Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Tratatul de psihiatrie de la Oxford evidentiaza trasaturile simptomatologiei autiste:
singuratatea autista:
- incapacitatea de a stabili relatii;
- nu le face placere sa fie imbratisati,mangaiati, sarutati;
1
Etiologia autismului a dat nastere la numeroase controverse intre cei care sustineau
organogeneza si cei care sustineau psihogeneza. Geneza acestei afectiuni pare a fi multifactoriala.
Exista patru etiologi ale autismului in timp:
1. Factori psihogenetici (la nastere copilul este sanatos psihic , dar in urma unor traume
psihologice , al unui comportament parental inadecvat , al neglijarii se declanseaza
autismul);
2. Factori somatici (evenimentele psihotraumatice nu pot declansa autismul , responsabile de
aceasta sunt anomaliile somatice congenitale , endogene - genetice si exogene
traumatice , care pot fii neonatale sau postnatale);
3. Cauzalitatea mixta (copilul se naste cu fragilitati somatice , iar pe fondul lor evenimentele
traumatice declanseaza autismul);
4. Etiologii comportamentale (invatarea unui set de comportamente inadecvate , de exemplu
recompense si pedepse intamplatoare ale parintilor).
Limbajul simplu, concentrat si folosit mereu la fel de catre toate persoanele care
interactioneaza cu autistul;
Nu trebuie folosite cuvinte sau propozitii cu sens figurat, metaforic;
Comunicarea pe mai multe cai senzoriale in acelasi timp astfel incat mesajul sa fie cat mai
clar, usor de inteles si sa dureze cat mai mult timp;
Adresarea cu persoana autista trebuie sa se faca intr-un mod ferm, dar nu tipat si nu dur, in
ideea ca aceasta va avea tendinta de a nu lua in seama alt mod de adresare datorita faptului
ca se refugiaza in lumea sa;
Invatarea, programele terapeutice si ritmul aplicarii lor se vor stabili in functie de mai
multi factori : capacitatea intelectuala a subiectului, varsta acestuia, sincronizarea
stimularii de catre personalul terapeutic cu anturajul , familia subiectului si invers;
Respectarea intocmai a unui program strict pentru a ordona si disciplina subiectul;
Metodele folosite in terapiile specifice pentru autisti (care pot fii aplicate cu succes in orice
caz de retard, insa nu si invers) sunt pe principiul invatarii pe baza de intaritori pozitivi si
negativi, deoarece nu exista initial alt mod de a ne face intelesi de catre acestia,
comunicarea fiind aproape imposibila;
Se acorda ajutoruri, prompturi sistematice care sa ajute autistul sa indeplineasca sarcina
data, ceruta, pentru ca el sa inteleaga ce anume si cum trebuie sa faca;
Se urmaresc toate dimensiunile, dar se accentueaza acelea care se dovedesc a fi cele mai
deficitare in urma evaluarilor periodice si acelea impuse de varsta cronologica a
subiectului;
Nu se folosesc materiale incarcate pentru a nu conduce autistul pe o cale gresita, el putand
interpreta gresit mesajul.
Dintre terapiile comportamentale cele mai folosite in lucrul cu copilul autist amintim TEACCH
(Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children) si PECS
(Picture Exchange Communication System).
TEACCH este un program destinat educatiei in grup, program ce pune accent si foloseste
structurile vizuale ca suport de transmitere a informatiei. Este o metoda care se aplica cu succes in
institutii unde copilul este observat si se lucreaza pe inclinatiile lui native (arta, muzica, placerea
pentru cifre) iar mediul inconjurator este schimbat in functie de copil (de exemplu daca este invatat
ca periuta lui de dinti este albastra si ocupa un anumit loc in spatiu se va avea grija ca tot timpul
aceasta sa fie albastra si sa se afle in acelasi loc). Intr-adevar asta il ajuta pe copil sa fixeze anumite
lucruri insa se scapa din vedere generalizarea celor invatate. Copilul autist nu va recunoaste o
periuta de dinti daca aceasta va avea alta forma sau culoare sau alt loc in spatiu decat cel stiut de
el.
PECS (Picture Exchange Communication System) este un sistem de comunicare prin
intermediul imaginilor, folosit indeosebi la copiii autisti non-verbali dezvoltandu-le metode
alternative, neconventionale de comunicare care sa permita realizarea unei comunicari spontane in
situatii practice. Unul din inconveniente ar fi acela ca autistul o data ce invata sa comunice cu
ajutorul pictogramelor (pictogramele sunt cartonase) nu va mai fi atat de motivat sa invete limbajul
propriu-zis.
