialul copilului i ct de grav este afectat n sensul
comportamentelor dezaptative.
Deci prima etap este cea de observare a copilului n mediu, cum interacioneaz
la diveri stimuli, i n special ce reacie are fa de terapeut.
Prima edin este de observaie i provocare a copilului. Terapeutul trebuie s
aiba rolul de observator i s nu intervin dect atunci cnd este cazul. Imitarea
copilului n diverse aciuni sau sunete este necesar pentru a afla reacia lui i va
pregti teren pentru programele de imitaie.
Terapeutul trebuie s foloseasc ct mai puine cuvinte, dac se poate deloc,
facndu-se apel doar la limbajul gestual, acest lucru nu va bulversa copilul iar
mesajul ctre copil este clar i pe inelesul lui. Poziia va fi ferma, vocea va fi
modelata n funcie de reaciile copilului(adic dac avem un comportament
deviant vocea i gesturile noastre vor arta dezacordul, prin ignorare sau voce
ferm, dac copilul are un comportament aproape de normal l incurajam la fel
cu vocea i gesturile noastre) . Aceast edin v va ajuta mai trziu s
anticipai anumite reacii negative ale copilului. Interacionai prin joc, antrenai
copilul n joc, aa vei capta puin atenie i copilul v va reine figura i vocea)
Aceasta este partea fericit a situaiei,dar ce facem cnd avem un copil cu
multiple comportamente dezaptative ?
Trebuie s analizam comportamentele ,s le urmarim,s gsim metodele cele
mai bune pentru a le transforma fie n activiti utile,fie s gsim comportamente
cu care s le inlocuim.
Aici intervine patrea de analiz comportamental.
Stabilirea relaiei copil autist-terapeut
n urmatoarea etap deja ne luam rolul n serios, i ncepem s stabilim regulile
jocului. Copilul va fi pus n scaun la masa de lucru( este bine ca la nceput s nu
folosii masa ntre dumneavoastr i copil, aezai-o ntr-o parte ca dvs. s avei
controlul fizic asupra copilului. Ce nvm copilul acum, ca dvs suntei
terapeutul i cel care deine controlul. Copilul va fi inut n scaun forat sau nu
dupa caz, pre de cteva momente n funcie de copil, dup care i se va da
pauz. Dac copilul refuz sa stea n scaun continum aa pn avem rezultatul
dorit, adic copilul s stea n scaun pre de 15 min. De fiecare dat, gradual
mrim timpul de edere n scaun, ncepnd cu cteva secunde. Copilul fuge din
scaun doar cnd i dm pauz dar nu pleac din camer. Reaciile noastre sunt
n funcie de ce face copilul, este agresiv, plnge, ip, etc ignoram
complet(anticipai reaciile copilului agresiv), copilul s-a potolit pre de o
secund , suntem pe faz i recompensm cu vocea( Oaaa, ce cuminte... !) ne
oprim imediat ce copilul a nceput s plng din nou. Aici copilul va nva cele
doua fee ale terapeutului i le va asocia cu reaciile lui, cnd sunt cuminte se
bucur i m laud, cnd fac urt nu este de acord cu mine.
Aa am stabilit relaia terapeut-copil, nu trecem mai departe pn copilul nu a
nvat c dvs suntei cel care conduce.

Obinerea controlului asupra copilului
Cum obinem controlul asupra copilului ? Prin atitudine ferm i constant, nu
neglijm faptul c va specula orice gest al nostru, care iese din tiparul de
terapeut. Aceste prime etape sunt printre cele mai de pre n terapia care
urmeaz, acum vei modela copilul comportamental i aa va lucra de acum
ncolo. Acum trebuie ntrit comportamentul pozitiv, mai trziu nu se mai poate
schimba mare lucru. De acum putem vorbi de introducerea recompensei la
masa de lucru. Gsirea recompensei este o sarcin major pentru terapeut,
oferind o motivaie puternic copilului vei avea rezultate imediate. Nu exist
copil autist cu care sa nu se poata lucra, exist doar terapeut care nu a gsit
recompensa bun pentru motivarea copilului. Deci gsirea recompensei i
diversificarea ei este de mare pre n stabilirea regulilor de joc .
Cum obinem contactul vizual
Dup ce am stabilit primele reguli i suntem siguri c le- a nvat i rspunde la
gesturile noastre, iar recompensa o avem la ndeman, i d rezultate, avem de
facut primii pai n rezolvarea problemei de atenie. Copilul tie deja c trebuie
s stea n scaun, este obinuit cu timpul pe care trebuie s l petreac cu
terapeutul. Acum folosim recompensa imediat pentru obinerea contactului
vizual. Primele exerciii sunt euate din start dar nu ne lasam copleii de autism
si perseverm. Acest aspect va da rezultate intr-un final. Cum facem(aici se va
exemplifica cu cineva din sala), avand recompensa la indemana, o plimbam prin
faa copilullui, atenia lui va fi asupra recompensei cnd ajungem cu ea n
dreptul feei noastre o mutm in spatele capului nostru avnd pre de o secund
atenia copilului n ochii notrii, vom recompensa imediat, afectiv i primar. O
alt abordare este imobilizarea feei copilului i captarea ateniei pre de o
secund ,i recompensat imediat. Pentru nceput vom striga copilul pe nume
simplu, i recompensat verbal...Bravooo, te-ai uitat la mine !, pregtind teren
pentru sarcina de mai trziu cnd vom trece de 5 secunde, Uita-te la mine !
Cum nvm copilul c exist consecine plcute i mai puin plcute
Este foarte important de reinut c indiferent de vrsta copilului i gradul
de afeciune copilul autist trebuie nvat c orice aciune a lui va suporta o
consecin bun sau rea n funcie de ce a facut copilul.
n primele etape de nvare, spre exemplu n programul de imitaie sau receptiv
obiecte le folosim numai pentru a ntri un comportament bun, adic, nu nvm
copilul ca acela este un cub ci ne folosim de comanda CUB ! doar pentru a
ajuta copilul s asocieze executarea comenzii cu primirea recompensei. Il ajutm
n acelai timp s neleag c neexecutarea sarcinii duce la dezacordul meu
verbal i gestual prin NU i c mai trziu va trebui s execute sarcina
forat(un lucru neplacut pentru el). Sarcina trebuie dus pna la capt indiferent
de situaie. Copilul va alege cu timpul doar partea n care el execut i primete
recompensa. Sarcinile vor fi uoare pentru nceput, la ndemana copilului.
Consecinele neplacute vor fi aplicate numai atunci cnd copilul are un
comportament deviant i cel mai bine atunci cnd vrea un lucru pe care il
dorete sau face o activitate placut. Dac vom aplica aceast pedeaps cnd el
lucreaz(face o activitate mai puin placut) vom intri un comportament
problem , dac o vom aplica cnd el face o activitate placut pentru el aceasta
va avea efectul dorit.
Cand putem spune ca avem controlul asupra unui copil autist:
atunci cnd copilul autist este adus la mas i meninut acolo pentru a lucra
cnd managementul comportamentelor dezaptative (problem) funcioneaz
cnd contactul vizual se obine la cerere
cnd copilul autist indeplinete o comand de fiecare dat cnd cerei ca o
sarcin s fie indeplinit sau mcar n noua cazuri din zece copilul
indeplinete sarcina i nu doar din cnd n cnd atunci cnd vrea el.
Ce este sindromul Asperger
Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub numele de tulburare
Asperger, face parte dintr-un grup de tulburari de neurodezvoltare care au efecte
asupra comportamentului unei persoane, la nivel de limba si comunicare,
precum si la modul de interactiune sociala a acesteia. Tulburarea Asperger este
caracterizata ca una dintre tulburarile mai usoare din spectrul autismului, insa
are o arie mai larga de raspandire. Exista inca unele controverse cu privire la
sindromul Asperger, daca ar trebui sa fie privita ca o entitate clinica separata sau
pur si simplu reprezint o forma specifica de autism. Persoanele cu sindrom
Asperger au in mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari dificultati in
ceea ce priveste interactiunile sociale.
Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac,
primul care a descris boala in 1944. Dr. Asperger a descris evolutia a patru
baieti, care au aratat o lipsa de empatie, capacitatea mica de a forma prietenii,
conversatia unilaterala, absorbtia intensa cu un interes deosebit pentru
cunoastere, miscari stangace. Din cauza interesului lor obsesiv pentru
cunoastere, dar si pentru subiecte specifice, el a denumit acesti baieti micii
profesori. Asociatia Americana de Psihiatrie (APA) a recunoscut tulburarea
Asperger ca o entitate specifica si a publicat criteriile de diagnostic din
Manualul de Diagnostic si Statistic al Tulburari Psihice-IV (DSM-IV) in 1994.
Cel mai recent, dupa deliberari seminificative, APA a recomandat subsumarea
tulburarii Asperger in tulburari din spectrul autismului pentru urmatoarea editie
a DSM-V. Cu toate acestea, decizia a generat o intreaga dezbatere academica si
deoarece editia DSM-V nu este de asteptat sa fie aprobata si publicata in 2013,
vor exista cu siguranta mai multe dezbateri pe aceast tema.
Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele pozitive ale sindromului
Asperger si considera ca nu reprezinta neaparat un defect, ci un alt mod de
gandire. Caracteristicile pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger au fost
descrise ca fiind benefice in multe profesii si acestea includ:
cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,
capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de
altii,
capacitatea de a lucra independent,
recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,
intensitate, si
un mod original de a gandi.
Dr. Temple Grandin, un cunoscut inginer, autor, si profesor care sufera de
tulburare Asperger este de parere ca starea aceasta a fost un activator pentru
viata ei profesionala.
Desi diagnosticul de sindrom Asperger nu este posibil fara teste directe si de
observare a unui individ, s-a sugerat de catre unii autori ca multe figuri istorice
de succes este posibil sa fi avut sindromul Asperger, inclusiv Mozart, Albert
Einstein, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, si Marie Curie. Desigur,
diagnosticul definitiv de figuri istorice cu sindromul Asperger nu este posibil
fara o testare. o parte din figurile publice actuale au fost diagnosticate cu
sindrom Asperger: cantareata britanica Susan Boyle, actrita americana Darryl
Hannah, fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre trasaturile oamenilor cu
sindromul Asperger pot aparea, de asemenea, si la copiii supradotati intelectual
sau chiar cu deficit de tulburare de atenie (ADD).

