RECOMANDARE PRIVIND PROTECTIA IN CAZ DE SEISM MAJOR!!!!!

Raspunsuri la Intrebari

In aceasta pagina este prezentata opinia specialistilor referitoare la protectia in caz de seism. O alta opinie demonstreaza o modalitate de protectie noua in domeniu si este prezerntata in pagina: " triunghiul vietii ". Din recomandarile pe care le facem se pot trage concluzii care ne pot ajuta in viitor. Acestea sunt doar cateva din opiniile care ne-am gandit sau ne vom gandi in viitor. ulte intrebari vin gandindu-ne la cutremurele pe care le-am simtit sau cunoscand riscul seismic local. Incercam sa oferim cadrelor didactice si personalului cu responsabilitati tehnicoadministrative! cunostinte generale si specifice privind seismele si efectele lor asupra dotarilor si activitatilor din sistemul de invatamant! in vederea asigurarii protectiei in caz de cutremur si educatiei pentru pregatirea antiseismica a categoriilor de populatie implicate in procesul instructiv-educativ. Aceste reguli de baza privitoare la protectia antiseismica sunt in deplina concordanta cu programele si reglementarile in vigoare legate de procesul de invatamant! oferind informatii de natura tehnico-stiintifica si sugerand masuri de protectie arhitecturalconstructiva! personala sau de grup! care sa reduca sau sa previna efectele secundare ale cutremurelor. "unostintele prezentate sunt corelate cu materialele deja difuzate prin organizatiile de Aparare "ivila in rindul locuitorilor din zonele seismice sub forma unor afise! pliante! brosuri ce cuprind reguli de baza de protectie si comportare rationala in caz de cutremur. #e baza e$perientei romanesti si internationale in domeniu! se considera ca informatiile cuprinse in te$t vor contribui in mare masura la reducerea sau evitarea unor pierderi de vieti si raniri in unitatile de invatamant! a panicii! zvonurilor si dereglarilor procesului de invatamant! ceea ce va contribui la reducerea perioadei de revenire la normal dupa seisme puternice. %ectiunea privind instruirea cadrelor didactice este elaborata de Institutul de "ercetari in "onstructii si &conomia "onstructiilor-I'"&R" si #ROD (% %.A.! sub coordonarea %ectorului pentru (rbanism si Amenajarea )eritoriului din cadrul inisterului *ucrarilor #ublice si Amenajarii )eritoriului- *#A)!in cadrul programului de educare a populatiei pentru pregatirea antiseismica.

REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR 1. CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI, ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? Aceste recomandari se adreseaza in principal cadrelor didactice! de conducere si personalului tehnic-administrativ din institutii! urmand a fi concretizate in sarcini de serviciu judicios distribuite. &ste util insa ca si elevii! studentii si restul populatiei sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind! spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele: Identificati mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre! mese! paturi! locuri circulante! ce pot cadea peste acestea! inlocuiti-le cu altele mai usoare! fi$ati-le contra detasarii sau mutati-le astfel incat sa nu va pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere +lampi grele! tablouri! oglinzi! vaze! bo$e! acvarii! material didactic! calculatoare! dulapuri! rafturi! etajere! etc.,. Asigurati piesele de mobilier grele! zvelte! suprapuse si inalte intre ele! si prin prindere de un perete! grinda solida! mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc. Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare! spre a nu le bloca prin deplasari! la seisme. Amplasati obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur! iar vasele mari pentru chimicale si combustibili! in dulapuri in care sa nu se poata rasturna! in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu e$ista pericol de comunicare si incendiu. *imitati deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur! racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze! sau sa se scurga combustibili! apa! chimicale etc. -erificati periodic tavanele! podul! acoperisul! balcoanele! cornisele! calcanele! terasa si invelitoarea! astfel incat la seisme sa nu cada caramizi! placaje! tencuieli! ornamente! tigle! jardiniere asupra intrarilor! asupra aleilor inconjuratoare! strazilor sau la vecini. #rocedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata! inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor. "onsultati un specialist in structuri de rezistenta! cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali! spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti. &ste recomandabil sa aveti in spatiile comune e$tinctoare! amplasate in locuri cunoscute si accesibile! langa surse potentiale de incendiu si sa stiti cum sa le utilizati! conform normelor #%I. &ste util sa aveti depozitate grupat! intr-un loc cunoscut! o rezerva speciala de alimente uscate si conserve! apa de baut! o trusa de prim ajutor cu medicamente! lanterne! un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. pentru . zile. Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii! astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente. Retineti locul de amplasare al comutatoarelor! sigurantelor! robinetelor generale si locale pentru electricitate! apa si gaze si modul lor de manevrare! astfel incat la nevoie! dupa

seism! sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta +inchidere/deschidere,. #astrati la indemana truse de scule adecvate. Informati-va despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind: - evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii0 - reparatiile si consolidarile necesare0 - proiectarea si e$ecutarea lucrarilor necesare0 - asigurarea pentru daune seismice! forme si ta$e necesare. 'u uitati ca timpul actioneaza si asupra cladirilor proiectate si e$ecutate spre a rezista la seisme si ca viata dvs. depinde de masurile luate1 Adresati-va numai institutiilor autorizate in acest scop! respectand prevederile si termenele legale! mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati. %emnalati celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control! intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii! ziduri! acoperisuri! calcane! cornise! cosuri de fum! repararea si ancorarea cu tiranti. Recomandati cadrelor didactice! personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii! cartierului si imprejurimilor locuintei! ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa! avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza: -"aderea unor elemente de constructie nestructurale +ziduri! caramizi! tencuieli! placaje! ornamente! cosuri de fum! cornise! parapeti! etc.,0 -%pargerea si caderea unor geamuri! in special la cladirile inalte0 -"aderea unor obiecte! mobilier! etc.0 -"aderea unor stalpi si linii electrice0 -Incendii rezultand din scurt circuite! conducte de gaze rupte! rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit! etc. -Alunecari de terenuri! avalanse in zona muntoasa! lichefierea unor terenuri nisipoase. Obisnuiti-va sa va ganditi la protectie si atunci cand va aflati in alta situatie +in concediu! in alta localitate! la spectacole! in vizita! etc.,. Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. "onsultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii. &$plicati anticipat adultilor si minorilor modalitatile de autoprotectie in caz de cutremur si recomandati e$ersarea periodica! ordonata! a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant. In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile! se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta. De e$emplu! elevii pot fi solicitati sa e$ecute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent +grinda! toc de usa,! spre a controla vizual si prin sfaturi! inspirand curaj. #ot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective. &$plicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic! dar aceasta se va efectua in liniste! ordonat! fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere! dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele +hazardurile, de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior. &fectuati periodic e$ercitii de evacuare controlata din diferite spatii! in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor. 2. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC?

Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intr-o cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator! pe durata calatoriilor zilnice! sau in locuri publice. (tilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii. #astrati-va calmul! nu intrati in panica! linistiti-i si pe ceilalti! protejati copiii! batranii si femeile. 'u va speriati de zgomotele din jur. #reveniti tendintele de a se parasi sala de clasa! de curs! laboratorul! locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari! in aglomeratie si panica! conducand la accidente nedorite. Daca va aflati in fata unei cladiri! ramaneti departe de aceasta! feriti-va de tencuieli! caramizi! cosuri! parapete! cornise! geamuri! care de obicei se pot prabusi in strada. Daca va aflati inauntru ramaneti acolo! departe de ferestre care se pot sparge! stati inspre centrul cladirii! langa un perete structural rezistent. #rotejati-va sub o grinda! toc de usa solid! birou! masa! iar copiii sub bancile din clasa sau mese! care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi! obiecte! mobile suprapuse! tencuieli ornamentale etc. +"onsultati anticipat! in masura posibilitatilor! un specialist in structuri de rezistenta !spre a cunoaste care sunt elementele rezistente,. %prijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii! spre a va asigura stabilitatea. In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea! va puteti proteja stand la podea langa un perete solid! ghemuit pe genunchi si coate! cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul +ceafa,! iar cu antebratele pe lateral! fata. #rofesorii vor indica elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si vor inspira increderea in eficienta autoprotectiei. Inchideti sursele de foc cat puteti de repede! iar daca a luat foc ceva! interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic. Daca sunteti intr-un atelier! aplicati imediat! dupa caz! masurile de protectie specifice locului dvs. de activitate. 'u fugiti pe usa! nu sariti pe fereastra! nu alergati pe scari! nu utilizati liftul! dar 2 daca puteti 2 deschideti usa spre e$terior! spre a preveni blocarea acesteia! in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. &vitati aglomeratia. 'u alergati in strada sau pe strada! deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur! feritiva de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren. Daca seismul va surprinde in autoturism! opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis! evitand cladirile prea apropiate de strada! dincolo de poduri! pasaje! linii electrice aeriene si stati inauntru. 3eriti-va de firele de curent electric cazute. Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren! stati pe locul dvs. pana se termina miscarea seismica. "onducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile! dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului! daca acesta s-a oprit intre statii in tunel! fara a parasi vagoanele. Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane +teatru! cinematograf! biserica! stadion! sala de sedinte, nu alergati catre iesire0 imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. %tati calm si linistiti-va vecinii de pe rand.

3 . CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC?

Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati. Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor! evacuarecazare temporara pentru alte persoane! daca e$ista zone invecinate grav afectate de seism. 'u plecati imediat din spatiul in care va aflati. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. "almati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda. Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier! obiecte sau elemente usoare de constructii cazute! sa se degajeze. Atentie1 'u miscati ranitii grav +daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze,! pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat0 ajutati-i pe loc. "uratati caile de circulatie de cioburi sau substante to$ice! chimicale varsate! alimente! etc. Ingrijiti-va de siguranta copiilor! bolnavilor! batranilor! linistiti-i! asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului! in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada! de la cateva ore la cateva zile. 'u utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare! pompieri! sau organisme cu insarcinari oficiale! in privinta interventiei post-seismice! in cazuri justificate! spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni. Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept. -erificati preliminar starea instalatiilor electrice! de gaz! apa! canal! verificati vizual si starea constructiei in interior. In caz de avarii constatate! inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. 'u utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. 'u folositi in acest scop chibrituri sau brichete. #arasiti calm cladirea numai dupa seism! pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. lucruri inutile0 verificati mai intai scara si drumul spre iesire. #entru orice eventualitate! preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli! caramizi! etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau !in lipsa acesteia! un scaun +taburet, ori alt obiect protector +geanta! ghiozdan! carti groase! etc.,. Daca la iesire intalniti usi blocate! actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti! iar acestea au vitraj! procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi! utilizand un scaun ! o vaza! etc. &vitati cladirile grav avariate! cu e$ceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. &vitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri! nu aglomerati zonele calamitate fara rost. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur +parc! stadion! etc.,. 3iti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice +replici,! dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural! cu intensitati variabile! fie in cateva ore! fie peste zile! saptamani sau luni. 'umai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul. #entru cutremurele de -rancea! specialistii vor putea aprecia relativ rapid! pe baza inregistrarii miscarii respective! daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si veti fi informati0 este dificil totusi de evaluat probabilistic daca

eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp. Ascultati in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani! buni cunoscatori ai activitatii focarului din -rancea! care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile. In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale! se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal! dupa care! de regula! activitatea seismica se reduce. Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi 2 cu precautii 2 si in interior! de regula ziua! starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor. 'u ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc. #rezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti! poate reduce unele incertitudini in acest conte$t si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire. Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete +structurale si nestructurale, produse de cutremur! in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari! inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si e$ecutie a reparatiei sau consolidarii. 'u trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor! ascultati posturile de radio si televiziune! utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial! receptionate direct de dvs. si nu din auzite. Dati concursul dvs. organizatiilor de interventie post-seismice! la analiza starii constructiilor! si la celelalte activitati! intreprinse de organele in drept. &$perienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii e$treme in care! de e$emplu! ati fi surprins sub niste daramaturi! mobilier rasturnat sau intr-o incinta +spatiu, blocata! prin intepenirea usilor sau din alte cauze. In primul rand trebuie sa fiti calmi! sa ii linistiti pe cei socati! sa nu permiteti reactii de panica! sa acordati prim ajutor celor raniti! iar daca dvs. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare! sa faceti un mic plan de salvare. Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia +de e$emplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului,. O varianta clasica de comunicare cu cei din afara! care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate! este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei! iar daca ati stabilit controlul verbal! furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar. *a evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor! batranilor! femeilor! si ascultati recomandarile slavatorilor. 'u va preocupati de durata pana la salvare! deoarece in astfel de conditii! desi timpul pare nesfarsit! corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se e$plica durate e$treme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile! inregistrate in tara noastra in 4566 si in mod similar in intreaga lume.