3
Unele dintre diferentele majore intre Teacch si ABA constau in faptul ca ultima este mult mai
stimulativa, mai intensiva decat cealalta, iar generalizarea abilitatilor, itemilor invatati se face cu
mult mai mult si mai sistematic.
ABA in traducere inseamna Analiza Comportamentala Aplicata si se refera la analiza autismului
strict din punct de vedere comportamental. Este o abordare care se bazeaza in principiu si pe
factorul practic in care autismul este in fapt o afectiune diagnosticata doar pe baza observatiior de
comportament fara o alta cauza biologica.
Modelul de aplicare a Analizei Comportamentale Aplicata a UCLA este o interventie intensiva
pentru copiii cu autism care implica patruzeci de ore pe saptamana de terapie unu la unu. ABA este
o metoda mai dura, mult mai costisitoare dar cu rezultate mai spectaculoase.
Are la baza teoria lui Pavlov conform careia:
generalizare astfel incat copilul sa poata folosi la modul concret ceea ce invata in
programele curente.
3. Generalizarea in care lucrurile invatate se transpun in viata de zi cu zi si devin parte
a sistemului sau de valori.
4. Etapa socializarii, incercarea de integrare a copilului in scoala, in comunitate. In
general aceasta etapa apare dupa o anumita perioada de terapie (6luni-2ani) atunci
cand copilul si-a insusit suficiente abilitati de viata, sociale, de limbaj, astfel incat in
momentul integrarii intr-o gradinita sa aiba cat mai putine frustrari legate de
imposibilitatea lui de a se alinia cu ceilalti copii. In aceasta etapa copilul se duce la
scoala sau gradinita insotit de un shadow(un tutore special pregatit pentru jobul
acesta) care il ajuta sa se integreze in comunitate si apoi continua acasa sa lucreze cu
copilul programele curente din terapie si generalizarea cunostintelor.
Pre-terapia
Pre-terapia presupune 4 tehnici:
1. reflectia situationala (terapeutul, in primele sedinte trebuie sa-i spuna autistului ce
se afla in jurul sau). Ex.:masa e maro,Intra lumina pe geam, Pe masa sunt
cuburi.Mediul inconjurator este descris in propoziti scurte, la fel toate situatiile
concrete in care se afla copilul.
2. reflectia faciala (terapeutul descrie emotiile copilului reflectate de propria expresie
faciala).Ex: Plangi. Esti trist/te doare/plangi, esti nervos, Razi, te bucuri, iti place
puzzle-ul. Acest tip de reflectie il forteaza sa ia contact cu trairile sale.
3. reflectia sunet-sunet sau cuvant-cuvant
Pasul premergator imitatiei este sa-l imitam noi pe el, ca din ritmul lui sa-l aducem
in ritmul nostru. Il imitam ca apoi, cand il simtim maleabil, putin atent sa-l facem
pe el sa ne imite sunetul, ritmul.
4. reflectia corporala (se urmareste ca pacientul sa-si constientizeze pozitia propriului
corp pentru a putea apoi sa imite). Insistam pe reflectia care a provocat un feedback din partea lui.
In aceasta perioada trebuie stabilita interactiunea cu copilul, copilul trebuie sa gaseasca placuta
prezenta terapeutilor.
Interactiunea cu copilul autist se face cu pasi marunti . Se incepe prin a imita copilul (tu il imiti
pe el ca el sa devina constient de actele sale, il imiti cand scoate sunete, il imiti in actiuni). Este
mai usor la inceput ca el sa produca actiuni pe care tu sa le copiezi, decat sa te imite el pe tine.E
important sa imiti cat mai bine inaltimea, volumul si ritmul sunetelor scoase de copil (poti incerca
sa vocalizezi cu un tub de plastic, sa folosesti un microfon de jucarie cu baterii sau sa gasesti alte
moduri de exagerare a raspunsurilor tale). Astfel se incepe o conversatie fara cuvinteunde poti
combina imitarea copilului cu adaugarea unui sunet in plus, s-ar putea ca acesta sa fie surprins de
noul sunet. Poti imita copilul cand merge, sare, bate din picioare si poti insoti toate actiunile lui cu
comentarii de genul: mergi, iei masina, te intorci, te opresti sau: Sare! Sare! X sare!! S-a oprit!
(cu ritm sau cantat).
Joaca cu copilul trebuie sa fie insotita de cuvinte putine si simple pentru ca acesta sa le asocieze
concret actiunilor si obiectelor. Ideal ar fi sa pastrezi cam aceleasi cuvinte mereu, astfel copilul
poate invata anumite cuvinte. (ex.: Impingi trenul...trenul merge...uuuu.....s-a oprit. COPILUL VA
AUZI CUVINTE CARE AU SENS SI SUNT RELEVANTE PENTU EL IN ACEL MOMENT.
