Basic knowleage

Informatii utile:

ABA (analiza comportamentala aplicata) este stiinta in care tactici derivate din principiile
comportamentale (ex. recompensa, extinctie, pedeapsa) sunt folosite pentru a imbunatati
comportamente semnificative din punct de vedere social si experimentarea este folosita pentru a
identifica variabilele responsabile pentru aceste schimbari in comportamente (Cooper, Heron &
Heward, 2007).

A-B-C (antecedent-comportament-consecinta): acesta inlantuire poarta numele de discrete trial sau

de unitate de invatare. Antecedentul se refera la ccea ce se intampla inaintea emiterii unui raspuns,
comportamentul este raspunsul dat de copil (sau ceea ce face el), iar consecinta se refera la ceea ce
se intampla imediat dupa emiterea raspunsului. O unitate de invatare cuprinde urmatorii pasi: 1.
Obtineti atentia copilului inainte dea prezenta antecedentul; 2. Prezentati un antecedent clar si concis;
3. Asteptati 3 secunde pentru un raspuns (asta daca nu folositi promptul simultan, care va descris mai
jos). 4. Daca raspunsul este corect, oferiti-i recompensa. 5. Daca raspunsul este gresit, folositi
procedura de corectare a greselilor (descrisa mai jos).

Recompensa: se refera la orice variabila care este prezentata/retrasa imediat dupa emiterea unui
raspuns si duce la cresterea frecventei viitoare a respectivului raspuns.

Pedeapsa: orice variabila care este prezentata/retrasa imediat dupa emiterea unui raspuns si duce la
scaderea frecventei viitoare a respectivului raspuns.

Prompt: ajutorul pe care i-l dam copilului pentru a emite un raspuns corect. Clasificarea prompturilor:
a) De la cel mai mare la cel mai mic (prompt fizic total, prompt fizic partial, prompt gestual); b) prompt
vocal (total ecoic, partial ecoic); c) Prompt simultan (0 secunde intarziere) si prompt intarziat ( 3
secunde intarziere). Nivelul de promptare este scazut treptat (in cadrul aceleasi sesiuni) in functie de
evolutia copilului.

MO (operatii de motivare): variabile ce altereaza eficienta curenta a unui eveniment, obiect sau
activitate ca si recompensa (creste sau scade eficienta), si, in acelasi timp, altereaza frecventa
comportamentelor (frecventa creste sau scade) ce au fost recompensate cu acel obiect, eveniment
sau activitate in trecut. De exemplu, atunci cand unei persoane ii este sete (MO), eficienta apei ca si
recompensa creste (apa devine mai importanta, valoroasa), ca si frecventa curenta a
comportamentelor ce au fost recompensate in trecut cu apa (mersul la magazin si cumparat, cerutul
apei, mersul la dozator, etc.). Un alt exemplu este acela cand o persoana a mancat prea multa ciocolata
si este satula (MO). In acest caz eficienta ciocolatei ca si recompensa scade (persoana nu mai vrea
ciocolata), ca si frecventa comportamentelor recompensate cu ciocolata in trecut (mersul la magazin,
cerutul, raspunsul la intrebari, etc).
Clasificarea limbajului dupa functie (operanti verbali elementari):

1) Mand (cerere): raspunsul este controlat de motivatie si specifica propria recompensa,