4 . POSIBILITATI DE TRANSMITERE A CUNOSTINTELOR NECESARE PENTRU PROTECTIA ANTISEISMICA

In tara noastra! activitatea seismica nu ne e$pune unor cutremure puternice atat de des ca in 7aponia! %(A! "hina! )urcia etc. #rin urmare! este variabil numarul celor care au e$perienta comportarii la un cutremur real. "opiii nascuti in perioada dintre doua mari cutremure nu au deloc e$perienta proprie. %coala si familia pot sa compenseze aceasta lipsa de informatii prin cunostinte transmise corespunzator varstei concrete a seismicitatii tarii noastre! a localitatii si starii constructiilor din zona respectiva. Analizand programele scolare generale si de specialitate! se constata ca! referitor la cutremure! cunostintele oferite sunt foarte reduse si insuficiente. ai multe informatii ofera presa! literatura! radioul! televiziunea! desi nu intr-un mod unitar si adecvat varstelor scolare. In aceste conditii! elevii primesc informatii disparate! din partea mijloacelor de informare in masa mentionate! din familie! de la prieteni! fara a fi siguri de caracterul stiintific al acestora. 'umai cateva facultati de profil tehnic +geografie-geofizica! constructii, au in programa probleme de seismologie si efectele cutremurelor. "etatenii fara studii superioare din specialitatile mentionate! ies din scoala nepregatiti stiintific pentru viitoarele cutremure puternice. O cantitate minima de cunostinte generale poate fi predata in scoala! fie la obiectele stiintelor naturii si tehnice! fie in orele speciale de dirigentie! educatie fizica! etc. &$. de tematica : - cutremurele ca fenomene naturale! miscari de pamant0 - seismicitatea tarii cu localizarea zonei -rancea0 sunt posibile cutremure puternice ce se vor simti mai cu seama in sudul si estul tarii0 - ce se poate intampla cu unele cladiri vechi la cutremure +e$emple 4566,0 - importanta unei comportari normale in caz de cutremur ca si in cazul unui alt fenomen natural +ploaie! ninsoare! furtuna, fara panica! fuga! aglomerare! zvonuri! etc. "unostintele ce se vor transmite elevilor vor urmari ca acestia sa cunoasca anticipat modul de manifestare al unui cutremur in conditiile concrete ale zonei seismice! amplasarii si alcatuirii cladirii scolare respective si modul de comportare recomandabil. "omportarea in scoala va diferi de cea din familie! in principal prin e$istenta grupului si a mai multor clase! cu o reactie dificil de controlat fara o pregatire dinainte de cutremur! aceasta situatie prezentand atat avantaje cat si dezavantaje. 'ivelul de detaliere va fi corelat cu varsta! cunostintele generale dobandite pana atunci si in orice caz se vor folosi numai surse informative oficiale sau specialitati in domeniu. "adrele didactice se vor documenta in mod corespunzator spre a raspunde curiozitatii specifice a elevilor. Orientativ! elevii pot fi informati despre o serie de elemente utile pregatirii antiseimice! preluand informatii din ghidul practic! cum ar fi: - intensitatea seismica ma$ima posibila in localitatea lor! conform hartii oficiale de zonare seismica. +&levii din clasele superioare pot fi informati si depre efectele caracteristice fiecarui grad! conform scarii de intensitate modificata sau scarii %8,0 - durata unui cutremur de -rancea poate fi mai mare +4-9 minute,! in timp ce a seismelor de suprafata - cateva zeci de secunde0 - particularitati ale geologiei locale care pot pune unele probleme +versanti abrupti cu rostogoliri de roci! alunecari de teren! baraje in vacinatate sau amonte de localitate! terenuri nisipoase sau loessoide! unde pot avea loc lichefieri sau prabusiri! etc,. - faptul ca structurile noi sunt calculate sa reziste la seisme0 - tipul constructiei scolare +in cadre! in zidarie! tip nou! tip vechi! inaltimea sa,! faptul ca in mod normal apar unele oscilatii mai mari daca structura este tip fle$ibil! faptul ca unii pereti se pot fisura fara a prezenta pericol imediat0

