PARTICULARITATILE TERAPIEI LOGOPEDICE LA

COPILUL CU SINDROM DOWN

STUDIU DE CAZ
Prof. logoped Irina-Elena Melinte

Date generale
Nume si prenume : C.R.M.
Data nasterii: 22.07.1994
Domiciliul: orasul Targu Frumos - Iasi
Diagnostic medical: Sindrom Down
Anamneza :
Mama 28 de ani, primipara, sarcina cu evolutie normala. Nastere la termen,
copilul avand greutate normala. La nastere a fost diagnosticat cu sindrom Down clasic.
La 3-4 ani, vorbirea se mentinea la stadiul de gangurit. Dupa aceasta varsta,
limbajul inregistreaza o evolutie foarte lenta. Noile cuvinte, fiind mult denaturate, nu
puteau fi intelese decat de cei care se ocupau de cresterea lui.
Din punct de vedere al dezvoltarii fizice s-a observat o evolutie greoaie, aceasta
fiind marcata de obezitate.
R. provine dintr-o familie formata din 4 membri : parintii si bunica materna care
il ingrijeste, parintii fiind in cea mai mare parte a zilei absenti.
Hiperprotectia familiei a dus la o slaba socializare a copilului, la contacte extrem
de reduse. La 6 ani este inscris la gradinita. Frecventeaza gradinita 2 saptamani, dupa
care parintii sunt rugati sa-l retraga deoarece era foarte agresiv cu toti copiii si
educatoarea nu-l putea stapani.
Sta sub supravegherea bunicii pana la 9 ani si jumatate, cand vine la cabinetul de
logopedie din Scoala Speciala Targu frumos, unde incepe terapia. O luna mai tarziu,
este integrat in clasa I, in aceeasi unitate. In prezent este elev in clasa a II-a.

Date medicale
Este un copil bolnavicios prezinta sensibilitate crescuta la infectii, datorita pe
de o parte deficitului de factori imunitari ai organismului si pe de alta parte hipertoniei
care favorizeaza infectiile respiratorii. A prezentat des rinofaringite si afectiuni
pulmonare.
Are predispozitie la carii dentare necesitand tratamente stomatologice frecvente,
acestea reprezentand o sursa de stress continuu. In prezent s-a evidentiat o dezvoltare
anormala a maxilarului inferior, necesitand protezarea acestuia.

Evaluarea psihologica initiala a evidentiat:

-

capacitate de intelegere relativ buna, in acord cu vocabularul pasiv

imaginatie saraca , neproductiva
memorie de scurta durata, mecanica
capacitate de concentrare a atentiei scazuta -5 minute
instabilitate psihomotrica, agitatie
instabilitate afectiva, dependent de adult
temperamental- coleric, impulsiv, vioi, mobil, vorbaret (neinteligibil), cu
manifestari de agresivitate care vizau atat copiii cat si cadrele didactice care
nu-i satisfaceau dorintele.

Concluziile evaluarii logopedice

Vorbire neinteligibila, redusa la incercari de modulatie a sunetelor, dar fara o reusita
articulatorie. Vorbire expresiva, de situatie in care para-verbalul era dominant.
Motricitatea generala greoaie datorata obezitatii, cat si lipsei de antrenament.
Stereotipul dinamic articulator e foarte tulburat, apraxia organelor vorbirii nu-i permite
executarea unor miscari la cerere (rotunjirea buzelor, ridicarea varfului limbii,
fluierarea). Prezinta sinchinezia miscarilor asociate de buze si maxilar (grimase, ticuri),
dar si protruzia linguala.
Evaluarea logopedica a evidentiat pronuntia defectuoasa a tuturor sunetelor, inclusiv
a vocalelor, in cadrul pronuntiei reflectate. In vorbirea independenta, cu exceptia unor

silabe, toate sunetele sunt grav afectate. Ritm alert al vorbirii.Se observa o mare
discrepanta intre posibilitatile intelectuale si grava insuficienta a manifestarilor verbale.
In general, intelege cuvintele cu un continut din viata cotidiana si propozitiile axate
pe situatii concrete.

Diagnostic logopedic
Intarziere severa in dezvoltarea limbajului
Tahilalie
Disgrafie
Alalie mixta, predominant motorie.