obtinuta prin intermediul unei alte persoane; ex.”vreau apa”;
2) Tact (contact cu mediul)- orice stimul, eveniment, actiune cu care persoana intra in contact
printr-unul dintre organele de simt. Rapunsul este controlat de un stimul non-verbal si
recompensa generalizata obtinuta prin intermediul altei persoane; Ex: copilul vede un pix si
spune “pix”, baga mana in apa si spune “apa”, miroase si spune “cartofi prajiti”, aude sunetul
unui avion si spune “avion”;
3) Ecoic: raspunsul este controlat de un antecedent verbal; intre raspuns si antecedent exista o
corespondenta punct-cu-punct (inceputul, mijlocul si sfarsitul raspunsului sunt identice cu
inceputul, mijlocul si sfarsitul antecedentului) si o similaritate formala (antecedentul si
raspunsul sunt percepute de acelasi simt-fie ambele vizuale, fie auditive, etc- si sunt similare
din puct de vedere fizic);
4) Intraverbal-raspunsul este controlat de un stimul verbal; raspunsul si antecedentul nu au
corespondenta punct-cu-punct, iar recompense este una generalizata, obtinuta prin
intermediul altei persoane; Ex. raspunsul la intrebari, completarea ultimului cuvant dintr-un
vers, etc.
5) Textual (citire): raspunsul este controlat de un antecedent verbal; intre raspuns si antecedent
exista corespondenta punct-cu-punct, dar nu exista similaritate formala;
6) Transcriere: scrierea si despartirea in sunete componenete a cuvintelor vorbite; raspunsul
este controlat de un antecedent verbal; intre raspuns si antecedent exista corespondenta
punct-cu-punct, dar nu exista similaritate formala; Ex: cuvantul cal este compus din sunetele
c, a, l;

Sugestii generale:

A) SD-ul
1. Atentia in timpul SD-ului: cererile sunt emise atunci cand copilul este atent la sarcina.
Greseala care se poat produce aici este ca terapeutul sa emita o instructie atunci cand
copilul nu este atent.
2. Varierea SD-ului: cuvintele care alcatuiesc un anumit SD sunt variate. In acest caz, greseli
au loc atunci cand exista mai multe trial-uri din acelasi exemplar (5 sau mai multe) in care
SD-ul nu este variat. De exemplu, terapeutul emite de 6 ori instructia “arata rosu” fara sa
modifice cuvintele sau intonatia.
B) Recompensa
3. Oferirea rapida a recompensei: recopensele tangibile (sau activitatile) sunt oferite destul
de rapid rapid pentru a-i permite copilului sa le asocieze cu raspunsul corect. In acest caz,
greseli au loc atunci cand recompense este oferita la mai mult de 3 secunde dupa
raspunsul copilului. Greseli semnificative se produc atunci cand trec mai mult de 10
secunde intre raspunsul corect emis de copil si primirea recompensei.
4. Recompensa motivanta: Copilul pare sa savureze, sa se bucure de activitatea/recompensa
tangibila, astfel incat sa fie motivat sa lucreze pentru a o obtine. Greseli au loc atunci cand
 copilul ia pana la urma recompensa dar nu este entuziasmat de ea. Greseli semnificative
au loc atunci cand copilul refuza sa ia recompensa.
5. Varierea recompenselor: o varietate de activitati sau recompense tangibile ii sunt oferite
copilului. Greseli au loc fie atunci cand aceeasi recompense este folosita de mai multe ori
(de exemplu de 7 sau mai multe ori), fie cand primeste aceeasi recompensa de mai putine
ori (de exemplu de 3, 4 ori) dar nu este motivat de ea.
6. Relatia recompensei cu sarcina efectuata de copil: activitatile oferite ca recompensa sau
recompensele tangibile primite de copil sunt legate de sarcina efectuata. O posibila
greseala are loc atunci cand copilul lucreaza la o sarcina pentru care ar putea primi cu
usurinta o recompensa legata de acea sarcina (de exemplu, atunci cand se predau mand-
uri, copilul spune ciocolata si, in loc sa primeasca o bucatica de ciocolata, i se spune bravo
sau i se da o bombona pentru ca a spus frumos cuvantul ciocolata- presupunand ca
ciocolata ar functiona ca recompensa).
7. Recompensa sociala (verbala) sincera/motivanta: laudele si feedback-ul vocal oferite de
terapeut sunt entuziaste, sincere, variate si copilul pare sa fie motivate de ele. Greseli au
loc atunci cand terapeutul foloseste numai aceeasi recompense sociala (de exemplu,
spune numai “Foarte bine”), sau feedback-ul nu pare sincer (de exemplu, foloseste o
intonatie monotona sau nu se uita la copil in timp ce il lauda). Greseli semnificative au loc
atunci cand terapeutul ii vorbeste sarcastic sau negativ copilului (de exemplu, “in sfarsit,
ai reusit si tu sa raspunzi corect”- atunci cand copilul raspunde corect dupa numeroase
greseli), sau atunci cand copilul pare sa gaseasca agresiva recompensa sociala oferita de
terapeut.
8. Recompensa diferentiata : pentru a preda noi concepte sau concepte dificile, este necesar
sa folosesti recompense mai puternice (mai motivante) pentru raspunsuri mai bune (de
o calitate superioara: mai corecte, mai putin promptate, recent achizitionate, etc). Greseli
au loc atunci cand terapeutul nu creste recompensa pentru raspunsuri de o calitate
superioara, nu scade recompensa pentru raspunsuri de o calitate inferioara, sau nu scade
recompensa primita atunci cand calitatea raspunsurilor este aceeasi dupa mai multe trial-
uri. Greseli semnificative au loc fie atunci cand terapeutul nu creste recompensa pentru
raspunsuri care sunt cu mult mai bune decat raspunsurile oferite pana atunci, atunci cand
copilul este recompensat pentru un raspuns gresit sau atunci cand are loc o corectie
pentru un raspuns care era deja corect.
C) Prompt: se refera la orice ajutor pe care copilul il primeste intre SD si inainte de a emite un
raspuns; de asemenea, orice ajutor dat copilului dupa un raspuns care este partial corect este
tot prompt.

