Rotacismul

Rotacismul reprezinta o tulburare de limbaj, care se manifesta prin diverse dificultati de

pronuntare corecta a sunetului R, tulburarea fiind incadrata in categoria dislaliilor.
Cea mai frecventa forma de manifestare a rotacismului este raraiala, copilul cu aceasta
problema de limbaj fiind recunoscut cu usurinta si deseori subiectul multor ironii.
In general, un copil pronunta destul de tarziu sunetul R, primele sunete folosite in limbaj fiind
A, O, M, N, etc. Deoarece pentru pronuntia corecta a sunetului R este nevoie de o dezvoltare
complexa a aparatului fono-articular al copilului, acesta va fi pronuntat corect, cu usurinta abia
dupa sunete precum S, T, Z, Ci, Ce, G, J, etc.
Astfel, pana la varsta de trei patru ani, copilul este obisnuit sa inlocuiasca destul de frecvent in
vorbirea curenta sunetul R cu sunetul L, sunetul I, ori cu sunete precum U, D, H, T, V.
Dupa varsta de patru ani insa el trebuie sa foloseasca corect in cadrul propozitiilor sunetul R, in
caz contrar impunandu-se interventia unui logoped specialist, cu experienta in domeniu.
Demn de mentionat este faptul ca nu de putine ori, sunetul R pronuntat gresit de catre copilul
care a implinit varsta de patru ani reprezinta semnalul ca micutul poate manifesta diverse alte
tulburari de limbaj.

De ce apar dificultatile de pronuntie la sunetul R ?

Cauzele care stau la baza semnalarii unor anumite probleme in pronuntia corecta a sunetului R
sunt diverse, cele mai multe datorandu-se unor anomalii de tip anatomic ori functional,
respectiv :
O dimensiune prea mare sau prea redusa a frenului limbii ( pielita amplasata sub limba) ceea ce
poate genera o reducere a mobilitatii limbii, cu efecte asupra pronuntiei corecte
Limba are o dimensiune mult mai mare, comparativ cu cea a cavitatii bucale macroglosie
Hipotonie
O inervatie destul de deficitara a limbii
Malformatii la nivelul boltei palatine
Diverse leziuni la nivelul nervului hipoglos
Anumite probleme de respiratie
Pentru o pronuntie cat mai corecta a sunetului R, ce este o consoana destul de vibranta, copilul
trebuie sa isi coordoneze foarte bine toate miscarile, respectiv :
Buzele sa fie trase lateral si bine incordate
Valul palatin sa fie ridicat, in acest fel reusindu-se blocarea scurgerii aerului pe cavitatea nazala
Partile laterale limbii trebuie sa se sprijine pe molarii de susu, astfel impiedicandu-se eliminarea
aerului prin partile laterale se obtine o directionare a aerului spre varful limbii
Varful limbii trebuie sa fie amplasat pe incisivii superiori (pe partea alveolara a acestora)
In situatia in care toate aceste pozitionari sunt realizate, aerul este eliminat cu putere in
momentul pronuntiei sunetului R prin canalul format de limba, in vreme ce varful acesteia intra
in vibratie (vibratia este generata de un suflu de aer puternic).

