Universitatea de Stat din Tiraspol

Incluziunea n mediul
educaional a copiilor cu
deficiene de auz

A elaborat:Capana Cristina gr.401

Chiinu 2015

Introducere
Oamenii au cinci simuri cu ajutorul crora experimenteaz
 lumea nconjurtoare, simurile fiind uneltele cu care nvatam si
comunicam. Cnd se nate, copilul are mintea deschis i pregtit
pentru recepionarea informaiilor prin toate aceste simuri. Cu ct
informaiile primite sunt mai numeroase, cu att copilul va putea
ntelege lumea nconjurtoare i se va integra mai bine n societate.
Pierderea auzului la virste mici determin imposibilitatea dezvoltrii
normale a limbajului i , implicit, a gindiri copilului , cu consecine
serioase n planul dezvoltrii sale psihice se impune
diagnosticul precoce al pierderii de auz , urmat de protezarea
auditiva , timpurie si chear demutizare .

Delimitari conceptuale
Auzul este posibilitatea de a reaciona si a interpreta undele
sonore. Aceste unde, vibraii sau oscilatii se pot transmite prin
lichide , solide si gaze. Principalul organ al auzului este urechea .
Cu ajutorul auzului se pot determina frecvena, direcia si distana
 de la care vine sunetul. Urechea omeneasc poate s perceap
numai sunetele ntre anumite frecvene .

Cauzele apariiei deficienei de auz

In surdopsihopedagogie se utilizeaza o clasificare a tulburarilor de
auz, n funcie de criteriile etiologice si temporale , n doua
categorii i fiecare din acestea cuprinde o serie de forme speciale .
Surditi eriditare

Surditi dobndite

1. Surditile eriditare sunt de urmatoarele tipuri:

a) Tipul Siebenmann (lezarea celulelor si fibrelor nervoase)
b)Tipul Sheibe (atrofierea nicovalei, saculei , organului Corti)
c) Tipul Mandini (leziuni ale melcului, nervului cohlear )
d)Tipul de surditate genetica, ce se poate transmite de la unul
sau de la ambii prini prin gene .
2. Surditile dobndite cuprind :
- prenatale (rubeola, oreion,hepatita, pojar, sifilis,
tuberculoza, iradierea, alcoolismul, diabetul, medicamente,
droguri, traumatisme, incompatibilitate Rh,
citomegalovirusul)
- neonatale (asfixia albastra, icterul, traumatismele
chirurgicale, hemoragii)
- post natale (traumatisme cranio- cerebrale, meningita,
encefalita, tusea convulsiva, pojar, oreion, febra,otita,
mastoidita, intoxicatii,subalimentatie traumatism sonor,
medicatie ototoxica-canamicina, gentamicina)
- cauze localizate la nivelul urechii externe( malformatii ale
pavilionului, absenta acestuia)
- cauze localizate la nivelul urechii medii (inflamarea trompei lui
Eustache, otite, perforarea membranei timpanului,
cleiul,malformatii ale oscioarelor)
- cauze localizate la nivelul urechii interne(leziuni ale labirintului
membranos sau osos,ale canalelor semicirculare ale utriculei
sau saculei, leziuni ale Oragnului Corti)
- leziuni ale tractului nervos auditiv sau a zonei auditive din
scoarta cerebrala - surditate cortical
 Citomegalovirusul
Ce este citomegalovirusul?
Citomegalovirusul este un virus vedeta foarte rspndit i care
infecteaza aproximativ 1 %-2 % din feti. Cele mai mari defecte apar
in primele saptamani de sarcina : microcefalie si hidrocefalie,
tulburari retiniene, calcificari cerebrale, retard mental, afectiuni
cutanate, cardiace.
Citomegalovirusul face parte din grupul de virusi ai herpesului, si
are proprietatea de a ramane latent in organism pe o perioada
lunga de timp. Infectia poate exista in lichidele corpului precum:
Urina
 Saliva
Sange
Lacrimi
Laptele matern