Tot astfel ii arati copilului ca esti constient si interesat de lucrurile pe care el le face si in timp,
copilul va produce sunete si actiuni cu intentia de a te face pe tine sa le copiezi.
5
Trebuie sa existe o rutina de joaca (jocuri scurte, repetitive de genul: cu-cu bau! sau Avion
cu motor.... si ANA face...BUF!!! sau: gadi-gadi....GADILICI. Exista un program in ABA
care merge pe acest principiu, program ce se numeste Language Promotion.
O data ce ai gasit o rutina de joaca placuta pentru amandoi poti incerca:
Sa cresti tensiunea (faci totul mai lent, cu voce tare) apoi faci o pauza inainte de punctul
culminant, astfel incat copilul sa poata anticipa ce va urma
Sa repeti jocul si sa faci o pauza ajutandu-l pe copil sa arate intentionat ca vrea sa
continui jocul.
Poti incerca si cu cantecele, unora le plac foarte mult (cum ar fi:Hai la groapa cu furnici, Podul
de piatra s-a daramat...) O data ce ai gasit un cantec care-i place poti varia viteza si pasul cu care
i-l canti pentru a-i oferi posibilitatea de a participa. Mai sunt si asa-zisele cantece flexibile, pe care
le poti inventa in functie de nevoile copilului, de ex. Uite-asa dam din PICIOARE/ Uite-asa dam
din MAINI/...CAP...etc.)
CONDITIILE OPERANTE
In interventia comportamentala, pot fi identificate trei tipuri de invatare, care sunt:
conditionarea clasica, conditionarea operanta si invatarea prin observatie. Analiza Aplicata a
Comportamentului (ABA) se preocupa de comportamentele care opereaza asupra mediului si au
consecinte care afecteaza sansele ca acestea sa se repete in viitor ( Kazdin, 1994).
Relatia intre comportament si evenimentele din mediu este descrisa prin principiile conditionarii
operante. Aceasta are trei componente:
Antecedentele
Acestea reprezinta stimulii care intervin inainte de aparitia comportamentului, asa ca acestea
sunt ceva ce se intampla chiar inainte de demonstrarea comportamentului.
Comportamentele
Sunt acte pe care un individ le executa.
Purtarea in sine pe care un individ o are ca raspuns la antecedent.
Consecintele
Evenimentele declansate ca uramare a unui comportamnet.
Principiul dupa care ABA functioneaza este reprezentat de reflexul conditionat din experimentul
lui Pavlov . Pentru o mai buna intelegere , vom prelua tabelul lui Kazdin ( 1994 ) , care ne confera
exemple concrete , banale , de zi cu zi , cu cele trei componente care stau la baza operarii
conditionate ( Antecedent , Comportament , Consecinta ) :
ANTECEDENT
COMPORTAMENT
CONSECINTA
Suna telefonul
Raspunzi la telefon
(Stimul discriminativ)
(Raspuns)
(Stimul de intaririre a comportamentului)
ANTECEDENT
COMPORTAMENT
CONSECINTA
Cand il invatati aceasta va fi metoda pe care o veti folosi intotdeauna.
Folosind invatarea prin DT:
SD pentru fiecare program va fi prestabilit (se foloseste acelasi SD pentru aceeasi sarcina) si scris
in dreptul programului zilnic si in foaia de observatie din dosar. Acesta va trebui sa fie dat la fel
(formularea si intonatia) de catre toti terapeutii pentru a nu provoca confuzie copilului. Exista o
singura exceptie care se intampla mai tarziu, in cadrul generalizarii, unde copilul este invatat ca
mai multe SD-uri inseamna de fapt acelasi lucru. De exemplu am folosit in timpul programului
curent SD-ul ridica-te pentru actiunea copilului de a se ridica de pe scaun iar in generalizare il
vom invata ca trebuie sa raspunda cu aceeasi actiune si daca SD-ul este ridica-te de pe scaun sau
haide sus sau scoala-te in picioare etc.
2.
3.
intaritori primari sunt bauturile si alimentele, trebuie avut in vedere ca acesti intaritori nu sunt
neaparat intaritori tot timpul de ex. Daca un copil tocmai a mancat o masa copioasa sau tocmai
si-a potolit setea este putin probabil ca tot ce inseamna bautura sau alimente o sa devina intaritori
pentru el in acel moment.
In general intaritorii primari neconditionati se folosesc foarte tare la inceputul unui program
pentru ca sunt foarte usor de administrat si pentru ca copilul va sti exact la ce sa se astepte.
Intaritorii primari vor fi secondati de un intaritor secundar intotdeauna.