Tipuri de rotacism
Rotacismul poate avea mai multe forme de manifestare, respectiv :
Pararotacismul sunetul R este inlocuit de copil cu un alt sunet
Rotacism izolat sunetul R este pronuntat corect rareori, in majoritatea cazurilor copilul
inlocuindu-l cu alte sunete
Rotacism uvular / velar Sunetul R este pronuntat graseiat la pronuntia acestuia vibreaza
valul palatin si nu varful limbii
Rotacism monovibrant Vibratia la nivelul varfului limbii (in momentul pronuntiei) se
realizeaza o singura data si nu in mod repetat
Rotacism interdental La pronuntia sunetului R se remarca vibrarea varfului limbii, ce este
pozitionata intre dinti
Rotacism bucal Are loc o vibrare a obrajilor in momentul pronuntiei sunetului R
Rotacism lateral Se remarca o vibrataie la nivelul marginilor limbii
Rotacism bilabial La pronuntia sunetului R vibreaza buzele copilului
Indiferent de formele de manifestare ale rotacismului, se impune corectarea tulburarii de
vorbire in cel mai scurt timp, cuvintele rostite de copil fiind deseori neclare si starnind, pe langa
amuzamentul general, si stari de confuzie sau frustrari (in timp).
Treptat, copilul care nu poate pronunta corect sunetul R va deveni tot mai nesigur pe el, iar
pentru a evita amuzamentul celor din jur va comunica tot mai putin.
Nu neglijati problemele de pronuntie ale copilului dumneavoastra ! In ciuda faptului ca modul
in care acesta rosteste sunetul R va poate parea amuzant, incurajarea sa poate genera
consolidarea defectului de vorbire.
Nu este recomandat nici sa il corectati pe copil ori de cate ori acesta rosteste gresit sunetul R !
Copilul se poate simti foarte frustrat si va refuza sa mai comunice, din teama de a gresi.
Consultati in cel mai scurt timp un specialist logoped !
Cu cat terapia logopedica este demarata mai precoce, cu atat sansele de corectarea pronuntiei
sunetului R sunt mai mari.
In general, terapia logopedica depinde de mai multi factori, respectiv :
Varsta micului pacient
Prezenta unor alte defecte de pronuntie
Tipul de rotacism
Cauzele rotacismului
Pentru corectarea pronuntiei sunetului R se impune dezvoltarea corespunzatoare a aparatului
fono-articulator, dezvoltarea musculaturii la nivelul limbii, educarea respiratiei, etc.
In situatia in care copilul prezinta si alte deficiente de pronuntie, se lucreaza la corectarea si la
consolidarea acestora, stiut fiind faptul ca sunetul R se poate obtine prin derivarea altor sunete.
Exercitiile pentru corectarea sunetului R sunt realizate sunt forma jocului, in acest fel copilul
nefiind stresat de terapia logopedica.
Specialistul il incurajeaza in permanenta pe micul pacient, ori de cate ori acesta reuseste o
pozitionare corecta in fata oglinzii sau cand face progrese in pronuntia sunetului.
Terapia logopedica este personalizata pentru fiecare copil in parte, ea incluzand in general
diverse exercitii de respiratie, exercitii specifice pentru dezvoltarea si intarirea musculaturii
limbii, exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii la nivelul aparatului fono-articulator (o atentie
deosebita acordandu-se mobilitatii limbii).

Corectarea sunetului R prin intermediul sedintelor de logopedie implica in principal o