9. Eficienta prompturilor: prompturile oferite de terapeut sunt eficiente in a-l ajuta pe copil
sa dea un raspuns corect. Posibile greseli sunt: copilul raspunde partial corect in urma
unui prompt, sau copilul nu raspunde corect in urma uni prompt care a fost neintentionat
sau incomplet. Greseli semnificative au loc atunci cand copilul nu raspunde corect in urma
unui prompt clar.
10. Cresterea si diminuare prompturilor: in trial-uri repetate din aceeasi sarcina, nivelul de
promptare este variat in functie de performanta copilului. Posibile greseli: terapeutul nu
diminueaza nivelul promptul dupa 2 raspunsuri corecte emise la acest nivel, sau nu creste
nivelul promptului dupa 1 greseala. Greseli semnificative au loc atunci cand terapeutul nu
 diminueaza nivelul promptul dupa 5 raspunsuri corecte emise la acest nivel sau nu creste
nivelul promptului dupa 4 greseli emise la acest nivel.
11. Absenta altor greseli care tin de promptare: terapeutul evita sa faca alte greseli care tin
de modul in care este oferit promptul. Greseli posibile: prompturile sunt repetate o data
la acelasi nivel (nu se creste sau diminueaza promptul), se ofera un prompt neintentionat,
este o intarziere mai mare de 3 secunde intre SD si prompt, intre doua prompturi, intre
prompt si raspunsul copilului, sau intre 2 SD-uri (in cazul in care copilul nu raspunde la
primul SD si terapeutul este nevoie sa-l repete).
12. Urmarirea obiectivului (follow through): terapeutul persista in obtinerea unui raspuns
atunci cand a emis o cerere. Greseli: terapeutul nu persista in obtinerea unui raspuns
atunci cand cererea nu este foarte clara sau poate fi considerata un comentariu pasiv (de
exemplu, terapeutul intreaba “vrei sa ne jucam cu mingea?” in pauza, copilul se duce spre
un alt joc si terapeutul nu mai repeta intrebarea pentru a obtine un raspuns ci merge sa
se joace cu jocul ales de copil), sau nu mai urmareste obtinerea unui raspuns la o cerere
emisa atunci cand copilul manifesta un comportament disruptiv. Greseli semnificative:
Terapeutul nu urmareste obtinerea unui raspuns la o cerinta clara care a fost emisa intr-
o situatie normala de predare.
13. Corectarea greselilor (error correction): terapeutul implementeaze procedurile de
corectare a greselilor eficient: A) sa indice ca raspunsul a fost incorect (modalitati posibile:
spunand “nu”, indicand raspunsul correct, sau nespunand nimic daca raspunsurile corecte
erau recompensate); B) sa ii asigure copilului o alta oportunitate de a raspunde corect (de
exemplu, repetand cererea si crescand nivelul promptului); C) sa ii aigure copilului o alta
oportunitate de a raspunde corect la nivelul initial de promptare dupa o intarziere sau
dupa distractori. Greseli: pasul A lipseste (B si C sunt prezenti); pasul C lipseste (A si B sunt
prezenti). Greseli semnificative: pasii B si C lipsesc (A este prezent); pasii A, B si C lipsesc;
pasii A si B lipsesc (pasul C este prezent); terapeutul recompenseaza o greseala;
corectarea greselilor se face intr-un mod aversiv sau represiv.
D) Organizare
14. Stabilirea unui plan de predare si a unor obiective clare: terapeutul demonstreaza
existenta un plan de predare si de realizare a tranzitiilor intre sarcini. Greseli: terapeutulu
