CONTINUT

Continut ...................................................................................................................................... ......1

Inceperea unui Program de Comportament Verbal ...........................................................................2
Cum il invatam pe copil sa se joace ..................................................................................................11
Jucariile preferate ............................................................................................................................. 17
Cum il invatam pe copil sa ceara ceva (Solicitare .......................................................................... 21
Cum il invatam pe copilul care poate sa vorbeasca sa ceara (sa solicite ........................................ 2!
Cum il invatam pe copil sa etic"ete#e (pipaie obiecte si imagini ................................................... $1
%etode de transfer ............................................................................................................................ $7
Cresterea productiilor vocale & Cum il invatam pe copil sa vorbeasca ............................................ '$
Probleme de comportament ............................................................................................................. !(
Cum il invatam pe copil sa raspunda la intrebari ............................................................ ................. )*
+legerea formei primului raspuns .................................................................................................... 11'
Cum il invatam pe copil sa puna intrebari ........................................................................................ 11)
Cum il invatam pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul abstract ........................................... 12)
Construirea propo#itiilor ................................................................................................................... 1',
-e"nici de predare pentru combinatiile de cuvinte . formarea propo#itiilor .................................... 1''
Construirea abilitatilor sociale care apar ........................................................................................... 1')
/eterminarea gradului de pregatire pentru scoala ............................................................................ 1!,
1
INCEPEREA UNUI PROGRAM DE COMPORTAMENT VERBAL
1. Ce este ABA/VBA?
+0+ este stiinta care se ocupa cu stiinta comportamentelor aplicate. 1a ofera o structura pentru a cerceta
comportamentele umane2 factorii care le determina si cum le putem spori.creste sau diminua. /e
asemenea2 ea ofera o structura fundamentala pentru a invata noi abilitati (comportamente pe care vrem
sa le sporim.intensificam. Informatiile de ba#a pe care trebuie sa le aveti in ceea ce priveste predarea
acestor abilitati sunt3 modelarea2 sugerarea2 descresterea2 inlantuirea si incurajarea diferentiata. Cateva
e4plicatii foarte simple sunt oferite mai jos3
a Modelarea & proces prin care modificam treptat comportamentul deja e4istent al copilului
in ceea ce dorim. +ceasta se face de obicei prin adaptarea cerintelor inainte de a oferi incurajare. /e
e4emplu2 daca un copil de abia invata sa spuna cuvinte2 i se poate cere sa atinga un obiect inainte de a5l
primi. %ai tar#iu2 ii putem cere sa spuna primul sunet2 o silaba si in cele din urma intregul cuvant.
b Sugerarea & ajutorul oferit de profesor pentru a promova raspunsul corect. 6na dintre
diferentele de ba#a intre cele mai traditionale programe +0+ si modelul V0 este folosirea 7invatarii
fara greseli8 in modelul V0 si metodele 7nu2 nici o sugestie8 in modelele traditionale +0+. Sugestiile
varia#a prin gradul de interventie2 de la g"idarea fi#ica la demonstratie2 indicatii verbale2 indicatii
vi#uale2 indicare cu degetul2 cat si in modul sugestiilor stimulatorii2 cum ar fi apropierea. Intotdeauna
trebuie sa incercam sa folosim sugestia care intervine cel mai putin in comportamentul pe care vrem
sa5l obtinem. /e e4emplu2 cand invatam pentru prima data copilul sa atinga un obiect sau o imagine2 e
posibil ca la inceput sa fie nevoie sa5i miscam mana spe obiect.
c Descresterea/Minimalizarea & este o parte critica din procesul de invatare al copiilor2 de a
96 deveni dependenti de sugestii. :rice sugestii vor fi treptat indepartate2 pe masura ce copilul
reuseste sa raspunda corect fara nici o sugestie. Ca sa folosim e4emplul de mai sus2 daca vrem sa5l
invatam pe copil sa atinga o minge2 putem incepe prin a5i misca mana spre minge2 apoi ii atingem doar
umarul2 apoi aratam spre minge etc.2 pana cand copilul reuseste sa atinga mingea atunci cand i se
spune (multi copii nu vor avea nevoie de multe astfel de sugestii pentru a invata 7sa atinga8 un obiect.
