EXERCITII PRACTICE DE RECUPERARE

A LIMBAJULUI EXPRESIV LA COPILUL

CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST
Psihoterapeut Adriana Pricob
Consultant ABA,
BCBA in curs de acreditare

PARTICULARITATI ALE COPILULUI CU

TULBURARE DE SPECTRU AUTIST
(TSA)

ABILITATI

COMPORTAMENTE PROBLEMA
COMPORTAMENTE PROBLEMA

ABILITATI

PARTICULARITATI ALE COPILULUI CU

TULBURARE DE SPECTRU AUTIST
(TSA)
Dificultati calitativ semnificative in
interactiunea sociala
Dificultati calitativ semnificative in comunicare
Patternuri restrictive, stereotipe si repetitive
legate de comportamente

SUCCESUL IN TERAPIE
1. Varsta copilului la intrarea in program;
2. Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei,
capacitatea de intelegere a abstractului si
autostimularile;
3. Gradul de implicare al familiei;
4. Profesionalismul echipei si coordonatorului.

PLANUL DE LUCRU
1. observarea copilului: identificarea
dificultatilor si a comportamentelor adaptative
puncte forte si puncte ce necesita imbunatatiri
2. stabilirea targeturilor pe termen scurt
3. stabilirea modalitatii de colectare a datelor
4. modul de lucru: identificarea intaritorilor,
materiale necesare, contextul de invatare.

Evaluarea Situatiei de Invatare

ituaia
u t aterialele pe tru vare pregtite ?
Au fost deprtate ele e tele e distrag ate ia ?
Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?
Sarcina
Este sar i a lar ?
Este sar i a potrivit ivelului de fu io are a opilului ?
Este sar i a prit pri o po e te ?
Este specificat criteriul sarcinii ?

Tehnici ale analizei comportamentale

aplicate in procesul de recuperare a
limbajului
1.
2.
3.
4.

INTARIREA POZITIVA
EXTINCTIE
MODELARE
INLANTUIRE

Tehnici ale analizei comportamentale

aplicate in procesul de recuperare a
limbajului
Intarirea pozitiva: orice eveniment ce URMEAZA unui comportament si
CRESTE FRECVENTA acelui comportament
Regula: nu intarim o persoana, intarim comportamentul acelei persoane
Observatie: Definitia unui intaritor pozitiv nu specifica faptul ca
evenimentul sa fie unul placut Uneori cearta, mustrarea, discutiile
moralizatoare, functioneaza ca intaritori ai comportamentului nepotrivit
pentru ca atrag atentia adultului asupra copilului.
Ceea ce functioneaza ca recompensa la un copil poate sa fie aversiv pentru
un alt copil nu toti copiii iubesc ciocolata).
Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca
recompense (intaritori) pozitivi pentru altii. (Un copil care are nevoie de
atentie va cauta sa-l provoace pe adult sa il certe, sa il mustre, etc. )

Tehnici ale analizei comportamentale

aplicate in procesul de recuperare a
limbajului

MODELARE
O pro edur prin care un comportament tinta este intarit prin
aproximari succesive.
Este folosit pentru a va comportamente care nu sunt
n repertoriul persoanei.
Exemplu:
comportamentul tinta: copilul spune M
Aproximari succesive:
1. tine gura inchisa buza peste buza
2. pasul 1 + vibreaza buzele cu gura inchisa
3. pasul 1 si 2 deschide gura (elibereaza aerul) spune M

Tehnici ale analizei comportamentale

aplicate in procesul de recuperare a
limbajului

INLANTUIRE: crearea unui comportament complex prin

combinarea comportamentelor simple masterate ntro se ve de o porta e te u it la .
Exemplu
Comportamentul complex: copilul spune APA
Secventa de invatare:
Pasul 1. spune A
Pasul 2: spune PA
Pasul 3: spune A PA
Pasul 4: spune APA

LIMBAJUL EXPRESIV LA COPILUL CU

TULBURARE DE SPECTRU AUTIST
INTARZIERE: cauze, preachizitii pasi de
invatare
TULBURARI ale limbajului expresiv: de
pronuntie, de ritm / fluenta, de vorbire:
tonalitate, intonatie, volum.