nu are un plan clar in ceea ce priveste urmatoarea sarcina, dar se redreseaza destul de
repede si lipsa planului are efecte minime asupra copilului. Greseli semnificative:
terapeutul petrece un timp indelungat incercand sa decida ce sarcina sa faca in continuare
si acest lucru are efecte negative asupra copilului.
15. Materiale accesibile: materialele folosite in timpul sesiunii, recompensele si foile de
notare sunt usor de accesat. Greseli: materialele, recompensele si foile de notare nu sunt
usor de accesat, dar terapeutul se redreseaza repede si efectul asupra copilului este
minim. Greseli semnificative: Terapeutul petrece un timp indelungat cautand/organizand
materialele si asta afecteaza copilul (se autostimuleaza, se plictiseste, etc).
E) Ritmul sesiunii
16. Lungimea intervalelor dintre trial-uri (intervalul cuprins intre sfarsitul perioadei de
recompensare si un nou SD): intervalele dintre trial-uri trebuie sa fie scurte (pauzele nu
sunt cuprinse aici, ci doar perioada de predare). Greseli: a) daca copilul nu are acces la
jucarii sau activitati si ITT-ul este destul de lung (>3 secunde), sau daca ITT-ul este mai
scurt dar copilul devine neatent; b) daca copilul are acces la jucarii sau alte activitati si
 ITT-ul este destul de lung (>15 secunde), sau ITT-ul este mai scurt dar copilul devine
neatent. Greseli semnificative: a) daca copilul nu are acces la activitati sau jucarii si ITT-ul
este mult prea lung (>6 secunde), sau ITT-ul este mai scurt dar copilul devine extrem de
neatent; b) Daca copilul are acces la activitati sau jucarii si ITT-ul este mult prea lung (>30
secunde), sau ITT-ul este mai scurt dar copilul devine extrem de neatent.
17. Ritm potrivit pentru copil: SD-urile, prompturile , recompensele si ITT-urile sunt date intr-
un ritm care este potrivit oentru copil. Greseli: a) ritmul este cumva grabit, dar asta nu are
un impact clar asupra copilului; b) ritmul este cumva prea lent, dar asta nu are un impact
clar asupra copilului. Greseli semnificative: Ritmul este clar mult prea rapid si acest lucru
este vizibil in comportamentul copilului (pare agitat, suparat, etc); b) Ritmul este mult
prea lent, si acest lucru are un impact clar asupra copilului (plictisit, neatent, se
autostimuleaza, etc).
18. Predare intensiva: copilul este antrenat in procesul de invatare pentru o proportie
semnificativa de timp. Greseli: cand are un ITT prea lung, cand petrece prea mult timp cu
o recompense si cand exista un interval prea mare pana la oferirea promptului sau a
recompensei. Practic, aici se face referire la timpul in care copilul ar putea sa invete dar
nu o face din cauza intarzierii cu care sa aplica prompturile, se ofera recompensa sau se
da urmatorul SD.
F) Nivelul de predare
19. Nivel adecvat de dificultate a sarcinilor: sarcinile au un nivel de dificultate care este
adecvat pentru copil (nici prea grele, dar nici prea usoare). Greseli: exista o durata
moderata de timp in care fie toate reaspunsurile sunt corecte fara a fi nevoie e prompt,
fie toate raspunsurile sunt gresite sau puternic promptate. Greseli semnificative: Exista o
perioada lunga de timp incare fie toate raspunsurile sunt corecte (fara a fi nevoie de
prompt), fie toate raspunsurile sunt gresite sau promptate.