Intaritorii secundari sunt formati din premii sociale sau premii fizice : expresii de genul
excelent!!!, foarte bine!, bravo! si gadilaturi, raste, imbratisari etc.
Aceste doua feluri de intaritori/reinforcement-uri se vor aplica impreuna, mai ales la inceput,
astfel incat, ulterior, renuntand la intaritorii primari sa avem aceleasi rezultate si copilul sa fie la fel
de motivat doar de intaritorii secundari, pe care ii va asocia cu o placere.
Sunt cazuri in care anumiti copii gasesc motivatia intr- o parte din intaritorii secundari, si
intaritorii secundari sa fie, de fapt, pentru ei inatritori primari. In acest caz folositi intaritorii
secundari de genul gadilatului sau alte jocuri fizice scurte impreuna cu intaritori sociali de
genul:foarte bine!, bravo!! etc., astfel incat copilul, usor-usor sa aiba nevoie doar de inatritori
sociali, pe care este probabil ca ii va primi mai des in societate decat mancarea sau bautura, pe care
sigur nu le va capata intr-o situatie din viata de zi cu zi.
Este folosita pentru cazurile in care copilul da un dublu raspuns (un raspuns corect+ unul
incorect, sau unul corect+comportament autostimulativ, sau o forma mai slaba, inferioara a
raspunsului corect). Nu este insotita de premiu fizic, ci doar social ce va suna ceva de genul: Poti
mai bine.
FOLOSIREA CONSECINTELOR NEGATIVE SI POZITIVE ESTE FOARTE IMPORANTA
PENTU CA SUNT MOTORUL DE MERS INAINTE AL COPILULUI.
Ajustarea lor trebuie facuta incontinuu astfel incat sa ramana din punct de vedere motivatioanl la
fel de importante pentru copil.
AVERSIVELE
Acestea reprezinta consecinte puternice neplacute, negative, cu efect mai mare decat premiul,
care sunt date copilului imediat dupa comportamente negative, cum ar fi agresivitatea. Nu se mai
folosesc decat in situatii in care comportamentul copilului este fie periculos, fie extrem de neplacut
si nu a functionat premiul, ignorul, sau o alta varianta. Aceste aversive nu implica violenta de nici
un fel, nici fizica, nici verbala, si nu se va abuza de ele.
Prin prisma ultimelor adausuri la terapii , asa numitele aversive tind sa fie folosite din ce in ce
mai putin , urmarindu-se renuntarea la ele aproape in totalitate , dar sunt momente in care anumite
doze de aversive sunt foarte eficiente.
Exemple de aversive: privarea de o jucarie, calculator(ceva placut si dorit de catre copil),
imobilizarea pe scaun, imobilizarea mainilor, pusul la colt, 2-3 secunde de dus rece(doar in cazuri
extreme) etc.
PREMIEREA DIFERENTIATA
Raspunsuri mai bune, mai apropiate de forma corecta de raspuns vor fi premiate cu
un premiu mai mare, fie ca valoare, fie ca si cantitate (fara a se exagera);
Raspunsurile care nu sunt apropiate de target nu vor primi o premiere foarte mare;
Criteriile pentru raspuns vor fi stabilite si apoi premiere potrivita.
Trebuie recompensat mai mult cel mai bun raspuns pe care il poate oferi copilul la data
respectiva si trebuie recompensat mai putin orice raspuns care este sub posibilitatea din acel
moment a copilului.
Este foarte important ca toti cei implicati in ajutorul copilului sa stie tot timpul exact care sunt
limitele acestuia, ca nu cumva, dintr-o eroare un parinte sa considere ca, copilul sau stie asta si
celelalt parinte sa accepte mai putin pentru ca nu stie pana unde poate executa copilul sau sarcina.
Toti cei implicati vor comunica tot timpul despre ce face si ce nu face copilul. In caz contrar
putem creea confuzie copilului, pentru ca lui ii este greu sa inteleaga de ce primeste premiu pentru
ca a facut un lucru iar ceilalti nu-l premiaza pentru acelasi lucru.
FIZIC
Este modalitatea de indrumare fizica pentru a-i arata cum sa faca un lucru. In general se refera la
ajutorul mana peste mana, intotdeauna folosind indirect mana sa. De exemplu sa bata la toba, sa se
aplece, sa arate un obiect, sa faca puzzle, sa imbrace pantalonii.
DEMONSTRATIV, DE IMITATIE
Acest tip de prompt implica imitatia, asa ca el trebuie sa stie sa imite pentru a ne putea folosi de
acest ajutor. Terapeutul demonstreaza sarcina, copilul imita si astfel o si rezolva. De obicei imitatia
are loc in acelasi timp si este in oglinda.