- locurile din cladiri si din imprejurimi! unde e$ista pericolul de a cadea parapete! cornise! cosuri de fum! dulapuri! rafturi de carti! materiale didactice si care trebuie evitate in cazul evacuarii organizate sau trecerii ulterioare pe langa ele0 - locurile organizate special pentru evacuarea organizata in cazuri deosebite0 -locurile sau laboratoarele unde pot izbucni incendii care trebuie evitate in perioada critica0 totdata trebuie participat la stingerea incendiilor mici si evacuarea unor materiale dupa cutremur! in mod organizat! sub conducerea cadrelor didactice0 - faptul ca omul simte vibratiile date de cladire la cutremur si acestea il pot impiedica sa actioneze si sa se deplaseze liber in mod sigur! ii creaza o stare de neliniste! uneori frica. Din aceste motive! cat si din cele privind pericolele de accidente! de unele corpuri in cadere! este recomandabila ramanerea in cladire si evitarea lovirii de catre elementele nestructurale in cadere +ornamente! dulapuri zvelte! lampi! material didactic, prin adapostirea sub mese solide! banci! grinzi! tocul unei usi rezistente etc. - faptul ca in cazul unor cladiri parter evacuarea colectiva in timpul cutremurului poate fi posibila +cu evitarea zonelor cu cosuri de fum,! dar trebuie sa se bazeze pe un plan anterior stabilit si pe e$ercitii colective numai in cazul unui pericol iminent +incendiu! avarii grave constatate etc.,0 - faptul ca in cazul cladirilor etajate evacuarea colectiva pe scari in timpul cutremurului poate pune probleme dificile de aglomerare si caderi! mai grave decat insasi efectele directe ale cutremurului. In practica! desi copiii si adolescentii au viteze de deplasare mai mari chiar sub efectul oscialtiilor +:..-:.; m/s sau 9 trepte pe secunda in cazul scarilor, coborarea va coincide cu oscilatiile cele mai puternice! in conditiile in care scarile sunt elementul constructiv cel mai periculos al cladirilor de orice fel. &vacuarea colectiva trebuie avuta in vedere numai dupa terminarea oscilatiilor! ca actiune organizata! in cazul in care cladirea prezinta avarii ce ar necesita analizarea de catre specialisti si se va face conform unui plan dinainte stabilit0 - acordarea primului ajutor eventualilor raniti de unele obiecte in cadere! intamplator sau in alte conditii! celor speriati de oscilatii etc. in liniste si fara panica0 gasirea locului de amplasare a dulapurilor cu materiale sanitare in clasa si scoala0 - modul de comportare in cazul cutremurului in timpul serii sau in cazul intreruperii curentului electric0 - cunoasterea drumului de evacuare post-seimica in siguranta spre iesire0 )oate aceste informatii! cunostinte si deprinderi pot fi cuplate cu predarea altor cunostinte de specialitate dupa cum urmeaza: - problemele de seismologie! la geografie si stiintele naturii0 - problemele de constructii si oscialtii! la fizica si alte materii cu caracter tehnic0 - problemele de protectie contra incendiilor! la fizica! chimie etc.0 -problemele privind efectele oscialtiilor seismice asupra corpului omenesc si comportarii la cutremur! ajutor in caz de ranire! la obiectele: biologie! anatomie! psihologie etc.0 - problemele de comportare colectiva! la psihologie! dirigentie! stiinte sociale etc.0 In afara de acestea! mai pot fi folosite activitatile de aparare civila! dirigentie! cercuri tehnico-stiintifice si aplicative! cercuri sportive si turistice! dupa un plan unitar coordonat la nivel de scoala! in care sa se includa transmiterea de cunostinte si e$ercitii practice periodice. %colile profesionale si liceele cu profil tehnic! inclusiv cele din domeniul constructiilor! pot lega mai strans predarea acestor aspecte de materia deja e$istenta in programele analitice in mod treptat si cu mult tact pedagogic. "a metode atractive mai pot fi intrebuintate diapozitive! planse! filme documentare! e$puneri ale unor specialisti initiati! indicarea unor lecturi! intocmirea de compuneri sau referate!

observatii comune ale unor elemente ce prezinta pericol de cadere la cutremur in scoala! fotomontaje! distribuirea de pliante cu recomandari utile etc. Avand in vedere ca o corelare cu programele scolare presupune o activitate de durata! pentru initierea acestor actiuni se poate considera ca minimala e !"#e$e% &# '&e(%$e #)" %# *e +,"*&" % $e-".&.)$ *e /%0% *e %",)!$),e(,&e, (" e e1!.&'&(%$e% %(,&"#&& &# (.%+%, &# (%*$". )$e.)$ *e %!%$%$e (&2&.%.

RECOMANDARI PENTRU INTOCMIREA UNUI PLAN DE ACTIVITATI BAZAT PE REGULILE DE BAZA PROTECTIE SI PREGATIRE ANTISEIMICA
3. 1 . GENERALITATI

3.

DE

Recomandarile au un caracter orientativ! dat fiind faptul ca diferitele unitati industriale!de invatamant! locuinte etc. prezinta o varietate de situatii. &$perienta a demonstrat insa ca este mai bine sa e$iste un plan decat nici unul si ca pe baza acestuia se poate lua mai usor initiativa unor masuri anticipate de reducere a hazardurilor seismice precum si masurile cerute de anumite situatii concrete in faza de urgenta a impactului seismic. #rin urmare! se e$emplifica cateva domenii de activitate! justificate din punct de vedere strict formal si legal0 un astfel de plan trebuie sa corespunda si legislatiei de aparare civila si antidezastru! unor ordonante si decrete! precum si altor acte normative specifice. #ersoanele cu functii de conducere si administrative trebuie sa se informeze din timp despre reglementarile legale e$istente! din care rezulta responsabilitati in privinta modului in care s-au respectat cerintele de protectie antiseimica din subordine0 aceste responsabilitati sunt in atentia organelor in drept mai ales cand se produc dezastre! la un cutremur puternic. 3 . 2 . ASPECTE PRIVIND PLANIFICAREA ACTIVITATILOR 'ecesitatea unui plan de activitati antiseimice specifice scolilor! liceelor sau universitatilor se bazeaza pe urmatoarele ipoteze: - un cutremur puternic care poate surveni pe durata programului scolar zilnic poate produce efectele cele mai defavorabile pentru siguranta elevilor si cadrelor didactice0 - cutremurul poate produce un lant de efecte negative in localitate! in zona invecinata si direct sau indirect in unitatea de invatamant respectiva0 - serviciile de transport! comunicatii! salvare! pompieri! politie si interventii pot fi afectate sau supraaglomerate si nu vor putea interveni imediat0 - masa formata din elevi/studenti! cadre didactice si personal tehnico-administrativ sa fie capabila sa se autoprotejeze si sa aiba grija de elevi pana cand va fi disponibil ajutor din localitate sau din alta zona sau se va clarifica situatia efectelor cutremurului0 - fara un plan anticipat nu este posibila actiunea ordonata in conditii de impact seismic si protectia in unitatea scolara respectiva! efectele putand deveni dezastre seismice0 #lanul trebuie intocmit pornind de la realitatile concrete ale unitatii scolare respective! de catre un colectiv operativ! cu sprijinul comitetului de parinti si al specialistilor! al organelor administratiei locale. "olectivul operativ poate fi in principiu constituit din director! adjuncti! cadre didactice cu e$perienta in actiuni organizatorice! responsabili cu "rucea Rosie sau medicul! sora

