Serviciul de Asistență

Psihopedagogică
Rîșcani

Webinar on-line
Pentru specialiștii logopezi din instituții de învățământ general

” Asistența logopedică copiilor cu deficiente de auz. Șcala integrată de

dezvoltare. Elaborarea PII”

Logoped SAP Rîșcani

L.Iagușevschi (gr. did.I)

15.10.2020
 Agenda

1. Înregistrarea participanților (9.00-9.15)

2. Intervenția logopedică în asistența copiilor cu deficiențe de auz (9.15-10.15)
(pauza-10.15-10.30)
3. Șcala integrată de dezvoltare (ascultare, limbaj receptiv, și expresiv, vorbire, cogniție, comunicare socială)
(10.30-11.00)
4. Elaborarea PII (11.00-12.00)
 Cum funcționează auzul

1. Sunetele pătrund în canalul urechii

• Undele sonore se deplasează prin canalul auditiv şi lovesc timpanul
( барабанная перепонка).
2. Timpanul şi oasele de auz vibrează
• Aceste unde sonore fac ca timpanul şi cele trei oase subţiri (osicule) din
urechea medie să vibreze.
• 3. Lichidele se deplasează prin urechea internă
• Vibraţiile sunt transmise prin lichidul din urechea internă – cunoscut sub
numele de cohlee – şi determină cilii din cohlee să vibreze. Cilii
detectează vibraţiile şi le convertesc în semnale chimice pentru nervul
acustic (Вибрации передаются через жидкость во внутреннем ухе, известную как улитка, и вызывают
вибрацию ресничек улитки. Реснички обнаруживают вибрации и преобразуют их в химические сигналы
для слухового нерва.)
• 4. Nervii acustici comunică cu creierul
Nervul acustic trimite apoi informaţia la creier prin impulsuri electrice, unde
sunt interpretate ca sunet
 Tipuri de pierderi de auz
Există 3 tipuri de pierdere de auz, după localizarea afecțiunii:
I. Pierderea de auz conductivă – cauzată de afecțiuni ale canalului auditiv, timpanului
sau urechii medii.
II. Pierderea de auz neurosenzorială – cauzată de afecțiuni ale urechii interne.
III. Pierderea de auz mixtă – cauzată de o combinație de afecțiuni în urechea medie și
în urechea internă sau la nervul auditiv.
 Audiograma
-Este un grafic ce ne arată potențialul auditiv al pacientului
-Se realizează pentru fiecare ureche în parte
-Există 2 tipuri de audiograme:
1-tonală- pacientului i se transmit diferite sunete, și trebuie să spună când aude
2- vocală- pacientul aude diferite cuvinte, pe care trebuie să le repete și în acest mod se
stabilește gradul de inteligibilitate al acestuia
 I. Componentele intervenției logopedice

Planificare

FAMILIE/ Evaluare/
Monitorizare
COPIL reevaluare

Asistență
logopedică
Etapele de bază în asistență logopedică a
copiilor cu deficiențe de auz
Completarea setului de
materiale informative pentru
Examinarea informațiilor
copii și părinți (nota
privind rezultatele evaluării
informativă, program de
(Raport, Fișa medicală)
asistență, cerere, Fișa
logopedică)

Realizarea intervenției Elaborarea Planului

logopedice individualizat de Intervenție
 Evaluare/reevaluare logopedică a copiilor cu deficienţe de auz