Diagnosticul deficienei de auz

O tehnica cu grad ridicat de precizie n diagnosticarea
handicapului de auz este audiometria, care poate fi folosita dupa
vrsta de 3 ani. Ea consta n masurarea acuitatii auditive separat
pentru fiecare ureche n parte si ntocmirea audiogramei (grafic
reprezentnd comparativ acuitatea auditiva a ambelor urechi). Pe
baza studierii audiogramei se poate depista tipul deficientei de auz
si se va urmari compensarea acolo unde este cazul.
 Depistarea si diagnosticarea handicapului de auz ct mai
de timpuriu faciliteaza luarea unor masuri medicale si
psihopedagogice adecvate si necesare pentru a asigura o
dezvoltare apropiata de normal si pentru organizarea activitatii de
formare a comunicarii, a exersarii cognitiei. Disfunctia auditiva
poate fi depistata nca din primul an de la nastere, printr-o serie de
mijloace empirice, dar si stiintifice. Pentru copiii mici se iau n
considerare reactiile de raspuns la diferite sunete depistate prin
observatie de parinti, rude, educatori care se manifesta prin
tresarire, miscari ale ochilor sau ale unor segmente ale corpului n
directia sursei de zgomot, prin ntelegerea si raspunsul la vorbire,
indicarea unor obiecte numite de catre adult etc. n jurul vrstei de
3 ani se pot utiliza unele teste de auz, cum sunt testul lui Weber,
testul lui Rinner si testul lui Schwabach.

Testul lui Weber

Se ia deci un diapazon,se face s vibreze i se aeaz pe fruntea
pacientului chiar la mijloc,la distane egale de cele dou urechi.
Urechea stinga a pacientei e cea surd.
Daca surditatea e de perceptie, electricianul nu va prelucra nici
vibratiile sosite prin oasele craniului,asa cum nu le poate
prelucra pe cele venite prin ureche.Deci nu se aud nici
vibratiile diapazonului N SURDITATEA DE PERCEPIE,
URECHEA SURD AUDE MAI SLAB SAU DELOC VIBRAIILE
DIAPAZONULUI COMPARATIV CU CEA SNTOAS
Dac surditatea e de conducere,adic mecanicul e
bolnav,,atunci electricianul percepe DOAR vibraiile
diapazonului , deoarece prin meccanicul urechii nu
primeste nimic.La urechea sntoas deoarece se percep i
zgomotele din incapere nu doar vibratiile diapazonului,aceste
vibratii vor fi mai slab auzite decit de ctre urechea
 bolnav.Deci N SURDITATEA DE TRANSMISIE, URECHEA
SURD AUDE MAI BINE VIBRAIILE DIAPAZONULUI DECT
CEA SNTOAS

Alte teste utilizate pentru diagnoza defectului de auz sunt:

Anamneza - este prima etap n cadrul examinrii clinice a
bolnavului
Otoscopia

Otoemisiunile acustice - Otoemisiunile acustice (OEA) sunt

sunete de intensitate foarte mica emise de cohleea normala si
sunt de doua tipuri:
OEA spontane in absenta stimularii sonore
 OEA provocate dupa stimularea sonora a cohleei

Potentialele evocate auditive - determina integritatea

sistemului auditiv si pentru a face deductii asupra auzului.

Terapii si tehnologii de incluziune n mediul

educaional cu deficiene de auz
Recuperarea copiilor cu deficiente de auz implica aplicarea unor
programe individualizare de stimulare a auzului si modalitati
specifice de interventii . Terapiile de recuperare se desfasoara in
cabinetul psihopedagogic din centru de catre cei doi profesori
psihopedagoci , iar activitatile sunt individuale .
Folosirea restului de auz al copilului cu ajutorul aparatelor auditive
adaptate pierderii, in vederea reabilitatii functiei auditive si a
formarii si dezvoltarii limbajului verbal
In baza audiogramelor copiilor se realizeaza reglaje la aparatura
specifica existenta in unitate : aparatele auditive personale,
aparatele de antrenare auditiva si celelalte aparate care produc
sunete in mod electronic sau mecanic .Astfel , modul de invatare
este unul personalizat.
Ortofonie activitatile de ortofonie vizeaza insusirea sunetelor
limbii si insertia lor in cuvinte si in exprimarea verbala. Se lucreaza
cu aparatul de autrenare auditiva , care amplifica intensitatea
sunetelor din mediul ambiant si il ajuta pe copil sa-si dezvolte
capacitatea de a reactiona la zgomote si sunete
Labiolectura pentru copii e foarte important capacitatea de a citi
pe buzele interlocutorului . Atunci cind nu se poate folosi de auz ,
asa cum ii cere mediul copilului poate invata sa citeasca pe buzele
celorlalti si sa realizeze legaturile intre sensul cuvintelor si ceea ce
percepe vizual la cel care il vorbeste

Compensarea polisenzoriala( educatia vizuala , auditiva ,

tactila)- activitatile din cadrul acestui domeniu au ca si scop
dezvoltarea simturilor ramase intacte. Informatiile percepute pe
cale vizuala, tactila il ajuta pe copil sa se adapteze mai bine
mediului