pozitionare cat mai corecta a limbii copilului, in paralel cu coordonarea suflului aerului emis
(pentru obtinerea vibratiei la nivelul varfului limbii). De regula, vibratia se realizeaza in timp,
procesul putand fi uneori de durata.
Sunetul R se poate obtine si prin derivarea unor alte sunete, respectiv :
Pronuntia sunetului Z, varful limbii fiind orientat spre alveolele superioare
Pronuntia sunetului J pronuntie prelunga, insotita de impulsuri usoara la nivelul barbiei
copilului
Pronuntia succesiunilor T-D ori D-T-L, pronuntia fiind repetata si tot mai rapida
In cazul in care pronuntia sunetului R nu se poate obtine prin derivarea altor sunete, logopedul
poate uza de spatula logopedica.
Dupa ce copilul reuseste sa obtina vibratia varfului limbii, sunetul R este treptat alaturat de alte
sunete, ulterior formandu-se silabe, cuvinte si ulterior propozitii scurte.
Exista situatii in care copilul poate pronunta mult mai usor sunetul R in combinatie cu diverse
vocale sau cu diverse consoane (ce au punctele de articulare destul de apropiate sunetul D,
sunetul T).
Toate exercitiile de consolidarea sunetului R sunt realizate sub forma jocurilor, copilul reusind
astfel sa pronunte mult mai usor sunetul R corectat in silabe, cuvinte, propozitii, poezii (rime) :
Pronuntarea in combinatia cu vocale ara, ira, ere, ora, ore, aro, aru, eru, iri, ere, etc
Pronuntia in silabe repetate rara, riri, rere, roro, ruru, rare, rire, ruru, raru, etc
Pronuntia in combinatii de tip consonantic pra, art, tra, arm, tre, org, stru, stra, tru, pra, pre,
cri, bra, etc
Pronuntia in combinatia cu diftongi ria, rea, rie, rao, reu, roi, rio, rau, etc
Pronuntia cu sunetul R in pozitie initiala (cuvinte monosilabice - rac, ras, rai, ruj, rad, rup, etc /
cuvinte bisilabice rata, rama, rece, roata, raza, rosu, etc / cuvinte polisilabice revista, robinet,
ridicat, regina, ramura, randunica, etc)
Pronuntia cu sunetul R in pozitie mediana (cuvinte bisilabice gara, bara, soare, sare, ore,
floare, taran, etc / cuvinte polisilabice - iepure, arbore, pasare, camera, bulgare, etc)
Pronuntia cu sunetul R in pozitie finala ( cuvinte monosilabice sar, dor, cor, zbor, far, etc /
cuvinte bisilabice magar, motor, scolar, usor, pahar, zidar, etc / cuvinte polisilabice vanzator,
ajutor, iubitor, calculator, etc)
Pronuntia cu sunetul R amplasat de doua ori intr-un cuvant carare, racoare, rar, respiratie,
revedere, etc

EXERCITII
INTARIREA MUSCULATURII LIMBII
Limba scoasa, o ridica si coboara deasupra buzelor, apoi o retrage in gura (pe toata buza,
atat jos cat si sus)
Buze alungite ca la `U` si scoate limba, apoi o scoate pe buze
Limba scoasa, se face o miscare lateral spre colturile gurii, apoi se retrage in gura
OBTINEREA VIBRATIEI
Pronuntarea lui `Z` cu varful limbii in partea de sus
Pronuntarea prelungita a lui `Z`, apoi ridicarea buzei
Scoate limba intre buze si sulfa (pentru obtinerea vibratiei)
Pronuntarea indelunga a lui `J`, cu impulsuri in Barbie
Pronuntarea rapida a lui `T-D`, `D-T-L`
Onomatopee:
Brrrrr
Crrrrra-crraaa
Trrrrop-trrrop
Silabe:
Ro, ra, ru
Rararara, rorororo, rurururu
Rar, rer, ror, rir, rur
Ara, are, aro, aru, ari
Pr, br, tr, dr, cr, mrr
Pra, pre, pri, pro, pru
Bra, bre, bri, bro, bru
Tra, tro, tri, tre, tru
Dra, dro, dri, dru, dre
Cuvinte
Rac
Ras
Rug
Ros
Rar
Ram
Var
Car
Mar
Sar
Far

Ra-ta
Ra-ma
Ra-za
Va-ra
Cu-ra
Gu-ra
Ga-ra
Ca-ra
Sca-ra
Na-ra
Fa-ra

JOCURI
LINGURITA

Limba moale
Latita in gura
Se apasa cu degetul pe mijlocul limbii
Se sulfa, mentinand pozitia

SORICELUL SFORAILA
Soricelului sforaila ii place sa sforaie cand doarme. Sforaie si tu ca si soricelul!

ELEFANTUL TROP
El este elafantul trop-trop. Lui ii place mult sa danseze si sa cante trop trop.

POEZII

1. Grivei a gsit un os
i roade din el voios,
Dar o ciaor aiurit
Crie i l irit!
Crrrau-crrrau-crrrau !
Croncne cioara
De rsun ulicioara.
Mrrrr, mrrr, mrrrrr!
Mrie Grivei la cioar.
Ea se sperie i zboar.
Crau, crrrau, crrrau !
Pn-la urm tot i-l iau.
Crrrau! Crrrrau! Crrrrrau!

