Introducerea in conflictologie

1. Natura conflictului
Conflictele apar atunci cid au aparut primele comniuni umane. Pentru o perioada destul de indelungata nu era
un obiect stiintific cercetat, desi gindurile geniale despre conflicte, erau rezente din cele ma vechi izoare care au
ajuns pina la noi. S-a schimbat viata, conditiile vietii, la fel si conflictele, nu ramineau neschimbate si
atitudinile societatii fata de ele, dar o importana majora in studierea conflictuluiapare in procesul democratiei
societatii
Termenul de conflict provine de la verbul latinesc conflicta=a se lupta, a se bate, siocnire, cearta.
In mai multe dictionare conflictul este definit prin violenta, disputa, sandal, lupta, razboi. In dic de filosofie
conflictul este privit ca lupta contrariiilor.
Psihologiii definesc conflictul ca ciocnire, lupta a tendintelor contrat-opuse n relatiile interpersonanale si
produce emotii negative.
In prezent gasim mai multe def l conflictului
L. Cozer- conflictul este o lupta dintre valori si revindecari de statuturi, putere si resursuri, in care
scopurile oponentiae sunt de a neutraliza sau elimina rivalii
J. Burton o relatie in care fieacre percepe sscopuri, valori, interese si conduita celuilalt ca o contradictie
in comparatie cu ale sale.
Obiectul confictologiei reesa din singura denumirestiinta despre conflicte sau conflictologia este stiinta
despre legitatile aparitiei, dezvoltarii si rezolvarii a conflict, de asemenea a principiilor, modalitatilor si
metodelor de rezolvare a lor.
Conf este vazut de unii savanti ca un fenomen psihosocial care implica trei componente tridimensionale
Comp cognitiva- perceptia situatiei conf
c. afectiva- sentimente aparente
c. comportametala- actiunile , inclusiv comunicarea.
Aceste 3 comp sunt legate, se influenteaza una pe cealalta si este necesar sa le intelegem pe fiecare in parte, ca
sa intelegem conflictul caatare.
Scopul acestei stiinte este studierea lui in vederea formarii abilitattilor de prevenire si rezolv a conf.
Sarcinile stiintei sunt gasirea tehnicilor celor mai eficiente de rezvol si eliminare a conflictelor, principiile,
descoperirea regulilor noi, de descoperit forme de activitati eficiente de inv, de formare a abilitatilor.
2. Istoric
Din istoria dezv conflictologieii ca stiinta sunt descrise 3 etape:
....-1924- se nasc si se dezvolta ideile cnflictologieii in sensul de cunasterepractica ce este conflictul, deoarece
in aceasta perioada se vb mult despre violeta si nonviolenta. Se vb despre conf in arte si cultura. Conf este
destul de bine studiat in ramrile filosofiei, dreptului, psihologiei si ca viziune artistica in filologie.
1924-1992- apare conf ca stiinta in a niii 50, atunci ea se numea sociologie, multumita lucrarilor lui Cozer din
sua si Dorindorf din Germania, care cerceta probleme societatii. Apar si alti savanti care au creeat fundamentele
ale stiintei. A introdus termenul si teoria de conflictologie. Zilmmelg spunea ca cnf este o forma curata a
comunicaii sociale.
1992-...-c se transforma in stiinta propriu-zisa. La inceputul perioadei a treia s-a deschis centre puternice in
lume. Priul cenru a fost deschis in 1886 in Austria, care include facultati care au inceput sa pregateasca
specialisti in domeniu de mediatori care acordau ajutor oamenilor in rezolv conf.
3. Legatura conflictologiei cu alte stiinte
Conf este o stiint tionara si complexa deorece foloseste cunostinte di dif domenii. In primul rind este strins
legata cu filosofia fiind ca aceasta stiina este prima unde se discuta notiunea de conf, in filosofie cerectarea
confl care au scop scadrerea in evdenta a proprietatilor dezv sale si totodata a intelege corelatia dintre
actegoriile contradictie si conf, totoata filosofia studiaza natura conf moral n societate, aspectele metodologicea
conf etnice si unele elemene ale conf sociologic.
Conf este strins legata cu istoria fiind ca istoria analizeaza aspectul factologic al cnf intre grupe sau intre
state. In istorie conf sunt analizate in citeva directii:
conf internationale
Conf in orientul apropiat
Conf in tarile de dezv in lumea a treia
Rolul natiunilor unite. ONU, si altor organizatii nationale in aplanare conferintelor mondiale ,
organizatiilor in aplanarea inf internat.
Conf etnice.
Conf este strins legata de politologie, psihologie- este un fenomen psihologic,cu filologia, retorica, biologia,
juridica.
In timpul de fata cnflictologia servste mute discipline.
4. Conf in procesul educat: consecinte constructive si distructive
Reaitatea demonstreaza ca in pr educat conf au loc asa cum si in societate, fiind ca scoala si societate sunt strins
legate intre ele.
Atunci cind conf au loc in pr educat, cadrul didactic incearca sa-l evite si vede doar consecintedistructivea lui,
privindul ca pe un fenomen negativ.
Comportamentul pedagogului in situatie de conflict servesc exeplu pentru copii care se gasesc la etapa dezv
sale si care acumuleaza experienta de viaat. Pedagogii trebuei sa demonstreze un comporamet corect, la fel
copii acumuleaza experienta negativa si cu ea se duc in viata.
Daca pedagogul stie sa rezolve conf corect, sa le evite, aceasta creeaza un climat psiologic favorabil ce are
unimpact corect asupracelorlallti, calitatii procesului instructiv educativ, calitatile competentelor elevilor.
Cauzele aparitiei conf in pr educat
Elev-elev Elev-prof Prof-parinte
- Dif de temperamente - Obiectivitatea - Lipsa respectlui
- Concurenta Evaluarii - Lipsa info
- Patura sociala - Lipsa atentiei - Critica
- Preluarea - Disciplina - Lipsa responsabilitatii
comportament negative din - Neaprecierea corecta a - Indiferenta fata de
mediul social elevilor scoala
- Genurile - Insuficienta metodelor - Nerespectarea
- Note de predare regulamentului scolii
- Diferinta statului social - Disciplina - Ne participarea
din familiile din care provin - Atitudinea negativa parintilor in cadrul scolii
- Concurenta fata de copil - Colectarea banilor
- Discriminarea - Starea sociala - Iresponsabilitatea
- Situatia financiara vulnerabila a copilului - Lipsa de comunicare
- Pozitia in banca - Pedeapsa incorecta - Lipsa culturii
- Vestimentatia - Lauda incorecta
- Poreclele - Apasarea psihologica
- jocul fata de copil, frica, teama
Daca conf este rezolvat traditional (eu cistig, tu pierzi), atunci conf are consecinte distructive
( negative):
1) Distrugerea relatiilor scia
2) Ridicarea tensuni psihologice
3) Strssul
4) Judecare pe baza de emotii
5) Neintelegerea reciproca
Daca in coonf cistiga maturii, copii devin pasivi, inerti, nu s eimplia in activit scolii sau poate deven afresiv, sa
paraseasca scoala.
Daca in conflict parinte-copul, intotdeauna cistiga parintele sau daca mai sunt si agresivi, atunci la copii se
coboara nivelul de apreciere.
Daca in conflic parinte- copil cistiga parintele sau sunt agresivi fata de copil atunci la copil se dezv
autoaprecierea de sine scazuta cred ca nu este iubit
Consecintele constructive= conflictul in care sunt rezolvate corect ( cistig- cistig)
El are mai mult consecinte constructive decit distructive.
Daca conf sunt rezovate corect- ambele parti cistiga, el are cosecinte mai mult constructive:
1) Potentialul dezvolativ are loc in trei directiii:- orice conflict in care am participant imi da cunostinte ( ce
comportament ce mecanisme, legaturi care apar consecinte); - formarea unor abilitati de comportament de
conflict, invatam sa controlam situatie de conflict, prognozarea situatiei de conflict; - Dezvoltarea personalitati (
formeaz calitatile personale) eu devin mai tolerant , imi controlez emotiile, devin mai disciplinat, responsabil,
stapin pe sine.
2) Formarea abilitattilor de comportament corect in conf, controlarea situatiei de conf
3) Conf poate servi un instrument de diagnosticare a relatiilor, atmosferei.
4) Conf are potential educativ.
Daca conf sunt dese, permanente atunci spunem ca este un numar mari de lideri in lasa. Daca in colectiv nu
persista cnslicte atunci spunem ca trfaieste in lumea sa indiferent de ce se petrece in jur.