Comunicare comunicarea se bazeaza foarte mult pe imagini ,

nelipsite de la nici o activitate. Pe baza acestora reprezentarile
copiilor se imbogatesc , iar ei devin mai creativi si mai interesati de
exprimarea verbal
Terapia logopedic vizeaz deprinderea comunicrii totale
(limbaj mimico- gestual, limbaj dactil, comunicarea oral), prin
antrenament ortofonic, labiolectur, tehnici speciale de demutizare.
 Metode
Metoda tiu, vreau s tiu, am nvat
Specificul acestei metode const n modul n care nscrie
coninuturile care urmeaz a fi studiate (A. Pamfil, 2008): le nscrie
n sfera cunotinelor pe care elevul le are deja asupra subiectului,
n sfera ateptrilor sale legate de problem i, apoi, n sfera unor
noi ntrebri i ateptri.
Metoda Gndii, lucrai n perechi, comunicai
(Think-Pair-Share) este o strategie de discuie prin cooperare, care
cuprinde trei etape de aciune, n care elevii vorbesc despre
coninut i discut idei nainte de a le mprti cu ntregul grup.
Metoda introduce elementele de timp de gndire i interaciune
cu colegul, acestea fiind dou caracteristici importante ale
nvrii prin cooperare. Scopul metodei Gndii Lucrai n
perechi Comunicai este de a-i ajuta pe elevi s proceseze
informaii i s le dezvolte competenele de comunicare i
procesele de gndire.
 Concluzii generale
In concluzie , ca o importanta majora pentru integrarea copilului cu
deficienta( de auz, de vedere, mentala ) in gradinita, o are
depistarea precoce , interventia timpurie si urmarea unor trasee
educationale compatibile cu tipul si gradul de deficientei.
Integrarea reprezinta o incercare de a se realiza o educatie unica cu
toti copii , pentru ca astfel adeptii integrarii sustin ca acesti copii cu
dezabilitati vor fi integrati mai usor in educatie.
Educatia urmareste dezvoltarea la acestea a unor capacitati fizice
si psihice care sa-i apropie cit mai mult pe copiii normali. Daca in
viitor nu se iau masuri a favoriza conditiile de dezvoltare al copiilor
cu CES, educatia integrata nu va avea progrese , si nu va satisface
nevoile persoanelor
 Recomandari
Cadru didactic
Aezarea copilului ct mai aproape posibil de profesor
(maximum 3 metri).
Verificarea prezenei aparatului auditiv (n caz de
recomandare).
nvtorul trebuie s stea cu faa spre elevul respectiv.
n timpul lecturii, nu se recomand ca nvtorul s-i acopere
faa cu cartea.
Se cuvine s se apeleze la un cunosctor al limbajului
semnelor sau prezena acestuia n clas (copiii mici nva
foarte repede s comunice n limbajul semnelor).
Reducerea zgmotului n clas.
Un grad sporit de rbdare pentru ascultarea copilului.
ncurajarea i ludarea fiecrui efort i reuit a copilului.
Utilizarea n procesul comunicrii a imaginilor i a fielor cu
simboluri.
Parinti
S mearg la coli speciale pentru copii cu tipul specific de
dizabilitate sau centre colare pentru educaie incluziv
(deficien mintal, deficieni de auz, deficieni de vedere). n
funcie de oferta colii speciale, elevii pot beneficia i de regim
de internat
Vorbii clar i tare, fr a exagera i fr a ipa.
Dac acel copil nu vorbete foarte clar, avei rbdare s
ascultai ce ncearc
 s spun. Ajutai-l s foloseasc corect cuvintele, ludndu-l
pentru fiecare efort i reuit.

Bibliografie
Dragutoiu I. Limbajul mimico-gestual Ed. ProHumanitate,
1992, Sibiu
 Verza E. Psihopedagogie speciala Ed. Didactica si
Pedagogica, 1999, Bucuresti
Aurelia Racu, Florin Emil Verza , Sergiu Racu, Pedagogia
Speciala ,,Chisinau , Tipografia Centrala , 2012 . 316p.
Racu A. Verza F. Danii A ., Psihopedagogia corectionala,
Chisinau : Tipografia Centrala , 2011. 254 p.
http://www.licdefauzcluj.ro/pdtk/cap02/4.%20Cauzele
%20aparitiei%20deficientei%20de%20auz.pdf
http://experti.acasa.ro/familie-relatii-303/expertul-acasa-ro-
psihopedagog-elisabeta-elena-anghel-cauzele-deficientelor-de-
auz-188704.html
http://www.scritub.com/medicina/DEFICIENTA-DE-
AUZ121151727.php