Cauzele in sindromul Asperger
Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este una dintre tulburarile din
spectrul autist, atunci cauzele sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie
aceleasi ca si cauzele autismului. Cauzele exacte ale tulburarilor din autism nu
au fost identificate, desi mostenirea genetica este o componenta care se
considera a fi implicata. Sustine aceasta idee faptul ca s-a observat ca sindromul
Asperger ruleaza de obicei in familii. De asemenea, in aceste familii apar
membri cu afectiuni cum ar fi depresiile sau bipolar disorder, dar lucrul acesta
nu este obligatoriu.
In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de expunerile toxice, teratogeni,
probleme cu sarcina sau nasterea, precum si infectiile prenatale. Aceste influente
din mediu pot actiona impreuna pentru a modifica sau a creste potential gradul
de severitate al defectelor genetice care stau la baza.
Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea la mercurul folosit la
unele vaccinuri, mai putin vaccinul rujeolic i thimerosal. Totusi, majoritatea
covarsitoare a dovezilor epidemiologice nu arata nici o dovada pentru o asociere
intre imunizari si autism, iar expertii au discreditat aceasta teorie.
Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom. Totusi, la maturitate,
multi duc o viata productiva, traiesc independent, au un loc de munca (multi
devin profesori, programatori, dentisti) , isi intemeiaza o familie.
Sindromul Asperger - cat de des este intalnit si care sunt riscurile
Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete. In ultimii
ani, numarul de tulburari din spectrul autismului a crescut dramatic in SUA.
Motivul aceastei cresteri nu este pe deplin clar, dar este datorat cel mai probabil
atat imbunatatirilor si modificarilor din procesul de diagnosticare, ceea ce duce
la o crestere a numarului de copii identificati cu autism, precum si un anumit
grad de crestere reala a incidentei tulburarii insasi. Cele mai recente studii arata
ca 1 din fiecare 110 copii din Statele Unite are o tulburare de spectru autist.
S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in
functie de numarul total de copii cu tulburari de autism.
Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger poate coexista cu alte
afectiuni psihice, cum ar fi tulburarea de deficit de atentie, hiperactivitatea sau
tulburarea de anxietate. Chiar si atunci cand tulburarea de anxietate nu este
prezenta, oamenii cu sindrom Asperger pot suferi de anxietate sau de
hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi zgomote puternice. In unele
cazuri, pot aparea comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare,
agresiune) i/sau depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita de
suferinzii de sindrom Asperger. Alte comportamente care au fost raportate la
persoanele cu sindrom Asperger includ comportamentele obsesiv-compulsive si
dificultatile de management al furiei.
Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate al simptomelor poate
varia foarte mult, astfel incat nu toate persoanele cu acest sindrom vor
experimenta tulburari psihiatrice asociate, depresie, sau comportamente
disruptive.
Tratamentele sindromului Asperger
Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare multidisciplinara.
Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului Asperger, desi unele
medicamente pot fi prescrise pentru a ajuta la controlul simptomelor
tulburatoare sau simptomele altor afeciuni psihice care pot co-exista cu
sindromul Asperger. In unele cazuri, sunt utilizati selectivi ai recaptarii
serotoninei inhibitor (ISRS), ca medicamente pentru ameliorarea starilor de
anxietate sau depresie. De asemenea, poate fi incercat tratamentul medical
pentru ADHD, daca exista hiperactivitate semnificativa.
Anumite interventii comportamentale si educationale pot ajuta persoanele cu
sindrom Asperger, desi nu toate acestea pot fi neaparat eficace la un anumit
individ. Tipul de interventii alese trebuie sa fie in functie de varsta si de nevoile
individuale. Tipurile de interventii care s-au dovedit a fi benefice includ:
eforturile de a reduce suprastimularea sau supraincarcarea de intrare senzoriala;
sprijinirea competentelor executive in functie de dispozitie, intr-un mediu
previzibil, structurat, si organizat;
organizare in formarea de abilitati;
folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii ambigue a limbilor
straine;
stimularea aptitudinilor sociale prin programe de formare, formare
profesionala, inclusiv in gradul de constientizare a cognitiei sociale, prin
utilizarea de gesturi si expresii faciale, si prin limbajul de conversatie;
crearea de abilitati adaptative de viata sau de formare de competente;
sprijin educational, cum ar fi asistenta cu organizarea, luarea de notite,
permitand examinarile orale, mai degraba decat testarea scrisa, utilizarea de
script-uri, si asistenta la intelegerea lecturii si a subtilitatlor de utilizare a
limbii;
auto-advocacy de formare.