REPETAREA
POZITIONAL
Folosim un lucru pe care copilul deja il stie pentru a-l face sa ajunga la raspunsul corect. Spre
exemplu: el stie sa arate rosu si vrem sa-l invatam sa spuna ca acela este rosu, incepem cu ce stie:
Arata rosu- copilul arata rosu si este premiat, apoi imediat va fi intrebat Ce culoare este?
(targetul)- Rosu.
VERBAL
I se da raspunsul direct sau indirect pe cale verbala. Ex: La puzzle Ia alta, atunci cand copilul
insista cu o piesa gresita; Ce forma este?, prompt si raspuns- Cercetc.
INFLEXIUNEA VERBALA
Se atrage atentia printr-o inflexiune verbala asupra unui cuvant cheie din SD. De ex.: Arata cana
MARE.
ALTE TIPURI DE PROMPT
Acestea se folosesc in orice situatie noua pentru copil, si in orice sarcina la care inca nu s-a ajuns
la independenta (sa faca singur), la masterare si se mai folosesc la
massiv prompting si se foloseste ajutorul de mai multe ori, unul dupa altul (poate fi si de 8-9 ori
la rand sau mai mult).
Nu se acorda mai mult ajutor decat are nevoie copilul in acel moment. De exemplu ultima data
cand s-a repetat sarcina (indiferent cu ce terapeut) s-a folosit un prompt de jumatate de un anumit
tip si copilul a raspuns corect. Data viitoare, chiar daca nu cu acelasi terapeut, nu se va acorda mai
mult ajutor decat acela, nu se mai da inapoi, decat daca copilul nu mai raspunde in acea situatie.
Copilul NU TREBUIE NICIODATA SA PRIMEASCA MAI MULT DE 2 NU-uri
CONSECUTIV. Se va folosi regula de NU-NU-PROMPT, adica in momentul in care o sarcina este
masterata, se da SD-ul si copilul da un raspuns incorect, un non-raspuns, sau un raspuns incomplet
(de Bine, poti mai bine) primeste NU, se repeta acelasi trial, cu acelasi SD NU, iar a
treia data se va acorda ajutor cu premiu doar verbal, nu si fizic Bravo, foarte bine.
Prompturile se vor subtiliza cat mai repede posibil.
Feriti-va de prompturile inadecvate, ex: Arata masina si sa va uitati la aceasta. In timp, el va
cauta prompturi de acest gen si cand nu este cazul in loc sa isi pastreze atentia la item si la
terapeut. Fiti atenti sa nu devina dependent de prompturi. Folosite prea mult timp, in aceeasi
forma, in special cele subtile si verbale il vor face pe copil sa le astepte in loc sa raspunda
independent.
Repetati itemii promptati in urmatorul sitting, pana ii invata.
Daca in lectie sau in afara ei ati dat o comanda pe care nu o aveati ca target, dar pe care copilul
nu stie sa o execute, atunci nu treceti mai departe fara sa ii demonstrati o data sarcina.
Este de preferat sa finalizati sittingul cu o comanda executata independent, fara prompt, sau cu o
forma foarte usoara de prompt, astfel incat copilul sa inteleaga faptul ca a fost lasat sa plece in
pauza dupa un raspuns foarte bun.
Nu se face random rotation (RR) cu itemi care nu sunt stiuti independent, adica la care se face
inca prompt.
copilul va executa mult mai usor o etapa dintr-o sarcina si va fi ferit de frustrarile
imposibilitatii executarii unei sarcini complexe;
- toti tutorii/parintii pot sa se puna de acord asupra etapelor.
Diferenta intre shaping si chaining este ca, in cazul shaping-ului premiem cea mai buna
aproximare pe masura ce apare, iar in chaining premiem fiecare etapa.
In shaping raspunsurile care anterior au fost inatrite nu mai sunt cerute dupa aceea.
In chaining toate raspunsurile corecte sunt mentinute ca parti ale comportamentului final.
TEHNICI ale procesului de invatare:
1. MASS TRIALS (sunt exercitii repetate toate avand acelasi target, exercitii repetate
pentru rezolvarea aceleiasi sarcini) Se foloseste intotdeauna atunci cand introducem un
lucru nou (un nou target). Initial toate exercitiile sunt promptate astfel incat copilul sa
invete ce are de facut. Ulterior promptul este retras gradual pana cand acesta va putea
rezolva singur sarcina.
Imediat dupa ce renuntam la prompt copilul trebuie sa execute corect sarcina (asta inseamna sa
dea cel putin 4 raspunsuri corecte din 5).
Ex.:
SD1: MAINILE SUS!
R: copilul va ridica mainile sus (cu full prompt, este premiat din plin.)