d Inlantuirea & fundamental2 aceasta inseamna ca abilitatile sunt impartite in cele mai mici
unitati componente si sunt invatate astfel2 in unitati care sunt inlantuite impreuna. -e"nicile de
inlantuire inainte si inapoi sunt frecvent utili#ate atunci cand se doreste invatarea unei noi abilitati. 6n
e4emplu de inlantuire inainte ar fi invatarea unei propo#itii & copilul este invatat pe rand cate un
2
cuvant (spune 7eu82 spune 7eu te82 spune 7eu te iubesc8. /aca il invatam aceeasi propo#itie folosind
inlantuirea inapoi2 vom incepe cu finalul & spune 7iubesc82 spune 7iubesc pe82 spune 7iubesc pe tine8.
e Incurajare diferentiata & incurajarea repre#inta probabil cea mai importanta parte in
procesul de invatare. +ceasta implica oferirea unui raspuns la comportamentul copilului2 care va intari
acel comportament. Cuvantul 7diferential8 se refera la faptul ca noi variem nivelul incurajarii in
functie de raspunsul copilului. Sarcinile grele pot fi incurajate mai mult2 pe cand sarcinile usoare pot fi
incurajate mai slab. -rebuie sa ne adaptam incurajarea in mod sistematic in asa fel incat copilul va
invata in cele din urma sa raspunda potrivit in programe naturale de incurajare (oca#ional cu tipuri
naturale de incurajare (social.
2. Ce este invatarea pr!es"#"i $is!ret?
Invatarea procesului discret este o te"nica folosita atat in programele traditionale +0+ cat si in programele
de comportament verbal (V0+. +ceasta te"nica cuprinde3
a descompunerea unei abilitati in parti mai mici;
b invatarea unei sub5abilitati pe rand pana cand copilul o stapaneste;
c folosirea invatarii concentrate (dense;
d oferirea sugestiilor si descresterea folosirii sugestiilor atat cat este necesar;
e folosirea metodelor de incurajare.
<iecare sesiune de invatare cuprinde procese repetate2 fiecare process avand un inceput distinct (instruirea2
un comportament (raspunsul copilului si o consecinta (incurajarea sau descresterea folosirii
sugestiilor.
Mari#e in!ep"t"ri
1ste foarte important sa incepeti si sa de#voltati relatia terapeutica cu foarte multa atentie. 1ste important ca2
copilului sa5i placa in continuare sa fie intre oameni si sa vada invatarea ca pe 7un lucru bun8.
Prima sarcina a instructorului este aceea de a5l invata pe copil ca atunci cand el (instructorul apare2 se
intampla lucruri bune= In termeni comportamentali2 trebuie 7sa faceti ec"ipa cu incurajarile8. +cest
lucru se poate face in multe moduri2 dar in primul rand prin observare atenta a copilului si
interactionarea cu el intr5un mod care sa5i faca placere. :bservati cum ii place sa fie atins2 ce fel de
$
voci ii fac placere2 cum reactionea#a la diferite e4presii faciale2 cu ce jucarii ii place sa se joace.
+bordati5l cand pare plictisit si oferiti5i in mod neconditionat ceva care ii face placere. Jucati5va cu el
fara sa cereti nici un raspuns. /e obicei ajuta sa aveti un aliment special sau o jucarie care sa fie
disponibila numai atunci cand instructorul este pre#ent. +cest lucru il stabileste pe instructor ca fiind o
forma de incurajare conditionata. Veti sti daca aveti succes atunci cand copilul pare fericit cand veniti
dumneavoastra= <actorii importanti in aceasta fa#a cuprind3
a nu5l luati pe copil de la o activitate placuta atunci cand vine instructorul. /e e4emplu2 este de preferat ca2
copilul sa nu se uite la o caseta video preferata c"iar atunci cand trebuie sa vina instructorul;
b nu cereti un raspuns. Cu alte cuvinte2 nu5i dati copilului indicatii cum ar fi3 7vino aici82 7stai jos82 7uita5te
la asta8 etc.
c instructionati copilul intr5un mod placut si antrenant2 astfel incat el sa vrea sa fie cu dumneavostra.
