Applied Behavior Analysis (ABA)

ABA este o stiinta a comportamentului uman.

Conform ABA motivele pentru care un comportament are sau nu loc pot fi gasite n primul rnd
n mediu. Aceasta concluzie are la baza faptul ca un anumit comportament este dobndit prin
interactiunile cu mediul si faptul ca evenimentele perturbatoare din mediu pot afecta
comportamentul. Programele care folosesc ABA evalueaza evolutia copilului si comportamentul
acestuia pentru a putea dobndi o ntelegere clart a relatiei dintre strategiile instructionale
utilizate si modificarile de la nivelul comportamentului si modului de nvatare al copilului. ABA
implica structurarea unei abilitati pentru a putea fi nvatata n pasi mici si recompensarea
copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect. Raspunsurile simple sunt n mod tipic
predate la nceput si apoi extinse la nivelul comportamentelor mai complexe, adecvate vrstei.
Elevii sunt initial ajutati sa dea raspunsurile corecte, micsornd n acelasi timp sansele de a
raspunde gresit.

Una dintre unitatile de invatare extrem de folosita in ABA, cuprinde triada:

SD (cerinta ce i se da copilului Raspunsul copilului Consecinta oferita de cei din
jur

Intre cerinta si raspuns, uneori se interpune P (promptul)

Analiza comportamentala aplicata

Analiza comportamentala sta la baza terapiei ABA (analiza comportamentala aplicata). Este o intreaga
disciplina de studiu care ne ajuta sa intelegem de ce un comportament apare cu o frecevnta mai mare
sau mai mica, de ce comportamente bine invatate dispar incet incet, cum putem modica un
comportament si astfel sa obtinem rezultate mai bune, cum putem inlatura o consecinta si astfel sa
scadem frecventa unui comportament. Este o disciplina riguroasa care are o multime de instrumente
cu care opereaza.
Disciplina care se numeste Behavior analysis (analiza comportamentului) este cea care studiaza
felul in care oamenii INVATA abilitatile / comportamentele de care au nevoie in viata. Studiaza felul in
care copiii invata sa vorbeasca, sa foloseasca toaleta , sa se joace, cum tinerii invata sa danseze, sa
munceasca etc. Analiza comportamentului ajuta oamenii (cu o multitudine de probleme) sa-si
imbunatateasca viata.
Analiza comportamentala studiaza deci comportamentul.
Comportamentul este tot ceea ce o persoana face, incluzand aici activitatile fizice dar si pe cele
cognitive, iar analiza comportamentala studiaza evenimentele din mediu care modifica / schimba
comportamentul.
Pentru a observa modificarea comportamentului, este necesara o definitie comportamentala,
masurabila, de exemplu a invata bine se poate traduce printr-o definitie comportamentala astfel: a
avea doar calificativul foarte bine. Defintia trebuie sa specifice exact ce comportament este inteles
prin a invata bine".

Interpretari gresite ale terapiei ABA

ABA nu se face light, sau tough, sau rigid, sau combinat etc.

A citi manualul ABA este un plus, dar nu te face specialist.

ABA nu este un set de programe.

 Programele ABA nu pot fi imprumutate de la un copil la altul pentru ca programele se
refera la obiective ce sunt intotdeauna specifice si personalizate.

ABA este o stiinta, un proces, Applied Behavior Analisys, the science of learning.
(NU se numeste 'Applied BehaviOurAL Analyis').

Cand vorbim de ABA, vorbim de aplicarea stiintei invatarii in ceea ce priveste comportamentele
semnificative ale individului. Care sunt comportamentele semnificative? Comportamentele din
viata de zi cu zi care ne ajuta sa devenim independenti, si care imbunatatesc viata
persoanei/copilului cu care lucram.

Toate comportamentele se invata, iar calitatea si frecventa cu care acestea apar in viitor are
stransa legatura cu consecinta pe care persoana o primeste cand are comportamentul respectiv.

O stiinta se bazeaza pe o anumita metoda, care duce la descoperirea unei informatii, in anumite
conditii. Filozofia care sta la baza ABA se leaga de determinism, de faptul ca comportamentul
poate fi previzibil si controlabil, cand descoperim variabilele care guverneaza acel comportament.

Cand vorbim de copiii cu autism, ne referim la 2 categorii de comportamente:

cele pozitive, de obicei deficitare, pe care dorim sa le crestem in intensitate si frecventa;

cele negative de regula in exces, pe care ne dorim sa le scadem, sau sa le eliminam.

Obiectivele insa in terapie totdeauna se formuleaza in sens pozitiv. A opri pe cineva

dintr-un anumit comportament nu este exact un plan bun. Permanent trebuie sa lucrez cu ceea ce
vreau sa pun in locul unui comportament pe care dorec sa il elimin.

NU: il opresc pe Andrei sa mai arunce cu jucariile.