medicala! administratorul! unele cadre tehnice! secretarul unitatii de invatamant! reprezentanti activi ai parintilor! elevi din clasele mari. 3 . 3 . CONTINUTUL PLANULUI DE ACTIVITATI In conformitate cu e$perienta de pe plan mondial si din tara noastra! apar drept necesare urmatoarele activitati care pot contribui la protectia si pregatirea antiseismica0 - identificarea hazardurilor seismice si a masurilor de eliminare! reducere sau esalonare pe lista de asteptare0 - e$ercitiile de protectie antiseimica0 - planul de raspuns in caz de cutremur0 - educatia antiseimica si programele de instruire practica0 -planul de revenire la normal dupa cutremur si eventuala utilizare a unitatii pentru cazare temporara a elevilor sau sinistratilor0 - aparatura! echipamente si materiale necesare. Rolul planului de activitati nu este de a suplini angajarea unor specialisti pentru indrumare si e$pertiza! ci de a accentua contributia colectivului din unitatea de invatamant respectiva pentru constientizarea necesitatii si posibilitatii reducerii hazardurilor seismice prin actiuni continue de educatie si protectie antiseimica. 3. 4 . 4AZARDURI SEISMICE #entru a oferi un tablou logic colectivului operativ! se va e$emplifica amploarea hazardului seismic si succesiunea cauzala a efectelor posibile in caz de cutremur in localitatea! cartierul! zona si unitatea de invatamant de care raspunde! in functie de urmatoarele elemente: - seismicitatea +gradul seismic din harta de zonare si alte caracteristici,0 - hazarduri +pericole, suplimentare! posibile datorita elementelor de relief invecinate +versanti! vai! ape! etc,0 - hazarduri +pericole, suplimentare! posibile datorita unor constructii mari +baraje,! si dotari industriale +triaje industriale! combinate chimice! centrale electrice! etc., invecinate! trasee de linii electrice! canale si conducte de gaze! petrol! etc.0 - hazarduri +pericole, suplimentare! posibile datorita lipsei de rezistenta a structurii cladirii +ziduri! stalpi! grinzi, sau deteriorarii unor elemente nestructurale +cosuri de fum! clacane! ziduri despartitoare! geamuri mari! etc.,0 - hazarduri +pericole, suplimentare! posibile datorita avarierii! deplasarii sau rasturnarii la cutremur a unor instalatii si echipamente din interiorul cladirilor sau din incinte0 - hazarduri +pericole, suplimentare! posibile datorita unei reactii de panica! evacuarii dezordonate si accidentarii in masa pe scari! pe coridoare inguste! in lipsa educatiei si antrenarii antiseimice! mai ales la unitati cu grad deosebit de ocupare cu elevi si cateva schimburi0 - hazarduri +pericole, posibile la plecarea dupa seism a unor mase mari de elevi in cartier si in localitate spre casa! in absenta parintilor si in prezenta unor posibile efecte de dezastru in localitate. Dupa detalierea pe liste specifice! mentionand amplasamentele! cladirile si clasele identificate! fiecare din aceste hazarduri +pericole, vor fi date spre analiza specialistilor sau colectivului operativ! pentru eliminare! reducere sau esalonare pe listele de asteptare! in functie de comple$itatea tehnica! posibilitatile locale si costul implicat.

-or fi stabiliti responsabilii! metodele de studiu si interventie! sursa de finantare si termenul propus. 3. 3 . E5ERCITII DE PROTECTIE ANTISEIMICA Deoarece in mod practic eliminarea sau reducerea tuturor hazardurilor structurale si nestructurale consuma timp si fonduri! e$perienta internationala recomanda sa se efectueze de la bun inceput e$ercitii de protectie antiseimica pentru reducerea riscului de ranire a persoanelor. #rocedura standard e+,e -6e1"&$e (".(%, +"/ /%#(%71%+%, !e ()%,e +& -e#"#(6&, (" %#,e/$%,e.e !e .%#-% "# !e$e,e $e0&+,e#,, *e!%$,e *e -e%1"$&. #rotectia se poate realiza si sub o grinda sau un toc de usa! daca e$ista siguranta privind rezistenta acestora. &$ercitiile de evacuare post-seismica au in vedere eventualitatea unui incendiu sau e$plozii de gaze datorita efectelor cutremurului. %e urmareste e2%("%$e% )$*)#%,% +& (%.1% (%,$e "# %1!.%+%1e#, *&#%&#,e ("#)+(", +& +&-"$, '%$% .&#&& e.e(,$&(e, ()#*"(,e *e -%0e, 0&*"$& &#2e(&#%,e, e,(. &vacuarea cladirilor poate avea loc numai dupa ce dispozitia de evacuare a fost data de persoanele desemnate de comitetul operativ ca avand acest drept. In cazul operatiunilor de salvare se pot avea in vedere si situatii neasteptate! cum ar fi: - intreruperea curentului electric0 - blocarea unor usi! gasirea altei iesiri0 - blocarea scarilor cu tencuieli! caramizi! placaje0 - procesarea unui soc seismic secundar pe durata evacuarii0 - e$istenta fumului pe coridor si pe scari0 - un anumit numar de elevi raniti! netransportabili0 - particularitati specifice fiecarui sezon. 3. 8 . PLANUL DE RASPUNS IN CAZ DE CUTREMUR Acest plan va cuprinde: - schema subordonarii intre cei autorizati sa dea dispozitii in etapa de urgenta0 - procedee utilizate pentru: - evacuare post-seismica +in ce conditii se ia decizia! ce trasee sunt utilizate! cum se evita aglomeratia! etc,0 - siguranta elevilor/studentilor! cadrelor didactice si personalului +cautarea si salvarea celor prinsi in ruine sau mobilier cazut! primul ajutor! inregistrarea efectelor seismice! etc.,0 - securitatea cladirii +prevenirea si stingerea incendiilor! verificarea retelelor utilitare! evaluarea avariilor! etc.,0 - surse independente de electricitate! apa! caldura0 - comunicatii in interior si e$terior0 - lista actiunilor specifice care revin fiecaruia in timpul si imediat dupa cutremur.