%#i!itarea pri&"#"i rasp"ns
<olosind modelul V0+2 cel mai important este sa5l invatati pe copil cum sa ceara ceea ce vrea. +cest lucru
se intampla deoarece copilul este de obicei motivat sa comunice pentru a obtine aceste lucruri (are 7o
operatiune stabilita8. Inregistram de obicei un salt important in abilitatile de comunicare pe masura ce
copilul invata sa ceara. 1i invata 7eu spun2 eu primesc8 si asta le confera multa putere. Parte din
aceasta invatare ar trebui sa apara de obicei in prima fa#a. /e e4emplu2 daca vedeti ca copilul se
intinde spre o anume jucarie (masina2 dumneavoastra ati putea spune 7masina8. -ineti masina in mana
o secunda pentru a vedea daca el repeta. /aca nu2 dati masina intr5o parte. /aca copilul nu da un
raspuns imitativ sub control instructional2 ati putea incerca sa obtineti un raspuns de completare care
poate fi transferat mai apoi unei cereri. /umneavoastra puteti spune 7"ai sa ne jucam cu masinile82
apoi repetati 7"ai sa ne jucam>>.8 Si vedeti daca copilul va completa raspunsul. : alta te"nica
folositoare este aceea de a avea obiectul dorit undeva la vedere2 dar el sa nu poata fi obtinut fara ajutor
din partea unui adult2 si sa5i dati copilului posibilitatea de a alege in timp ce le denumiti pe fiecare3
7vrei masina sau cartea?8. /aca copilul nu raspunde2 c"iar daca dumneavoastra stiti ca el poate
pronunta cuvantul2 s5ar putea sa fie necesar sa5l invatati pe copil sa fie cooperant in alte activitati
imitative pe masura ce il invatati cererile verbale.
6rmatorii factori sunt importanti atunci cand incepeti sa cereti raspunsuri3
a nu cereti niciodata un raspuns pe care dumneavoastra nu il puteti sugera . /e
e4emplu2 nu spuneti 7spune masina8 atunci cand tineti o masina daca copilul; nu va imita in mod
consecvent. +ceasta se intampla din cau#a faptului ca nu5l putem 7obliga8 sa spuna cuvantul. 9u vrem
ca2 copilul sa e4erse#e neurmarea instructiunilor.
'
b daca dati o instructiune2 cum ar fi 7stai jos82 dumneavostra trebuie sa5l g"idati fi#ic
pe copil sa se ase#e daca el nu face asa. /in nou2 nu dorim ca2 copilul sa 96 urme#e instructiunile.
c asigurati5va ca primele instructiuni pe care le dati sunt cele de care sunteti sigur ca
pot fi indeplinite2 si incurajati5l foarte mult pentru bunavointa. Solicitarile primelor raspunsuri pot fi
imitatii non5verbale3 7vino aici8 (cu un alt adult care arata2 7stai jos82 7atinge82 7potriveste8 etc.
d nu folositi niciodata o incurajare pe post de 7mita8 . +ceasta inseamna2 in esenta2 sa5
l starniti pe copil prin fluturarea unei incurajari in fata lui si prin a5i cere un raspuns inainte de a5i da
voie copilului sa ajunga la ea. +ceasta nu inseamna ca nu puteti folosi incurajarile drept 7promisiuni8.
/e e4emplu2 daca doriti sa5l faceti pe copil sa vina la dumneavoastra2 luati in mana ceva ce lui ii place
si dati5i obiectul respective atunci cand vine=
e c"iar pentru copiii care sunt vocali2 dar nu se afla intr5un control de pregatire2
imaginile si sunetele pot fi folositoare atunci cand copilul este invatat cum sa ceara lucruri pe care le
poate spune.
+ceasta se intampla deoarece dumneavoastra puteti sa5i sugerati copilului sa faca un semn sau sa inmane#e o
imagine2 dar nu puteti sa5i sugerati e4primarea. In mod tipic2 copilul va incepe repede sa foloseasca
cuvintele in mod functional2 daca este capabil sa le produca2 o data ce a inteles 7regula8 cererii.
C"& ne $es!"r!a& !" "n !&prta&ent ne'ativ
Copilul nu trebuie niciodata incurajat atunci cand are un comportament negativ. +cest lucru este de obicei
dificil de reali#at la inceputul unei relatii terapeutice deoarece2 uneori2 copilul s5ar putea sa fi fost
incurajat in mod necugetat. Pentru copii este un lucru normal sa planga atunci cand o nevoie nu le este
satisfacuta. /eoarece copilul nu poate sa comunice intr5un mod eficient2 parintii s5ar putea sa fi
incercat sa5si dea seama ce vrea copilul oferindu5i toate obiectele lui preferate. +cest lucru incurajea#a
tipetele si plansul= Ignorarea cri#ei poate creste2 pentru un timp2 comportamentul; dar este esential ca
toti cei care lucrea#a cu copilul sa nu cede#e comportamentului de cri#a.