Semnele i simptomele sindromului Asperger
Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat mai curand in copilarie.
Diferente caracteristice pt fi vazute in dezvoltarea sociala, dar aceste schimbari
sunt mai greu de identificat la copiii mici si pot fi atribuite la o alta conditie sau
nu sunt percepute ca anormale. Cele mai multe cazuri de sindrom Asperger sunt
identificate atunci cand copilul este de varsta scolara sau chiar mai mare.
Studiile au aratat o varst medie la diagnostic de 11 ani. Unele dintre simptome
care pot fi prezente sunt:
lipsa de constientizare sociala;
lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
dificultatea de a face si a sustine prietenii;
incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;
privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;
lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale
exagerate;
lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
nerespectarea limitelor interpersonale;
sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli
vizuali;
inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;
stereotipuri si modele repetitive motorii.
O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese
perseverative si obsesive in subiecte speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau
chiar mai multe subiecte inguste, cum ar fi aspiratoare), care pot fi de putin
interes pentru altii.
Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu
interesele altor copii.
Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in
conversatie, in ciuda eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala,
in contrast cu alte tulburari din autism. Copiii cu sindrom Asperger au scoruri
normale la testele pentru functia lingvistica, implicand vocabularul, sintaxa, si
gramatica. De fapt, unii experti cred ca prezenta dezvoltarii limbajului obisnuit
distinge sindromul Asperger de autismul inalt functional. Totusi, utilizarea sau
aplicarea competentelor lingvistice este modificata ln oamenii cu sindromul
Asperger, si anume:
Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie,
sau se pot concentra prea intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea
mai sus) in conversatii.
Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu,
vorbind prea tare sau dramatic, folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind
prea repede sau prea lent).
Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea dificultati de limba la
interpretarea intr-un context specific.
Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj, cum ar fi ironia sau
sarcasmul.
La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a excela la invatatura
adesea in clasele mici. Pe masura ce imbatranesc, ei pot avea mai multe
dificultati la scoala datorita necesitatii de a citi si a intelege mesajul scris.
Sprijinirea educatiei speciale este necesar, uneori, dar nu ntotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte conditii psihice asociate
psihice sau pot arata comportamente care sunt tipice pentru alte condiii. Unele
conditii comune asociate includ urmatoarele (dar acestea nu sunt intotdeauna
prezente):
Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate (ADHD)
Anxietatea
Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari disruptive de comportament
Depresie sau alte tulburari de dispozitie

Diagnostic diferential
Dat fiind polimorfismul si particularitatile acestei tulburari, diagnosticul
difential se impune a fi facut cu urmatoarele mari grupe de tulburari:
1. cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse n Tulburarile Pervazive
de dezvoltare;
2. cu tulburarile de nvatare
3. cu tulburarile de limbaj si comunicare
4. cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist
5. cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal.
Astfel, n primul rnd, se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil,
iar principalul criteriu de diferentiere este limbajul si dezvoltarea cognitiva.
Copilul cu tulburare Asperger are un limbaj bine dezvoltat, cu exprimare
gramaticala corecta (n timp ce copilul cu autism vorbeste la persoana a II-a sau
a III-a). Functia de comunicare esueaza cteodata, dar nu n totalitate, asa cum
se ntmpla la copilul cu autism. Adaptarea sociala si nivelul interactiunii sociale
este mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si dezvoltare a acestor calitati.
Se poate educa si creste capacitatea de relationare empatica, n timp ce la copiii
autisti, cu toate eforturile noastre, ei ramn n lumea lor.
Copilul cu tulburare Asperger poate parea n ochii celorlalti timid si rusinos, n
timp ce copilul cu autism este considerat bizar sau ciudat.
Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale, n timp ce altii pot
necesita program de educatie speciala pentru a-si modela comportamentul, care
uneori poate prezenta si raptusuri de agitatie. Ca si n autism, se considera ca
tulburarea Asperger este o conditie psihopatologica ce afecteaza pe viata
functionarea sociala si profesionala.
SINDROMUL RETT
Sindromul Rett este unul dintre cele cinci sindroame ce alcatuiesc spectrul
autist.
In 1966, dupa ani de observare si cercetare a 6000 de copii cu suferinta a
sistemului nervos central, Andreas Rett a izolat si demonstrat la 22 fetite de 3-13
ani existenta sindromului care-i poarta numele. Toate fetitele au avut un istoric
de dezvoltare psihomotorie normal n primele luni de viata, urmat apoi de
pierderea unor functii si achizitii deja dobndite. Treptat, la acesti copii s-a
observat pierderea functiilor de prehensiune a minii,nlocuirea cu miscari
stereotipe, nefunctionale, aparitia unor pseudomicrocefalii prin ncetinirea
cresterii perimetrului cranian; instalarea ataxiei si apraxiei trunchiului si
mersului.

O caracteristica importanta este pierderea ndemnarilor motorii, a prehensiunii (
a deprinderilor de utilizare a minilor) si aparitia unor miscari stereotipe,
nefunctionale, precum rasucirea si frecarea minilor n apropierea gurii, imitnd
gestul de spalare Evolutia acestor copii este grava, cu deteriorarea treptata a
mersului, cu regres psihomotor si exitus, care poate surveni n ctiva ani.

Sindromul Rett este a doua cauza de ntrziere mintala la fete, dupa sindromul
Down. In sindromul Rett se manifesta numai intarzierea mintala severa.
Exista mai mute stadii de evolutie n istoricul bolii:
1. Primul stadiu are ca principala manifestare ncetinirea cresterii
capului indicator greu de observat, se instaleaza dupa primele 2-4 luni
de viata, dupa o perioada de dezvoltare normala.
2. In cel de-al doilea stadiu, manifestarile pot fi acute sau insidioase, uneori
asemenetoare cu cele ale unei boli neurodegenerative. Discontactul psihic,
restrngerea relatiilor sociale de tip autist, tulburarile de atentie, de auz, de
afectivitate, sunt tulburari specifice copiilor cu autism. Tulburarile de
comunicare din sindromul Rett devin complexe n acest stadiu.
3. In stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75% din copii, cu aspect de
joc stereotip cu propria respiratie joc care apare n starea de veghe si
dispare n faza de somn. Este de fapt, o hiperventilatie, care se poate
asocia cu apnee, extremitati cianotice, aerofagie si distensie abdominala.
Aceste anomalii respiratorii se datoreaza unor disfunctii corticale care au
conexiuni cu caile respiratorii, n special la nivelul prozencefalului.

Miscarile stereotipe, de spalare a minilor, de frecare a lor, de muscare a
minilor sunt patognomonice, ca si pierderea functiei principale a minilor,
prehensiunea; acesti copii care initial puteau sa apuce un obiect, treptat nu mai
pot face acest gest, mna devenind nefunctionala, avnd numai jocul stereotip
mentionat.

4. In stadiul 4, boala poate atinge un nivel pe care il poate mentine mult timp.
Se instaleza scolioza, hipotonia se transforma n rigiditate si distonie la
majoritatea subiectilor.

Varsta de deces este variabila (boala poate dura ntre 2 si 10-15 ani),
decesul survine de obicei n somn, o cauza putnd fi prezenta anomaliilor de
conducere cardiaca.