• Pentru stabilirea deficienților de auz este

necesară examinarea capacităţii auditive şi a
auzului fonematic.
• Logopedul examinează percepţia auditivă și
percepţia auditiv-verbală, dacă se realizează
bine sau cu dificultate. Copilului i se propun
probe nonverbale, adică i se cere să recunoască
cu ochii închişi diverse zgomote produse de
obiecte sau fiinţe din mediul înconjurător.
 Probe verbale
• Probe verbale, prin intermediul cărora copilul
trebuie să perceapă la auz ce sunet, silabă,
cuvânt sau propoziție a pronunțat logopedul. De
asemenea se utilizează și proba ,,vocii șoptite”.
• Aceste probe ne permit sa observăm acuitatea
auditivă și să depistam deficiențe ale auzului
fonematic. În acest scop se folosesc probele
acumetrice care determină distanţa perceperii
vorbirii în şoaptă (6-8 m).
 Probe verbale
• Dacă se constată dificultăţi în recepţionarea
cuvintelor emise prin vorbirea şoptită,
logopedul va trece la vorbirea normală,
excluzând labiolectura (fie îşi acoperă gura, fie
va întoarce copilul cu spatele). În acest mod se
examinează capacitatea receptivă numai pe
fonul auditiv. Testul Ling.
• Dacă auzul este normal se va trece la
examinarea auzului fonematic.
 Evaluarea auzului fonematic

• Evaluarea auzului fonematic se face faţă în faţă cu

copilul și se realizează prin realizarea probei cu
paronime. Logopedul şi copilul pronunţă
concomitent paronime perechi care denumesc
imaginile de pe plansă.
• Aceasta examinare scoate în evidenţă capacitatea de
a diferenţia sunetele vorbirii. Proba stimulează
dezvoltarea atenţiei şi memoriei auditive precum şi a
capacităţii de analiză, sinteză si diferenţiere
fonematică.
 Evaluarea auzului fonematic

• Proba pentru examinarea capacității de a recunoaște și

reproduce sunete perechi. Această probă se realizează la
nivel de sunete, silabe, cuvinte și chiar propoziții. (De ex. Ce
sunet se repetă mai des în propoziție ,,Victor a răcit și are
febră.” )
• Acest tip de evaluarea face referire la capacitatea individuală
de a recepta şi diferenţia fonemele în procesul articulării.
• Proba de logatomi se folosește pentru evidenţierea
dificultăţilor de diferenţiere fonematică se pot utiliza cuvinte
fără sens, care includ diferite combinații de sunete (ex: șasa,
soșo, jozo, zuju etc.).
 Recomandări

• Dacă pe parcursul evaluării logopedice

complexe copilul a reprezentat abateri de la
auzul normal, logopedul va recomanda
părinților copilului să efectuieze un control
auditiv minuțios la medic ORL/ audiolog cu
efectuarea audiogramei.
 Aplicaţie
Reflectați la …

• Alegerea unei metodei de comunicare cu

copilul care are o deficiență de auz;
• Două jocuri pe care le folosiţi în
activităţile de antrenament auditiv;
• Modalităţi de stimulare a comunicării
verbale a copilului cu deficiență de auz de
vârstă şcolară mică;
 Aplicaţie

1. Gândiţi-vă la două exemple de exerciţii pregătitoare

formării pronunţiei.

2. Sugeraţi două jocuri pe care le folosiţi în activităţile de

antrenament auditiv.

3. Imaginaţi-vă o secvenţă de comunicare cu un copil

preşcolar în care aveţi la dipoziţie o singură jucărie la
alegerea dumneavoastră. Stabiliţi noţiunile pe care le
puteţi introduce prin acest joc.
Recomandări pentru cadre didactice
• Aşezarea copilului în banca cea mai
apropiată de masa învăţătorului
(maximum 2 metri);
• verificarea prezenţei aparatului auditiv
(dacă i-a fost recomandat);
• asigurarea că elevul a înţeles sarcina
încredinţată, mesajul;
• iniţierea discuţiilor cu copilul în timpul
lucrului în echipă;
 Recomandări pentru cadre didactice

• alegerea corectă a poziţiei învăţătorului

vizavi de copilul cu deficiențe de auz;
• iluminarea încăperii;
• reglarea poziţiei faţă de lumină;
• solicitarea unui specialist
logoped/psihopedagog special pentru a
exersa limbajul semnelor(copiii mici învaţă
uşor să comunice prin limbajul semnelor);
 Recomandări pentru cadre didactice

