Recompensa, pedeapsa, extinctinctie

Motivatia
 Motorul comportamentelor umane
 Raspunde intrebarii fundamentale “De ce?”
 Antreneaza resurse cognitive, de atentie, de socializare, de comunicare (intreaga gama
a resurselor personale)
 Nu exista fiinta vie care sa functioneze fara motivatie
Recompensa
 Urmeaza unui comportament (consecinta)
 Creste frecventa comportamentului respectiv
 Este o actiune
 Sustine procesul de invatare in ABA
Maria tipa.
In fata acestui comportament ce aleg?
Exemplu de recompense
 Matei plange si tipa cand trebuie sa-si faca temele. Mama ii ofera ciocolata de fiecare
data dupa ce termina. Daca Matei renunta la a mai protesta si isi duce temele la bun
sfarsit, ciocolata a reprezentat o recompensa.
 Procesul de a-i oferi lui Matei ceva dulce dupa ce isi face lectiile se numeste
recompensare.

Recompense specific
 Care e comportamentul pe care vrem sa-l imbunatatim?
 Cooperarea si participarea lui Matei la lectii.
 Care este cea mai buna recompensa pe care i-o pot oferi in acest moment? (Matei
tipa si plange foarte tare )
 Ciocolata
 Cum evaluez daca ce ofer eu are valoare de recompensa?
 Evaluez timpul pe care il petrece la lectii fara sa tipe si sa planga
 Evaluez cooperarea la activitatile specifice .
Se recompenseaza comportamentul, nu persoana