Cum comunica persoana cu autism?
Autistii au o maniera diferita, specifica de a face totul. Ei gandesc, percep, simt
si comunica altfel. Persoanele afectate de aceasta tulburare, manifesta, din
perspectiva comunicarii, urmatoarele:
le lipseste initiativa comunicarii. Pot raspunde la intrebari daca sunt formulate
clar, dar nu sunt ei cei care incep convorbirea.
nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa
limbajului verbal.
expresiile faciale ce insotesc vorbirea sunt sarace.
tonul, intonatia, ritmul, debitul verbal sunt "altfel", particulare, bizare.
intelegerea mesajului este afectata.
limbajul este marcat de intarzieri severe, iar daca este achizitionat, are o forma
devianta.
Acesta aduna trasaturi ce atrag atentia asupra modului de vorbire al persoanelor
cu autism. Trasaturile ce fac din limbajul autistilor unul diferit, sunt:
ecolalia/a vorbi papagaliceste inseamna a repeta fara sens cuvinte/propozitii.
Aceasta imbraca mai multe forme:
1. ecolalia imediata sunt repetate cele auzite imediat ce persoana care
vorbea a terminat sau in timp ce aceasta vorbeste. (La intrebarea: Vrei
sa mananci dulceata? copilul raspunde: Vrei sa mananci dulceata!/
Mananci dulceata!)
2. ecolalia intarziata/tardiva este repetat un cuvant/propozitie auzita in alt
moment si chiar in alt loc. (La florarie mama intreaba: Cat e buchetul
de crini?. Acasa, intr-o conversatie fara legatura cu florile sau floraria,
copilul repeta intrebarea pe care mama a adresat-o vanzatoarei.)
3. ecolalia care porneste de la cuvinte cheie se ataseaza unui enunt un
cuvant ce nu se potriveste cu restul. (Mama spune: Cat e kilogramul de
rosii?, iar copilul manifestandu-si ecolalia va zice: Cat e kilogramul de
creioane?, Cat e kilogramul de cuburi?, Cat e kilogramul de )
4. Persoanele cu autism pot incepe sa vorbeasca imitand ceea ce rostesc cei
din jur. Unele dintre ele se opresc aici folosind limbajul ecolalic. Exista
autori ce vad dincolo de ecolalie si afirma ca aceasta modalitate de
exprimare denota o puternica dorinta de a interactiona si comunica.
inversiunea pronumelui in loc sa foloseasca persoana I (vreau, scriu)
utilizeaza persoana a II-a referindu-se la el (vrei, scrii). Preluand prin imitatie
vorbirea celor din jur, se exprima la persoana a II-a. (Nu va spune: Vreau la
toaleta!/Vreau toaleta! ci Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!)
stereotipii verbale rosteste aceleasi sunete/propozitii in diverse situatii: cand
este agitat, cand lucrurile nu sunt suficient de clare, cand se produc schimbari
si este asaltat de stimuli noi sau fara un motiv anume. (unul dintre copii are o
stereotipie al carei final este Hi five!)
nu pot generaliza. Aceasta incapacitate de a face generalizari, de a extinde ce a
invatat si la alte situatii asemanatoare, explica de ce autistii:
1. nu inteleg sarcinile date in forma negativa. Noi ne asteptam sa-si
corecteze comportamentul fara sa le spunem concret ce sa faca, ci doar
ce sa nu faca. (Nu alerga asa!)
2. nu inteleg notiuni abstracte (vis, ideal, speranta) si nici cuvinte/expresii
cu sens figurat (Esti atat de frumos, ca imi vine sa te mananc!)
3. nu inteleg fraze lungi desi cunosc sensul fiecarui cuvant ce o alcatuieste.
4. nu vad ansamblul, intregul.
5. raspund gresit la intrebari. (i se arata un catel: Ce este acesta?,
raspunde: Ham, ham!)
intampina probleme in invatarea spatialitatii (pe/sub, in/langa, fata/spate,
stanga/dreapta)
folosesc asocieri, legaturi absolute intre: persoane si obiecte, o sarcina si un
moment fix, cuvinte si o persoana/o situatie. Aceasta legatura este, in ochii
nostri de persoane non-autiste, rigida si ciudata. (Codita este numele dat de
un copil terapeutului sau in urma unei astfel de legaturi - intre persoana si
modul in care aceasta are parul aranjat)
vocea poate suna plictisitor, fiindca nu inteleg ce inseamna intonatia.
continutul exprimat este afectat de modul autist de gandire. Nu pot face fraze
bune, nu le spun fluent, se balbaie oarecum, lipesc lucrurile gresit, fara logica.
(Craciun de brad, lup de foame) Povestea spusa de un autist poate parea
haotica. Fara inceput si/sau fara sfarsit, cu multe detalii. O parte din ei cand
sunt intrerupti o iau de la capat.
Nu pot povesti pe scurt. Le vin in minte lucruri ce nu sunt importante.
Ghidul Erasmus+ a fost publicat, fondurile disponibile in 2014 fiind in valoare
de 1,8 miliarde euro Organizatiile care doresc sa solicite finantare in 2014 in
cadrul Erasmus+, noul program al Uniunii Europene pentru educatie, formare
profesionala, tineret si sport, pot...
Gripa mamei in timpul sarcinii dubleaza riscul ca bebelusul sa sufere de
autism - 2013-12-10
Gripa mamei in timpul sarcinii dubleaza riscul ca bebelusul sa sufere de
autism Gripa mamei in timpul sarcinii dubleaza riscul ca bebelusul sa sufere de
autism, indica un studiu efectuat de un grup de...
Ce sanse au copiii cu autism in Romania - 2013-09-12
Ce anse au copiii cu autism n RomniaCi copii i aduli cu autism sunt, de
fapt, n Romnia? Este, ntr-adevr, costisitoarea terapie ABA cea mai eficient
form de terapie pentru ei? Cnd trebuie diagosticate tulburrile din spectrul
autism pentru rezultate optime? Unde se pot trata n Romnia copiii...
ITiti, autism i improvizaie - 2013-05-24
Persoanele tehnice (ce se nasc cu tendina de a sistemativa mai degrab de a
empatiza i deci au un pachet de gene cu predispoziie mai mare spre a da
autism), mai ales atunci cnd se combin ntre ei, transmit copilului un set de
gene ce poart dublul caracteristicilor lor i astfel cresc mult ansele ca acesta s
dezvolte boala.
Conceperea copilului primavara, risc mai mare de autism - 2014-01-15
Conceperea copilului primavara, risc mai mare de autism Riscul de a naste un
copil cu autism este mai crescut in cazul in care il vei concepe la inceputul
primaverii. Potrivit celor mai recente studii medicale, autismul poate fi
determinat si de sezonul in care este conceput copilul.
Cum comunica persoana cu autism? Autistii au o maniera diferita, specifica de a
face totul. Ei gandesc, percep, simt si comunica altfel. Persoanele afectate de
aceasta tulburare, manifesta, din perspectiva comunicarii, urmatoarele: le
lipseste initiativa comunicarii. Pot raspunde la intrebari daca sunt formulate clar,
dar nu sunt ei cei care incep convorbirea. nu folosesc gesturi pentru a completa
mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal. expresiile faciale ce
insotesc vorbirea sunt sarace. tonul, intonatia, ritmul, debitul verbal sunt "altfel",
particulare, bizare. intelegerea mesajului este afectata. limbajul este marcat de
intarzieri severe, iar daca este achizitionat, are o forma devianta. Acesta aduna
trasaturi ce atrag atentia asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism.
Trasaturile ce fac din limbajul autistilor unul diferit, sunt: ecolalia/a vorbi
papagaliceste inseamna a repeta fara sens cuvinte/propozitii. Aceasta imbraca
mai multe forme: ecolalia imediata sunt repetate cele auzite imediat ce
persoana care vorbea a terminat sau in timp ce aceasta vorbeste. (La intrebarea:
Vrei sa mananci dulceata? copilul raspunde: Vrei sa mananci dulceata!/
Mananci dulceata!) ecolalia intarziata/tardiva este repetat un
cuvant/propozitie auzita in alt moment si chiar in alt loc. (La florarie mama
intreaba: Cat e buchetul de crini?. Acasa, intr-o conversatie fara legatura cu
florile sau floraria, copilul repeta intrebarea pe care mama a adresat-o
vanzatoarei.) ecolalia care porneste de la cuvinte cheie se ataseaza unui enunt
un cuvant ce nu se potriveste cu restul. (Mama spune: Cat e kilogramul de
rosii?, iar copilul manifestandu-si ecolalia va zice: Cat e kilogramul de
creioane?, Cat e kilogramul de cuburi?, Cat e kilogramul de )
Persoanele cu autism pot incepe sa vorbeasca imitand ceea ce rostesc cei din jur.
Unele dintre ele se opresc aici folosind limbajul ecolalic. Exista autori ce vad
dincolo de ecolalie si afirma ca aceasta modalitate de exprimare denota o
puternica dorinta de a interactiona si comunica. inversiunea pronumelui in loc
sa foloseasca persoana I (vreau, scriu) utilizeaza persoana a II-a referindu-se la
el (vrei, scrii). Preluand prin imitatie vorbirea celor din jur, se exprima la
persoana a II-a. (Nu va spune: Vreau la toaleta!/Vreau toaleta! ci Vrei la
toaleta!/Vrei toaleta!) stereotipii verbale rosteste aceleasi sunete/propozitii in
diverse situatii: cand este agitat, cand lucrurile nu sunt suficient de clare, cand se
produc schimbari si este asaltat de stimuli noi sau fara un motiv anume. (unul
dintre copii are o stereotipie al carei final este Hi five!) nu pot generaliza.
Aceasta incapacitate de a face generalizari, de a extinde ce a invatat si la alte
situatii asemanatoare, explica de ce autistii: nu inteleg sarcinile date in forma
negativa. Noi ne asteptam sa-si corecteze comportamentul fara sa le spunem
concret ce sa faca, ci doar ce sa nu faca. (Nu alerga asa!) nu inteleg notiuni
abstracte (vis, ideal, speranta) si nici cuvinte/expresii cu sens figurat (Esti atat
de frumos, ca imi vine sa te mananc!) nu inteleg fraze lungi desi cunosc sensul
fiecarui cuvant ce o alcatuieste. nu vad ansamblul, intregul. raspund gresit la
intrebari. (i se arata un catel: Ce este acesta?, raspunde: Ham, ham!)
intampina probleme in invatarea spatialitatii (pe/sub, in/langa, fata/spate,
stanga/dreapta) folosesc asocieri, legaturi absolute intre: persoane si obiecte, o
sarcina si un moment fix, cuvinte si o persoana/o situatie. Aceasta legatura este,
in ochii nostri de persoane non-autiste, rigida si ciudata. (Codita este numele
dat de un copil terapeutului sau in urma unei astfel de legaturi - intre persoana si
modul in care aceasta are parul aranjat) vocea poate suna plictisitor, fiindca nu
inteleg ce inseamna intonatia. continutul exprimat este afectat de modul autist de
gandire. Nu pot face fraze bune, nu le spun fluent, se balbaie oarecum, lipesc
lucrurile gresit, fara logica. (Craciun de brad, lup de foame) Povestea spusa
de un autist poate parea haotica. Fara inceput si/sau fara sfarsit, cu multe detalii.
O parte din ei cand sunt intrerupti o iau de la capat. Nu pot povesti pe scurt. Le
vin in minte lucruri ce nu sunt importante