20. Dovezi de invatare: exista dovezi care demonstreaza ca in acest segment, copilul a invatat
ceva. Greseli: copilul lucreaza pe acelasi target (targeturi) o mare parte din sesiune (de
exemplu 8 trialuri) si nu exista nici o dovada care sa demonstreze ca a invatat ceva).
G) Control instructional
21. Imediat dupa ce primeste o instructie, copilul se concentreaza asupra sarcinii. Greseli:
copilul nu pare sa asculte terapeutul si are nevoie de prompturi scurte pentru a fi atent, a
incerca sa raspunda sau a se intoarce la sarcina. Greseli semnificative: Copilul refuza sa
raspunda, sau are nevoie de prompturi semnificative pentru a raspunde (nu pentru ca nu
stie raspunsul, ci pentru ca nu este atent).
22. Mentinerea atentiei copilului: terapeutul reuseste sa mentina atentia copilului pe tot
parcursul sesiunii. Greseli: copilul nu pare a fi motivat/atent in timpul unei sarcini sau in
timpul unei activitati primita ca recompensa (desi este cooperant), sau refuza o activitate,
dar terapeutul reuseste sa adapteze repede modul de predare si sa il motiveze. Greseli
semnificative: copilul refuza o anumita activitate si terapeutul nu face nimic pentru a
adapta modul de predare.
H) Generalizare (facuta in acelasi timp cu predarea, nu separate)
23. Varierea materialelor: materialele pentru un anumit exemplar sunt variate. Greseli: Un
exemplar este prezentat de mai multe ori (de exemplu de 6 ori) fara ca materialele sa fie
variate (este vorba de exemplarele pentru care se folosesc materiale).
 24. Mixarea sarcinilor. Greseli: atunci cand prezinta o sarcina, terapeutul nu include SD-uri
din alte programe sau itemi deja masterati (de exemplu, 3 sau mai multe trial-uri
consecutive din aceeasi sarcina).
25. Sa nu lucrezi numai la masa. Greseli: Sarcini care ar putea fi lucrate in alta parte sunt
lucrate la masa.
26. Predarea in situatii naturale: predarea are loc in contextul activitatilor pe care copiii le
intalnesc in mod normal. Greseli: O activitate naturala are loc si nu exista obiective de
predare (de exemplu, in timpul gustarii terapeutul nu il incurajeaza pe copil sa ceara
mancarea/ajutor/furculita, etc).
27. Generalizarea raspunsurilor: terapeutul promoveaza si accepta o varietate de raspunsuri
la acelasi exemplar. Greseli: a) terapeutul prezinta de mai multe ori o sarcina pentru care
generalizarea raspunsului ar fi adecvata, fara sa incurajeze raspunsuri variate; b)
terapeutul targeteaza un anumit raspuns si nu ia in considerare un alt raspuns care este
adecvat, dar diferit de cel asteptat.
28. Predare flexibila: terapeutul permite devierea de la planul de predare si capitalizeaza
asupra evenimentelor neasteptate (de exemplu, cineva intra in camera si terapeutul
foloseste aceasta oportunitate pentru a-l intreba pe copil cine a intrat sau orice alt target
care ar putea fi legat de acest lucru). Greseli: un eveniment neasteptat are loc si terapeutul
continua cu planul initial de predare desi in acest caz, flexibilitatea ar fi fost benefica (de
exemplu, cineva vine in vizita si terapeutul nu profita de aceasta oportunitate pentru a-l
pune pe copil sa exerseze programul de raspuns la/initiat salutul; copilul face un
comentariu neasteptat si terapeutul nu profita de acest lucru pentru a lucre un target care
este legat de comentariul lui).