SD2: Mainile sus
R: copilul va ridica mainile sus (cu full prompt, este premiat din plin)
SD3: Mainile sus
R: copilul va ridica mainile sus (cu full prompt, este premiat din plin)
SD4: Mainile sus
R: copilul va ridica mainile sus (cu jumatate de prompt, este premiat din plin)
SD5: : Mainile sus
R: copilul va ridica mainile sus (cu jumatate de prompt, este premiat din plin)
SD6 :Mainile sus
R : copilul va ridica mainile sus (cu un sfert de prompt, este premiat din plin)
SD7 :Mainile sus
R : copilul va ridica mainile sus fara prompt, este premiat extrem de mult si material si
social si verbal
SD8 :Mainile sus
R : copilul va ridica mainile sus fara prompt, este premiat extrem de mult si material si
social si verbal
SD9 :Mainile sus
R : copilul va ridica mainile sus fara prompt, este premiat extrem de mult si material si
social si verbal
SD10 :Mainile sus
14
R : copilul va ridica mainile sus fara prompt, este premiat extrem de mult si material si
social si verbal
SD11 :Mainile sus
R : copilul va ridica mainile sus fara prompt, este premiat extrem de mult si material si
social si verbal
Cam asa ra trebui sa arate un mass trial. Aici este de subliniat ca toate acestea pot fi facute intrun singur sitting sau pe parcursul mai multor sitting-uri, sau chiar pe parcursul unei intregi sesiuni
in siting-uri separate.
Fiecare copil e diferit si in timp ce unii vor avea nevoie de 5 full prompt-uri altii vor avea nevoie
doar de 2.
Inainte de a trece la urmatorul exercitiu sarcina introdusa trebuie masterata (nu voi targeta un alt
item al acestui program pana cand sarcina mainile sus nu va fi masterata ) Asta nu ineseamna ca
nu putem introduce targeturi noi la alte programe (fiecare program in parte are altfel de cerinte).
Nu va speriati ca copilul se va plictisi si nu va mai raspunde, la inceput este foarte posibil sa se
intample asta, dar ulterior o sa invete ca nu se poate altfel. De aceea trebuie sa fim fermi si
consecventi. Atata timp cat face lectii, cat e antrenat intr-o activitate, copilul nu are voie sa se
plictiseasca (sau, cu alte cuvinte, e dreptul lui sa se plictiseasca dar trebuie sa execute sarcina pe
care i-o dam). Atat la gradinita cat si mai tarziu, la scoala nu o sa-l intrebe nimeni daca s-a plictisit
sau nu, si plictisit sau nu tot trebuie sa raspunda ca si ceilalti copii. Targeturile invatate una cate
una au o eficienta optima.
2. TRAINING-UL PENTU DISCRIMINARE
Atunci cand vom introduce un nou program copilul nu stie nimic despre lucrurile noi despre care
vrem sa-l invatam, si de la invatarea mecanica il vom invata, la un moment dat (indirect) sa
discearna.
Ex.: Programul Receptive Labels (program prin care-l invat pe copil obiectele). Sa spunem ca
incepem prin a-l invata obiectul masina (el va trebui sa invete ca obiectul acela cu 3 roti se
numeste masina). In prima faza punem obiectul singur pe masa si incepem mass trials: SD arata
masina; ACTIUNE copilul arata masina cu mana (cu prompt): CONSECINTA
(materiala+verbala+sociala). Atunci cand copilul arata masina in orice pozitie de pe masa trecem la
etapa urmatoare: mai adaug un obiect pe masa (de obicei, un obiect neutru) care sa fie foarte diferit
de masina, obiect despre care n-avem de gand sa-l invatam pe copil imediat (ex.: un caiet). Vom
face iar mass trials cu masina si caietul pe masa, targetul meu fiind masina, nu-i cer niciodata caiet.
Cand copilul este pregatit (arata masina facand abstractie de caiet) trecem la urmatoarea faza. Pana
in acest moment noi nu stim daca copilul a invatat ca obiectul respectiv se numeste masina sau
doar atunci cand aude vocea tutorelui el stie ca trebuie sa atinga masina. Trecem la etapa
urmatoare, si anume introducerea celui de-al doilea target, total diferit de primul (ex: un pahar).
Incepem cu mass trial, apoi adaugam obiectul neutru(caietul) cerandu-i tot pahar si la final
ajungem la faza discriminarii. In aceasta faza introducem pe masa, in loc de caiet, masina (primul
item), dar noi vom targeta in continuare pahar (o sa-l intrebam numai despre pahar). Cand suntem
siguri ca a invatat pahar putem trece la etapa Random Rotation (rotirea stimulilor in mod aleator
astfel incat sa-l invat pe copil sa faca diferenta intre diferitele targeturi pe care eu incerc sa-l invat),
o data ii ceri pahar, apoi masina, apoi iar pahar, iar masina(la inceput asta se face cu putin prompt).