Sindromul altruistului Terapeutul neajutorat
Perspectiv psihanalitic
1. Scurt descriere
Multi terapeuti care lucreaza cu copii cu autism sufera de sindromul atltruistului
sau sindromul ajutatorului neajutorat.
Sindromul altruistului este o nlnuire de caracteristici ale personalitii prin
care ajutorul social este transformat ntr-un mod de via.
Problematica de baz a individului care sufer de sindromul altruistului este
faada social rigid orientat spre un eu ideal tot aa de rigid, ale crui funcii
sunt pzite de un supraeu rutcios. Propriile slbiciuni i nevoia de ajutor
sunt negate; se evit reciprocitatea i intimitatea relaional. Nevoile orale i
narcisistice ale ajuttorului sunt mari dar total sau parial incontiente.
Deoarerce forma lor de exprimare nu a putut fi dezvoltat i difereniat, ele
funcioneaz pe nivelul iniial. Aceasta se manifest prin capacitatea crescut de
exprimare a dorinelor afective. Dorinele sunt adunate i exprimte sub forma
unor reprouri exprimate mediului (nu tiu cum s le mai vorbesc ca s ia n
consideraie cuvintele mele; nu vor s aplice nici mcar lucrurile simple ce le
spun c trebuie s le fac; cate nu am fcut pentru voi i uite care mi e
rsplata; am spus prinilor copilului cu autism de 100 de ori ce rebuie s fac
i ei tot nu fac nimic etc) n cazul n care nu prevaleaz exprimri indirecte
(mbolnviri psihosomatice etc.) ca apel autodistructiv pentru alii pentru a
obine ataamentul afectiv i ajutor din partea lor.
n perioada oral, cu cat protecia senzorial este mai des, mai brutal i mai
ndelungat penetrat, cu atat mai nclinat va fi copilul s rup parial sau total
relaia fa de obiect i s se ntoarc la starea narcisistic primar sau la un
surogat al acesteia. Fiindc sugarul nu este capabil s se sustrag experienelor
neplcute, durerea, sentimentul de prsire i neputin vor aparine tririlor
primordiale ale individului. De aceea, copilul caut soluii de adaptare. Fiindc,
nc din copilrie, el nu a fost iubit pentru sentimentele sale din acel prezent sau
pentru ce era el atunci, ci pentru atitudinele manifeste prin care s-a adaptat la
imaginile idealizate ale persoanelor sale relaionale, el crede c este iubit pentru
ceea ce face i nu pentru ceea ce este. De aici i un sentiment incontient de
nesiguran n relaionare ce se va manifesta i n perioada adult
Astfel, n cadrul sindromului altruistului, respectivul este doar rareori capabil ca
dup ncheierea interaciunii de ajutorare , s-i spun: am fcut un lucru bun;
de multe ori el se ntreab: a fost prea puin ce am trecut cu vederea? ce n-am
fcut bine?. Fr s o recunoasc, el este flmand s perceap privirile sau
cuvintele recunosctoare ale pacienilor. Dar ele nu-l satur cu adevrat cu toate
c sunt singura hran narcisistic pe care o poate primi.
Evenimentele formatoare de structure ale altruistului se repet i n cariera
profesional a ajuttorului. Copilul a cutat s depeasc o perioad evolutiv
amenintoare pentru sentimentul de sine n identificarea cu elemente ale unor
prersoane relaionale cu probleme de empatizare. Fiindc era singur i avea
sentimentul c nimeni nu este cu adevrat interesat de dorinele sale, el a preluat
rolul unui ajuttor puternic care se implic total pentru alii. i-a uitat propriile
dorine. n mod asemntor, deseori un ajuttor care dorea s fie ajutat i care a
urmat , de exemplu o psihoterapie sau a participat la un grup de de autotraining,
devine el nsui terapeut sau moderator de grup. El este aa de fascinat de
retrirea i ndeplinirea parial a nevoilor sale infantile de apropiere afectiv i
protecie, ncat vrea s preia rolul terapeutului sau a moderatorului de grup.
ncepand de aici, procesul terapeutic devine propriul su punct de rezisten.
Procesul de schimbare a ajuttorului care caut ajutor se ncheie prin ncheierea
i fixarea sindromului altruistului pe alt plan. Pe de alt parte, nici terapeutul sau
conductorul grupului nu s-a putut elibera total de supranecesitile sale
narcisistice. El are nevoie de discipoli, de susintori, care s duc mai departe
modul su de a privi lumea i prin aceasta s diminueze nesigurana proprie
referitoare la propria capacitate de a aciona raional. Apare un paradox. Numai
cel care a urmat, de exemplu, o terapie , sau a fcut parte dintr-un grup de
formare poate decide dac vrea s foloseasc aceste procedee. n acelai timp,
prin aceasta, decizia sa este falsificat. Aceast dilem nu poate fi rezolvat.
Astfel, acest interes pentru specializare ofer pentru muli ajuttori cu sindromul
altrustului, o posibilitate de a face ceva pentru ei nii acceptat de supraeu
singura care justific o preluare temporar a rolului de protejat, ajutat.
Pe de alt parte, legarea de perfecionare ngusteaz calea posibilitii unei
eliberri reale. S ne amintim de maxima rutcioas conform creia nevroticul
vine la terapie pentru a-i desvri nevroza. AJUTTORUL CARE VREA S
AJUTE AJUTTORI NEAJUTORAI TREBUIE S SE FEREASC DE
REPETAREA PE UN ALT PLAN A PROBLEMATICII SALE DE BAZ.
PENTRU PRACTICA PERFECIONRII AJUTTORILOR, ACEASTA
NSEAMN C SCHIMBAREA SINDROMULUI ALTRUISTULUI SE
AFL NTOTDEAUNA LA LIMITA DINTRE PERFECIONAREA
FORMELOR DE APRARE DEJA EXISTENTE I O DEZVOLTARE
REAL.
2. Trsturile fundamentale ale sindromului altruistului din punct de
vedere al contratransferului sau pericole i soluii n lucrul cu terapeutul
neajutorat
2.1. Copilul respins n randurile de pan cum s-a vorbit despre aceast
caracteristic.
Problemele de contratransfer n acest domeniu se refer n primul rand la
sindromul altruistului propriu terapeutului i la propria sa relaie cu copilul
respins din el. Dac el nu poate suporta s se confrunte cu aceast latur a
personalitii, i va determina i pe clieni s rman fixai pe identificarea cu
supraeul.
2.2. Identificarea cu supraeul. Din cauza acesteia apar cele mai multe dintre
problemele legate de contratransfer. Cine vrea s ajute ajuttorii este n pericol
de a intra ntr-o rivalitate incotient pentru rolul de ajuttor care l determin s
nu sprijine pacientul, ci s l atace, s nu-i fac posibil contientizarea propriei
probleme ci s-l ncurce n iele unui proces de aprare.
Pe de alt parte, este cu mult mai greu s i determine pe ajuttorii care sufer de
sindromul altruistului la o perceie distanat a comportamentului propriu i la
nelegerea, n context psihodinamic, a legturii care exist ntre sindromul
altruistului i anumite caracteristici comportamentale ale clienilor de care se
ocup acetia. Identificarea cu supraeul face ca recunoaterea propriilor
dificulti s fie o aciune care amenin sentimentul de sine. DIN ACEST
MOTIV., TOATE ACUZELE ADUSE NTR-UN LIMBAJ VALORIZANT
TREBUIE EVITATE CU STRICTEE
2.3. Nevoia narcisistic camuflat. Ajuttorul care sufer de sindromul
altruistului este puternic dependent de confirmarea narcisistic. ns, capacitatea
sa de a reine asemenea confirmri i de a-i stabiliza prin acestea sentimentul de
sine, este redus. De aici deriv i tendina sa de a se suprasolicita pentru a
corespunde unui supraeu ideal exacerbate. Fiindc dialogul dintre faada de
ajuttor, foarte puternic, i copilul avid de confirmare care se gsete n fundal
a amuit, n cazul ajuttorului cu sindromul altruistului, el i reprim dorinele
narcisistice cu ajutorul faadei, de cele mai multe ori neinteligibil sau ntr-o
form care nu va putea stura copilul (de ex. este admirat pentru dedicarea i
performanele sale profesionale). De multe ori dorinele sunt exprimate doar
atunci cand ndeplinirea lor a fost barat (iat cate fac i n-am parte de nici un
pic de recunotin etc), cand au devenit reprouri sau cand se exprim prin
manifestri psihosomatice.
2.4. Evitarea reciprocitii n relaii. Cand se afl ntr-o terapie sau ntr-un
grup de dezvoltare, ajuttorul cu sindromul altruistului d impresia terapeutului
c nu se poate stabili o relaie lucrativ conform cu realitatea. Ajutorul
psihoterapeutic este posibil acolo unde sunt acceptai pai limitai n cadrul
nvrii. Dar, ajuttorul cu sindromul altruistului, atunci cand se supune unei
terapii, dorete incontient un ajutor general, n timp ce contient este deosebit
de sceptic ateptandu-se la o experien neplcut (nu m atept la nimic, a
vrea s tiu ce cusur am, a vrea s nv s lucrez mai bine cu alii).
n acest domeniu contratransferul tipic este resemnarea terapeutului. El observ
c ceea ce ofer nu este acceptat, c este atacat pentru aceasta indirect de ctre
cel cu sindromul altruistului. (prin pasivitate, raionalizri, reprouri). Astfel,
terapeutul se retrage n spatele propriului supraeu, al tehnicii aplicate corect
pentru a nu-i putea reproa nimic. Terapeutul l poate confrunta pe ajuttorul
neajutorat cu rigiditatea i cu golul su de sentimente aparent. Terapeutul i
prezint bunele intenii, face raionamente intelectualizate despre cum s-ar putea
aciona mai bine, dar nu se ntampl nimic.
2.5 Agresiunea indirect. Terapeutul, consilierul ajuttorului neajutorat trebuie
s ncurajeze manifestrile agresive ale clientului su pentru c astfel se deschid
larg premizele unei relaii terapeutice eficiente. Cine este incapabil s manifeste
agresivitate, cel care nu poate refuza nimic, cel care vede un nu hotrat ca pe
manifestarea unei agresiviti interzise, trebuie sa nege ntreaga via domeniile
vieii relaionale. Este logic ca, n cadrul psihoterapiei, consilierii, clienii s fie
stimulai, chiar forai, s exprime sentimente negative, deschizandu-se astfel
drumul sentimentelor pozitive.
3. Recunoaterea terapeutului neajutorat n grupurile terapeutice.
- Mi-e foame, foarte foame, te rog d-mi ceva de mancare; singur n-am s-mi
pot face rost !
- Poftim nite paine
- Da dar eu nu vreau paine. De la paine ma constip
- Pot s-i dau branz i vin
-Da, dar vinul nu-mi priete i de la branz am dureri de stomac
-Atunci am s-i fac o fiertur de ovz care este bun pentru stomacurile
sensibile
- Da, dar nu mai sunt bebelu, ce prere ai tu despre mine !? Am tiut de la bun
nceput c n-am s rezolv nimic cu tine.
Aceast situaie de da, dar este, probabil, problema cea mai important i cea
mai dificil n cazul terapeuilor cu sindromul altruistului sau al terapeutului
neajutorat. Ea are dou aspecte da-ul i dar-ul ajuttorului, aspecte care in de
a vrea i de agresivitate. ntr-un anumit fel, ele sunt interschimbabile. Experiena
arat c ajuttorul cu sindromul altruistului care face o experien terapeutic
proprie n cadrul unei calificri sau n alt conjunctur, este deosebit de nclinat
nspre un joc de da, dar deschis sau camuflat. Furia juctorului de da, dar nu
se manifest direct, ci indirect, din poziia acelui aparent neajutorat i prin
suprarea pe care o provoac altora. Astfel, n secret (camuflat) el obine putere
prin faptul c-i cunoate propria situaie mult mai bine decat cel care-l ajut.
Cine va observa atitudinea de da, dar n cadrul cuplurilor terapeutice, va
constata c juctorii de da, dar sunt, la randul lor, nclinai s dea altora sfaturi
bune sau interpretri la obiect.
4.Caracteristici ale terapeutului neajutorat sau simptomatologie clinic n
sindromul altruismului
4.1. Salvatorul absolut. Prin identificarea cu supraeul, ajuttorul cu sindromul
altruistului este nclinat s ia o atitudine n care afirm despre sine c poate ajuta
fiindc are o anumit calificare. Prin aceasta poate intra ntr-un scenariu n care
preia asupra sa ntrega responsabilitate pentru soluionarea problemelor
clientului fcandu-l pe acesta fie dependent i slab, fie pasiv (aa cum se
ntmpl n cazul multor familii n care exist un copil cu autism), aa cum face
o mam supraposesiv cu copilul ei.
Fiindc ajuttorul cu sindromul altruistului este condiionat de tendina sa de a
ajuta i de orgoliul su referitor la aceasta, la nceput, el se ofer ca salvator,
face ore terapeutice gratuite, i primete clientul la domiciliu, bea cafea cu
clientul n afara orelor de terapie pentru a-i mai asculta din necazuri i pentru a
repeta a 100-a oar sfaturile sale, mobilizeaz autoritile i rudele.
4.2. Numai schimbrile pozitive mi se datoreaz. Toi cei care ajut sunt
nclinai s-i atribuie schimbrile favorabile ale clientului, propriei lor
influene, n timp ce pe cele nefavorabile le pun pe seama altor influene, de
exemplu a membrilor familiei, instituiei, societii, masochismului nenfranat
s.a.m.d.
4.3.Terapeutul neajutorat manifest scepticism de multe ori atunci cand
clientul (familia copilului cu autism) semnaleaz progrese. Dup micile
progrese relatate de familia copilului cu autism, terapeutul neajutorat va zice sau
va gandi: cu o floare nu se face primvar, nu conteaz c a fcut progrese pe
un plan copilul dumneavoastr, nu pe toate planurile va evolua la fel de bine,
ai lucrat foarte bine n primele dou luni de terapie, dar trebuie s putei
continua n ritmul acesta i n anii urmtori.
4.4.Caracterul oral-progresiv: identificarea cu funciile materne. Perioada
de evoluie oral infantil este folosit ca model de baz pentru dezvoltarea
sindromului altruistului de mai tarziu. De multe ori relaia mam sugar se
mbuntete dup vrsta de 3 6 sptmani, cand apare surasul social ndreptat
spre persoana relaional i primit de aceasta cu mare bucurie. Perioadele n care
mamele se joac i glumesc cu copii cresc exponenial cu apriia primului
zambet. Acest dialog satisface pe ambii: pe adult i pe copil. n cadrul su, n
mod normal, treptat se dezvolt i capacitatea de a atepta, de a amana
necesitile de satisfacere, copilul dobandind prin experient ncrederea c, la
momentul potrivit, va fi cu siguran hrnit i luat n brae. Aceast ncredere
dispare atunci cand certitudinile referitoare la mam sunt puse, n mod serios,
sub semnul ntrebrii. Aceasta se poate ntampla cu ocazia unei despriri pe
care copilul nu o poate nelege de exemplu cu ocazia internrii mamei n
spital atunci cand coplilul este nc foarte mic. Durerea despririi este acut,
urmat de apatie i depresie. La rentalnire sunt posibile dou modele
comportamentale aparent opuse: este posibil refuzul i fuga fa de apropierea
afectiv a mamei, sau copilul se poate aga de mam fr s o lase o clip din
ochi, s intre n panic i s reacioneze cu furie impulsiv. Ambele modele
comportamentale pot fi regsite n comportamentul adulilor care, fie c se apr
de orice contacte afective afiand rceal i o ironie mictoare, fie se aga de
obiectul odat gsit transferand asupra sa anxieti majore i agresivitate
manifest.
La maturitate vom avea astfel o persoan cu sindromul altruistului, cu
caracteristici oral - progresive.
Caracterul oral-progresiv ncearc s se desprind dintr-o relaie nesatisfctoare
cu mama identificandu-se cu funciile materne. Fiindc mama, respectiv grupul
primar nu l-au acceptat niciodat cu adevrat, el este n permanen n cutarea
acestei acceptri. Pierderea ocrotirii materne este compensat prin identificarea
idealului acestei ocrotiri. ntr-o anumit msur, ajuttorul preia rolul mamei
care a euat i ncearc s-i atrateze pe alii aa cum i-ar dori s fie tratat el
nsui. Nu el este cel care trebuie satisfcut aceast pretenie ar duce la
retrirea durereii cauzate de primele eecuri ci un obiect neajutorat care s fie
recunosctor.
Caracterul oral-progresiv nu crede c poate obine apropierea afectiv prin
propria persoan, ci c trebuie s i-o catige n permanen prin servicii aduse
altora. n mod asemntor, caracterul oral regresiv presupune c nu poate
obine apropierea afectiv pentru propria persoan, ci c trebuie s o cereasc
sau s o foreze prin maniere regresive (comportament infantil, mbolnviri
psihosomatice, exprimarea exhibiionist a necesitilor).
4.5. Fiindc ajuttorul cu sindromul altruistului i refuleaz propriile
nevoi, nefiind n consecin capabil s ia n considerare, de la nceput, ideea
recompensrii adecvate a muncii i echilibrul necesar n dirijarea propriei viei,
el devine manipulabil, de exemplu prin instituii care cer o implicare deplin i
altruist.
4.6. Clienii preiau funciile celorlaltor relaii. Fiindc are nevoie de
recunotina lor i de sentimentul c face ceva pentru ei, avand, pe de alt parte,
dificulti n a obine confirmri n afara muncii sale de ajuttor (de ex.: onorar,
interes tiinific, empatie spontan), n curand, clienii vor deveni pentru el totul:
copii, prieteni i nlocuitorii prinilor.
\TERAPIA TEACCH
- Treatment and Education of Autistic and Related Communication -
Handicapped Children