încurajarea colegilor în acordarea ajutorului când acesta

întâmpină greutăţi (oferirea textelor, xerox, cărţi etc.);
 reducerea la minim a zgomotelor din clasă;
 încurajarea şi evidenţierea fiecărui efort depus de copil;
 folosirea, în procesul comunicării, a imaginilor şi fişierelor cu
simboluri;
 încurajarea lucrului în perechi (solicitarea ajutorului colegului
de bancă în indicarea paginii, sarcinii, instrucţiunilor etc.);
 asigurarea condiţiilor favorabile pentru a-l face mai sociabil etc.
 Instrumente de evaluarea copiilor cu deficiențe de auz
“Grila de evaluarea a dezvoltării percepției auditive și înțelegerea mesajelor verbale”
 Instrumente de evaluarea copiilor cu deficiențe de auz
“Evaluarea abilităților de comunicare la copil cu dizabilități de auz”
 Instrumente de evaluarea copiilor cu deficiențe de auz
“Evaluarea abilităților de comunicare la copil cu dizabilități de auz”
 Testul Ling

• Conține sunetele: u, i, a, m, s, ș
• Daca copilul aude aceste sunete se consideră că implantul sau aparatul auditiv
funcționează corect și copilul poate auzi toate sunetele vorbirii.
 Testul Ling
• Ascultă și repetă ce ai auzit:
 Dezvoltarea ascultării
• Ascultă și arată imaginea:
 Dezvoltarea limbajului receptiv
Joc terapeutic „Ce nu se potrivește”( ascultă propozițiile și găsește greșala)

-Mama frământă Șoricelul iubește

- Mama coace plăcinte cu Mama pregătește salată din

- Tata prinde Mama și tata beau

- Bunica coace

-Gabi pregătește
 Dezvoltarea limbajului receptiv

Joc terapeutic „Ce nu se potrivește” (varianta corectă)

-Mama frământă Șoricelul iubește

-Mama coace plăcinte cu Mama pregătește salată din

-Tata prinde Mama și tata beau

-Bunica coace

- Gabi pregătește
 Dezvoltarea limbajului expresiv

Ascultă înterbările atent !!! Răspunde la întrebări prin propoziții.

- Ce prinde tata la pescuit?

- Ce bem dimineața pentru a fi activi?
- Ce coace bunica de Paști?
- Cu ce mama va pregăti plăcintele?
- Din ce facem plăcintele?
- Ce iubește să mănânce șoarecele?
- Din ce facem salata?
Dezvoltarea limbajului expresiv/receptiv și memoriei auditivă

-Ascultă poezia:

Ora mesei
Este ora pentru masă,
Și mâncarea e gustoasă!
Mofturi să nu faci de fel,
Fiindcă rămâi mititel.
Cașcaval, tomate, paste,
Toate sunt foarte gustoase,
Pasca coaptă la cafea,
Poftă bună la toată familia!
Recită poezia
Dezvoltarea limbajului expresiv/receptiv

1.Citește textul „ Dincolo de nisipuri ”

În anul 1946, era secetă, vara.

Într-o zi dimineața , un bărbat cu numele Șușteru , se trezește, vrea să mănânce și vrea o
țigară , dar nu avea.
Pe drum se întâlneste cu un om și cere tutun.
Apoi vede un bărbat pe un cal .
El îi spune că a plouat la munte și va fi apă în râu .
Femeile vroiau să spele haine , barbații aduc luntre , iar un bătran aduce undițe de
pescuit.
Toți au așteptat ploaia , dar nu a mai fost. Apa nu era în sat .
Șușteru caută apă până noaptea .
Dezvoltarea limbajului expresiv/receptiv
2.Dezvoltarea vocabularului:

Nisipuri= Secetă=

Vara= Țigară =Tutun=

Cal= A plouat=ploaie=

Munte= Râu=
Dezvoltarea limbajului expresiv/receptiv
3. Scrie denumirea obiectelor:

-------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------

------------------------------------------------------------

----------------------------------------

------------------------------------------------
Dezvoltarea limbajului expresiv/receptiv

4.Citește textul:

În anul 1946, era , vara.