DA: il invat pe Andrei ce sa faca cu jucariile, il invat modalitati adecvate de a cere atentie, il invat
modalitati accesibile de comunicare etc.

Putem spune ca ne referim la ABA:

doar daca se face analiza functionala a comportamentelor semnificative,

se noteaza foarte riguros rezultatele,

iar pe baza acelor rezultate se iau decizii in ceea ce priveste interventia terapeutica.

Deciziile in terapie nu se iau pe baza de ganduri sau pe baza se bun simt si intuitie, ci pe baza
datelor care reies din aplicarea tehnicilor de evaluare a comportamentelor sau de interventie.

Proceduri de modificare comportamentala:

Reinforcement este un termen de baza in ABA si se refera la procedura de a oferi recompensa.

Positive reinforcement = cand se ofera ceva, care creste in viitor calitatea unui anumit
comportament . Este o procedura pozitiva. Recompensa este o consecinta care creste
probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor.
Descoperirea recompenselor: de ce descoperire, cand ABA se lucreaza de zeci de ani? Pentru ca
acestea sunt extrem de individualizate. Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este
recompensa, doar atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor creste.
Recompensa este o consecinta oferita unui comportament, nu unei persoane.

O recompensa nu ramane vesnic recompensa. Pentru a fi eficienti in oferirea de recompense este

recomandat sa respectam anumite principii: acela ca o recompensa trebuie oferita imediat, doar
in urma unui raspuns corect, contingent cu raspunsul, intr-o cantitate care sa nu duca la satietate,
si consecvent.

O alta procedura de baza in ABA se refera la extinction, care inseamna a nu oferi recompensa,
beneficiul. Un comportament a fost recompensat si dintr-un anumit moment se opreste oferirea
beneficiului, recompensei.

Extinctia si recompensarea se refera la anumite comportamente si nu la persoane. Recompensam

faptul ca Andrei initiaza comunicare, sau imita, si nu pornim in a gasi recompense pentru Andrei.
Nu este technic correct sa spunem sau sa gandim ca il recompensam pe Andrei, ci
comportamentele lui Andrei.

DTT = discrete trial teaching, este una dintre tehnicile de baza folosita in ABA, dar nu este singura
tehnica folosita in ABA. Este o unitate de invatare formata din 3 componente: SD raspunsul la
respectivul SD consecinta.

In concluzie: ABA este o stiinta, care se bazeaza pe tehnici si proceduri si are la baza
anumite principii. Presupune urmarea a 3 pasi estentiali: analiza
comportamentelor, inregistrarea datelor si luarea deciziilor pe baza datelor
obtinute.

UCLA Young Autism Project 1987

Tratamentul in autism
Proiectul UCLA din 1987 a generat mari si importante progrese din punct de vedere emotional,
intelectual, educational, social si comportamental.

Semnificatia datelor si a rezultatelor la care s-a ajuns:

1. Nu exista nici o dovada ca schimband doar un comportament, putem produce schimbari

semnificative in alte comportamente. Nu avem nici o dovada ca exista un comportament
crucial, pe care daca il schimbam am avea modificari majore in functionarea generala a
unei persoane.

2. Comportamentele invatate cu 1, 2 terapeuti, intr-un anumit mediu nu se transfera

automat si la alte medii sau la alte persoane. Dimpotriva, persoanele pot deveni
dependente de situatia de invatare. Rezulta deci, ca un individ trebuie tratat in
toate mediile importante pentru el.

3. In al treilea rand, exista dovezi indubitabile ca intreruperea tratamentului

declanseaza regresul(exceptie copiii foarte mici, care beneficiaza de tratament
intensiv).
Criteriile unui tratament eficient

1. Perspectiva comportamentala: aplicarea unor interventii de specialitate (dincolo de

recompensarea comportamentelor pozitive):

DTT,

modelare,

inlantuire,

discriminare,

invatare incidentala (Koegel, 1988)

1. Participarea activa a familiei. Fara o asemenea implicare, progresele realizate in

medii specializate, duc rareori la functionarea copilului natural acasa sau in comunitate.

2. Instruire 1:1. In primele 6 12 luni de tratament in instruirea individuala copiii cu

autism invata cel mai bine (cu terapeuti, persoane bine pregatite in tratamentul
comportamental, studenti dar si membri ai familiei).

3. Integrare. Inainte de integrare pesoana trebuie sa invete anumite comportamente

adecvate social. Atunci cand intra intr-un grup, grupul sa fie cat mai tipic posibil. In
prezenta altor persoane autiste, orice abilitate sociala sau lingvistica dobandita poate
disparea pentru ca, probabil, nu obtine un comportament reciproc. Au nevoie insa ca
grupul sa fie condus de o persoana specializata.

4. Exhaustivitate. La inceput persoanele cu autism sunt invatate totul, fiecare comportant

fiind predat, pentru ca nici un comportament nu duce automat la invatarea unui altul
nou: achizitionarea limbajului nu va duce la folosirea corecta a pronumelui, sau la
dezvoltarea abilitatilor sociale.