Tema: Strucutra conflictelor

Ca si in orice conflict care este un fenomen social, putem determina unele etape sau perioade indiferent de tipul
de conflict de magnitudine sa de numrul partilor implicate de obiectivele partilor de sursa conflictelor,
structura este aceeai.
Obiectivele conflictului ( cauza, baza).
De cele mai multe ori izbucnirea conflictelor se datoreaz nu att independeei i combinaiilor dintre acesteia.

POZITIA Poziia
Obiectul
Participnti subiectul 2 Subiectul1
ui
Participanti
Motivele conflictul
Rezolvarea
2 conflictelor este complicat din cauza c subiecii nu vor s recunoasc
Motivele 1sincer ce vor ei n acest
conflict.
Subiecii au un comportament destul de activ se efectueaz aciuni directe ofensive sau definitive n
poziia celuilalt.
Unii autori numesc subiectii ca adversari in lipsa latina inseamn ( contestator, adversarului).
Conflictele se rezolv daca dispare cauza. Cauzele conflictului ( daca grupuri mofiotice distrug unii pe altii).
Dar exista o metoda pedagogica, incercam ca ea se cedeze.
Participanti sustin subiectul dar sunt mai putin activ, ei singuri nu atac subiectii.
Paticipanti asigura puterea subiectilor cu atit mai puternica este pozitia.
Puterea subiectilor depinde nu numai de numarul participantilor dar si de statutul acestor persoane care il sustin.
Interpersonal n care se implica multi participanti si ei devin activi transforma acest conflict in conflict
interpersonal. Adesea participanti devin participanti intimplator, cind esti atras de energia acestuia grup si poti
sa devii destul de activ . Fiecare subiect au motivele sale.
Adesea dar exista si alte modele a strucutrii conflictelor autorii vizualizeaza conflictului ca pe un triunghi.
A

B C
A este atitudinea care cuprinde elemente afective ( emotile) elemente cognitive( convingerile) si elementele
conotive ( vointa). Pozitia A presupune perceptiile corecte si perceptiile eronate despre celalat si tine atit
pozitive cit si negative. Atitudinile sunt deseori influentate de emotii ( tema, furia,amaraciunea si ura).
B este legat de comportamentul care include cooperarea sau contradictia ( lupte) consiliere sau ostilitate,
comportamentul violent in conflict este caracterizat de amenintari si alaturi disctuctive.
C Contradicitia care semnifica situatia conflictuale care include incompatibilitatea scopurilor scopurilor care se
reda sau perceputa. Inseamna ca aparut 1969. Al treilea tip de structura care a aparut 2008 Moier care definiste
conflictul ca pe un fenomen psihosocial tridimensional care implica o componenta cognitiva, afectiva (emotiile
si sentimente si componenta) unde intra inclusiv comportamentul ( actiune de comunicare).
Peceptia in modul care intelegem cum il evaluam este prima componenta. Perceptia nu este tot deauna
rezonabil sau realist in trecut, fiecare individ decodifica datele situatiei in functie de intelegere personala
depinde de experineta anterioara, cunostintele, capacitatea de a analiza situatiilor atitudinile, dorinta, dispozitia
si chiar starea dispozitionala actualz,astfel vede surse de conflict acolo unde ele nu exista, conflictul apare in
imaginatiile sale ca mai tirziu ele s devina real, prin diferite mecanisme psihologice, cel mai important este
auto implinirea, profesiei. Ca atare numai e suficient ca unul sa creada ca exista o contabilitate, sa transmit
mesaje sau actiona in consecinte.
Aeasta informatie ne actioneaza ca sa fie foarte atenti sa nu ne grabim sa facem concluzii si ascultarea activ are
un rol deosebit si este indicat pentru a obitne info. Necesara.
Afctivitatea in conflict ( emotiile si sentimentele) unele emotii, in deosebii cele soc ( fricii, spaima, ura,
disperare etc) cauzeaza conflictul unei oamenii vor sa arate emotiile sale, chiar aduce dauna lui, deseori nu-l
intereseaz cauza comportamentului dar vrea sa arate emotiile sale.
Solutia depunerea unui efort pentru a trata componenta expresiva pers. Trebuie sa sustina spriina care ar trebui
sa si controleze emotiile proprii.
Actiunea comportamentului in conflict poate avea doua roluri : exprimarea emotilor conflictului, - satisfacerea
nevoilor;
Actiunea pot imbraca o larga disersitatea de manifestare de la incredere de a face ceva in dezavantajele altuia
la exercetarea puterii, apoi la violeta si comportament distructiv si doar mai apoi la comportamentului
constructiv si prietenos.
Se obseva ca aceste e laturi perceptiei afectiv, comportament nu coreleaz de ex: cresterea sau reducerea
intensitatii uneia nu ne dau nici o info despre evolutia celorlalte iata, de ce aceasta relativa autonomiei de
manifestare face uneori greu de inteles si anticipat comportamentul persoanei cu care te afli in conflict.
Dinamica conflictelor:
1.Etapele conflictelor.
Cunoasterea etapelor principale a confl ajuta la alegerea metodelor si tehnicilor mai eficiente.
Etapele;
de natura psihologica
fizica
biologica
cognitiva
Deseori confl pot fi intimplatoare
-initiere ca infectie
-ca o provocare p-u a cistiga ceva
-in activitatea de joc(nerespectarea regulilor)
P-u a observa ca a avut loc initierea conflictului trebuie sa fim foarte atenti,realizind contact vizual:
a) culoarea fetei (rosie,palida-omul e deranjat)
b) miscarea degetelor minii
c) strigate,ridicarea vocii
d) bilbieli
e) voce inceata
Starea preconflictuala -tensiunea in relatie creste,apar mai multe contraziceri,persoana pierde
increederea,dorinta de a arata propria dreptate si demonstrarea nedreptatii celuilalt
Comportamente de rezolvari:
fizica (dorinta de a nu mai vedea persoana)
-plecarea
emotionala(refuzarea de a comunica
-inhibarea emotiilor-prefacerea ca nu a auzit,nu a vazut,nu a inteles,inhibarea e buna atunci cind pers nu e
suparata intentionat,dar ca sa inteleaga celalalt ca am facut intimplator.
-intrebari de clarificare(nu sunt eficiente)
-compromisul-cea mai eficienta metoda
declansarea conflictului -are loc un incident,atacuri deschise asupra celuilalt.Confl trec din stare inchisa in una
deschisa,are loc un atac dur,dureros,relatiile se strica,indepartare reciproca,amenintari demonstrare fie fizicasau
mentala.
punctul culminantt-tensiunea cea mai inalta a conflictului,daca celelalte etape pot fi de lunga durata,atunci
aceasta etapa e de scurta durata.deoarece omul nu poate fi mult in stare de stres.
rezolvarea conflictului
etapa de lichidare a conflictului-persoanele nu se ataca,se stabilesc si se normalizeaza relatiile
consecintele(situatia post-conflictuala)-este de lungadurata,au loc diferite procese,relatiile devin si mai bune de
transformari ,reabilitari.