PREACHIZITII
1. atentie la mediu
2. constientizarea de sine schema corporala
conturata, integrare senzoriala
3. abilitati de imitare grosiera
4. cooperare si abilitati pentru activitati
reciproce
5. tonifiere generala si a aparatului
fonoarticulator in particular

Etape in corectarea si/sau promovarea

limbajului

Depistarea dificultatilor
sta ilirea lar a dificultatilor diagnostic
Oferirea unui prognostic, acolo unde se poate
Acomodarea u a tul terapeuti i persoa a
adult
Conceperea planului personalizat de
i terve ie

Etape in corectarea si sau promovarea

limbajului
Emisie
Fixare
Consolidare
Automatizare a sunetului
Poate fi o munca de scurta durata sau de lunga
durata!!!

CLASIFICAREA TULBURARILOR DE
LIMBAJ
Limbajul joaca un rol deosebit de important in
structura vietii psihice.
Datorita lui toate procesele psihice capata sens.
Mai mult, problemele de limbaj determina
dezordini sau disfunctii la nivelul personalitatii.
Astfel, apare ca imperativ necesara introducerea
programelor terapeutic-recuperatorii pentru
tulburarile de limbaj printr-o depistare precoce
(timpurie) a acestora.

CLASIFICAREA TULBURARILOR DE
LIMBAJ

E. Verza a clasificat tulburarile de limbaj astfel:

Tulburari de pronuntie:
dislalie (Greutate n articularea cuvintelor.);
disartrie (Articulare defectuoas a cuvintelor.);
rinolalie (Tulburare a vocii, datorit modificrilor rezonanei cavitilor
nazale; rinofonie).
Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii:
balbaiala (. A pronuna nedesluit sunetele sau cuvintele, repetndu-le
i mpiedicndu-se n rostirea lor, din cauza unui defect natural, a emoiei
sau a enervrii;);
logonevroza (tulburare a vorbirii, de natur nevrotic, manifestat prin
greutate n pronunarea corect a unor cuvinte sau prin repetri ori omisiuni
de silabe; blbial);
tahi/bradilalie (Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se tl ete n unele
boli nervoase), etc.
Tulburari de voce:
afonie; ( Pierdere patologi a vo ii. Lips a so oritii)
disfonie; (Alterare a vocii datorit unor leziuni ale coardelor vocale, ale
nervilor laringieni sau ale unor centri nervoi superiori)

CLASIFICAREA TULBURARILOR DE
LIMBAJ

Tulburari ale limbajului citit-scris:

dislexie-alexie (Tul urare la itit a ifestat pri
odifi area
uvi telor, pri greeli de le tur);
disgrafie-agrafie.
Tulburari polimorfe:
afazie-alalie (Pierdere total sau parial a facultii de a vorbi i
de a nelege limbajul articulat.)
Tulburari de dezvoltare a limbajului:
mutism psihogen-electiv sau voluntar;
retard in dezvoltarea generala a vorbirii.
Tulburari ale limbajului pe baza unor disfunctii psihice:
dislogii ( tulburare a limbajului, printr-o vorbire incoerent,
datorat unor modificri psihopatologice fr substrat neurologic);
ecolalii;
jargonofazii;
bradifazii, etc.

Emiterea sunetelor
Sunetele B , P si M se articuleaza prin
alipirea completa a celor doua buze urmata de
indepartarea lor brusca cu eliminarea
exploziva a aerului.
B
- consoana oclusiva, labiala, orala,
sonora
P
- consoana oclusiva, labiala, orala,
surda
M
- consoana labializata, nazala, sonora

 Sunetele velare G si C , se articuleaza in

zona valului palatin, intre uvula si palatul dur.
G
- consoana oclusiva, velara, orala,
sonora
C
- consoana oclusiva, velara, orala, surda

 Sunetele dentale D , T si N se articuleaza

prin contactul dintre apex si dintii superiori.
D
- consoana oclusiva, dentala, orala,
sonora
T
- consoana oclusiva, dentala, orala,
surda
N
- consoana oclusiva, dentala, nazala,
sonora

 Sunetele labiodentale F si V se articuleaza

prin contactul dintre dintii superiori si buza
inferioara
F
- consoana fricativa, labiodentala, orala,
sonora
V
- consoana fricativa, labiodentala,
orala, surda