Lucru pe echipe in cursul de autism construirea orarelor cu pictograme
Terapia TEACCH este un sistem de interventie terapeutica ce furnizeaz o
gam larg de servicii pentru persoanele cu autism si familliile lor, de-a lungul
vietii. Din 1972 acest sistem, finantat de stat, a functionat n cadrul
departamentului de psihiatrie al Universittii din Carolina de Nord, Chapel Hill.
Cuprinde un program vast de pregtire de specialisti si este implementat n
diferite zone ale Americii si n alte prti ale lumii. Eric Schloper, cel care a
condus acest program este de mult timp o persoana foarte influenta n domeniul
autismului.
Scopul principal al acestui program educational consta n dezvoltarea nivelului
general de abilitti al clientilor si. n timp ce n tipul de interventie behaviorist
al lui I. Lovaas copilul trebuia s depseasc dificulttile sale specific autiste
pentru a se adapta la mediu, n cadrul sistemului TEACCH, copilului, pe langa
aceasta, i este oferit, creat un mediu ce se adapteaz caracteristicilor autismului.
O clas organizat conform principiilor TEACCH, foloseste multi indicatori
vizuali pentru c cei mai multi copii cu autism pot procesa foarte bine imaginile
vizuale. Activittile speciale au limite clare. Exist planse cu poze si cuvinte
atasate acestora pentru fiecare copil din clas si pentru fiecare or. Sunt
strucurate sisteme de lucru individual pentru a mri gradul de independent a
copilului si se pune accent pe preferinta copilului pentru rutin.