3 . 9 . EDUCATIA ANTISEISMICA SI PROGRAMELE DE INSTRUIRE PRACTICA IN SCOLI In vederea educatiei antiseimice se va conveni cu fiecare cadru didactic modul in care se vor integra in programa scolara a fiecarui obiect si an de studiu! cunostintele privind seismicitatea! efectele cutremurelor si protectia antiseimica. In privinta instruirii practice! se va pune accentul pe insusirea procedeelor de protectie antiseimica individuala si de grup! in caz de evacuare ordonata! precum si pe constientizarea tipurilor de hazarduri +pericole, care trebuie evitate! reduse sau eliminate! in mediul respectiv si cu o contributie proprie. In acelasi sens vor fi utilizate prelegerile si e$ercitiile de aparare civila si de prevenire a dezastrelor. #rin planul de activitati se vor prevedea si actiuni de verificare/repetare periodica trimestriala la varstele mai mici si semestriala la elevii de gimnaziu/liceu sau studenti. 3. : . PLANUL DE REVENIRE LA NORMAL DUPA CUTREMUR SI EVENTUALA UTILIZARE A PENTRU CAZAREA TEMPORARA A ELEVILOR SI SINISTRATILOR #ornind de la efectele de dezastru potentiale in varianta +scenariul de dezastru, cea mai dezavantajoasa ! se vor stabili anticipat intr-un plan special: - care este procedura reala de solicitare a sprijinului tehnic si financiar pentru interventii de urgenta! care sunt organele locale/centrale si persoanele de legatura! cum se inregistreaza tipul si valoarea efectelor negative0 - cum se comensureaza avarierea unor spatii de invatamant in procesul educativ0 - ce metode pedagogice sunt utilizate pentru ajutarea elevilor afectati psihic de efectele seismice! spre a-si reveni la normal! la scoala si in familie0 - cum pot fi utilizate dotarile proprii pentru eventualitatea cazarii temporare a unui grup de elevi sau sinistrati din vecinatate! daca la nivelul localitatii unitatea este inclusa intr-un plan de urgenta. 3. ; . APARATURA, EC4IPAMENTE SI MATERIALE NECESARE In vederea indeplinirii propriilor masuri de prevenire a efectelor de dezastru sesimic! precum si eventualitatea contributiei unitatii de invatamant la efortul local de revenire la normal dupa cutremur! se vor identifica si cuantifica necesarul de aparatura! echipamente si materiale consumabile necesare in diferite variante si se vor cauta sursele de finantare posibile oficiale sau unele sponsorizari! etc. In acest sens se pot mentiona: - materiale si obiecte de interventie +lanterne! scule! etc.,0 - radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale0 - radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare! interventie si conducere locala0 - telefoane! radiotelefoane0 -materiale sanitare de prim ajutor! corturi! paturi! si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico-sanitare! daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara0

- echipament de stocare! filtrare! purificare a apei si de bucatarie+masini de gatit! vesela! etc.,0 - alimente conservate! in stocuri pentru caz de urgenta0 Includerea unitatii scolare intr-un plan local de interventie si ajutorare in caz de cutremur poate facilita dotarea cu cele necesare si progresul actiunilor proprii de educare si protectie antiseismica! cu sprijinul organelor locale administrative si de aparare civila. RASPUNSURI SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE CUTREMURE < &$ista vreo schema temporala de producere a cutremurelor= N". "utremurele se produc oricand de-a lungul celor 9> de ore ale unei zile: atat ziua! cat si noaptea! atat dimineata cat si dupa amiaza. < &$ista vreo legatura intre vreme! anotimp si cutremure= N". ulti cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. De fapt! nu e$ista nici o corelatie intre vreme si cutremure! deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme. < &$ista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona= "are este distanta in ani intre doua cutremure= N". ai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile! variaza foarte mult. De e$emplu! cutremurele vrancene puternice din secolele 45 si 9: s-au produs in anii 4?:9! 4?95! 4?.?! 4?5.! 4?5>! 45>:! 4566! 45?@. Din insiruirea acestor ani se observa! totodata! ca este gresita acea parere conform careia in -rancea se produce un cutremur puternic +magnitudine egala sau mai mare decat 6, la fiecare .: de ani. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 4?::. <&ste adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 9:::= N". 'umarul cutremurelor mari! de magnitudine peste 6! a ramas apro$imativ constant de-a lungul timpului! crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. &$plicatia este data de faptul ca in ultimii 9: de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut! datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 45.4 e$istau .;: statii seismice pe glob! spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de >::: statii fi$e si un numar nedefinit de statii mobile! temporare. <"e este o falie= O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri! care poate avea orice lungime! de la centimetri pana la mii de Ailometri. 3alia este o '$%(,"$% &# ($"+,% P%1%#,"."&, de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. ajoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp. <De cate tipuri sunt faliile= %unt ,$e& ,&!"$& !$&#(&!%.e *e '%.&&: 3alii normale 2 in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala0 3alii inverse 2 in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei0 3alii de decrosare 2 in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt.

<"e se intampla cu o falie in timpul unui cutremur= ajoritatea cutremurelor se produc pe falii. In timpul unui cutremur! $)(% *e !e ) !%$,e % '%.&e& %."#e(% &# $%!)$, (" (e%.%.,%. %uprafata faliei poate fi verticala! orizontala sau oblica in raport cu suprafata #amantului. Directia de alunecare difera si ea. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in: 4.B%triAe-slipC 2 cutremurele se produc pe un plan de falie apro$imativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta. 9.BDip-slipC 2 cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului! iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei. <"um ne dam seama de e$istenta unei falii= (neori cutremurele produc ruperi la suprafata! de-a lungul faliei. Alteori! cand cutremurele se produc la adancimi mai mari! planul de falie se determina prin metode speciale. <"um apare o falie la suprafata= Ruperile de suprafata se produc! in timpul unui cutremur! pe zonele mai slabe de la suprafata #amantului! aflate in prelungirea unei falii din interiorul #amantului. <"um sunt prezentate cutremurele in mass-media= #resa! televiziunea! radioul primesc informatiile de la institutele de specialitate + I.R.%.A. - Institutul Roman de %eismologie Aplicata0 I'"D3# 2 Institutul 'ational pentru 3izica #amantului 2 in cazul Romaniei, si le transmit prompt! mai departe! catre populatie. <"ate cutremure sunt raportate de centrele internationale anual pe glob= De e$emplu '&I" +'ational &arthDuaAe Information "enter 2 %(A, localizeaza circa 12<<<-14<<< (",$e1"$e !e 0& +cu magnitudini care sa permita localizarea! adica sa fie inregistrate de cel putin 9-. statii,. %e produc! in medie! circa 1: (",$e1"$e cu magnitudinea intre 6 si 6!5 si "#". cu magnitudinea mai mare sau egala cu ? !e %# . <"ate cutremure se produc pe luna! pe zi! pe ora E= 3olosind datele din tabelul mantionat mai sus! constatam ca: - se produc! in medie! apro$imativ :<.<<< *e (",$e1"$e !e ."#%0 - se produc! in medie! apro$imativ 2.8<< !e 0&0 - se produc! in medie! apro$imativ 2 !e 1&#",! deci! la apro$imativ .: de secunde se produce un cutremur de pamant. <"e pagube produc cutremurele= "asele afectate reprezinta 5?F din pagubele produse de cutremure. Restul pagubelor se produc la poduri! sosele! linii de tensiune! de cale ferata! terenuri! etc. <"are este cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un cutremur= "utremurul din "hina din 4;;@ a ucis apro$imativ :3<.<<< de oameni. <"e marimi sunt folosite cel mai frecvent pentru caracterizarea severitatii miscarii seismice= - %((e.e$%,&% ma$ima a solului! e$primata de cele mai multe ori in procente din acceleratia datorata fortei gravitationale0 - &#,e#+&,%,e% macroseismica. <"e este o harta cu izoseiste= &ste o harta care da &#,e#+&,%,e% 1%($)+e&+1&(% in diferite puncte. #unctele caracterizate de aceeasi intensitate pot fi unite prin izolinii pentru a da o reprezentare a variatiilor miscarilor pe suprafata care inconjoara epicentrul unui cutremur. <"um putem masura miscarile pe care le simtim in timpul unui cutremur= "eea ce simtim este foarte comple$: miscari puternice! slabe! lente! lungi! scurte! de leganare! de aruncare! de rotire! de rostogolire. Acestea nu pot fi descrise printr-un numar.