I) Comportamente disruptive

29. Rezultatele comportamentelor disruptive: terapeutul nu permite recompensarea

comportamentelor problema cu: atentie, recompensa senzoriala, tangibile sau evitarea
sarcinii (depinde de functia comportamentului problema). Greseli: in urma
comportamentului problema, copilul are acces pentru scurt timp la tangibile, atentie,
recompense senzoriala sau evita sarcina. Greseli semnificative: a) copilul primeste o
pedeapsa exagerata in urma comportamentului problema; b) terapeutul ii permite un
acces indelungat la tangibile, recompensa senzoriala, atentie sau evitarea sarcinii in urma
comportamentului problema.
30. Recompensarea comportametelor adecvate: exista dovezi de recompensare a
comportamentelor adecvate/alternative. Greseli: copilul nu este recompensat mai mult
atunci cand manifesta comportamente adecvate.
31. Utilizarea strategiilor de prevenire a comportamentelor disruptive: tutorele actioneaza
pentru a preveni/reduce impactul comportamentelor problema. Greseli: Exista semne
vizibile in comportamentul copilului care sugereaza frustrare, agitatie si terapeutul nu face
nimic pentru a preveni comportamentele disruptive care apar de regula in aceste situatii
(de exemplu, continua cu o sarcina grea, atunci cand ar puea sa introduca si cateva cerinte
mai usoare).
J) Invatarea fara erori (errorless teaching)
 32. Atunci cand preda o abilitate noua terapeutul foloseste promptul “de la cel mai mare la
cel mai mic”. Acest lucru inseamna ca se incepe cu un promt mai mare (care sa ii asigure
succesul copilului) dar sistematic se diminueaza promptul astfel incat copilul devine mai
independent de-a lungul timpului.

Tipuri de colectare a datelor:

Probe data (se mai numeste si testare la rece): se refera la procesul de testare a fiecarui obiectiv
(abilitati) la inceputul fiecarei sesiuni si de colectare a datelor. Astfel, dupa ce terapeutul termina de
testat fiecare target o data, se poate concentra asupra predarii, fara sa mai trebuiasca sa colecteze
alte date (pentru restul sesiunii se foloseste nivelul de prompt adecvat). Daca pentru un obiectiv se
incercuieste “da” (copilul a raspuns corect) 3 sesiuni consecutive, atunci se considera a fi masterat si
va fi trecut pe foaia saptamanala de colectare a datelor (va fi testat o data pe saptamana). Daca va
obtine 3 “da-uri” consecutive (raspunsuri corecte) cand va fi testat saptamanal (copilul va raspunde
corect 3 saptamani la rand), va fi mutat pe foaia lunara de colectarea a datelor. Daca copilul raspunde
incorect la un target saptamanl sau lunar atunci targetul respective va fi adus din nou pe foaia zilnica
de colectare a datelor pana cand va avea in nou 3 “da-uri”consecutive.

Trial-by-trial data (notarea fiecarui raspuns): procesul in care se colecteaza date pentru fiecare
raspuns emis de copil de-a lungul unei sesiuni. Un target este masterat atunci cand are un procentaj
de 100% pentru o sesiune (toate raspunsurile sunt corecte), fie un procentaj de 90% sau peste pentru
2 sesiuni consecutive (copilul are 90% raspunsuri corecte timp de 2 sesiuni consecutive). Se vor urma
aceeasi pasi ca si la probe data (foaie saptamanala, lunara, etc).

