Tulburarea de spectru autist (TSA) este o tulburare de dezvoltare caracterizată printr-o varietate de

manifestări, de la forme ușoare la unele foarte grave.

Ariile comune în care persoanele cu autism prezintă dificultăți sunt:
1. aria socio-emoțională,
2. comportamentele stereotipe și repetitive,
3. interesele și activitățile reduse sau neobișnuite.
Copiii autiști nu învață așa cum învață ceilalți copii, par incpabili să înțeleagă cele
mai simple conversații, informațiile senzoriale le produc confuzie și sunt caracterizați de diferite grade
de izolare față de lumea din jur.
Deși procesul de învățare este profund afectat, specialiștii în analiza
comportamentală au dezvoltat, metode eficiente de predare, bazîndu-se pe principiile teoriei învățării.
Trei decenii de cercetare conduse de dr. Ivar Lovass și asociații săi de la UCLA au demonstrat în mod
comvingător că intervenția timpurie și intensivă poate ajuta semnificativ la recuperarea copiilor
diagnosticați cu autism. Terapia ABA poate fi de asemenea aplicată și copiilor diagnosticați cu alte
tulburări de dezvoltare.
Analiza aplicată a comportametului este știința care se dedică înțelegerii și
îmbunătățirii comportamentului uman. Analiștii comportamentali se concemtrează pe definirea
obiectivă a comportamentelor cu semnificație socială, intervin în îmbunătățirea comportamentelor
studiate, utilizează metode de cercetare științifică. Reprezintă o abordare științifică care are ca scop
descoperirea variabilelor mediului care pot influența în mod clar comportamentul cu semnificație
socială și dezvoltarea unei tehnici de modificare comportamentală.
Obiectivul intervenției este să învețe copilul acele abilități care să îl ajute sa se
dezvolte, să atingă un grad de independență adecvat și să îi îmbunătățească calitatea vieții.
Conținutul unui curriculum trebuie să includă toate abilitățile de care are nevoie o
persoană pentru a se bucura de viață. Accentul va fi pus pe învățarea vorbirii, dezvoltarea abilităților
abstracte și academice, pe promovarea abilităților de joacă și socializare, pe cunoștințe practice și
abilități adaptative.
Analiza aplicată a comportamentului este așadar procesul de aplicare sistematică a intervențiilor
bazate pe principiile învățării, pentru a îmbunătăți abilitățile care au importanță sociala. ABA este o
disciplină care implică date obiective în procesul de selectare a deciziilor optime și de implementare a
programelor individualizate.
Obiectivele intervenției sunt reevaluare constant pentru a determina efectul acesteia
asupra comportamentului, iar datele colectate ne oferă posibilitatea de a verifica dacă întervenția și
modificările propuse sunt eficiente.
Există mai multe tipuri de abordări în analiza comportamentală:
1. Discrete Trail Training ( DTT),
2. Verbal Behavior (VB),
3. Naturalistic Environment (NET),
4. Pivotal Response (Training PRT)
Am optat pentru următoarele abordări DTT (Discrete Trail) și NET( învățare incidentală), alături de
avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre aceste metode de predare.
Discrete Trail-DTT
Predarea prin exerciții distincte (DTT) reprezintă o metodologie specifică, folosită
pentru a crește la maxim șansele de învățare. Este de asemenea un proces de predare care poate fi
utilizat pentru a dezvolta majoritatea abilităților: cognitive, de comunicare, de joc, sociale, de
autoservire. Nu este utilizată exclusiv ăn cazul copiilor cu autism sau alte tulburări de predare ci
reprezintă o foarte bună metodă de predare. In anexa de la final am exemplificat un program ABA care
ilustrează predarea prin DTT. Evident, poate fi lucrat acest program și utilizând învățarea incidentala,
de exemplu în jocuri cum ar fi: piața, grădina cu legume, magazinul.
Metoda de predare presupune:
 Segmentarea unei sarcini în pași mai mici
 Predarea unei astfel de sub-părți până când copilul o stăpânește foarte bine
 Exerciții repetate într-un interval concentrat de timp
 Prompt și reducerea promptului
 Folosirea procedurilor de recompensare
Avantaje
 Asigură un cadru structurat care facilitează învățarea și măsurarea progresului copilului.
 Fiecare exercițiu are început și sfârșit bine delimitate, de aici vine de altfel și denumirea
”distinct”
 Notarea achiziților și a comportamentelor permite obținerea unei imagini de ansamblu asupra
nivelului în care se află copilul și oferă informații prețioase în ceea ce privește reglarea,
modificarea, introducerea unor noi programe.
Dezavantaje
 Dacă predarea nu se desfășoară într-o manieră creativă și nu sunt utilizate materiale diverse
intervine plictiseala, oboseala și scade motivația copilului, putându-se ajunge la comportamente
neadecvate și nefuncționale cum ar fi țipat, aruncat cu jucării, lovit.
 Dacă nu este făcută corect menținerea și generalizarea, achizițiile dobândite pot fi pierdute.