iscarea solului este descrisa de mai multe marimi: deplasarea! viteza de oscilatie si acceleratia ma$ima ale particulelor solului! frecventa de oscilatie! durata miscarii. <"are sunt cei mai importanti factori care determina ce simtim in timpul unui cutremur= 4. agnitudinea0 9.Distanta epicentrala +sau hipocentrala,0 .."onditiile locale de teren: anumite soluri pot sa amplifice puternic anumite frecvente si sa atenueze sau chiar sa anuleze alte frecvente ale miscarilor seismice. (ndele seismice se propaga cu viteze diferite in tipuri diferite de roci. *a trecerea de la roca de baza la sol BmoaleC! viteza undelor scade! dar amplitudinea lor creste. (n sol BmoaleC se va misca mai intens decat o roca tare! chiar daca se afla la distante epicentrale egale. <"are sunt factorii care se iau in considerare la asigurarea impotriva cutremurelor= apropierea de zone seismic active0 istoria seismica a zonei +frecventa de producere a cutremurelor! timpul trecut de la producerea ultimului cutremur,0 tipul constructiei ce urmeaza a fi asigurata:tipul fundatiei! materialele folosite! proiectul arhitectonic! calitatea lucrului efectuat0 conditiile locale. <"um sunt inregistrate cutremurele= "utremurele sunt inregistrate de $e,e.e *e +,%,&& +e&+1&(e. 3iecare statie seismica din retea masoara miscarea solului in locul in care ea este instalata. <"e este un seismograf = %eismografele sunt &#+,$"1e#,e ').)+&,e !e#,$" &#$e-&+,$%$e% 1&+(%$&& +)."."& &# ,&1!". "#"& (",$e1"$.Acestea sunt instalate pe/in pamant! in locuri special amenajate pe glob. <"e sunt seismogramele= %eismogramele sunt &#$e-&+,$%$&.e +pe hartie sau pe suport magnetic, produse de seismografe. #e a$a $ este timpul +secunde, si pe a$a G este deplasarea solului +mm, sau viteza miscarii solului +mm/s,. Intre doua cutremure! pe seismograma se inregistreaza o linie dreapta! e$ceptie facand micile onduleuri produse de zgomotul local. <"e este un seismometru= %eismometrul este partea interna a unui seismograf! +e#0)$".! care este! de obicei! un pendul sau o masa montata pe un arc. <"and a fost inventat primul instrument de masurat cutremure= In 132 I.C.! filozoful chinez Hhang Ieng a inventat un instrument ce avea la baza un pendul. Acest instrument putea simti cutremure mici! care nu erau percepute de oameni. <"e este magnitudinea moment! despre care se vorbeste atat in prezent= omentul este o cantitate fizica proportionala cu marimea alunecarii pe falie! inmultita cu aria suprafetei portiunii de falie pe care are loc alunecarea. &ste legata de e#e$-&% ,),%.% eliberata de un cutremur. <"are este cantitatea de energie eliberata in timpul unui cutremur= In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de trinitrotoluen +)'), necesare pentru a produce o e$plozie echivalenta unei magnitudini date: agnitudine >!: ;!: @!: 6!: ?!: )one de )') @ 455 @.96: 455.::: @.96:.:::

5!:

55.:::.:::

<#utem prevedea un cutremur= %unt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. #agubele! distrugerile si pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei! a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major. <#ot fi prezise cutremurele= &$ista doar incercari de predictie +e$trem de putine reusite, si estimari probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. %pecialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice. <%e schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur= D%. "ainii! pisicile! serpii! caii! vitele! pestii! etc.! se comporta ciudat inaintea unui cutremur. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor. <Apar anomalii inainte de un seism puternic= D%. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic! ale curentilor magnetotelurici si a emisiei de radon. %unt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici. <#ot fi prevenite cutremurele= %e poate micsora impactul unui cutremur asupra oamenilor si constructiilor prin imbunatatirea structurilor! prin folosirea proiectarii antiseismice! prin aranjarea mai sigura a interiorului caselor si prin educarea populatiei. <"are este diferenta intre o predictie si o prognoza a unui cutremur= #redictia unui cutremur implica *e,e$1&#%$e% "#e& *%,e! a unui loc si a unei magnitudini pentru un cutremur viitor. #rognoza asociaza ) +e$&e *e !$)/%/&.&,%,&, "# &#,e$2%. *e ,&1! +& "#". *e 1%-#&,"*&#e (" ) $e-&"#e *%,%. <#ot fi cutremurele produse sau cauzate de om= &$ista cazuri cand activitatea umana a indus cutremure. "auza a fost injectia de fluide in foraje adanci! pentru recuperarea secundara a petrolului si folosirea acestora ca rezerve de apa. ajoritatea acestor cutremure au fost minore. "el mai mare s-a produs in 45@6 in "olorado si a avut magnitudinea de ;!;. Acesta a fost urmat de o serie de alte cutremure mici. Jarajele! lacurile de acumulare! haldele gigantice de steril etc. pot cauza cutremure. &ste vorba de ceea ce se cheama =+e&+1&(&,%,e &#*"+%>. &$ploziile subterane foarte puternice +nucleare, pot declansa cutremure in zone in care este deja acumulat stres tectonic! cu conditia ca e$ploziile sa aiba loc chiar in zonele tectonice respective. <"at de adanc se produc cutremurele= "utremurele se produc in crusta si in mantaua superioara! *e .% +"!$%'%,% +& !%#% .% 9<< ?1 %*%#(&1e. <%e deschide #amantul in timpul cutremurelor! inghitind oameni! animale si constructii= N". Aparitia crapaturilor si fisurilor de la suprafata #amantului este un efect caracteristic cutremurelor. Dar majoritatea acestora sunt mici si putin adanci. Doar in cazul cutremurelor foarte mari pot aparea schimbari ale nivelului si formei solului! putand rezulta fisuri mai mari! ce pot cauza distrugeri ale cladirilor! soselelor! etc. Dar oamenii si casele nu sunt BinghititiC de #amant. 3aliile nu se deschid in timpul unui cutremur. iscarile se produc de-a lungul planului de falie si nu perpendicular pe el. In teren se pot vedea aceste deplasari! de-a lungul faliei. <"e hazarde sunt asociate cu producerea unui cutremur= Iazardele cele mai intalnite sunt: miscare puternica a solului! falierea de suprafata! lichefierea solului! alunecari si curgeri ale solului. <"e inseamna lichefierea solului in timpul unui cutremur=