 Recompensa mamei nu a actionat asupra lui Matei. Matei ca persoana nu s-a schimbat
in urma recompensarii. Ceea ce s-a schimbat a fost comportamentul lui Matei.
 Si in cazul copiilor tipici, lauda descriptiva este mult mai sanatoasa pentru imaginea
lor de sine decat lauda generala. Incurajam comportamentul, permitem persoanei sa
traga singura concluzii despre sine.
Tipuri de recompense
 Recompensa pozitiva: Raspunde functiei de a obtine ceva. In urma raspunsului corect i
se ofera copilului ceva ce isi doreste.
 Recompensa negativa: Raspunde functiei de a evita ceva. In urma raspunsului corect
copilului i se permite sa scape de ceva care il deranjeaza sau frustreaza.
Cat si cum pentru a fi eficient?
Principiile acordarii recompense
 Imediat dupa raspuns
 Adecvata (deprivare vs satietate) - valoroasa pentru copil in momentul respectiv si in
conformitate cu dificultatea sarcinii, sa nu duca la satietate.
 Contingent – sa fie acordata doar pentru comportamentul pentru care a fost stabilita
 Consecvent
-Continuu: de fiecare data cand raspunsul apare
Aceeasi consecinta – efecte diferite – functii diferite
 Un copil la o intalnire de duminica se aseaza in fata televizorului la care se uita toata
lumea si incepe o mica demonstratie.
 Este apostrofat de o matusa nepreferata si chiar certat vehement. Si totusi el continua.
Motivarea operanta
 Ne da informatii despre eficienta recompensei intr-un anumit moment.
 Andrei tocmai s-a intors din parc unde s-a jucat cu copiii si a alergat 2 ore. Terapeutul
isi incepe lectia, si dupa fiecare sarcina ii da ca recompensa joaca fizica si intreceri
(alergat). Totusi, desi aceasta e o recompensa puternica pentru el deobicei, terapeutul
observa ca astazi Andrei nu este la fel de atent si motivat sa raspunda.
De ce?
Differential Reinforcement of Other Behavior (DRO)
 Recompenarea oricarui comportament in absenta comportamentului target, care se
doreste a fi scazut.
 Comportament target: loveste un alt copil
 DRO: timpul petrecut impreuna se imparte in unitati mici si egale (ex.,o ora se imparte
in intervale de 5 minute) si recompensa vine la finalul fiecarui interval de timp stabilit
in care nu a aparut comportamentul target.
Differential Reinforcement of Alternative Behavior(DRA)
 Recompenarea unui comportament alternativ in absenta comportamentului target, care
se doreste a fi scazut.
 Comportament target: loveste un alt copil
 Comportament alternativ: atinge adecvat copilul (da noroc, bate palma, se joaca
impreuna)
 DRA: timpul petrecut impreuna se imparte in unitati mici si egale (ex.,o ora se imparte
in intervale de 5 minute) si recompensa vine la finalul fiecarui interval de timp stabilit
in care apare comportamentul alternativ.
Differential Reinforcement of Incompatible Behavior(DRI)
 Recompensarea unui comportament care nu se poate produce in acelasi timp cu
comportamentul target, pe care vrem sa-l scadem (nu poti sa stai jos si in picioare in
acelasi timp).
Scopul recompenselor
 sa creasca motivatia copilului de a invata;
 sa mentina efortul copilului(rata mai mare de producere a raspunsurilor);
 sa diminueze comportamentele inadecvate care interfereaza cu invatarea;
 sa faca invatarea sa fie placuta;
Pedeapsa
Cosecinta neplacuta a unui anumit comportament indezirabil, prezentarea unui stimul
neplacut sau aversiv cu scopul de a reduce un anumit comportament.
 Pedeapsa apare cand un raspuns este urmat imediat de o consecinta care conduce in
viitor la scaderea in frecventa a acelui raspuns (Azrin&Holtz, 1966)
 Pedeapsa pozitiva
 Pedeapsa negativa
 FACTORII care influenteaza eficienta pedepsei:
- Daca este sau nu oferita imediat,
- Continuu sau intermitent,
- Intensitatea pedepsei.
Tehnici de utilizare a pedepsei
 Time-out este definit ca retragerea posibilitatii de a castiga o recompensa pentru o
perioada specifica de timp, contingent cu aparitia unui anumit comportament.
 Durata unui time-out ar trebui sa fie scurta, intre 2 si 10 minute. De regula o perioada
mai mare de 15 min. este aproape totdeauna ineficienta.
 “Time-in” situatie recompensatoare – comportament – time-out situatie
recompensatoare.
Tipuri de time-out
 Nonexclusion Time-out – persoana nu este scoasa total din mediul anterior, dar isi
pierde accesul la recompensa.
 Exclusion Time-out - persoana este scoasa total din mediul anterior pentru o perioada
de timp
 Ignorarea este eficienta doar atunci cand “time-in” este recompensatoare pentru copil
si putem fi siguri ca am eliminat toate sursele de recompense pozitive.
Overcorrection
 Overcorrection este o tactica de reducere a comportamentelor in care, contingent cu
aparitia unui comportament problema, copilului I se cere sa efectueze un
comportament care necesita un efort suplimentar, dar care este direct sau logic in
legatura cu comportamentul problema. (Foxx and Azrin 1972, 1973).
Tipuri de overcorrection
 Restitutional overcorrection: cand copilului I se cere sa “repare” ce a stricat datorita
comportamentului problema, aducand mediul la forma sa originala, si apoi I se cere sa
aduca imbunatatiri mediului astfel incat sa arate mult mai bine decta inainte de
producerea comportamentului problema.
 Positive practice overcorrection: atunci cand, contingent cu aparitia unui
comportament problema, copilului I se cere sa repete realizarea corecta a
comportamentului pentru o anumita perioada de timp sau de un anumit numar de ori.
Extinctia
Se refera la evitarea oferirii recompensei pentru un raspuns care anterior a fost recompensat.
 Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta in o descrestere rapida
sau una treptata (continuu vs intermitent)
 Un comportament care e recompensat intermitent este mult mai rezistent la extinctie.
 Daca recompensarea este o proceduca care creste comportamentele, extinctia este o
procedura prin care descrestem comportamente.
  Cum?
 Eliminand recompensa pentru un anumit comportament.
 Extinction burst – se refera la o crestere temporara a comportamentului neadecvat,
urmata de scaderea lui.
Comportamente diferite – in prezenta unor persoane diferite
 Extinctia este o procedura eficienta daca se aplica de toti cei care intra in contact cu
copilul, in mod consecvent.
 Daca cel putin o persoana intareste (ne)intentionat comportamentul copilului, extinctia
poate deveni ineficienta.
TOKEN ECONOMY
Tokenii reprezinta recompense secundare oferite copiilor, sub forma unor obtipilduri, carduri,
simboluri,etc, care au rolul de a intarzia oferirea unei recompense importante, care sa se poata
folosi un timp mai indelingat.

Sisteme de tokeni
- Tokeni folositi in timpul unui sitting – in urma carora copilul va primi o recompensa
si castigarea lor va anunta sfarsitul sittingului.
- Tokeni folositi in timpul unei sesiuni – in urma carora copilul va primi o recompensa
si castigarea lor va anunta sfarsitul sesiunii.
Cum pot fi folositi tokenii?
 Tokenii trebuie sa fie la vedere, astfel incat permanent copilul sa stie cati a castigat, si
cati mai are de castigat pana la aparitia recompensei.
 Tokenii nu se iau in nici o imprejurare, ci doar se ofera.
 Totdeauna castigarea unui numar de tokeni, dinainte stabilit, vor duce la castigarea
unei recompense, care trebuie anuntata la inceputul sittingului / sesiunii.
Exemple de tokeni
 Creioane in pahar
 Inele pe tija
 Bani in pusculita
 Cuburi in sorter
 Ciocan si cuie
 Lego turn
 Animale se duc sa manance
 Incarca figurine in masina/ avion
 Bile aruncate la cos
 Stampile in cercuri
 Piuneze pe planseta
 Flori sau frunze in vaza
 Plansa lotto
 Imagini cu obiecte / persoane
 Piese incastru / puzzle
 Degetele de la mana
Litere care sa formeze un cuvant (B R A V O)
ANALIZA FUNCTIONALA A COMPORTAMENTELOR