Dezacordul este primul pas care faciliteaz conflictul. El poate presupune puncte de vedere diferite, cu privire
la anumite aspecte care vizeaz modul de a fi sau de a gndi al persoanei. De asemenea, poate presupune i
simple nenelegeri i divergene minore.
Alimentarea dezacordului este denumit ca fiind cea de-a doua faz a conflictului. Ea implic intensificarea
dezacordului printr-o susinere exagerat a propriului punct de vedere i prin sublinierea accentuat a erorilor
din punctul de vedere susinut de partea cealalt. Comunicarea devine defectuoas, i genereaz astfel o
atmosfer tensionat care antreneaz frustrarea i ostilitatea reciproc.

7.Agresia si conflictele
Conflictul si agresia deseori sunt rostite impreuna.Daca vorbim de agresie atunci are loc un conflict si invers
daca vorbim despre conflict atunci are loc agresia.Deseori oamenii recurg laagresie intr-o situatie de
conflict,fiindca considera caecel mai bun mijloc de aparare.Agresia provine din latinescu ,,agredi,,
ceeaceinseamna a ataca.
Exista mai multe tipuri de agresie:
-ag. fizica,directa,activa(batai,omor...)
-ag. fizica activa indirecta(a ruga pe cineva sa loveasca persoana cu care ai conflictul)
-ag.fizica pasiva directa
-ag fizica pasiva indirecta
-ag. verbala activa indirecta(birfe)
-ag. verbala pasiva directa(refuzul de a vorbi)
-ag verbala pasiva indirecta(invinuirea unei persoane cu discutii false)
La fel agresia are si anumite functii:
e folosita p-u a obtine ceva ce e important p-u noi
ridicarea autoaprecierii
ca metoda de inlocuire a altor actiuni.
8Agresia si agresivitatea la elevi
Prin violen se nelege utilizarea puterii ori agresiunii fizice sau psihice sau psihice, fie ameninarea cu
acestea a unei alte persoane, grup sau comuniti (A.Rosan).
Violena are drept rezultat diverse grade de lezare a celuilalt, moartea, trauma psihologic, marginalizarea sau
excluderea dintr-un grup social.
n mediul colar violena se exprim prin agresiune verbal, excludere intenionat, intimidare, btaie,
hruire/abuz sexual i port arme. Acest tip de violen poate fi orientat mpotriva elevilor, a personalului
didactic, a reprezentanilor unei instituii i comuniti.
Violena colar afecteaz starea de sntate mentala, cauznd fric, anxietate, percepia nesiguranei.
Starea de sntate mental pozitiv include:
Un sens pozitiv al strii de bune;
Resurse individuale: stim de sine, deprinderi sociale, optimism, ncredere n sine i coerena;
Abilitatea de a iniia, dezvolta i susine relaii personale mutuale satisfctoare;
Abilitatea de coping (ajustare) n faa adversarilor;
Abilitatea de a raionaliza, nelege i dezbate cu colegii, adulii i instituiile sociale diversele motive care
legitimeaz violena.
Violena are efecte negative asupra sntii fizice i mentale, precum i asupra dezvoltrii sociale a elevilor.
Att victimele, ct si agresorii pot suferi diverse traume fizice sau chiar moartea. Violena are legtur cu o
serie de probleme psihice: traume, distres, afectarea ataamentului, diminuarea stimei de sine, etc. Tinerii
supui violenei prezint un comportament de risc ridicat asociat cu anxietate i neputin dobndit. Aceste
comportamente de risc includ: abuzul de substane, absenteismul colar sau exmatricularea , relaii sexuale
precoce, iar n unele cazuri sentimente de autoblamare i autoculpabilizare care pot genera un comportament
suicidar.(A.Rosan)
Violena poate deveni un cerc vicios: elevii care au fost agresai au tendina de a avea puini prieteni cu care s
poat comunica uor i adesea au sentimentul izolrii i al singurtii. Asemenea tineri simt incapacitatea lor
de a se angaja n situaii sociale, se simt neajutorai i incapabili s controleze propriul mediu. Acest fapt
determin diverse grade de marginalizare, punndu-l pe copil ntr-o ipostaz de confruntare personal cu
ceilali, ceea ce mpiedic formarea unor deprinderi sociale non-violente. Aceti elevi, la randul lor, au tendina
de a-i agresa pe ceilali.
Violena influenez n mod negativ educaia eficient. Elevii care sunt victime ale actelor violente absenteaz
de la coal, prezint probleme de concentrare, ntreaga lor dezvoltare cognitiv fiind afectat. Elevii expui
violenei colare fie refuz s frecventeze coala din cauza ameninrilor, fie poart la ei diverse arme pentru a
se apra. n multe cazuri elevii sunt exmatriculai din coal datorit numeroaselor acte de violen pe care le
comit. La nivelul corpului profesoral apare sindromul bourn out, stare de epuizare psihica ce apare ca rezultat
al confruntrii ndelungate cu probleme de disciplin, acte de violen, precum i cu ameninri de natur
agresiva din partea elevilor.
Profilul psihologic al elevului violent
Comportamentele agresive au o evoluie lent, deseori acestea se declaneaz dup o lung perioad de timp.
Agresivitatea, n ceea ce i privete pe elevi, se definete printr-o palet larg de comportamente, cum ar fi lipsa
cooperrii cu profesorii precum i un nivel sczut de autocontrol.
Comparativ cu colegii lor, elevii cu comportament agresiv prezint urmtoarele caracteristici:
Se ceart mai mult
Amenin
mbrncesc ali elevi mai des
De asemenea, elevii cu acest tip de comportament se mai pot identifica i prin urmtoarele aspecte:
Rspund obraznic adulilor cnd sunt mustrai
Se enerveaz rapid
Uneori argumentele lor sfresc n furie
Sunt lipsii de autocontrol
Reacioneaz negativ la critic
Sunt incapabili sa accepte ideile altora
Pe lng aceste caracteristici definitorii, aceti elevi prezint si o lips a controlului asupra dispoziiilor
(strilor) lor ceea ce i aduce n conflict cu ali elevi i cu adulii. n situaii de conflict ei nu sunt pregtii s
fac compromisuri i rspund necorespunztor reaciilor egalilor lor. Lipsa lor de cooperare n clas se
transform n imposibilitatea de a urma instruciunile i inabilitatea de a respecta cererile profesorilor. Aceti
elevi au dificulti n realizarea corect a temelor i continuitatea muncii n timp. Pe parcursul liceului abilitile
de cooperare ale acestor elevi scad, ei particip tot mai puin la munca de la coal, depun din ce n ce mai puin
efort pentru activitile colare. Elevii cu acest tip de comportament i pierd interesul pentru coal, iar actele
minore de agresivitate cresc odat cu vrsta (Loeber i Strouthemer-Loeber, 1998). Dac iniial tinerii se
angajeaz la agresiuni minore, n timp, acestea se transform n violen psihic i fizic.
Reactiile celorlalti la comportamentul violent
Deseori, n coal exista astfel de comportamente la elevi, fie fa de profesori, fie fa de colegi. Nu de puine
ori, consecinta unui astfel de comportament este etichetarea din partea profesorilor (de exemplu: ,,e obraznic,,)
i marginalizarea din partea colegilor. E important s fie identificate cile care duc la agresivitate, s
identificm factorii de risc relaionai unui astfel de comportament, pentru a putea anticipa riscurile dezvoltrii
unui comportament agresiv .
9.Cauzele agresiei la copii
Cauzele aparitiei agresivitatii la copil si adolescenti pot fi structurare pe mai multe niveluri pornind de la nivel
macro la nivel micro:
nivel social Conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor, care incep sa