*ichefierea terenului este procesul fizic de scadere a tensiunilor interne si ,$%#+')$1%$e % +)."."& +).&* &# "#". 2%+()+! sub actiunea undelor seismice de o anumita frecventa. <#ot cutremurele sa produca vulcani= N". "utremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite. "utremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste! sau are loc o eruptie vulcanica! aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie. <"um este reprezentata probabilitatea de depasire= De e$emplu: pe o harta a probabilitatilor sunt reprezentate probabilitatile de producere a unei acceleratii ma$ime a solului mai mare de :!9g in ;: de ani. <"e este acceleratia solului si ce este acceleratia ma$ima a solului= atematic vorbind! acceleratia este $%,% *e ($e+,e$e +%" *e +(%*e$e % 2&,e0e& sau cat de mult se schimba viteza in unitatea de timp. Acceleratia! la randul ei! poate sa nu fie constanta in timp! variind de la o valoare mai mica la una mai mare si invers. -aloarea cea mai mare atinsa de acceleratie este %((e.e$%,&% 1% &1%. O particula a solului se va misca neregulat in timpul unui cutremur. Aceasta miscare poate fi reprezentata in mai multe feluri: prin schimbarea pozitiei! a vitezei sau a acceleratiei ca functie de timp. In proiectarea antiseismica sunt alese acceleratiile! deoarece in codurile de construire a cladirilor sunt date fortele +deci implicit acceleratiile, orizontale pe care le poate suporta o cladire in timpul unui cutremur. <"e este F g= De obicei! in seismologie! acceleratia se masoara in unitati g! +unde - e+,e %((e.e$%,&% *%,)$%,% -$%2&,%,&&,. De e$emplu! o acceleratie de ..;cm/s9K..;/5?:K:!.>gK.>Fg +gK5?:cm/s9,. <"are tari au cele mai multe si mai mari cutremure= Apro$imativ 6;F din energia seismica este eliberata in #acific! in locul unde placa oceanica mai subtire intra sub crusta continentala mai groasa! de-a lungul zonelor de subductie. Aceasta banda de seismicitate are o lungime de >:.::: Am si se intinde de la coastele vestice ale Americii de %ud si "entrale! America de 'ord! AlasAa! pana la Insulele Aleutine! 7aponia! "hina! 3ilipine! Indonezia si Australia. 4;F din energia seismica este eliberata in locul unde se intalnesc placile &urasiatica si Africana! banda de seismicitate intinzandu-se de la Jurma spre vest spre Iimalaia si "aucaz pana in area editerana. <"are este cel mai mare cutremur cunoscut= "el mai mare cutremur cunoscut este cel din C6&.e, *&# 22 1%& 1;8< cu magnitudinea moment egala cu ;,3 +circa ?!;-?!6 magnitudine Lutenberg-Richter,. "u magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure +vezi Ane$a 4,. <"are este cel mai mare cutremur posibil= In teorie scara magnitudinilor cutremurelor nu este limitata superior sau inferior. In realitate! insa! marimea unui cutremur este limitata de tensiunile ce se pot acumula in roci pana la limita de rupere si! mai ales! de volumul in care sunt acumulate tensiuni pana la limita de rupere. <In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii= D%, dar doar daca locuiti in case mai vechi! de caramida. In casele moderne! zonele unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. In plus! usile se pot balansa si va pot lovi. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus! de adapostire sub o piesa de mobilier. <"e lucruri nu trebuie facute in timpul si dupa un cutremur= - nu incercati sa porniti gazul! in cazul in care l-ati oprit dvs. sau a fost oprit automat. *asati compania de gaze sa o faca0

- nu folositi chibrituri! brichete! echipamente electrice! pana nu sunteti siguri ca nu e$ista scurgeri de gaze0 - nu folositi telefoanele decat in caz de urgenta! pentru a nu tine liniile ocupate in timp ce altii chiar au nevoie de ele0 - nu asteptati pompierii! medicii sau politia sa va ajute! deoarece s-ar putea sa fie ocupati in alta parte. CUVANT DE INC4EIERE 3ara a avea pretentia ca S&+,e1". *e M)#&,)$&0%$e +& A2e$,&0%$e Se&+1&(% realizat de noi reprezinta cea mai buna solutie! scopul prezentarii de fata este doar acela de a atrage atentia ca putem evita intr-o anumita masura distrugerile provocate de un cutremur. E+,e *e *%,)$&% #)%+,$% +% &#(e$(%1 %(e+, ."($". #ierderile datorate unei atitudini pasive sunt inestimabile. " triunghiul vietii ". -a multumim pentru atentia acordata. INSTITUTUL ROMAN DE SEISMOLOGIE APLICATA / SC>FOTON 2<<< SELF> SRL