 Sunetul H se articuleaza laringal

H
- consoana fricativa, velara, orala, surda
Sunetele prepalatale sau alveolopalatale J si se
articuleaza prin apropierea limbii de alveolele incisivilor
superiori sau in partea anterioara a palatului.
J
- consoana fricativa, anteropalatala, orala, sonora
Sh
- consoana fricativa, anteropalatala, orala, surda
Sunete dentale Z , si T se articuleaza prin
apropierea apexul limbii (varful limbii) de dintii superiori.
Z
- consoana fricativa, dentala, orala, sonora
S
- consoana fricativa, dentala, orala, surda
T
- consoana semioclusiva, dentala, orala, surda

 La sunetul L partea centrala a cavitatii

bucale este ocupata de limba, iar curentul de
aer se scurge pe partile laterale
L
- consoana lichida laterala, dentala,
orala, sonora
Sunetul R se produce prin vibrarea partii
apicale a limbii
R
- consoana lichida laterala, vibranta,
orala, sonora

Exercitii de constientizare a aparatului

fonoarticulator
1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR
-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa
aratandu-i-se cum sa execute miscarea de deschidere si inchidere
rapida a gurii.Proba se exerseaza de cateva ori pana la executia
corecta.
-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandui-se, de asemenea , cum sa execute miscarea de framantare a
maxilarelor. Proba se exerseaza pana la executia corecta.
-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre
un catel, aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a
muscaturii. Proba se exerseaza de cateva ori pana la executarea
corecta.

2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat mai rapid
dupa exemplu.
-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de
parbriz, dupa exemplu.-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata,
sub forma de caus si ghemuita in fundul gurii.
-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe
deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu gura deschisa,
limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.

Exercitii linguale gimnastica linguala:

- 10-12 miscari de ridicare si coborare a limbii In cavitatea bucala si in afara acesteia
- rotirea limbii
Amplificarea vibratiilor linguale poate fi ajutata prin plasarea unei spatule sau a degetului
aratator al copilului sub varful limbii si efectuarea cu ajutorul acestora a unor miscari laterale
rapide In timp ce copilul Incearca sa pronunte sunetul r. La copiii mici se cere pronuntarea
alternativa a sunetului t sau de pronuntare alternativa a sunetelor t-d. Sunetul r se poate
obtine din pronuntarea prelungita a sunetului z cu varful limbii Indreptat spre alveolele
superioare.
Cu varful limbii fixat pe cerul gurii se sufla puternic, astfel ca limba sa fie aruncata spre dinti.
Exercitiul se poate face sub forma de joc, tinand palma In fata gurii si percepand explozia
aerului. Se pot pune hartiute pe masuta si prin exersare sa zboara hartiutele. Se Incearca
vibrarea limbii prin exercitiul urmator: uu-ra, uu-ra. Silaba ra se pronunta exploziv, puternic.

 3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI

Pentru executarea acestor probe am folosit
diverse obiecte ajutatoare:
-balon, oglinda, fluier, paie, lumanare.
-Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul
din casuta povestilor.
-Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat,
suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii, de
umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de
rotunjire si intindere alternativa a buzelor,
vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.

 4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN

-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului
somnoros.
-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.
-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului
de catre iepuras.
-Probele se executa in fata oglinzii de cateva
ori.

 5. EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI

In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala
cu exercitiile de respiratie verbala si am urmarit:

-educarea echilibrului dintre inspir si expir,

-marirea capacitatii respiratorii,
-formarea unei respiratii diafragmale,
-obtinerea unui ritm respirator uniform,
-obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat.
-Copilul imita suflarea nasului in batista,
-Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa,
-Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie,
-Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor,
-Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul.
Probele se executa de cateva ori.

 6. EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI

FONEMATIC
-Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile
necesare executiei corecte:
trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare);
- sarpele: s-s-s-s (prelungit)
- albina :bazz-bazz
prelungit si z
- soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid)
- greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste r si se
face pauza dupa fiecare grup de sunet)
- vrabia: cip-cirip; cip-cirip
vantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza
j - oaia: beee-beee
- cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii)
- gasca: ga-ga; ga-ga

Jocuri de logopedie

JOCUL DE-A BALONUL

Scop: Exersarea pronuntarii corecte a consoanelor , f izolate.
Desfasurarea jocului:
Copiii stau in cerc mic, ei reprezinta balonul. L acomanda
educatoarei "Umflam balonul", toti copiii sufla rostind consoana f si
largesc cercul (balonul se umfla). La comanda "Am intepat cu un ac"
copiii spun "Se desumfla" si rostesc consoana lin, indelungat apoi
revin in cerc mic.
Pe copacul inverzit,
Vrabiuta a sosit ,
Hu-a-hu-ta cu crenguta
Ce voioasa-i vrabiuta
Ca o leagana crenguta!