se indoiasca de eficacitatea scolii. Si aceasta cu atat mai mult cu cat comunitatea nu ii asigura insertia
profesionala. Valorile traditionale promovate in scoala cunosc o degradare vizibila. Un mediu social in criza
afecteaza profund dezvoltarea adolescentului si a individului, in general. De asemenea, mass-media are un rol
covarsitor in crearea unor modele care nu sunt congruente cu dezvoltarea fireasca a copilului si adolescentului.
Primele pagini ale ziarelor afiseaza fotografii cel putin indecente. Pe tot acest fond, lipsa de credibilitate a
autoritatilor constituie un factor la fel de important in promovarea comportamentelor agresive in sensul in care
copiii si adolescentii tind sa sa creada ca faptele lor nu au consecinte.
nivelul interactiunilor profesor-elev Elevii in general se deschid in fata unui profesor pe care il simt
apropiat, se inhiba atunci cand cadrul didactic manifesta autoritarism fata de cei cu rezultate slabe la invatatura,
isi reprima furia atunci cand li se face o nedreptate sau sunt etichetati ca fiind elevi problema, creandu-se astfel
o ruptura intre membrii colectivului clasei, devin indiferenti atunci cand sunt tratati cu indiferenta. Violenta
psihologica repetata indreptata impotriva elevilor, poate duce la aparitia sentimentului de frustrare, care se poate
generaliza determinand o schimbare a atitudinii fata de profesor si fata de activitatea scolara in general. Sunt
elevi care sufera ca urmare a unor judecati negative ale unor profesori, judecati care vin sa intareasca propriul
lor sentiment de indoiala, de descurajare, de lipsa de incredere in fortele proprii. Acest dispret odata interiorizat,
poate antrena un ansamblu de reactii comportamentale: lipsa de comunicare, pasivitate la lectie, indiferenta sau
perturbarea lectiei, aparitia unor atitudini ostile, provocatoare. In general, dascalii se implica in aplanarea
conflictelor, poarta discutii cu cei care au generat situatia, cer sprijinul parintilor, iar atunci cand situatia o cere
se recurge la mijloace de constrangere in urma consultarii consiliului profesoral: avertizare scrisa, scaderea
notei la purtare, iar in situatii mai grave, exmatricularea. Dirigintii se implica in mod activ in viata clasei,
tratand in timpul orelor diferite teme de importanta pentru acestia, ca devianta scolara, managementul
conflictelor etc.
nivelul anturajului Multe dintre comportamentele agresive tind sa se manifeste in anturaj, prin imitatie
sau pe baza consumului de alcool, droguri. Un alt aspect de luat in seama este afirmarea masculinitatii, iar prin
acest aspect subliniem o data in plus si ca baietii manifesta agresivitate fizica in proportie mai mare decat fetele.
Cele mai frecvente incidente au loc in timpul pauzelor si dupa ore seara.
nivelul familial relatia cu familia poate reprezenta un factor declansator a comportamentului agresiv. In
familiile in care exista copii cu probleme comportamentale, parintii au adesea sentimentul ca trebuie sa ii
ameninte, sa ii pedepseasca mereu, ca traiesc evenimente predominant negative si ca abia impartasesc momente
placute. Copiii se simt adesea la fel, au sentimentul ca parintii se cearta cu ei mereu si sunt nemultumiti. Acest
dezechilibru intre experientele pozitive si negative duce la formarea unor expectante negative atat in ceea ce ii
priveste pe parinti, cat si pe copii. Atentia parintilor si a copilului se centreaza asupra evenimentelor negative,
desi experientele pozitive au loc in continuare, ele abia mai sunt percepute. O interventie optima este aceea de a
orienta, in mod constient, atentia asupra evenimentelor pozitive, deoarece acestea trebuie evidentiate mai mult
decat cele negative. Pe de alta parte, si familiile hiperpermisive pot crea copii sau adolescenti agresivi
promovand lipsa de limite si cenzuri.
nivelul individual se presupune ca agresivitatea este partial transmisibila genetic, iar daca nu se transmite
genetic, macar prin patternurile educationale. Se cunoaste faptul ca datorita principiului multi dintre copiii
infractorilor ajung la randul lor infractori. De asemenea, modificarile hormonale specifice varstei sunt un factor
determinant in exacerbaarea agresivitatii la copii si adolescenti. La toate acestea se adauga si componentele
individuale privind rezistenta la frustrare, stima de sine, autocontrolul.
10.Agresivitatea la diferite virste
Modurile de manifestare ale agresivitatii pot fi foarte diferite.Accesele de furie pot apare de foarte timpuriu,
chiar de la 1-3 ani, cand pot aparea eliberari necontrolate a energiei acumulate (lovituri, muscaturi), pe
neasteptate, care dureaza putin. Pe masura ce copiii cresc, izbucnirile sunt mai rare si mai putin violente, mai
mult verbalzate si mai simbolice.In schimb, cand se asociaza cu alti copii accesele de suparare se pot
intensifica din nou pentru orice nemultumire aparuta pe terenul de joaca sau la scoala. Asta se intampla in
special la copiii care nu se pot exprima bine si vor sa se faca intelesi, la copiii mai bolnaviciosi care se supara
mai repede decat cei sanatosi, sau chiar datorita foamei, fiindca scade glicemia si copiii devin mai iritabili.Alti
copii sunt agresivi pentru ca au un prag de toleranta mai scazut la nemultumiri sau nu pot sa isi controleze
foarte bine sentimentele mai intense, ca de exemplu mania. (Kuzma,2007).Crize de agresivitate apar si
atunci cand parintii exagereaza cu importanta pe care o dau copilului incepand de la o varsta mica, rasfatandu-l,
fara sa stabileasca limite in comportament.
11.Corectarea agresivitatii la elevi
In activitatea de corectie a comportamentului agresiv,accentul trebuie de pus nu pe singura gresi dar si pe
cauzele care le provoaca.Psihologii propun de a lucra cu constiinta omului,de a forma o autopreciere
adecvata,copilul trebuie sa creasca increzut in sine.Exista mai multe metode de corectie a comportamentului
agresiv.
Metode nespecifice,,regula de aur ale pedagogiei,,
-1,,sa nu fixam atentia asupra comportamentului nedorit al copilului si sa nu devenim singuri agresivi,,
-2,observati fiecare miscare pozitiva
-sa nu observam comportamentul neplacut.
Metode specifice
artterapia
-sasi murdareasca miinile cu vopsea si sa murdareasca o foaie(agresivitatea)
ludoterapia
-imiterea unui animal(agitatie)
-imiterea unui comportament vesel(agresia)
-Lucram si cu parintii in vederea limitarii si controlului mass media
-Discutia cu copilul cind vede sau vizioneaza un comportament neadecvat.
12.Prognozarea conflictului
Prognozarea-lucru cu conflictul ce poate fi posibil
Acest lucru e posibil atunci cind noi monotorizam in permanenta situatia in clasa(relatiile,climatul)
monotorizarea=colectarea informatiei,urmarirea permanenta a ceva ce se intimpla.
In procesulde prognozare,intimpinam greutati.Piedica aceasta are caracter psihologic p-u ca fiecare tinde sa fie
liber
Caracterul moral-etic-nu e bine sa intri in viata altcuiva'
ex: eu cred caasta asface,,dar tu decizi,,
caracterul juridic-legea ocroteste libertatea omului.

