Să clasificăm un comportament anormal al unui copil depinde de așteptările noastre în legătură

cu ceea ce este normal pentru acesta, la o anumită vârstă și într-un anumit spațiu cultural. Fiecare
copil este unic și trebuie să înțelegem comportamentul care iese din standardele de dezvoltare și
normele culturale. De exemplu, să considerăm un copil de 7 ani ca fiind hiperactiv depinde de
tipurile de comportament considerate normale pentru copiii de aceeași vârstă și care se regăsesc
în același mediu. Majoritatea tulburărilor psihologice care descriu astfel de comportamente
anormale sunt integrate în tulburările neuropsihologice cum ar fi: tulburările din spectrul
autismului, dizabilitățile intelectuale, tulburările de limbaj și învățare, tulburările de comunicare
și ADHD (tulburarea deficitului de atenție și hiperactivitate).

Tulburările de Dezvoltare și Terapia ABA:

Tulburările de dezvoltare sunt caracterizate de întârzieri severe și de lungă durată în mai multe
arii de dezvoltare precum: interacțiunea socială, comunicarea cu ceilalți, comportamente
cotidiene, interese și activități. Una dintre cele mai des întâlnite tulburări de dezvoltare este
autismul, descris ca fiind un deficit în ceea ce privește interacțiunea socială, comunicarea,
activitățile și interesele. Mulți dintre cei diagnosticați cu această tulburare pot avea forme mai
ușoare sau mai grave și, de asemenea, pot fi asociate și cu alte tulburări din această arie, cum ar
fi: ADHD, tulburări anxioase, depresive, întârzieri mentale, tulburări de somn sau de alimentație.

Rolul Terapiei ABA:

Terapia ABA sau Analiza Comportamentală Aplicată este considerată a fi cea mai eficientă
metodă de recuperare pentru copiii diagnosticați cu tulburări de spectru autist. Se focusează
asupra ariilor de dezvoltare (cognitiv, comunicare, abilitățile motorii, adaptative și sociale) unde
aceste abilități sunt învățate prin intermediul unor sarcini simple asupra cărora se intervine cu
ajutorul unui sistem de recompense pentru încurajarea comportamentelor corecte. Copiii tipici
învață în mod natural pe baza informațiilor primite din mediul înconjurător, din propria
experiență sau din experiența altora, adaptându-le în contexte diverse. Cei diagnosticați cu
tulburări din spectrul autismului le lipsește această abilitate și, de aceea, prin intermediul acestei
terapii, ei sunt învățați inițial cum să învețe.

Mituri Despre Terapia ABA:

Există multe moduri în care informația valoroasă din orice domeniu, informație cu baze
științifice solide și care poate în mod genuin să ne îmbunătățească stilul de viață, este „atinsă” de
informații false, mituri, dezinformări și chiar informații rău voitoare, astfel încât deseori nu mai
este posibil să o accesăm când avem nevoie de ea, fapt ce ne suprimă dreptul de a beneficia de
cele mai bune tratamente sau servicii și chiar ne poate pune în pericol. Un mod foarte răspândit
de blocare a informației corecte sunt miturile care din cauza impactului emoțional produs, fac
propagarea lor foarte ușoară. Ca orice domeniu științific, ABA nu este la adăpost de mituri.

În continuare voi reda o listă prea lungă de prejudecăți, mituri și informații distorsionate despre
ABA și aplicabilitatea ei:
1. ABA este relevantă și aplicabilă doar persoanelor care sunt diagnosticate cu autism sau
alte tulburări de dezvoltare.
 ABA nu se limitează la deservirea persoanelor cu un diagnostic specific, cum ar fi
tulburarea de spectru autist.
2. ABA nu este făcută special pentru persoanele cu autism, așadar nu se aplică eficient
acestora.
 Studiile au arătat că tehnicile și principiile dezvoltate de ABA îmbunătățesc semnificativ
viața persoanelor cu autism prin reducerea comportamentelor problematice și creșterea
abilităților relevante.
3. ABA este sinonimă cu Discrete Trial Training (DTT), o metodă de predare foarte
structurată.
 ABA a dezvoltat o serie foarte largă de tehnici de modificare a comportamentului, printre
care și DTT, și în mod categoric nu se rezumă doar la această tehnică, însă este punctul
de plecare pentru ca cel mic să învețe să învețe și astfel să poată învăța incidental sau să
generalizeze informațiile și în alte medii.
 Abordările analitice actuale ale comportamentului includ tehnici de predare naturalistică,
care s-au detașat mult de aplicarea inițială a DTT.
4. ABA este un set de programe predefinite și pașii trebuie urmați întocmai de copiii cu
autism care intră într-un program de acest tip.
 Fiecare program ABA este dezvoltat pentru a satisface nevoile fiecărui copil în parte.
5. Doar persoanele care sunt BCBA (Board Certified Behavior Analyst) au calificarea
necesară pentru a oferi servicii ABA.
 BACB nu mai acceptă cereri de certificare din afara SUA și Canadei începând cu 1
ianuarie 2023. În România, se lucrează la reglementarea profesiei la nivel național.
6. Oricine poate face ABA.
 Este recomandat ca fiecare terapeut care practică ABA să fie în atentă supervizare a unui
analist comportamental acreditat sau care a terminat un curs de formare de lungă durată.
7. ABA este dăunătoare/inconfortabilă pentru copii.
 ABA se concentrează pe întărirea comportamentului dorit și aranjarea mediului astfel
încât beneficiarul să poată dezvolta abilitățile relevante pentru el.
8. ABA produce un comportament robotic.
 Abordările analitice actuale ale comportamentului includ tehnici de predare naturalistică,
care s-au detașat mult de aplicarea inițială a DTT. Comportamentul robotic nu este dat de
tehnicile de învățare, ci de nivelul la care copilul își poate gestiona și înțelege emoțiile.
9. ABA funcționează numai pentru indivizii cu întârziere mentală. ABA nu funcționează cu
persoane conștiente de tehnicile care i se aplică.
 ABA funcționează deoarece este o modalitate sistematică de evaluare, măsurare și
predare a abilităților.

În concluzie, este esențial să căutăm informații corecte și să evităm propagarea miturilor și

prejudecăților despre terapia ABA. Pentru a face alegeri informate, este crucial să ne bazăm pe
dovezi științifice și să consultăm surse fiabile și nepărtinitoare.