Lucru pe echipe in cursul de autism construirea orarelor cu pictograme este
foarte important in lucrul cu copiii.
Un alt obiectiv al terapiei TEACCH este comunicarea spontan cu sens, iar
pentru acei copii care nu pot vorbi este ncurajat utilizarea modurilor
alternative de comunicare asa cum sunt: fotografiile, pozele, limbajul semnelor
si scrierea de cuvinte. Aceste strategii compenseaz sau reduc deficientele
specifice celor cu autism si minimalizeaz problemele comportamentale. Desi in
acest tip de interventie se lucreaz si individual, pentru dobndirea de noi
abilitti, pregtirea/ instruirea n grup este deasemenea foarte bine structurata si
reprezinta un punct forte al acestui tip de interventie.
Terapia TEACCH este deschis tuturor persoanelor cu autism si cu probleme de
comunicare. El poate fi implementat att n scoli normale ct si n clasele
speciale. La copiii care au beneficiat de acest program s-a observat n principal o
crestere a IQ-ului cu ~20 de puncte, dar n continuare acesta indic retard
mental.
Terapia TEACCH i ajut pe copii cu autism s-si lrgeasc experientele de
viat si s dobndeasc abilitti de adaptare la mediu; contine si programe foarte
bine elaborate de munc protejat pentru persoanele cu autism. Are o gam larg
de servicii att pentru copiii ct si pentru adultii cu autism si, de asemenea, ofer
diverse tipuri de sprijin pentru familiile acestora.
Acest sistem terapeutic pune accentul pe adaptarea mediului ( familial, scolar )
la caracteristicile copilului cu autism in prima instanta ca apoi sa se dezvolte
treptat, treptat capacitatea copilului cu autism de a se integra in mediul non-
autist.
Structura i organizarea clasei sau a altor spaii n care se produce nvarea , n
funcie de nivelul de nelegere a copilului, elevului, s-a dovedit a fi de mare
ajutor n eliminarea sau ameliorarea problemelor, consecine ale deficitelor
generate de autism. Structura nseamn organizarea
o spatiului fizic al mediului de viata,
o timpului (orar/plan)
o metodelor de invatare i a activitilor