ABA
• ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematica
a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a imbunatatii
comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptarii la mediu.
• Analiza comportamentala aplicata este o tehnica prin care se evaluaza mediul in care
traieste o persoana, apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri
semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele
mediului social.
De ce oare?
Cand parintii isi cheama copiii pentru a pleca din parc, unii vin imediat iar altii incep sa
planga, sa ii roage de parinti sa mai stea, sa tipe, sa comenteze.
De ce?

Cand un profesor anunta tema de facut in continuare, unii copii incep sa lucreze iar altii incep
sa arunce cu obiectele de pe masa.

Comportamente neadecvate
Copilul cu autism poate avea multiple comportamente neadecvate:
- tipatul sau plansul
- aruncatul sau spartul obiectelor,
- muscatul mainilor,
- lovituri, trasul de par,
- linsul sau mirositul obiectelor,
- atingerea neadecvata a celor din jur,
- hiperventilatia sau crizele de apnee (tinutul respiratiei),
- ecolalia, etc

Analiza functionala a comportamentelor

Analiza functionala a comportamentului (AFC) a fost creata pentru a ne ajuta sa strangem
informatii despre scopul comportamentelor (functii).
Este un termen general folosit pentru a descrie procesul prin care identificam
variabilele care determina si mentin comportamentele neadecvate sau de protest. Sau altfel
spus, ne ajuta sa intelegem functia sau intentia comportamentului.

FUNCTIILE COMPORTAMENTELOR
• Evitarea / scaparea din situatii dificile (aversive)
• Obtinerea unui beneficiu material sau atentie
• Autostimulare
1. Obtinerea unor beneficii materiale
De ce?
Pentru ca i se interzice persoanei accesul la un anumit beneficiu sau nu si-l poate procura
singura.
 • Care este beneficiul care mentine comportamentul? Prajitura. Banii. Jucaria.
Prajitura. Banii. Jucaria.
2. Persoana obtine atentie.
De ce?
• Are nevoie de atentia celor din jur, ii place.
• Care este beneficiul care mentine comportamentul?
Atentia.

3. Evitarea / amanarea / terminarea sarcinilor (a stimulilor aversivi).

De ce?
Pentru ca unele situatii / sarcini sunt prea lungi, prea dificile, uneori prea anoste,
plictisitoare, si atunci simti nevoia sa iesi.
• Care este beneficiul care mentine comportamentul?
• Terminarea sarcinii / stimului aversiv.
• Continuarea sarcinii.
4. Autostimulare

• De ce?

• Pentru ca stimulii din jur sunt foarte puternici si persoana are nevoie sa se protejeze.

• Care este beneficiul care mentine comportamentul?

• Autostimularea.

Modalitati de interventie
• In cazul autostimularilor intreventia se poate:
- Transformand comportamentul neadecvat intr-unul social acceptat (cand baga obiecte
in gurita – sa-I oferim mai des alimente, cand insira – sa-I oferim anumite jocuri),
- Conditionand ca spatiu si timp manifestarea comportamentului (se permite accesul
doar intr-un loc si o perioada anterior stabilite).
Este important sa notez TOTUL
• Evaluarea interventiei
• Pentru a stii daca interventia mea are succes sau nu, este important sa notam.
ABC

ANTECEDENT COMPORTAMEN CONSECINTA

(situatia concreta in T
care se afla persoana
inainte de
comportament).
Terapie Arunca obiecte pe jos Am ignorat
Terapie Arunca obiecte pe jos Am ignorat

Terapie Arunca obiecte Am ignorat

Terapie ------II------ ------II------

Terapie ------II------ ------II------

------II------ ------II------ ------II------

ANTECEDENT COMPORTAM CONSEC

ENT INTA
I-am cerut sa-mi A tipat si a Am plecat
arate baiatul in inchis cartea. de langa
carte. el.
I-am cerut sa stea M-a lovit. L-am lasat
jos. sa se
linisteasca
.
Sitting A aruncat I-am spus
POTRIVIRE. I- obiectele de pe ca nu e
am cerut sa masa. frumos si
potriveasca pixul. i-am cerut
sa stranga
 de pe jos.
I-am cerut sa A tipat. M-am
inchida TV asigurat
ca l-a
inchis si
am luat
telecoman
da.
In clasa toti copiii Scoate limba si Copiii rad.
lucreaza. se stramba. I se spune
ca nu este
frumos.