Într-o zi dimineața , un bărbat cu numele Șușteru , se trezește, vrea să mănânce și vrea o

, dar nu avea.

Pe drum se întâlneste cu un om și cere .

Apoi vede un bărbat pe un .

El îi spune că a la și va fi apă în .

Femeile vroiau să spele haine , barbații aduc , iar un

aduce de .

Toți au așteptat , dar nu a mai fost. Apa nu era în .

Șușteru caută apă până noaptea .

Psihopedagog special/Logoped-L.Iagușevschu
 II. Scala integrată de dezvoltare

Limbajul ne permite să înţelegem şi să exprimăm idei, gânduri, opinii şi emoţii.

În procesul de învăţare a unei limbi, înţelegerea limbajului auzit, respectiv limbajul receptiv precede
dezvoltarea limbajului expresiv. Un bebeluş va întoarce capul când va fi strigat de mamă, va face gestul la
revedere cu mult timp înainte de a-şi putea spune numele sau “tai-tai/pa -pa”. Pentru a putea utiliza limbajul în
mod adecvat, în diferite contexte sociale şi pentru diferite scopuri este necesară atât dezvoltarea abilităţilor
pragmatice cât şi dezvoltarea abilităţilor de înţelegere şi de producere a limbajului. De la naştere la vârsta
şcolarităţii copilul parcurge o perioadă de dezvoltare uriaşă. Până în momentul începerii şcolii copilul trece
treptat de la stadiul de fiinţă dependentă, la stadiul de persoană cu competenţe de comunicare şi gândire
independentă.
Următoarele tabele sunt componente ale unor scale integrate care evidenţiază stadiile tipice de dezvoltare pe
următoarele domenii: ascultare, limbaj receptiv şi expresiv, vorbire, cogniţie şi comunicare socială.
Un copil cu deficienţă de auz parcurge aceleaşi stadii de dezvoltare. Cu toate acestea, va avea nevoie de o
mai mare expunere la limbajul vorbit, cât de timpuriu posibil. Limbajul, vorbirea, cogniţia şi abilităţile
pragmatice trebuie să fie dezvoltate simultan cu ascultarea în cadrul unui program sistematic care urmează
aceste stadii tipice de dezvoltare. Este important de reamintit că abilităţile redate în paginile următoare sunt
bazate pe o medie. Este un interval variat de timp în care copiii pot să achizioneze aceste abilităţi, de la
timpuriu până la mai târziu. S-ar putea ca, unii dintre copiii dumneavoastră să nu achiziţioneze o abilitate în
intervalul dat, dar acest lucru nu înseamnă că nu o vor obţine mai târziu. Aceste scale de dezvoltare au valoarea
unui ghid. Au fost incluse pentru a ajuta la structurarea unui program care să corespundă nevoilor individuale
ale unui copil anume. Pentru referinţe şi descriere, accesaţi programul “Ascultă, învaţă şi vorbeşte”.
(Acesta este o resursă de reabilitare auditivă de la Cochlear)
 II. Scala integrată de dezvoltare