Restrictionarea accesului la recompense: trebuie sa ii aratam lui copilului ca noi suntem cei care
controleaza recompensele (edibile, activitati, jucarii, orice ii poate capta interesul) si ca noi decidem
cand si pentru cat timp poate avea acces la ele. Atingem acest obiectiv prin adunarea tuturor
obiectelor, jucariilor, dulciurilor ce pot functiona ca recompense si plasarea lor in locuri in care el le
poate vedea dar nu poate avea acces la ele. Acest lucru inseamna ca nu vor mai
existamateriale/recompense pe covor, pe scaune, etc. Atentie: aceasta procedura nu are rolul de a-l
depriva pe copil de recompense in timpul lui liber (in pauzele din sesiune si in afara sesiunii). Atunci
cand nu va concentrati asupra instructiilor directe, recompensele (activitatie si jocurile distractive,
momentan nu si cele edibile) ar trebui sa fie disponibile. Totusi, nu exista nici un motiv pentru care el
n-ar trebui sa ceara jucaria cu care vrea sa se joace in timpul liber (lucrati pe mand-uri; adica nu ii lasati
jucariile pe covor si el se poate juca liber cu ele, ci il promptati sa ceara jucaria pentru a se putea juca
cu ea) si sa i se ceara sa puna jucaria la loc dupa ce termina de jucat cu ea. Numai ca trebuie sa aveti
grija sa nu il lasati sa se joace foarte mult cu ele in timpul liber si sa se sature, pentru ca atunci nu va
mai fi motivat de ele in timpul procesului de invatare. Scopul acestei proceduri este de a-l face pe copil
sa-si doreasca sa participe la procesul de invatere, sa fie atent si sa-si doreasca compania terapeutilor
pentru ca ei sunt cei care ii pot oferi o multime de activitati, bunatati si jucarii distractive
(recompensele). Astfel, atunci cand emite comportamente disruptive pentru a scapa/fugi/evita o
anumita sarcina (ex., nu vrea sa termine sarcina, rezista atunci cand trebuie sa fie promptat fizic, etc)
putem folosi urmatoarea procedura pentru a pune comportamentele respective in extinctie (nu se
mai ofera recompense pentru un comportament recompensat anterior) si a evita promptul fizic fortat
(tipul de prompt care se face cand copilul rezista fizic promptului si este fortat sa faca totusi actiunea
respectiva), cicaleala (repetarea aceleasi instructii de foarte multe ori) si blocarea fizica a tentativelor
de fuga/evitare (atunci cand incercam sa il tinem cu forta in mediul/situatia de invatare; ex. el vrea sa
se ridice dar noi il fortam sa stea inapoi pe scaun). In cazul in care copilul emite un comportament
problema care are ca functie fuga/evitarea unei sarcini si refuza activ promptul, i se permite sa
paraseasca situatia de invatare dar nu ava avea acces la nici un fel de recompensa (toate obiectele
care puteau constitui recompense sunt controlate de terapeut si nu lasate in locuri in care copilul
poate avea acces liber la ele; acest lucru presupune ca imedit dupa ce ati desfasurat o activitate/v-ati
jucat cu ceva toate materialele si jucariile vor fi puse in dulap sau undeva la inaltime, astfel incat sa
poate fi vazute, dar nu si accesate independent). In situatia in care el nu este compliant si vrea sa
scape/ evite o anumita sarcina si i se permite sa plece, terapeutul poate lua recompensele si se poate
juca singur cu ele in timp ce le denumeste si le manipuleaza intr-un mod cat mai interesant pt. pitic.
Atentie!!! Desi incercam sa-l motivam prin manipularea recompenselor, nu va adresati direct lui (ex.
hai, vino sa termini si iti dau….) ci incercati sa-l motivati prin ceea ce faceti cu jucariile respective sau
prin recompensele edibile pe care le aveti. Daca el vine spre voi si se arata interesat de recompensa
respectiva si o cere sau incearca sa o ia, ii spuneti ca i-o dati imediat ce termina sarcina pe care o
evitase. Daca refuza il lasati sa plece si repetati intreg procesul. Este extrem de important sa continuati
cu acceasi sarcina pana cand el o realizeaza (dar fara sa-l fortati fizic sa ramana in mediul de invatare
sau sa faca sarcina; puteti incerca sa-l promptati fizic acolo unde este cazul dar daca rezista, nu-l fortati
ci repetati intreg procesul). Pentru ca este prima oara cand aplicam acest proces de extinctie (prin care
ii aratam copilului ca daca refuza sa realizeze o sarcina nu va fi recompensat in nici un fel), ne putem
astepta la un fenomen numit explozie care insoteste procesul de extinctie. Aceasta explozie este
perioada in care un comportament aflat in extinctie se va intensifica sau va creste in frecventa inainte
de a incepe sa scada in intensitate/frecventa. De exemplu, comportamentul nostru de apasare pe
clanta este recompensat de deschiderea usii. Daca intr-o zi venim acasa si apasam pe clanta dar usa
nu se deschide, probabil vom incerca de mai multe ori, cu mai multa forta, rotind manerul inainte de
a ceda si a chema lacatusul pentru ca usa este blocata. Deci, comportamentul care a fost recompensat
anterior prin deschiderea usii este apasarea clantei. Atunci cand acest comportament este pus in
extictie (nu mai exista recompense pentru ca usa nu se mai deschide) apare explozia ce insoteste
procesul de extinctie (o crestere in intensitatea/durata/frecventa comportamentului, manifestata in
cazul nostru prin apasarea repetata si cu mai multa forta a manerului inainte de a ceda si a chema
lacatusul). De asemenea, aceasta explozie poate fi caracterizata si de aparitia unor comportamente
noi (de ex. lovirea usii, impingerea ei, etc). Acelasi lucru se intampla si in cazul comportamentelor
problema mentionate mai sus: este posibil sa planga, sa tipe, sa incerce sa-si ia singur recompensa, sa
arunce materialele legate de sarcina, sa refuze sa fie compliant pt. 30 de minute sau chiar mai mult
etc. Este extrem de important de retinut ca aceasta explozie are loc la inceputul perioadei de extinctie
si ca trebuie sa continuam sa fim consecventi si sa nu-i permitem accesul la recompense in urma ei.
Doar asa vom reusi sa castigam controlul instructional si sa-l ajutam sa invete. Este important de
retinut faptul ca scopul acestei procedure este de a-l face pe copil sa-si doreasca si sa fie motivat sa ia
parte la procesul de invatare si nu sa-l fortam sa participle, transformand astfel intreg procesul intr-
unul aversiv, de care el incearca sa scape cu fiecare ocazie pe care o gaseste.