2. O ratusca buclucasa
Cu papucii rosiori
Catre balta, sa se scalde
A pornit-o de cu zori.

3. Rica nu stia sa zica:

Rau, ratusca, ramurica.
Dar de cand baiatu-nvata
Poezia despre rata,
Rica stie acum sa zica
Rau, ratusca, ramurica.

4. Zdreanta
de Tudor Arghezi
L-ati vazut cumva pe Zdreanta
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrentaros
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans in petice
Ca sa-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna
Si pe ochi, pe nara carna
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti de furca.
Are insa o ureche

De pungas, fara pereche.

Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cand il face.

5. Racul
Racul, stiuca si o broasca
Au pornit sa va cunoasca
Stiuca-nota, broasca salta
Racu-i repetent la balta
Cand sa plece catre voi,
A luat-o inapoi.
S-a pitit tocmai la fund
Unde crapii se ascund.
6. Saniuta

Saniuta zboara
Iute si usoara.
Drumul e deschis
Zbor pe el ca-n vis,
Calea de polei
Scapara scantei.

7. Toba

Tuna fara incetare

Toata ziua toba mare!

8. Radu si Rodica
Toata ziulica
Robotesc prin curte
Ca sunt treburi multe .
Fetita spala rochita ,
Baiatul raceste stratul ,
Numai rata mai hapsana
Se cearta c-un pui de rama .

9. Prin frunze, verde scrin n aur prins,

ntr-un frunzis incert, minunatie
De flori n care-n somn sarutu-I stins,
Vioi, ripnd suava broderie,
Si-arata ochii-un faun speriat,
Cu dintii albi muscnd flori rosii, sare.
Brun-sngerie, ca vin vechi, curat,
Sub ramuri buza-I hohoteste tare.
Fugind ca veverita, -n urma lui,
Prin frunze rsul sau mai trece.
De-un caldarus se teme-al Codrului
Sarut de aur ce se reculege.

10.
O stea trandafirie-n urechi i-a lcrimat.
Alb, Infinitu-i cade de la grumaz la ale.
Pe sni i pune Marea mrgritar rocat.
Iar Omul sngereaz la tronul coapsei tale.

11.
E-o groap cu verdea, n care-o ap cnt,
De ierburi nebunete prinznd fii de-argint,

Iar soarele-n amiaz din mndrul munte-mplnt

Sgei : e o viug de raze vii mustind.
Cu capul gol, cu gura deschis doarme-oteanul,
Un tnr stnd cu ceafa n fragede lptuci;
El, palid, zace-n iarb ntins sub nor, srmanul,
Lumina-l plou-n patul acestei verzi viugi.
Picioarele inndu-i n gladiole, doarme
Zmbind, precum copilul n timpul bolii calme :
Cald leagn-l, Natur, cci frigul l-a ptruns!
n nri nici nu mai simte mireasma-ncnttoare;
Cu mina pe piept pus, el doarme n plin soare.
De dou roii guri n dreapta e strpuns.

12.
Si-asa, mereu, spre-azurul negru
Rasfrnt n marea de topaz,
Vor functiona n seara-ti crinii Cinstire pline de extaz!
n vremea noastra dominata
De sago, cnd Plantele sunt harnice,
Crinul va bea dezgusturile albastre
n Prozele tale evlavioase!
- Crinul domnului de Kerdrel,
Sonetul anului o mie opt sute treizeci,
Crinul ce i se ofera unui Menestrel
O data cu garoafa si busuiocul!
Crini! Crini! Nu prea se vad!
Iar n Versul tau, asemeni mnecilor
Unor Pacatoase cu umbletul dulce,
Freamata mereu aceste flori dalbe!
Totdeauna, Scumpule, cnd faci baie,
Camasa ta cu subsuori balaie
Se umfla n adierile matinale
Care trec prin imundele flori de nu-ma-uita!
Dragostea nu trece prin vamile tale
Dect Liliacul - o, leagane! Precum si viorelele de padure -

Scuipaturi ndulcite cu larve negre!...