Terapia logopedica
Complexitatea tulburarilor a impus initierea unor terapii complexe, urmarindu-se
actionarea asupra diferitelor laturi: articulatorie, a dezvoltarii limbajului, dezvoltarii
motricitatii generale si fine, memoriei, atentiei, afectivitatii si nu in ultimul rand
psihocomportamentale.
Avand in vedere complexitatea tulburarilor, am realizat un program individualizat
care urmarea achizitionarea gradata a abilitatilor de comunicare.
In prima etapa s-a urmarit:
-formarea unei respiratii costo-diafragmatice
-inlaturarea tulburarilor motricitatii organelor de vorbire, pentru a crea
posibilitatea articularii corecte a diferitelor sunete
-dezvoltarea auzului fonematic pentru o buna sesizare si diferentiere a sunetelor
-exercitii pentru concentrarea atentiei, stimularea memoriei
Primele exercitii au fost exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator, in
vederea inlaturarii apraxiei acestuia si exercitii de gimnastica respiratorie pentru
educarea respiratiei, a echilibrului dintre inspir si expir in scopul asigurarii unor functii
biologice.
Am trecut apoi la miscari mai complexe si mai precise a buzelor, limbii,
obrajilor, pe baza imitarii, in fata oglinzii, fara emitere de sunete.
Pe masura diminuarii dificultatilor articulatorii am trecut la emiterea sunetelor.
In prezent emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la , , precum si

silabe formate din 2 vocale : au, ua, ai, ou, eu. Emite silabe deschise formate din
consoanele m, n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, m, mu; n, ne, no, nu, ni; pa).
Rosteste o serie de cuvinte apa, asa, dada, buba, doi, copii, gata,
Ina, pui, hai, paru-patru, padon pardon, ute uite, pocu porcul, coco
cocos, baca- vaca, mao maro. Se insista asupra diversificarii cuvintelor invatate,
nu asupra corectitudinii pronuntiei.
Asociaza silabe : pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba.
Formuleaza propozitii simple : nu pun nu spun, te-am pins te-am prins.
Foloseste cuvinte verbe, in special, cu rol de propozitie :da, hai,
ute,poua, apa.
Spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si pasari domestice,
indicand sursa acestora : cane-caine ham-ham, baca-vaca-mu-mu, pui-pui-puipui, oi-oaie-be-be, coco-cocos, precum si alte onomatopee cunoscute.
Recunoaste si indica la cerere toate animalele si pasarile, inclusiv cele pe care nu
le poate imita : rata, gaina, calul, porcul, pisica.
In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru dezvoltarea
motricitatii fine. A reusit sa treca astfel de la mazgalituri la linii in spatiul grafic al
caietului si anume : linie oblica dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si verticala,
punctul. Coloreaza imagini mari, ramanand, cel mai ades, in spatiul desenului. Reuseste
partial sa traseze contururile formelor geometrice.
Si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte din spatiu :
casa, clasa, mediu.
Sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza. De asemeni, cunoaste
sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa) si notiunile perceptiv-motrice
de forma, marime, culoare.

Socializare
Fiind integrat in colectivul clasei, s-a obisnuit sa stea in banca desi nu timp
indelungat, sa respecte normele si regulile impuse de invatatoare.
Colegii din clasa l-au acceptat, il ajuta cand are nevoie, il sprijina cand nu reuseste
sa faca ceea ce doreste ex .il ajuta sa traga fermoarul la haina.
In urma socializarii, se observa scaderea agresivitatii atat fata de adulti, cat si fata de
colegi.

Prognostic logopedic
Evolutie lenta pe toate liniile : articulatorie, a limbajului, intelectului, scriscititului, cu posibilitati limitate de recuperare pe linia limbajului oral scris.
Exercitiile au fost efectuate in ordinea urmatoare
-exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator si exercitii de gimnastica
respiratorie pentru educarea respiratiei fara/cu la emitere de sunete.
-emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la , , precum si silabe
formate din 2 vocale : au, ua, ai, ou, eu.
-emite silabe deschise formate din consoanele m, n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, mo, mu ;
na, ne, no, nu, ni ; pa).
-rosteste cuvintele apa, asa, dada, buba , doi, copii, gata, Ina, pui, hai,
paru-patru, padonpardon, uteuite, pocu porcul, coco- cocos, baca-vaca,
maomaro.
-asociaza silabe : pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba.
-formuleaza propozitii simple: nu pun nu spun, te-am pins te-am prins. Foloseste
cuvinte / verbe cu rol de propozitie :da, hai, ute,pou, apa.
-spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si pasari domestice,
indicand sursa acestora: cane-caine ham-ham, baca-vaca-mu-mu, pui-pui-pui-pui,
oi-oaie-be-be, coco-cocos.
In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru dezvoltarea
motricitatii fine.
-a trecut de la mazgalituri la linii in spatiul grafic al caietului si anume: linie oblica
dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si verticala, punctul.
- coloreaza imagini mari, ramanand cel mai ades, in spatiul desenului. Reuseste partial
sa traseze contururile formelor geometrice.
-si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte din spatiu: casa,
clasa, mediu.
-sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza.
-cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa) si notiunile
perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.