0-3 Luni

Ascultarea / Limbajul Limbajul Vorbirea Cogniţia Comunicarea

audiţia receptiv expresiv
-Conştiinţa -Tresare la sunete -Plânge pentru a -Plânge; -Începe -Pare că ascultă
auditivă; bruşte; exprima - Începe să conştientizarea persoana
-Răspunde la -Răspunde la faţa foamea şi furia; gângurească. persoanelor care vorbeşte;
sunet vorbitorului; -Începe să-şi familiare/ -Realizează contact
prin zâmbet, prin - Răspunde prin exprime situaţiilor vizual pentru scurt
timp,
întoarcerea gângurit plăcerea prin -Se uită scurt la
până în jurul vârstei
capului, sau zâmbet la vocalize; obiecte/ de 3
oprindu-se, voce; -Vocalizează chipuri. luni, când priveşte
tresărind; - Se linişteşte la ocazional - Anticipă cu regularitate,
-Răspunde la vocile ca răspuns la anumite direct spre faţa
sunete familiare. sunete evenimente persoanei care îi
puternice; vocale. ce urmează să vorbeşte;
-Recunoaşte aibă loc, ex. o localizează din
vocea hrănirea; priviri şi este, în
mamei sau a - Urmăreşte cu mod
persoanei privirea special, atent la
gură, nu
care-l îngrijeşte. propriile mâini în
doar la faţă;
mişcare. -Zâmbeşte
/gângureşte
ca răspuns, în
special
mamei/persoanei
care îl
Îngrijeşte.
 II. Scala integrată de dezvoltare
“Fișa de monitorizarea a progreselor de baza”
• Această fişă este elaborată pentru a facilita aplicarea Scalei Integrate de Dezvoltare (Ascultă, Învaţă, Vorbeşte, Cohlear 2005).
• Cum se utilizează fişa de monitorizare a progreselor pe baza Scalei Integrate de Dezvoltare (SID):
• 1. Completaţi numele copilului şi informaţiile în spaţiul din partea de sus a formularului;
• 2. Înregistraţi progresul copilului făcând referinţă la Scala Integrată de Dezvoltare;
• 3. În prima coloană treceţi vârsta auzului copilului (VA). Aceasta reflectă progresele copilului de la prima accesare a sunetului, de la pornirea aparatelor
• auditive, reglarea aparatelor auditive sau activarea implantului cohlear. De ex.: unui copil cu vârsta cronologică de 2 ani i s-a activat implantul cohlear;
• la vârsta cronologică de 3 ani, vârsta auditivă este de 1 an.
• 4. Următoarele coloane cuprind cele 6 domenii fundamentale de dezvoltare după cum urmează:
• - Audiţie sau ascultare;
• - Limbaj receptiv: ceea ce copilul înţelege;
• - Limbaj expresiv: ceea ce copilul spune;
• - Cogniţie: procesele gândirii;
• - Comunicare: interacţiuni sociale cu ceilalţi (componenta pragmatică a limbajului).
• 5. Pentru vârsta auzului (VA) sunt două rubrici:
• (+) Abilităţi/Obiective în curs de dezvoltare. Aceasta înseamnă că, acele abilităţi încep să se dezvolte, dar nu au fost achiziţionate încă în totalitate.
• Acestea se constituie în obiective pentru atingerea cărora părinţii şi terapeuţii lucrează.
• (√) Abilităţi/Obiective atinse. Aceasta înseamnă că, abilităţile particulare ale acelui stadiu sunt demonstrate de copil în limbajul spontan şi în
• interacţiunile de acasă, cu părinţii, cu alţi membri ai familiei şi mai târziu, cu prietenii.
• Pentru fiecare din cele şase coloane verticale, bifaţi data începerii în coloana cu (+) şi mai târziu, data achiziţionării în coloana cu (√). Pentru o ilustrare
• mai clară a progresului de dezvoltare a copilului, există posibilitatea de a complete spaţiile cu culorile aferente, ilustrate la nivelul primului rând din
• partea de sus a fişei. Totuşi datele legate de începerea dezvoltării şi cele cu privire la achiziţionarea efectivă a anumitor abilităţi sunt informaţiile cheie.
• 6. Vârsta cronologică (VC)
• Pentru fiecare stadiu al vârstei auzului, treceţi vârsta cronologică a copilului în coloana vârstei cronologice (VC). Aceasta este o informaţie importantă
• pentru a observa în mod constant decalajul dintre vârsta auzului (VA) şi vârsta cronologică (VC). Cu timpul, se anticipă reducerea acestui decalaj.
• Aşteptarea generală pentru un copil diagnosticat cu o deficienţă de auz înainte de 12 luni şi care urmează un program de reabilitare auditivă, este faptul
• că până la vârsta şcolarităţii poate atinge nivelurile de limbaj adecvate vârstei cronologice, în condiţiile în care este într-un mediu stimulativ, care
• are la bază învăţarea prin ascultare. Aşteptările vor fi diferite pentru acei copii care au probleme suplimentare.
• Este recomandată monitorizarea periodică a progreselor copilului. Această fişă va oferi o imagine de ansamblu a progreselor realizate în cele 6 domenii
• fundamentale de dezvoltare, în raport cu vârsta auzului (VA) şi vârsta cronologică (VC).
 II. Scala integrată de dezvoltare
“Fișa de monitorizarea a progreselor de baza”
Numele:_________________________________________ Data naşterii:_________________________ Data:_____________________