II
O, Poetilor, cnd ati avea
Rozele, inspiratele Roze,
Rosii pe tulpinile unor dafini,
Si umflate de o mie de octave! Cnd Banville ar face sa ninga cu ele Roze sngernde, rotitoare,
Care nvinetesc ochiul dement al strainului
Cu lecturi rau-binevoitoare! n padurile si pasunile voastre,
O, prea pasnicilor fotografi,
Gasiti o Flora destul de variata,
Aidoma dopurilor de sticle!
Aceleasi plante frantuzesti,
T;fnoase, ftizice, caraghioase,
Prin care navigheaza pntecul
Basetilor, pe nserate;
Mereu, dupa nfioratoarrele planse
Cu Lotusi albastri sau cu Floarea-Soarelui,
Stampe roz, subiecte sacre
Pentru fetele care se duc la mpartasanie!
Oda pentru Asoka cadreaza
Cu strofa n forma de fereastra de bordel;
Ct despre Paraluta, niste fluturi grei
Si stralucitori si depun gainatul pe ea.
Plante vechi, galoane vechi!
O, bobrnace vegetale!
Flori bizare din vechi saloane!
- Nu pentru serpi, ci pentru carabusi
Sunt acesti grasuni vegetali nlacrimati,
Pe care Grandville i-ar fi lasat la liziera,
Si pe care niste astre rputacioase, cu viziera,
I-au alaptat cu vopsele!
Da, balele voastre de fluiere
Dau niste glucoze pretioase!

- Crini, Asoka, Liliac, Roze,

Sunteti ca niste oua prajite n palarii vechi!...
III
O, Vntorule ce-alergi
Descult prin a lui Pan gradina,
Nu poti, nu trebuie sa-ncerci
Botanica s-o stii mai bine?
Ma tem ca esti n stare sa aduci Cantaridele
Dupa Greerii roscati,
Aurul din Rio dupa albastrul Rinului Pe scurt, Norvegia dupa Florida:
Dar, Scumpe Domn, Arta nu mai nseamna acum
- Acesta e adevarul! - sa ngadui
Eucaliptului uimitor
Sa duca n crca niste boa constrictori lungi ct un hexametru;
Pna-aici!... E ca cum arborii acaju
Ar folosi, chiar n Guyanele noastre,
Doar cascadelor de sapaju,
Delirului greoi al lianelor!
- n fond, o floare, Rozmarin
Ori Crin, si fie moarta-ori vie,
Ce-i, lnga un gainat marin
Sau lnga-un strop de luminare?
- Am spus ce-am vrut sa spun! Iar tu Chiar stnd acolo, -ntr-o cabana
De bambus, cu oblonul tras
Si, pe pereti, tapete negre, N-ai face altceva dect sa freci
Niste flori demne de o Oise extravaganta!...
- Poate! astea sunt lucruri
Pe ct de ridicole, pe att de arogante!...
IV
Sa cnti, nu pampasul cuprins, primavara,
De negre revolte nspaimntatoare,
Ci tutunul, si florile de bumbac!
Recoltele exotice sa le cnti!