13.Strategii de preintimpinare a conflictelor

1.LICHIDAREA CAUZELOR ce pot crea conflictul
2.invitam in calitateade arbitru sau mediator o persoana neutra ce nu are nici un interes personal pe care noi
suntem gata sal ascultam,,cum hotarasti tu asa va fi..,,
3.folosirea metodelor pedagogice,de convingere,convingereaca o persoana sacedeze.
4. Determina-i sa-si gaseasca singuri solutiile
14.Principii de preintimpinare a conflictelor
p obiectivitatii
atingerea consensului
s1 s2----sa aratam ca mai multe lucruri ii unesc decit ii despart.Punctele comune
p tolerantei-acceptarea pasnica a diferentelor care exista intre oamnei
p realizarii atentiei deosebite.-prin contactul vizual sa observam schimbarile in comportamentul omului
15.Metode de preintimpinare a conflictelor
a) m comunicative
-de cunoastere a emotiilor propriisi a altora,posibilitatea de a le exprima si a le meni
bucurie,extaz,acceptare,interes,optimizare...
Pentru a invata copilul sasi numeasca emotia care o simte ,noi trebuie sal ajutam
,,simt ca esti...,,
,,vad ca te simti...,,
Metoda ,,oglinda emotiilor,,
la maturi deja aceata metoda nu functioneaza.Maturii trebuie sa stie sasi numeasca emotiile pe care le
au,folosind formula:
,,eu foarte mult am retrait si mam speriat cind te asteptam..,,
Formula: eu am .......(emotia) cind tu.....(explicam comportamentul),fiindca....(temerile) as vrea....(indicarea
comportamentului dorit).
-de preintimpinare si eliminare a emotiilor negative(proprii si a altora)
emotiile negative adesea sunt cauza conflictelor de aceea este necesar de a le controla si a le elibera..La nivel
biologic omul are un mecanism care il apara de aceste emotii.Fiecare omu se elibereazade emotii in felul
sau.unii fac din orice tragedie ,altii fac exercitii(alearga,erobica...)
P-u a controla propriile emotii trebuie sa inspiram si sa expiram adinc,sa evitam reactiile in 5 sec
Ca sa nu ne incarcam cu emotiile negative ale altora trebuie sa facem exercitii precum:
-ne imaginam ca intre tine sipersoana cealaltae un perete mare si gros din sticla(eu il vad darnul aud)
-sau la fel in aceiasi ipostaza insa cuvintele vin si cad jos
Atunci cind in clasa copiii nu asculta profesorul ,nu sunt atenti,profesorul poate faceo pauza in vorbire sau sa
vorbeascamai incet.
Foarte bine ajuta la eliminarea emotiilor altora,ascultarea.
-intrebari folosim,,ce folos am din asta?,,ce am de cistigat?.
-cultura comunicarii
daca vrem sa preintimpinamun conflict nimic nu e mai simplu decit o simpla comunicare.In acest contact este
bine ca sa ne controlam,sa ne adresam cu stima,nu ne coborim la nivelul unui om needucat,cind incepem sa
vorbim vorbimde emotiile proprii,dacael incepe sa vorbeasca ii oferim posibilitatea sa vorbiasca,nui punem
intrebari,nul oprim.Dupa ce am terminat facem o pauza.dupa aceasta pauza incepem sa ne spunem ceva placut.
Reguli de aur in comunicare:
-reactii feedback
-climat tolerant
-ultimele 5 min sunt pentru concluzii
b) social-psihologice
formularea perspectivelor:
-de scurta durataa(miine,poimine)
-medie(oluna)
-de lunga durata(2-3 ani)
Perspectiva creaza o atmosfera de bucurie,de satisfacere.
c) organizarea corecta a activitatii
regimul normal in activitatea sc,clasei,daca nu e respectat provoaca situatii de conflict.
d) informationale
situatia de conflict poate fi prevenita daca noi vom monotoriza in permanenta situatia in
clasa,sc,familie.Dirigintele trebuie sa fie la curent cu tot ce se petrece in clasa,acesta ne da posibilitatea sa
intervenim,cind apar tensiuni.Cu cit mai multe surse de informatie avem cu atit mai multa informatie
prelucram,analizam si putem lua decizii la timp
16.MODALITI DE PREVENIRE A CONFLICTULUI PRIN COMUNICARE A.
Stoica-Constantin consider c o comunicare preventiv pentru conflict are n vedere att modalitile
de iniiere a dialogului, ct i cele de desfurare a acestuia.
A. Iniierea dialogului Cteva dintre regulile concrete de iniiere a dialogului sunt:
- alegerea ca tem a situaiei date, n care v aflai amndoi;
- vorbii despre cealalt persoan, nu vorbii despre dumneavoastr. Formulele de
deschidere care se refer la persoana vorbitorului, rareori reuesc s nchege o conversaie. S nu oferim
informaii despre noi nine fr s ne fie pus o ntrebare n acest sens;
- evitai deschiderile negative- critici, lamentri, observaii acide care nu i ncurajeaz pe ceilali s stea
de vorb cu noi;
- evitai ntrebrile prea deschise: Ce ai mai fcut n ultima vreme? Povestete-mi despre tine. Ce mai e
nou? Acestea cer un efort prea mare i un timp prea ndelungat pentru a li se rspunde, ceea ce-i determin
pe muli s renune chiar i la ncercarea de a face acest efort;
- autodezvluirea (furnizarea de informaii despre propria persoan). Oamenii cu care facem cunotin
vor s afle i ei cte ceva despre noi: cum vedem lumea, interesele, valorile noastre, unde locuim. Acest
proces este unul simetric, vom arta interes pentru cellalt, punndu-i ntrebri. Vom lega apoi
rspunsurile lui de propria noastr persoan. Autodezluirea i evoluia relaiilor de prietenie i a relaiilor
intime sunt dou fenomene care se alimenteaz reciproc.