VA (luni) VC Ascultarea / Limbajul Limbajul Vorbirea Cogniţia Comunicare

audiţia receptiv expresiv a socială
0-3

4-6

7-9

9-12
 Elaborarea PII
Plan de intervenţie individualizat
(anul de studii 2019-2020)
Etapa II (după schimbarea aparatuli auditiv), 17.01.2020)
IANUARIE-MARTIE
BS
(surditate neurosenzorială bilaterală )
•  Vîrsta –3 ani, 7 luni
• Instituţia de învătămînt: IET 1 Rîșcani
• Grupa-mică
• Evaluarea limbajului:
• Abilități de ascultare – localizează sursa de sunet; asociază sensurile cu cuvintele; discriminează
vocea vorbitorului de alte sunete; discriminează conținutul vocalelor și silabelor;
• Limbajul receptiv - recunoște numele său,răspunde cu gesturi(salut, pa-pa, dăi, uite), îi plac sunete
tare, prezintă interes desene animate muzicale, demonstrează înțelegerea comenzilor verbale prin
mișcări adecvate.
• Limbajul expresiv- utilizează jargonul pentru 8 cuvinte, păstrează structura unei propoziții scurte
fără să folosească cuvintele reale, începe să folosească intonația adecvată situației, inițiază jocuri
prin gesturi și vorbire, vorbește cu jucării prin “limbajul său”, poate utiliza cuvinte familiare
(мама, папа, баба, Дан), utilizează vocea și gesturile pentru a obține obiect dorit.
• Vorbirea- emită vocale diferite, aproximează cuvintele izolate, utilizează vocale, le folosește în
combinații vocalice din jocuri verbale (ау, уа,ааа, иа), folosește consoane(п, б, т, д, н, м).
 Elaborarea PII

Abilități cognitive – arată interes pentru scris și desen, înțelege scopul jocurilor familiare, numește obiectul cunoscut din imagine, poate completa un
desen(ce lipsește), strînge piramida, iubește mozaica, jocuri cu șirete.

Comunicarea – îi place să „vorbească” la telefon, să cînte (vocale, onomatopee, cuvinte familiare), împarte jucării cu alții, cere ajutor folosind gesturi,
sunete verbale și nonverbale, preferă să fie împreună cu persoane apropiate, imită alți copii și adulți(educătoarea).