Putem schimba si ordinea obiectelor pe masa (ca nu cumva sa-si creeze o regula, dar el sa nu fi
invatat obiectele).
Daca copilul arata corect inseamna ca discrimineaza obiectele.
Ex.: punem masina si pahar pe masa
SD arata pahar full prompt
SD arata pahar 1/2 prompt
SD arata pahar prompt
SD arata pahar fara prompt
SD arata pahar fara prompt
SD arata masina full prompt
15
16
copilul e capabil sa dicrimineze respectiva sarcina fata de altele de acelasi tip din
acelasi program
daca copilul este capabil sa faca un Random Rotation cu sarcina respectiva si cu altele
similare
targetul trebuie dus la indeplinire in proportie de 90%-100% de copil, in doua sesiuni
diferite ca timp( ex.: si dimineata si dupa-amiaza).
sarcina trebuie executata cu cel putin doua persoane diferite(terapeuti).
repetitiv si fara sens si dureaza perioade lungi de timp sau copilul il manifesta la
frecventa foarte mare si toate acestea il impiedica sa poata invata sau sa fie atent la
ceeea ce se petrece in jurul lui
comportamnetul este periculos prin manifestarile lui fie pentru copil, fie pentru cei
din jurul copilului
comportamentul este pur si simplu inadecvat unei anumite situatii
Daca un anumit comportamnet al copilului se inscrie in oricare din cele de mai sus ar trebui
introdus un program/interventie, care trebuie aplicat in mod constant si extrem de consecvent
pentru a reusi intr-adevar sa-l reducem.
Nu vom putea targeta toate comportamnetele inadecvate in acelasi timp, lucram pe fiecare in
parte, pe rand.
Interventiile trebuie implementate, la inceput, pentru acele comportamente care sunt cele mai
periculoase pentru copil sau cei din jurul acestuia si care apar cu frecventa cea mai mare. Inlocuim
respectivele comportamente cu unele mai adecvate situatiilor respective.
Pe copilul care-si manifesta frustrarea muscandu-se de mana, de ex., il invatam sa spuna: sunt
furios/suparat de fiecare data cand vrea sa se muste, cu timpul va inlocui comportamentul.
De obicei agresivitatea si automutilarea se rezolva utilizand ignorul, pentru ca, de cele mai multe
ori, copiii se implica in astfel de comportamente tocmai pentru a atrage atentia asupra lor, pentru a
obtine reactia noastra.
GENERALIZAREA
17
Cand un program este masterat, invatat este transferat in dosarul de generalizare. Atunci se
continua lucrul la programul respectiv, dar scopul va fi acela de a invata elemente individuale ale
generalizarii.
Oricum, este importanta testarea abilitatii copilului de a traversa itemii masterati prin situatii de
generalizare.
Locatia un program masterat este trecut sistematic prin locatii noi. Mai multe locatii sunt
scrise in foaia de generalizare , iar apoi fiecare este masterata una cate una. Aceasta ar
trebui sa includa faptul ca sta in picioare sau pe scaun , ca sta pe scaun sau pe podea , in
camere diferite , locuri in comunitate ect.
Stimuli stimuli sau materialele folosite pentru invatarea copilului ar putea fi generalizate
in invatarea initiala.Aceasta trebuie continuata.Copilul ar putea avea nevoie sa lucreze cu
materiale noi pas cu pas, introducand un set nou la un moment dat, dupa care
randomizand(rotind) seturile si apoi combinandu-le. De exemplu daca un copil a invatat sa
identifice o varietate de stimuli pentru forme , dar acestea au fost mai ales pe cartonase,
apoi in generalizare copilul trebuie sa identifice o forma dintre mai multe pe un cartons ,
apoi din linii desenate in diferite forme colorate pe interior , apoi formele din pagina unei
carti , apoi forme ale unor obiecte din carti(sa stie ca o minge este un cerc), apoi forme ale
obiectelor tridimensionale(o carte este un dreptunghi).
SD limbajul cu care a fost obisnuit copilul in timpul programului curent, poate fi foarte
specific. De exemplu cand se invata intrebarile sociale , copilul este invatat sa raspunda la:
cum te cheama ? , dar nu poate intelege cum te numesti ?, sau care este numele
tau ?. In generalizare este invatat sistematic sa raspunda la limbajul alternativ pentru
aceasi intrebare. Initial va fi foarte similar cu SD original , de exemplu: spune-mi cum te
cheama ? , deoarece uneori chiar si schimbari minore sunt greu de inteles de catre copil.