- regula primelor 10 secunde. Modul n care v prezentai n primele 10 secunde i autopercepia
performanei sunt foarte importante n deciderea succesului aciunii, printr-o rapid acordare a tonalitii,
ritmului vorbirii, expresiei feei, etc.
B. Desfurarea dialogului
- folosirea predilect a ntrebrilor deschise, dar nu vagi, excesiv de deschise. ntrebrile deschise sunt de
tipul: Cum? De ce? n ce fel?
- ncurajri mrunte de tipul: neleg, A, da?, Chiar aa? Mai spunei-mi ceva despre asta.
- podurilepunile ajut la fluidizarea conversaiei cu cineva care rspunde eliptic. Ele sunt formule ca:
Vrei s spunei c? De exemplu..., i ce-i cu asta? - meninerea unei duble perspective. Aceasta nseamn
s ne gndim nu numai la ceea ce vrem noi s spunem i s aflm, ci i la ceea ce l intereseaz pe cellalt.
- a vorbi despre persoana celuilalt. Cei din jur ne plac sau nu n funcie de priceperea noastr de a pune
ntrebri despre subiectul lor numrul unu, propria persoan.
- folosirea posesivului al meu, pentru a sugera implicarea emoional a vorbitorului fa de obiectul
comunicrii: mama mea n loc de mama, ara mea, n loc de Romnia;
 - valorificarea informaiilor care nu au fost solicitate, prin care se poate obine o varietate de informaii; -
nclinarea capului. Micarea aprobativ din cap are efecte benefice asupra ambilor nterlocutori
- cum s rspundem la critici,fr a-l jigni pe cellalt.
Principii comunicative necesare n prevenirea conflictului Cele mai importante principii i atitudini
comunicative pentru prevenia i rezolvarea conflictului prin dialog:
1. Acceptarea comunicrii. Comunicarea nseamn mprtirea propriilor triri, efortul de a le cunoate i
nelege pe ale celuilalt i cooperarea n gsirea unei soluii reciproc avantajoase.
2. Prezentarea preocuprilor cuiva nu nseamn i rezolvarea unor probleme.
3. Voina, hotrrea de a-l nelege pe cellalt sau de a se face corect neles, implicarea i concentrarea tuturor
eforturilor n rolul de jucat n comunicarea respectiv, de asculttor sau de vorbitor, reprezint atitudinea care
st la baza unei bune comunicri. O comunicare eficient se poate nva. Dar atunci cnd atitudinea unei
persoane nu este propice bunei comunicri, comportamentele nu o ajut.
4. Alegerea momentului. Momentul potrivit este important, de asemenea alocarea timpului necesar pentru
rezolvarea conflictului.
5. Tolerana bilateral. Tolerana fa de dificultatea oamenilor de a comunica (inclusiv a noastr nine) este
important. n acest sens, trebuie s existe: a) ateptri realiste fa de comunicare; b) dreptul la opinii,
probleme i exprimarea lor; c) curaj s comunici clar ntr-un conflict i s i prezini mesajul cu putere, dar
respectuos; d) dreptul la reacie emoional spontan; e) dreptul la inconsecven.
6. Claritatea mesajului, care presupune mulare pe stilul celorlai de comunicare.
7. Evitarea atacului la persoan, care transform rezultatul neconvenabil al unui comportament al celuilalt ntr-
un atac la persoan.
8. Interactivitatea dialogului prin feedback bilateral, ajutor reciproc i cooperare versus competiie
17. capacitatea de verbalizare a emotiilor-conditii de preintimpinare a conflictelor
Una din definiiile afectivitii spune ca aceasta este o sum de triri psihice subiective - emoii,
dispoziii, sentimente i pasiuni - care reflect relaiile omului cu lumea nconjuratoare i care dau
coloratura, substana a tot ceeea ce gndim i facem.
Afectivitatea este o component de baz a psihicului uman, neexistnd practic vreun proces psihic, Am
putea spune c procesele mentale interioare dar i comportamentele sunt determinate de triri afective
i/sau declaneaz emoii, sentimente, dispoziii sau pasiuni.
Rolul afectivitii n activitatea uman este acela de a pune omul n acord cu situaia, de a regla i
adapta conduita uman la interactiunea cu mediul, dar i de a exprima nevoile, trebuinele individului sau
de a susine energetic diverse aciuni (comportamente).
Dup Ana Stoica-Constantin (2004), procesele afective asociate conflictelor pot avea mai multe funcii:
- Afectivitatea poate deveni cauz a conflictului - strile de furie, nemulumire, nedreptate, frustrare, se
pot manifesta nafar sub forma acuzelor, atacurilor direcionate ctre cei din jur, indiferent dac exista
sau nu la mijloc i nite lucruri concrete pe care persoanele s se certe.
- Aa cum am vzut mai sus, strile noastre afective pot susine energetic activitile noastre. Oamenii
fac tot felul de lucruri mnai de simmintele lor. Ele pot alimenta ncpnarea, puterea, curajul,
astfel nct cineva poate s persiste n conflict sau dimpotriv s se grabeasc n rezolvarea lui.
- Emoiile noastre pot constitui i un mecanism de stingere a conflictului. Uneori ne simim bine,
eliberai, atunci cnd ne spunem oful, cand ne "vrsm nervii". Sentimentul de satisfacie c am spus
ce aveam de spus poate stinge conflictul. Dar stingerea conflictului se poate obine i dac
recompensm pozitiv (printr-un zmbet, un gest, sau un ton mai cald al vocii) sentimentele pozitive ale
celuilalt participant la conflict.
- Tririle noastre afective pot fi i un indicator sau un simptom ori al unui conflict interior, ori al