5. Caracterul intensiv. O interventie eficienta necesita un numar mare de ore (pana la 40

ore / saptamana). 10 ore nu sunt suficiente, aduc imbunatatiri, dar nu dezvolta la maxim
copilul.

6. Diferente individuale. Copiii raspund la tratament in mod total diferit. Cei care au un
stil de invatare auditiv se dezvolta si ajung mai functionali decat cei cu un stil de invatare
vizual. Dar numai 47% copiii ajung la o functionare tipica in urma tratamentului.

7. Durata. Tratamentul se va desfaura pe tot parcursul vietii persoanei cu autism, altfel ei

pot pierde achizitiile. (exceptie sunt cei care pana la 7 ani au atins un nivel normal de
dezvoltare).

8. Controlul calitatii. Nu oricine este calificat in modificarea comportamentului, iar

participarea la un curs de o zi sau de o saptamana nu insemna ca da nici o calificare in
acest sens.

Cap. 3 Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare, O. Ivar Lovaas, ed. Frontiera, 2012,
Bucuresti
Setul Edurelle

Materialele Edurelle au fost concepute special pentru a

stimula copiii cu cerine educative speciale.

Conine 15 seturi de imagini, n total 456 imagini, printate pe carton, 10x10cm:

1. Obiecte uzuale (ce pot fi folosite in programe ca: potrivirea, receptiv sau expresiv 2D,
categorii, funcionalitatea obiectelor 2D etc) - 66 imagini

2. Fructe i legume - 24

3. Culori - 12

4. Figuri i forme - 12

5. Asocieri - 36

6. Aciuni uzuale - 48

7. Emoii i stri de baz - 24

8. Antonime - 36

9. Poziii spaiale - 24

10. Vremea i fenomenele naturii - 12

11. Singular - plural. Gen i numar - 36

12. Extinderea propoziiilor - 30

13. Cauzalitate - 18

14. Secvenialitate - 30
15. Absurditi n imagini - 36

16. Cursuri de chitara pentru copii cu autism la AITA

17. Asociatia pentru Interventie Terapeutica in Autism

(AITA) invita copiii cu sau fara tulburare de spectru autist sa participe la cursuri de
chitara, cursuri care se vor desfasura la sediul AITA, Str. Drumea Radulescu, nr. 9, sector
4, in zona Tineretului.
18. Incepand cu 1 octombrie 2012 cursurile vor avea loc dupa-amiaza intre 14:00-18:00.
Fiecare lectie va avea o durata de 50 de minute, iar frecventa este 1-2 lectii pe saptamana.
Fiecare curs este individual: copilul si profesorul.
19. Cursurile sunt dedicate copiilor cu autism inalt functional, deoarece lectiile implica
anumite prerechizite:
20. - Abilitatea de a sta pe scaun si de a ramane implicat intr-o sarcina pe parcursul mai
multor minute;

21. - Abilitatea de a intelege instructiuni complexe;

22. - Abilitatea de a raspunde, verbal, adultului si de a pune intrebari;
23. - Motricitate grosiera si motricitate fina dezvoltate;
24. - Capacitatea de a face fata frustrarii in mod adecvat (verbalizandu-se emotiile, prin
mimica si cuvinte);
25. - Capacitatea de a rezolva probleme.
26. Profesorul sustinator, Cornelia, este un terapeut ABA cu experienta, care in acelasi timp
si-a dezvoltat aptitudinea de a canta la chitara prin studii si exercitiu.
27. Cheia catre valorile noastre sufletesti este muzica. Noi alegem acordurile pentru
melodia potrivita. A canta la chitara inveseleste, imbunatateste calitatea atentiei,
sporeste stima de sine, si construieste armonios personalitatea unui copil.
28. Participand la curs, copiii vor avea multiple beneficii:
29. - Vor achizitiona o aptitudine pe care sa o poata utiliza pe tot parcursul vietii;
30. - Profesorul este terapeut specializat in lucrul cu copiii cu autism, asadar va stii cum
sa interactioneze sis a predea tinand cont de nevoile individuale ale elevului;
31. - Vor fi stimulati sensorial (auditiv, tactil si proprioceptiv) intr-un mod placut;
32. - Isi vor dezvolta capacitatea de a urma sau de a crea un ritm;
33. - Isi vor mentine abilitatea de a urma instructiuni complexe;
34. - Vor avea de castigat in planul interactiunii si al socializarii;
35. - Abilitatile de memorare vor fi stimulate si imbunatatite (invatarea unor reguli, a
unor cantece noi);
36. - Vor invata o alta modalitate de a-si exprima emotiile, prin cantece.
37. Inscrierile se realizeaza prin e-mail trimis carte asociatia.aita@yahoo.com: nume,
prenume, numele si varsta copilului. Detalii la telefon: 0753 055852