EDUCAREA MISCARILOR ARTICULATORII

1. Mobilitatea aparatului fono-articulator :

A. Exercitii de mobilitate a maxilarelor :
-exercitii de inchidere si deschidere a gurii;
-exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor;
-exercitii de alternare a maxilarelor inainte-inapoi;
-muscatura
B. Exercitii de mobilitate pentru limba :
-limba iese si intra repede (ca la pisica cand bea)
-limba miscata de la dreapta la stanga (tic-tacul ceasului)
-limba iese in forma de lopata
-limba iese in forma de sageata
-limba sterge buzele
-limba sterge dintii de deasupra
-limba sterge dintii de dedesubt
-miscari circulare ale limbii
-limba ghemuita in fundul gurii
-miscarile limbii in jos si in sus cu gura deschisa
-pronuntarea rapida si repetata a silabei 'la'
-limba la palat si jos
C. Exercitii pentru buze si obraji:
-miscari de sugere a obrajilor
-miscari de tuguiere a buzelor
-miscari de intindere a buzelor (zambetul)
-miscari de rotunjire a buzelor
-miscari alternative de intindere si rotunjire a buzelor
-miscari de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, morisca
-miscari de aburire a oglinzii
-miscari de umflare a obrajiilor
-vibrarea buzelor
-rictusul buzelor
D. Exercitii pentru valul palatin :
-exercitii de imitare a cascatului
-exercitii de imitare a inghititului, tusei
-miscari de deglutitie

2. Educarea respiratiei
A. Dezvoltarea respiratiei nonverbale : educarea echilibrului intre inspiratie si expiratie (1/2)

Exercitii pentru expiratie

-sufla nasul in batista Exercitii pentru inspiratie
-sufla aerul pe dosul mainii -miroase florile
-tine un fulg in aer -cainele la vanatoare
-stinge lumanarea -miroase parfum, spirt, otet etc.
-umfla balonul
-sufla in apa cu paiul
B. Dezvoltarea respiratiei verbale :

Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie

Vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat

-exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii
-exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane
-exercitii de pronuntie a unor grupe de vocale pe durata unei expiratii (ai, ei, oi, ua, ue etc.)
-exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be, bi, bo... ale,
ele, ile...)
-exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau grupuri de consoane, pe o
expiratie (aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri)
-exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec
-exercitii de respiratie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in ritmul
diafragmei) : la inceput nonverbal ; cu pronuntie de vocale, silabe, cuvinte ; cu recitare de poezii ; citire
in aceasta pozitie cu voce tare

EXERCITII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALA

-sa arate dintii

-sa faca trompa
-sa sufle in hartii, vata, moristi
-sa suga cu paiul un lichid
-sa mestece
-sa inghita
-sa apuce cu dintii sau cu buzele un obiect aflat pe masa
-sa umfle sau sa suga obrajii
-sa reproduca prin mimica :rasul, plansul, mirarea
-sa fluiere
-sa scoata limba
-sa indrepte limba catre : nas, barbie, comisuri...

Pentru mult mai multe informatii cititi

TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ - INTERVENTII LOGOPEDICE
Ecaterina Vrasmas
Editura didactica si pedagogica
“P” - consoană oclusivă, labială, orală, surdă. Sunetul “P” se articulează prin alipirea completă
a celor două buze urmată de îndepărtarea lor bruscă cu eliminarea exploziva a aerului.
“B” - consoană oclusivă, labială, orală, sonoră. Sunetul “B” se articulează prin alipirea
completă a celor două buze urmată de îndepărtarea lor bruscă cu eliminarea exploziva a aerului.

“M” - consoană oclusivă, sonanta, bilabiala, nazală, sonoră. Sunetul “M” se articulează prin
alipirea completă a celor două buze urmată de îndepărtarea lor bruscă cu eliminarea aerului.
“N” - consoană oclusivă, sonanta, dentală, nazală, sonoră. Sunetul dental “N” se articulează
prin contactul dintre apexul limbii şi dinţii superiori.

“T” - consoană oclusivă, dentală, orală, surdă. Sunetul dentale “T” se articulează prin
contactul dintre apex (varf limbă) şi dinţii superiori.
“D” - consoană oclusivă, dentală, orală, sonoră. Sunetele dentale “D” se articulează prin
contactul dintre apex şi dinţii superiori.

“Ţ” - consoană semioclusivă, dentală, orală, surdă. Sunetul dental “Ţ” se articulează prin
apropierea vârfului limbii de dinţii superiori.

“C” - consoană oclusivă, velară, orală, surdă. Sunetul velar “C” se articulează în zona vălului
palatin, între uvulă şi palatul dur.
“G” - consoană oclusivă, velară, orală, sonoră. Sunetul velar “G” se articulează în zona
vălului palatin, între uvulă şi palatul dur.

“H” - consoană fricativă, velară, orală, surdă. Sunetul “H” se articulează laringal

“F” - consoană fricativă, labiodentală, orală, surda. Sunetul labiodental “F” se articulează prin
contactul dintre dinţii superiori şi buza inferioară
“V” - consoană fricativă, labiodentală, orală, sonora.

“S” - consoană fricativă, siflanta, dentală, orală, surdă. Sunetul dental ”S” se articulează prin
apropierea vârfului limbii (apex) de dinţii superiori.
“Z” - consoană fricativă, siflanta,constrictiva dupa modul de articulare, dentală, anterolinguala
dupa locul de articulare, sonora

“Ş” - consoană fricativă, anteropalatală, orală, sonoră. Sunetul prepalatal sau alveolopalatal
“Ş” se articulează prin apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori sau în partea
anterioară a palatului.
“J” - consoană fricativă, anteropalatală, orală, sonoră. Sunetul prepalatal sau alveolopalatal
“J” se articulează prin apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori sau în partea
anterioară a palatului.

“L” - consoană lichidă laterală, dentală, orală, sonoră. La sunetul “L” partea centrală a cavităţii
bucale este ocupată de limbă, iar curentul de aer se scurge pe părţile laterale
“R” - consoană lichidă laterală, vibrantă, orală, sonoră. Sunetul “R” se produce prin vibrarea
părţii apicale a limbii