conflictului trit poate de partenerul de discuie. Orice conflict (interior sau exterior) provoac diverse
emoii celor implicai, iar faptul de a avea prezente aceste emoii sunt un indiciu asupra faptului c
persoana traiete un conflict.
- O alt funcie a proceselor afective n conflicte este aceea de indicator al importane i lucrurilor
ntmplate, discutate pentru cei implicai. Avem tendina, normal i natural dealtfel, ca atunci cnd
ne confruntm cu lucruri importante s ne i implicm emoional, i cu ct importana este mai mare
cu att intensitatea emoiilor este mai mare.
Se poate intui c n conflicte particip tot felul de emoii, fie ele pozitive sau negative.
Emoiile negative (nencrederea, furia, tema, ruinea, etc.), mai ales dac sunt necunoscute, neascultate,
nevalidate de cealalt baricad (ceea ce poate provoca ofens), pot duce la blocaje n mpcare chiar dac
problema are rezolvare, partea advers refuznd continuu orice propunere.
18. gestionarea emotiilor prevenirea conflicteor
Oamenii care sunt sanatosi emotional pot mentine controlul gandurilor, sentimentelor si al
comportamentului lor. Acestia au o parere buna despre ei insisi si au relatii bune cu ceilalti, pot vedea
lucrurile in perspectiva.
Pentru gestionarea emotiilor pe perioada desfasurarii conflictului este indicat ca partenerii sa transmita intr-un
mod liber si direct ce simt in acel moment: nu ma simt bine cand tu nu ai incredere in mine, sau ma simt
singura atunci cand nu ma sustii in privinta deciziei pe care vreau sa o iau etc. efectul ei fiind cel de eliminare
a tensiunii, fapt care poate duce la aplanarea conflictului. Un alt aspect foarte important atunci cand suntem in
conflict este sa ne centram pe acum si aici, adica, nu aducem reprosuri sau amintim de conflictele din trecut
care deja au fost rezolvate:
- Invatati sa va exprimati sentimentele in mod adecvat. Este important sa lasati oamenii sa se apropie de dvs.
cand sunteti suparati. Neexprimarea sentimentelor de tristete sau furie va va solicita inutil, consumandu-va
multa energie.
- Ganditi-va inainte de a actiona. Emotiile pot fi puternice. Dar inainte de a va lasa dus de acestea si de a spune
sau face ceva ce ati putea regreta, incercati sa va stapaniti si sa va ganditi la consecinte.
19. Cultura comunicrii- condiie de preitimpinare a conflictului.
daca vrem sa preintimpinamun conflict nimic nu e mai simplu decit o simpla comunicare.Daca vorbim de starea
propirii de starea emotiilor proprii. Daca in discutii celalat vb primul il dam posibilitatea sa vb nu il intrerupem.
Dupa ce el a teminat face o pauza, propuneti sa va asezati si va apropiati. Dupa aceasta vorbim ceva placut,
vorbim cev de emotii proprii apoi trecem la fapte. Recunoasterea popria vina, recunoastem corectitudinea
celuilat apoi aratati curiozitatea de a rezolva problema data. Aratati ce doresti ce va uneste ca aveti incredere in
celalalt, calitatile bune. La sfirsit se ajunge la o decizie sau o concluzie anumita.
Reguli de aur in comunicare:
- vb cu omul in limbajul cunoscut de om
-reactii feedback
-climat tolerant discutia dureaza 30-40 min
- nu spune altuia ce te supara pe tine
-ultimele 5 min sunt pentru concluzii. Concluzionarea comunicarii aratam ca suntem multumiti de discutii.
Esturi de impacare verbale, nonverbal. Prin care noi demonstram dorinta de apreveni conflictul( scuze, cind
persoana propune sa ajunga in compromise, imi pare rau de aceea ce sa intimpalt in trecut, da tu ai dreptate,
daca vb dda emotiile proprii. Gesturi conflictuale care provoaca conflictul( observatii incorecte, aminitarea,
ordinile, poreclele, tu esti dator, cuvinte de linistire, refuzul de a discuta situatia, povatuirea, lauda de sine,
lingusirea, deseori spunind fa aceasta. Critica, ascultarea active.
20 PRINCIPII de solutionarea CONFLICTULUI
1. P. tolerantei.
2. P. rezolvarii neamintate- a aparut conflictul il rezolvam nu asteptam sa se fie problema mai mare.
3. Rezolvarea cit mai rapida a conflictului.
4. Principiul intelegerii consecintelor psihologice a conflictului.
5. Principiul responsabilitatiilor ambilor parteneri care participa in conflict
6. Principiul neutralitati.
Concluziile lui Axelrod:
Nu fiti primul care nu coopereaza, care da bir cu fugitii.
Fiti "dragut".
Aveti grija ca att cooperarea, ct si abandonul sa fie n raport de reciprocitate.
Dati rspunsuri masurate, pentru a asigura reciprocitatea.
Nu va lasati exploatat.
Fiti "iertator" - nu fiti invidios; jocul n sine conteaza.
Nu faceti pe desteptul! Nu complicati si nu simplificati problemele
21. Metode de soluionare a conflictelor.
n literatura de specialitate gsim urmtoarele elemente centrate pe soluionarea conflictelor:
1. Trebuie s cunoatei tipul de conflict n care suntei implicat. Diferite tipuri de
 conflict necesit tipuri diferite de strategii i tactici.
2. Trebuie s contientizai cauzele i consecinele violenei i ale alternativelor
la violen chiar atunci cnd suntei foarte nervoi. Violena nate violen. Dac vei ctiga" o disput
prin violen cellalt va ncerca s v-o plteasc" n alt mod. nva
alternativele violenei n abordarea conflictului.