I TERAPIA TEACCH - STRUCTURAREA SPATIULUI
In TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA SPAIULUI n care are loc
nvaarea nseamn o anumit aranjare a spaiului/mobilierului clasei, nct
copilul s poat nvaa s funcioneze independent i ct mai eficient posibil.
Pentru copiii mai mici, spaiile n care se produce nvaarea sunt relativ "nchise"
n ideea evitrii la maximum a distragerii ateniei copilului .
Pentru c muli copii cu autism au probleme de organizare - nu tiu unde trebuie
s ajung i cum s ajung cel mai simplu undeva i au dificulti de receptare a
limbajului , adesea nu nteleg regulile sau indicaiile verbale - folosirea
indicatorilor vizuali i poate ajuta s neleag ce au de fcut i contribuie
totodat la dezvoltarea comunicrii verbale i non-verbale. Suportul vizual este
de mare ajutor n nelegerea limbajului indiferent de ct de dezvoltat este
limbajul verbal, acest support este o unealt preioasa, care le permite s-i
exprime dorinele, nevoile etc.
Structurarea spatiului in Terapia TEACCH se refer la felul n care nfiintam i
organizm fiecare zon a clasei, unde plasm mobila si materialele. Oamenii cu
autism pot recunoate detalii, dar nu potrivirea dintre ele.
a. Evidentiaza delimitrile vizuale i fizice ale zonelor. Delimitarile
ajut copilul cu autism s neleag unde ncepe i unde se termin fiecare
zona a clasei, stabileste contextele i segmentele mediului.
b. Minimizeaz elementele de distragere a ateniei vizuale i auditive. Ajut
copilul cu autism s se concentreze asupra conceptului i nu a detaliilor
nerelevante.

II TERAPIA TEACCH - STRUCTURAREA TIMPULUI
In TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA TIMPULUI se materializeaz n
existena a trei tipuri de orare folosite simultan : orarul zilei, orarul de la scoala,
orarul de la masa de lucru de acasa. Folosirea cu consecven a unor orare clare
faciliteaz obinerea unui cadru de nvaare coerent i fluent i permite ca mult
mai mult timp sa fie alocat unei nvari reale. Odat ce copilul nvat s
neleag i s urmeze orarul, el i dezvolt abiliti de functionare independent
i de orientare, abiliti care sunt deosebit de importante pentru funcionarea cu
succes i n alte locuri.
Orarul la masa de lucru transmite in forma vizuala copilului cu autism, ntr-un
mod uor de neles, ce activiti vor avea loc, n ce ordine. Programele
trebuie aezate de sus n jos sau de la stnga la dreapta. Fiecare copil cu autism
trebuie s aib un control al programului astfel incat s indice terminarea
fiecrei activiti.




TIPURI DE ORARE in functie de nivelul de dezvoltare al copilului cu
autism
orar cu obiecte
orar cu pictograme, imagini, cartonae cu poze, fotografii
orar de activitati scris insotit de imagini
orar scris
Prezentare orar cu pictograme in cadrul cursului de autism
Orarele reprezinta un mod sistematic pentru ca un copil cu autism s obin i s
neleag informaia. Respectand orarul, copilul cu autism este apt s lucreze
independent.

III TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA PROCESULUI DE
INVATARE
Sistemul de lucru este individualizat n funcie de particularitatile copilului cu
autism i arat :
1. ce activiti trebuie s fac
2. secventializarea exacta a fiecarei activitati pe nivele de dificultate
3. cte activiti va trebui s fac
4. cnd ansamblul activitilor este terminat
5. ce va face dup realizarea activitatilor/sau ce va primi
Stimularea cognitiv in metoda TEACCH este adaptat particularitilor
tulburrii autiste. n principiu aceast adaptare presupune:
o adaptarea structurii activitii
o adaptarea materialelor
o adaptarea mesajului verbal al sarcinii
ADAPTAREA STRUCTURII ACTIVITII de stimulare cognitiv
nseamn a face activitatea predictibil. Cat dureaz activitatea ? De unde i ia
materialele? Pentru ce primete recompensa? Ce urmeaz? - activitatea va avea
un grad de dezvoltare a dificultatii extrem de secventializat.
Copilul cu autism este ntiinat ntotdeauna att despre ceea ce va face n
momentul respectiv, cat si despre ceea ce urmeaz sa fac dup ceea ; este
anunat cnd activitatea se apropie de sfrit; este ndrumat s-i ia materialele
necesare, iar mai trziu s le pun la loc, ajutorul oferit fiind retras treptat;
recompensa verbal este oferit imediat ce copilul a realizat corect o anumita
sarcina.
ADAPTAREA MATERIALELOR - vor fi eliminai stimulii inutili, care i pot
distrage de la activitatea principal. Copilul va avea n faa doar materialul cu
care se lucreaz n momentul respectiv.
SARCINA VERBAL trebuie adaptat la particularitile de intelegere ale
copilului cu autism. Mesajele vor fi transmise prin propoziii scurte i ferme,
insoite de mimic i gestic adecvate.
Terapia TEACCH este deschisa tuturor copiilor cu autism i cu probleme
de comunicare. Ea poate fi implementata att n coli normale ct i n clasele
speciale. La copiii care au beneficiat de acest program s-a dovedit n principal o
cretere a IQ-ului cu aproximativ 20 puncte, dar n continuare acesta indica
retard mintal.
Acest sistem pune mare pre pe adaptarea mediului la caracteristicile copilului
cu autism.