Articularea sunetelor şi cuvintelor:

A O У E И Ы Э Б П M
Pronunţă Pronunţă Pronunţă Pronunţă Partial Partial Substitue Pronunţă Pronunţă Pronunţă
bine bine bine bine cu E bine bine bine
Ф В T Д К Г Л С З Н
partial parţial Pronunţă Pronunță absent absent Parțial absent absent absent
bine bine
Х Ш Ж
absent absent absent
 Elaborarea PII

Obiectivul general: Dezvoltarea abilităţilor de limbaj şi relaţionare cu cei din jur;

Realizabil prin ( unități de competența) :

- Dezvoltarea percepţiei auditive/ascultare;
- Dezvoltarea memoriei auditive;
- Îmbogăţirea vocabularului pasiv și activ prin conştientizarea a sunetelor, cuvintelor;
- Dezvoltarea abilităţilor de pronunţie a sunetelor izolat, în silabe şi în cuvinte;

Obiective operaționale:
1.Să identifice sunetele din jurul său;
2.Să asocieze un sunet cu obiectul care produce acest sunet;
3.Să face diferența între diferite sunete;
4.Să poate alege un obiect pe baza celor auzite;
5. Să folosească corect mușchii implicat în vorbire
6.Să pronunță corect sunetele vocale și consoane
 Elaborarea PII

Etapele terapeutice:
I. conștientizarea sunetului
II. înțelegerea sunetelor
III. distingere-suprasegmentare
IV. identificare
V. Realizarea pronunței corecte a sunetelor
VI. Comunicarea

Număr de ședințe: 22 (17.01-30.03.2020)

 Terapia logopedică

Domeniu de Obiective Conținutul activității de învățare Data cînd a Data cînd

dezvoltare operaționale început face indepen
dent
1. Abilități de 1. Să identifice 1.Continuăm să identifice sunetele din jurul său (prin jocuri didactice,
conștientizarea sunetele din jurul desene animate muzicale, sunetele naturii, jucării), testul Ling
sunetului său Testarea auditivă se face în fiecare zi, cu o durata de 1-2 min.
Exerciţiile pentru testarea:
Punem în faţa copilului 6 animale şi pronunţăm sunetele [A,M,I,U,Sh,S]
specifice lor. Copilul trebuie să identifice animalul care produce sunetul dat.
Ex: În faţă copilul are mulajul sau imaginea: vaca[M], pisica[A], cane[U],
cal[I], mașina[Sh], gîsca[S] .

2. Abilități de 2 Să asocieze un 2. Să poată face asocieri sunetului cu obiectul care produce acel sunet și
Înțelegerea sunet cu obiectul înțelegerea propoziții simple. (se anexează lista cuvintelor)
sunetelor care produce acest Trainingul auditiv se face în fiecare zi, cu o durata de 5-10 min.
sunet Exerciţiile pentru trainingul auditiv:
1.“Onomatopee” Punem în faţa copilului 2-5 animale şi pronunţăm
onomatopeele specifice lor. Copilul trebuie să identifice animalul care
produce sunetul dat. Ex: În faţă copilul are mulajul sau imaginea: vaca, oia,
puiu. Maturul pronunţă onomatopea, iar copilul alege animalul
corespunzător. Se incepe de la puţine obiecte, dar peste o activitate se
adaugă încă unul; Scopul final- să recunoască 10-12 onomatopee.
2.Jocul “Ce se aude” La dispoziţie copilul trebuie să aibă mai multe obiecte
care produc sunete. Rugăm copilul să-şi astupe ochii dar noi sunăm din
jucărie. Solicităm copilului să arăte jucăria care a sunat. Este important ca
jucăriile să fie perechi. Un alt joc, ascundem jocăria undeva în sală, si
rugăm copilul să o caute. Cind facem astfel de joc este important să fie
linişte.
 Terapia logopedică