3. Trebuie s nfruntai conflictul mai degrab dect s-1 evitai.

4. Respect-te pe tine i interesele tale, respect-1 pe cellalt i interesele sale.
5. Evitai etnocentrismul; nelegei i acceptai realitatea diferenelor culturale.
6. Facei diferen clar ntre interese" i poziii". Poziiile pot fi opuse,
dar interesele pot s nu fie opuse (Fisher & Ury, citat).
7. Cercetai-v interesele proprii i pe cele ale celuilalt pentru a identifica interesele
comune i compatibile pe care le avei.
8. Definii interesele conflictuale drept o problem reciproc ce urmeaz s fie rezolvat prin
cooperare.
9. Atunci cnd comunicai cu cellalt ascultai cu atenie i vorbii n aa fel nct s fii nelei;
este necesar ncercarea activ de a v pune n locul celuilalt i de a verifica mereu dac
reuii s-o facei cu succes.
10. Fii atent la tendinele naturale spre subiectivitate; percepii eronate; judeci greite
i gndire stereotipic care apar de obicei la unul i la cellalt n timpul conflictului aprins.
11. Dezvoltai-v abiliti de a aborda conflicte grele, astfel nct s nu fii neajutorai
sau disputai atunci cnd v confruntai cu cei care nu vor s se angajeze ntr-o soluionare
constructiv sau cei care folosesc iretlicuri.
12. Trebuie s v cunoatei pe voi niv i s v cunoatei reaciile tipice la diferite feluri
de conflict.

Jina G. Scott [Scott J.G. 1991] propune alte tipuri de strategii:

- concurena
- eschivare
- adaptare
- colaborare
- compromis
n conformitate cu aceti doi factori C.Thomas evideniaz urmtoarele strategii de soluionarea
conflictelor:

1. Confruntarea - urmrirea propriilor scopuri, neinnd cont de nevoile celuilalt, dominare, folosirea
diferitor metode pentru tensionarea oponentului (inclusiv psihologici). Persoana care alege aceast
strategie percepe situaia ca victorie sau nfrngere, ocup o poziie ferm fixat.
2. Evitare subiectul nu ea nici o atitudine fa de conflict, el nu-i urmrete interesele, nici pe ale
celorlali, se struie s nu ia nici o responsabilitate asupra sa, nu acord atenie contradiciilor,
consider conflictul ca ceva absurd.
3. Colaborare aciunile de obicei sunt orientate spre cutarea unei soluii care ar satisface interesele
att unei din pri ct i ai celeilalte. Persoana care alegea aceast strategie, opteaz pentru o discuie
care ar duce la o hotrre adecvat.
4. Acomodare - individul i neglijeaz propriile interese pentru a le satisface pentru ale celuilalt, acesta
este prototipul sacrificiului de sine. Persoana este de acord cu toate propunerile, preteniile,
nvinuirile, tinde s-l susin pe altul s nu-i ating sentimentele.
5. Compromisul scopul este de a gsi o soluie rapid, reciproc avantajoas sau s satisfac parial
ambele pri.

22. Rezolvarea conflictelor ( dup D. apiro)

CONFLICTUL
,,ARBORELE LUI SAPIRO
Conflictul n viziunea lui Daniel Sapiro este asociat cu un arbore. Fiecare parte a lui reprezint o parte
componenta a conflictului:
o SOLUL - mediile sociale n care izbucnesc conflicte
o RDCINA - cauzele conflictului
o TULPINA - prile implicate
o SCORBURA - problema clar a conflictelor
o RAMURILE - efectele pentru cei din jur
o FRUNZELE - aciunile concrete ale personajelor implicate
o FRUCTUL - soluia rezolvrii conflictului
Surse ale conflictelor:
Cele mai multe conflicte sunt legate de aceste ase surse ale conflictului:
1. Nevoile fundamentale sunt satisfcute de acele lucruri de care avem nevoie ca s supravieuim, precum
alimentele, apa i aerul
2. Valorile diferite exist cnd oamenii mprtsesc credine diferite. De exemplu oamenii aparinnd unor
religii diferite pot avea valori diferite
3. Percepii diferite exist atunci cnd oamenii vd sau gndesc diferit un anumit lucru. De exemplu doi
oameni se pot certa pentru c nu se pot pune de acord ce fel de culoare are cmasa cuiva. De fapt, se poate
ntmpla ca ei s perceap culoarea diferit.
4. Interesele diferite apar cnd oamenii au preocupri diferite. De exemplu, doi elevi s-ar putea certa pentri c
nu se pot hotr dac mearg la un film sau la o petrecere.
5. Resursele limitate se refer la cantitatea limitat n care se gsesc diferite lucruri. Nu suntem cu toii bogai
n lume deoarecebanii sunt o resurs limitat.
6. Nevoile psihologice sunt sunt satisfcute cnd avem stri precum: ne simim capabili, responsabili,
acceptai, importani si sntoi. de exemplu cu toii avem nevoia de a fi iubii.

Identificarea rapida a conflictelor este important, pentru a evita dezvoltarea situaiilor tensio-nante ntre
indivizi.
CONCLUZIA
Orice mr care nu este mncat la timp, cade, i din seminele lui ia natere un nou pom. Aa i orice
conflict care nu este rezolvat la timp servete premisa pentru naterea altui conflict.
23. Preintimpinarea conflictul prin metoda social-psihologica:
1. Formularea perspectivelor ( scurta durata, medie, lunga). Perspectiva creaza o atmosfera de bucurie de
satisfacie in asteptarea unor evenimente. In jurul acestor evenimente se porneste diverse discui. Aceasta
situatie uneste si aparitia conflictelor este putin probabila.
2. Metode folosite in trininguri psihologice
3. Organizarea corecta a activitatilor . Lipsa regimului normal in activitatea scolii, clasei provoaca situatii de
conflict. Respectarea normelor discipline, preintimpin situatii de conflict.
4. Metode informationale. Monitorizarea: conflictelor poate fi preveniteprin monitorizarea lor in scoala familie.
Dirijintele trebuie sa fie la current cu totul ce trebuie sa fie in clasa, dar posibilitatea de a intervene atunci cind
apar tensiuni, probleme. Cu atit mai mult informatii preluam analizam si putem lua anumite decizii la timp.
24. Organizarea eficienta a activitatii- mijloc de preintampinare a conflictelor
25. Informarea ca mijloc de preintimpinarea a conflictelor.
26. Convorbirea ca mijloc de preintimpinare a conflictelor
27. Gesturi de impacare ca mijloc de preintimpinare a conflictelor
28. Ascultarea active ca mijloc de preintimipinare a conflictelor.