 TELEFONUL FARA FIR

Scop: perfectionarea concomitenta a auzului fonematic si a pronuntiei
corecte a combinatiei de sunete (nonsens).
Desfasurarea jocului:
Copiii stau aliniati unul langa altul. Educatoarea in fata sirului rosteste un
cuvant fara sens primului copil cu glas tare, acesta spune copillui urmator
s.a.m.d. Daca cineva greseste educatoarea merge langa el si pronunta un
alt nonsens mai usor, care trebuie sa fie rostit de fiecare copil pana la
capatul sirului. Daca toata grupa reuseste sa spuna acelasi nonsens, dupa
ce a spus si ultimul copil, toti copiii bat din palme. Jocul poate avea
variante mai complicate in functie de nivelul grupei.
Exemple de nonsens:
man, naum, munuam
tadad, tamnad, tutudat, tadad
fever, fuvor, favir
cabag, pugubag, gipag, pigab
seza, sazur, zusa, sasir
sajaj, iasaj, sijas
tacog, tecag, tigoc
tra, pra, cra, cro, cru, zbra, zbru,

ANALIZA FONETICA
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

discriminare sunete din mediu

discriminare sunete articulate
Identificare / exemplificare primul sunet din cuvant
Identificare / exemplificare ultimul sunet din cuvant
potriviri /receptiv / expresiv cuvinte
Numarat cuvinte in propozitie
Formulare de propozitii cu un cuvant dat
Spune-mi o propozitie cu cuvantul cate cuvinte
are propozitia? Desparte cuvintele in silabe. Spune
literele din silabe. reprezentare grafica

ANALIZA FONETICA
1. Relatia sunet litera: receptiv + expresiv litere
2. Relatia cuvant scris denumire obiect:
potrivire cuvant la imagine

EXEMPLE DE PROGRAME PENTRU

STIMULAREA LIMBAJULUI EXPRESIV
1. CANTECE CU COMPLETARE:
Exemplu: azi Grivei e manios HAM HAM terapeutul canta si la HAM HAM gadila
copilul. Se repeta de 3,4 ori, apoi la a 5-a incercare, terapeutul retine gadilatul si il
ofera la prima intentie a copilului de a emite un sunet (A). Se ridica treptat cerinta iar
copilul va fi premiat de fiecare data pentru cea mai buna aproximare.
2. EXPRESIV SUNETE DIN MEDIU (ONOMATOPEE). Cerinta: cum face vaca?
3. INTARIRE POZITIVA A SUNETELOR EMISE SPONTAN. Situatie: copilul vede un titirez
invartindu-se pe masa si emite sunetul FFFFF. Terapeutul intareste: BRAVOOOOO AI
SPUS FFFFFFF si ofera o recompensa puternica.
4. IMITARE VERBALA + ACTIUNE CU SUNET
1. IMITARE VERBALA CU SUPORT VIZUAL
2. IMITARE VERBALA FARA SUPORT VIZUAL
3.

EXPRESIV OBIECTE (SILABE DUBLE, DOUA SILABE DIFERITE, CUVINTE DIN 3

SILABE)

Caracteristicile unui Raspuns

raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul
asteptat in 3 - 5 sec. (in colectarea datelor se noteaza cu +);
raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din
acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de

comportamente decat cel asteptat in urma SD-ului (se noteaza cu -) ;

non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un
raspuns corect dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in

colectarea datelor (se noteaza cu 0).

promptat copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).

COLECTAREA DATELOR
NUME PROGRAM: IMITARE VERBALA VOCALE
DATA

TERAPEUT

ITEM

RASPUNS

18. 07

ADRIANA

sunetul OP+-P+++
A

19.07

ADRIANA

sunetul +OP +++++ 6/8

A

La ultimile cerinte a spus A fara

sa mai arat bratele deschise

20.07

ADRIANA

sunetul +++++
A

5/5

F B!!

21. 07

ADRIANA

sunetul PPPPPPPP
I

0/8

Asculta cu atentie si repeta doar

22.07

ADRIANA

Sunetul PPPPP+
I

1/6

23.07

ADRIANA

Sunetul +++++
I

5/5

24.07

ADRIANA

RR A/I

6/7

+++/-+++

SUMA

REMARCI

4/8

Spune A cand ii dau prompt

bratele deschise