Frunte alba tabacita de Phoebus,

Spune mai bine cti dolari cstiga
Pedro Velasquez, Havana;
Da-o-ncolo de "mare din Sorrento"
Unde se duc Lebedele cu miile, Strofele tale sa fie niste reclame
Pentru tulpinile de manglier
Scotocite de hydre si de valuri!
Catrenele tale sa plonjeze n padurile nsngerate
De unde sa se ntoarca pentru a propune Oamenilor
Diferite sorturi de zahar alb,
Pectorare si gome!
Sa aflam prin Tine ce sunt culorile blonde
Din muntii plini de zapada, de la Tropice:
Insecte care depun oua,
Ori licheni microscopici?
Gaseste, am dori, Vnatorule,
Cteva garante nmiresmate,
Pe care Natura n pantaloni
Sa le faca sa nfloreasca - pentru armatele noastre!
Gaseste, n preajma Codrului adormit,
Florile asemanatoare unor boturi
Din care balesc alifii de aur
Ce ung coama ntunecata a bivolilor!
Gaseste, pe pasunile nebune, unde deasupra Albastrului
Tremura argintul pubescentelor,
Caliciile pline de Oua de foc
Care se coc n mijlocul esentelor!
Gaseste Ciulinii bumbacari
La torsul nodurilor carora zece magari
Cu ochi de jaratec muncesc pe brnci!
Gaseste niste flori aidoma unor jilturi adnci!
Da, gaseste n miezul unor negre filoane
Acele flori aproape pietre-celebre! Care sa aiba, n preajma ovarelor lor balaie si tari,
Niste amigdale rasinoase!

Serveste-ne, Farsorule! - esti n stare Pe un taler de un rosu splendid,

Tocanite de Crin dulceag, care
Sa ne muste lingurile de metal Alfenid!
V
O sa cnte careva Marea Iubire
Ce fura sumbrele Indulgente:
Dar nici Renan, nici motanul Murr
N-au vazut enormii ciorchini albastri!
Tu, atta-ne prin miresme
Isteria adormita n lncezeala;
nalta-ne spre candori
Mai virginale dect Madonele...

13.
Negustor! colonist! mediu!
Rima ta va tsni, alba sau roza,
Ca o raza de sodiu,
Ca un cauciuc ce se umfla!
Din negrele-ti Poeme, zboare O, Scamatorule, - dioptrii
Verzi, albe, rosii, flori bizare
Fluturi electrici, mii si mii!
Iata! e Veacul infernal!
Iar telegraficele fire
- Lira cu cntece de fier Orna-vor omoplatii tai magnifici!
Rimeaza-ndeosebi o poezie
Despre boala care macina cartofii!
- Iar daca vrei sa compui
Poeme pline de mister
14.
E un dulap cu trupul cioplit dintr-un stejar
Ce-a prins a btrneii blajin-nfiare.
Cum st deschis, i toarn n umbr ca-n pahar
Un vin strvechi, - miresme ciudat de-ameitoare.
n maldrul de boarfe se afl tot ce vrei:
nglbenite rufe, cu iz de levnic,

Dantele vechi, i crpe de prunci sau de femei,

Basmale cu balauri, purtate de-o bunic.
Gseti medalioane, uvie lungi de pr, Crunt sau blond, - portrete, uscate flori de mr,
Al cror iz se-mbin cu mirosul de poame.
Dulap strvechi, n tine ascunzi attea drame!
i-ai vrea s-i spui povestea, urechea s ne-o saturi,
Cnd i deschizi, c-un trosnet, enormele canaturi.

15. Am mbratisat zorii zilei de vara.

Nimic nu se clintea nca pe fruntea palatelor. Apa era moarta. Taberele
umbrelor nu paraseau drumul de padure. Am umblat, trezind rasuflarile
vii si caldute, iar nestematele mi aruncara priviri si aripile se naltara
fara zgomot.
Primul pas l-a facut, pe poteca napadita de raze proaspete si nca
palide, o floare care-mi spuse cum o cheama.
I-am rs balaiului Wasserfall ce se despletea printre brazi: dupa coama-i
argintie, o recunoscui pe zeita.
Ridicai atunci valurile, unul cte unul. Pe alee, scuturnd bratele. Pe
cmp, unde o dadui n vileag cocosului. n marele oras, alerga printre
clopotnite si domuri, iar eu, gonind ca un cersetor pe cheiurile de
marmora, o fugaream.
n partea de sus a drumului lnga un crng de lauri, am mpresurat-o cu
valurile adunate n urma ei si i-am simtit putin trupul matahalos. Zorii si
copilul se prabusira la poalele crngului.
Cnd m-am trezit era amiaza.