3. Distingerea 3. Să face 1.3 Prin metoda "Închiere auditivă" copilul termină propoziția sau cîntecul
diferența între cu onomatopee sau cuvinte familiale (cine o făcut mau, uuu, ppp);
diferite sunete diferențierea intensității (puternic și slab); perceperea intonației;
(se anexează setul cîntece logopedice: pisica, vaca, a plecat mama la piața,
în grădina casei mele)
Copilul ascultă cîntecul și continuă atunci cînd adultu face pauza:
Вот корова- му му му
У забора - му му му
Щиплет травку- му му му
На лужайке- му му му
4. Identificarea 4. 1Să poate alege Jocuri didactice pentru dezvoltarea memoriei auditive conform liste
(Limbajul un obiect pe baza cuvintelor învățate. Cântece, îndeplinirea instrucțiuni, repetarea.
receptiv celor auzite “Instrucţiuni simple” Copilul trebuie să primească o instrucţiune scurtă şi
Limbajul clară pe parcursul unei săptămîni. Ex: Aşază-te! La început îi demonstrăm şi
expresiv) îi spunem. Apoi doar spunem copilului instrucţiunea “Aşază-te” În fiecare
săptămînă adăugăm cîte 1-2 instrucţiuni de tipul: Dă mingea! Pune la loc!
Adă cartea, haina! Vino la mine! Deschide cartea, caietul! etc. Scop final 7-
10 instrucţiuni
(se anexează lista instrucțiunii)
4.2 Să poate Scopul final 10-20 cuvinte. Animale domestice, veselă, mobilă, jucării,
înțelege transport, cuvintele, obiectele cu care se ciocnește copilul zi de zi (căiet
logopedic pentru lucrul cu părinții). Se poate înțelege propoziții familiare.
4.3. Să poate “Cuvinte” La început copilul trebuie să pronunţe cuvintele auzite şi să
pronunța identifice obiectul sau acţiunea corespunzătore. Cuvintele cu care se poate
de început: mama, tata, ou, oaie, eu, beau, apă, vacă, pom, bebe, auto, baba,
baie, pui, uşă. Cuvintele mai complicate de pronunţat ar fi bine doar să
identifice obectul sau acţiunea. Copilul trebuie să pronunţe corect cuvintele.
Scopul final 10-20 cuvinte. Întroducerea pauze și intonația în jargon,
imitarea cuvintele noi.
 Terapia logopedică

5. Realizarea 5. Să folosească Metoda verbo-tonală (в, ф, к, г, х). Fiecare sunet pentru a fi pronunţat
pronunței corect mușchii corect este nevoie de o poziţionare corectă a aparatului fonoarticulator.
corecte a implicat în Începem pronunţia silabelor cu acele care le cunoaşte şi le pronunţă bine.
vorbire. Să Cîntarea vocalelor este importantă pentru dezvoltarea mobilitătii articulator
sunetelor
pronunță corect şi a vocii.
sunetele vocale și Metoda de învățare a pronunției sunt specific metodei verbo-tonală.
consoane Toate sunetele pe care copilul le pronunţă corect trebuie consolidate în
silabe, logotomi şi cuvinte.
Silabe directe – ma, mo, mu, me, mi, me, mă, mî;
Silabe indirecte – am, om, um, em, im, ăm, îm.
6. Comunicarea 6.folosirea geste, Învățăm copilul să folosească cuvinte pentru a satisface necesitățile ( дай,
sunete, cuvinte на, иду, пока).
familiare pentru a
satisface
necesitățile

Responsabil de elaborare

Logoped SAP – L.Iagușevschi

 Список слов (январь-март, 2020)

Брузинская София (3,7 года, слуховой возраст-13 месяцев)

предмет звуки Начало работы повторяет соотносит произносит

кошка ааа
корова ммм
лошадь иии
собака ууу
машина шшш
гусь ссс
лодка ппп
кошка мау
собака гав
корова му
чайник ббб
курица кококо
свинья хуху
Малыш плачет уауа
Найди меня ау
Открой дверь Тук-тук
прощаемся Па-па
кушаем Ам-ам
лошадь игого
петух Ку-ка-ре-ку
утка Кря-кря
Скорая помощь Уи-уи
Пожарная помощь Уа-уа
грузовик Бр-бр
Полицейская машина Иу-иу
Логопед-Л.Ягушевски
MULȚUMIM!!!