Alte elemente ale SD-ului trebuie de asemenea luate una cate una , cum ar fii tonul
,intonatia intensitatea limbajului.
Raspunsul uneori copilul va avea nevoie sa invete sa dea raspunsuri diferite adecvate
situatiilor. Ei trebuie sa decida care raspuns este mai potrivit pentru acea situatie. De
exemplu : copilul s-ar putea sa fi fost invatat ca raspuns la SD-ul Poti sa-ti gasesti pantofii
? isi ating pantofii care sunt pe masa in fata lor. Daca parintele spune Poti sa-ti gasesti
pantofii ? cand sunt pe cale sa iasa din casa , copilul va trebui sa isi ia pantofii , nu doar
sa ii atinga.
Persoana desi copilul lucreaza cu mai multe persoane la programul de terapie si astfel
generalizarea persoanelor are loc in timpul invatarii , aceste persoane sunt cunoscute de
catre copil. Astfel trebiue sa aiba loc o generalizare sistematica a persoanelor. Aceasta ar
trebui sa inceapa cu adultii cunoscuti care nu lucreaza cu copilul. Urmatorii adulti sunt cei
care intra in casa , si pe care parintii ii roaga sa ii dea copiluli un SD. Dupa aceea urmeaza
copiii cu care intra in contact copilul autist. In sfarsit copilul trebuie sa raspunda altor copii
pe care ii vede mai rar(la acest punct este bine sa ne asiguram ca acesta a masterat locatia ,
stimulul si SD-ul).
Premiul generalizarea premiului , intaritorului , are multe elemente. Cand copilul incepe
sa invete o abilitate noua este nevoie de o frecventa mare a intaritorului pentru a creste
sansele ca aceasta sa se intample. Astfel, abilitatile sunt insotite de intaritor de fiecare data
cand se intampla. Daca copilul reuseste sa transfere cu succes abilitatea in mediul natural
frecventa si tipul intaritorului pe care copilul o primeste trebuie slabite. De exemplu daca
copilul este invatat cum sa initieza o conversatie simpla , va fi recompensat pentru fiecare
raspuns pe care il da. Astfel, terapeutul spune : Filmul meu favorit este Toy Story II si
copilul spune: Filmul meu favorit este Alladin , apoi cel mai probabil va fii recompensat
cu mancare. Desi intr-o situatie normala cu un alt copil , acesta nu va primi premiul pentru
o afirmatie reciproca. Frecventa recompenselor va trebui sa scada gradual, pentru ca un
comportament constant recompensat va disparea odata cu disparitia recompensei. Daca
scoatem recompensa brusc si definitiv copilul nu va mai raspunde.
Distanta - copilul trebuie sa execute sarcina indiferent de distanta de la care se primeste
comanada respectiva.
18
SITTING= termen imprumutat din limba engleza care reprezinta acel interval temporal in care
se desfasoara lectia din cadrul terapiei si care se situeaza intre pauze scurte de joaca; in cadrul unui
sitting se dau comenzi si se acorda intaritori, recompense, iar comenzile se dau apartinand numai
unui singur program ( nu se amesteca programele in cadrul aceluiasi sitting decat in situatii
exceptionale cu scopul de a acorda prompt, ajutor);
PROMPT= este acel ajutor acordat de catre terapeut sau de catre asistentul acestuia (daca este
cazul) cu scopul de a-l invata pe subiect modul in care trebuie sa raspunda la comanda data, sau in
care sa indeplineasca sarcina;
20
CHAINING= termen imprumutat din limba engleza - inlantuire reprezinta acea tehnica
folosita in cazul unor programe ABA prin care se secventializeaza o sarcina mai lunga, se desparte
in mai multe componente pentru a putea fi indeplinita;
SHAPING= termen imprumutat din limba engleza formare, modelare, reprezinta acea
tehnica folosita in cazul programelor ABA, si in abordarea autistilor in general, prin care se
accepta si se recompenseaza cea mai buna forma de raspuns pe care subiectul o poate acorda in
momentul respectiv, si se va incerca in permanenta sa se obtina un raspuns din ce in ce mai bun;
TUTORE= persoana care aplica terapia ABA si se ocupa si cu ingrijirea si supravegherea
copilului autist pe parcursul acesteia;
SHADOW= termen imprumutat din limba engleza - umbra, persoana specializata care
insoteste copilul autist la gradinita sau scoala in vederea adaptarii acestuia.
PROGRAMELE DE BAZA
Un program este alcatuit din 2 sitting-uri ( a cate 2-4 miniute fiecare) cu pauza intre ele de 2-3
minute.
Copilul trebuie incurajat sa termine repede lectia si astfel el va veni cu placere si-si va da silinta.
21