Pairing: asocierea prezentei voastre cu recompense. Copilul cu care lucrati trebuie sa fie bucuros
atunci cand va vede, pentru ca voi trebuie sa fiti persoanele cu care el poate sa faca o multime de
activitati placute si care ii acorda accesul la diverse recompense. Nu neglijati acest aspect, pentru ca
este crucial in desfasurarea terapiei. Asa ca asigurati-va ca va lasati suficient timp pentru acest lucru
in fiecare sesiune.

Invatarea in mediu natural/invatarea incidentala: Invatarea in mediu natural este acel tip de invatare
in care terapeutul fie creaza anumite situatii, fie profita de situatiile create, pentru a preda anumite
obiective, si urmareste captarea interesului si motivatie copilului (ex. cererile). Terapia ABA nu trebuie
sa cuprinda numai invatare intensiva, ci si acest tip de invatare. Numai asa il putem ajuta pe copilul cu
care lucrati sa invete intr-un mod functional si sa ajunga la rezultate mai bune. Pentru a realiza aceasta
sarcina, alegeti o activitate care credeti ca i-ar placea lui si stabiliti-va 5 obiective pe care le-ati putea
atinge prin intermediul ei (invatarea in mediul natural). Aveti grija sa aveti cateva activitati de genul
acesta pe sesiune.