1
  De multe ori, terapeutul este cel care stabilește contextul în care se realizează predarea, nu se
ține cont de interesul copilului așa cum se procedează în predarea incidentală
 Folosirea în exces a recompenselor alimentare poate duce la dereglari alimentare.
 Dacă promptul nu este retras în mod corespunzător, copilul poate să devină dependent de el.
 Dacă programele nu sunt alternate cu activități sportive sau joc, intervine oboseala.
 Încurajează comportamente repetitive, intervine rutina, scade spontaneitatea, terapeutul obosește
si el.
 Comportamente “robotizate” ale copiilor atunci când metoda nu este utilizată corect și nu se ține
cont în predare de utilizarea materialelor variate și de predarea în medii diferite.

Învățarea incidentală (Naturalistic Environment – NET)

Abordarea se focusează pe predarea și exersarea abilităților în cadrul situaților
naturale. Terapeutul folosește oportunitățile naturale care apar pentru a realiza predarea. Această
abordare nu elimină însă programarea obiectivelor de învățare.
Terapeutul îi poate oferi copilului o carte de colorat fără a-i da însă creioane, astfel
încât să-l determine să le ceară, sau în timpul unui boardgame poate reține zarul pentru o perioadă
scurtă. Atunci când copilul s-a murdărit pe mâini afară, sau jucându-se cu acuarele, putem preda abilități
asociate spălatului pe mâini sau de limbaj în context.
Avantaje:
 Predarea abilităților se face pornind de la interesele copilului.
 Creșterea motivației copilului pentru activitatea respectivă.
 Încurajează comunicarea naturală și dezvoltă apariția/menținerea/elaborarea cererilor.
 Stabilește interacțiunea cu copilul în mod natural.
Dezavantaje:
 Presupune mai mult efort și implicare din partea terapeutului precum și mai mult timp în
arânjarea mediului în funcție de jocurile, itemii, jucăriile preferate ale copilului.
 Stilul de predare este mai puțin directiv, unii copii au nevoie de structură cât mai mare pentru a
achiziționa cunoștințe sau dezvolta abilități.
 Metoda solicită terapeutului un grad mare de spontaneitate, improvizație și creativitate.
Este esențial să avem capacitatea de a realiza planurile de intervenție individualizate și de asemenea
de a utiliza metodele de predare în funcție de potențialul copilului și de modalitatea preferată în care
acesta învață. Cele doua metode nu se exclud, ele trebuind să se se regăsescă într-o armonioasă
alternanță în structura fiecărei sesiuni de predare, completându-se una pe celaltă cu scopul de a face
învățarea cât mai eficientă și în același timp cât mai plăcută.

Bibliografie:

2
Robert Schramm, Motivație și recompensă, Editura Frontiera, 2016
John Cooper, Timothy E.Heron, William L.Heward, Analiza aplicată a comportamentului, A doua
ediție, București, 2016
Ron Leaf, John McEachin, Ghid de terapie ABA, Editura Frontiera, București, 2016