ANTECEDEN COMPORTAMENT CONSECINTA

T
I-am cerut sa M-a lovit. L-am lasat sa se
stea jos. linisteasca.

I-am cerut sa M-a lovit din nou. L-am lasat sa se

imite un sunet. linisteasca.

I-am cerut sa M-a lovit din nou. L-am lasat sa se

potriveasca 2 linisteasca.
obiecte.
I-am cerut sa M-a lovit din nou. L-am lasat sa se
stea jos. linisteasca.
 CERINTA COMPORTAMENT CONSECINTA =
beneficiu / scapa de
sarcina

Ce pun in loc?
Comunicare functionala.
• Ajuta-ma!
• Pauza!
• Vreau masina!
• Vino!
• Nu vreau!
Crearea unor noi comportamente
• Imitare
• Modelare
• Inlantuire
Imitare
• Cand vorbim de imitare ne referim la 4 tipuri de relatii functionale comportament-
mediu:
• 1. orice miscare poate functiona ca model
Modelul este antecedentul.
• 2. un comportament imitativ apare imediat dupa prezentarea modelului
• 3. modelul si originalul trebuie sa fie macar similare
• 4. modelul trebuie sa controleze comportamentul imitativ
Recomandari pentru trainingul de imitare

• Sesiunile (sittingurile) sa fie scurte si alerte

• Intaritorii verbali si non-verbali sa fie oferiti imediat
• Daca progresul este lent, impartiti sarcina in pasi mai mici si faceti un pas inapoi
• Masurati permanent progresul
• Scadeti progresiv prompturile
• Trainingul ia sfarsit cand copilul imita consistent modele noi, sau cand imita secvente
de comportamente
Modelare
• O procedură în care este întărit prin aproximări succesive un comportament ţintă. Este
folosită pentru a învăţa comportamente care nu sunt în repertoriul copilului sau care
sunt greu de promptat .
Pasi:
• Stabiliţi comportamentul ţintă .
• Identificaţi un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu
comportamentul ţintă .
• Recompensaţi copilul pentru această aproximare , promptând dacă este nevoie .
 • Odată ce copilul se angajează consitent în această aproximare, măriţi criteriul de
răspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul ţintă.
Recompensaţi numai această aproximare apropiată
• Continuaţi să recompensaţi fiecare aproximare şi să ridicaţi criteriul dvs . până când
veţi obţine comportamentul ţintă .
Inlantuire
• Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor simple
masterate într-o secvenţă de comportamente numită lanţ .
Paşi :  
• Stabiliţi comportamentul ţintă .
• Efectuaţi o analiză a sarcinii.Împărţiţi comportamentul ţintă în paşi distincţi mici .
Determinaţi care dintre aceşti paşi sunt deja dobândiţi de copil şi care au nevoie să fie
învăţaţi .
• Stabiliţi SD-ul şi controlul SR pentru fiecare pas în parte .
• Legaţi paşii rând pe rând unul de altul într-o secvenţă înainte sau înapoi .
• Diminuaţi SD-urile individuale şi SR –ul până la existenţa unui singur SD la începutul
lanţului iar recompensa apare numai la finalul înlănţuirii .
Tipuri de inlantuire
• Înlănţuirea înainte – începeţi cu primul pas din lanţul comportamentelor şi adăugaţi
fiecare pas într-o secvenţă ce înaintează până la ultimul pas (începeţi prin a-l învăţa pe
copil să-şi pună pantalonii peste picioare şi să sfârşească prin a-l învăţa să îi tragă
până în talie).
• Înlănţuirea înapoi – începeţi cu ultimul pas din lanţul comportamentelor şi adăugaţi
fiecare pas într-o secvenţă înapoi , până se ajunge la primul pas (începeţi prin a-l
învăţa pe copil să-şi tragă panatalonii până la talie şi încheiaţi prin a-l învăţa să şi-i
pună peste picioare).
Notă : 
• În timpul înlănţuirii puteţi prompta copilul de-a lungul întregii secvenţe a paşilor şi să
diminuaţi prompt-urile într-o manieră de avansare sau de înapoiere .Puteţi de
asemenea să adăugaţi fiecare pas pe măsură ce se masterează cel anterior , oferind un
prompt dacă este necesar pentru includerea pasului adăugat în răspunsul copilului .