Incercati sa nu dati nici o atentie cri#ei daca copilul tipa pentru ca vrea ceva. Indepartati5va2 trageti adanc aer
in piept si ramaneti calm= Cand copilul se linisteste2 folositi imagini2 semne sau aratati5i obiecte pana
cand va dati seama ce vrea. /aca stiti ce vrea copilul se poate folosi o metoda de numarare. Spuneti
7fara plans8 sau ceva asemanator si incepeti sa numarati cand copilul se opreste din plans2 c"iar daca la
inceput numai pentru a inspira adanc. Incepeti de la inceput de fiecare data cand copilul incepe sa
planga din nou. : data ce copilul s5a oprit din plans la un numar prestabilit2 dati5i ceea ce vrea.
!
/aca copilul face cri#e deoarece i s5a dat o instructiune si el nu vrea sa se supuna2 folositi cu calm cea mai
putin suparatoare sugestie pentru a va asigura ca copilul va face ce i s5a spus. /aca i s5a cerut sa stea
jos iar el tipa2 g"idati5l cu blandete pana la scaun2 faceti5l sa se ase#e pentru cateva secunde2 apoi
lasati5l sa se ridice (doar atunci cand nu tipa=. @ucrul important la un comportament negativ este sa
invatam din el. /aca copilul face cri#e2 asta inseamna ca metodele de predare trebuie ajustate. +veti in
vedere incurajarile2 densitatea lor2 dificultatea sarcinilor pe care i le cereti2 pentru a stabili ce anume
trebuie corectat. 1ste foarte important ca2 comportamentele negative sa nu fie incurajate2 dar lucrul cel
mai important de dorit este acela de a folosi metode bune de predare astfel incat aceste comportamente
sa nu mai apara.
Cele mai importante lucruri de retinut la inceputul unei relatii terapeutice sunt3 ideea de a va simti bine2
binedispunerea copilului si invatarea de catre copil a faptului ca invatarea este distractiva iar
comunicarea este puternica. Copilul trebuie sa invete ca viata devine mai buna daca se supune
cererilor=
Re'"#i#e in!"ra(arii
1. 7Incurajarile trebuie sa fie incurajatoare8. Ceea ce este incurajator pentru un copil poate
fi potrivnic altuia. @ucrurile pe care un copil le poate gasi incurajatoare la un moment dat2 pot sa nu
mai fie asa mai tar#iu=
2. Incurajarea trebuie sa fie contingenta . Incurajarile ar trebui sa fie disponibile doar
atunci cand este produs un comportament & tinta2 pentru a nu5i diminua astfel puterea (incurajarile
necontingente pot fi oferite in incercarile de a5l egala pe instructor sau o activitate nedorita cu
incurajare.
$. -rebuie folosita o gama larga de incurajari . +cest lucru este necesar pentru a ne asigura
ca incurajarea isi va pastra valoarea si2 de asemena2 pentru a oferi incurajari diferentiale.
'. Combinati intotdeauna incurajarile sociale cu incurajarile elementare .
!. /e#voltati si identificati noi incurajari in mod continuu . :bservati comportamentele
stimulatoare ale copilului pentru a putea determina ce i5ar face placere.
). <olositi incurajarile potrivite varstei . @ucrul acesta va spori acceptarea celor de aceeasi
varsta si posibilitatea de a intalni aceste lucruri in mod natural.
7. 9outatea si nepreva#utul sporesc mult incurajarea . Surpri#ele sunt de obicei foarte
placute si foarte motivante. : geanta la indemana sau o cutie cu surpri#e pot fi folositoare.
)
(. @a inceput incurajarea trebuie sa apara imediat . -rebuie sa fiti siguri ca2 copilul
asocia#a comportamentul lui cu incurajarea. Incurajarea este cea mai eficienta atunci cand apare dupa
152 secunde dupa comportament.
*. -rebuie stabilit si urmarit indeaproape un program variabil de incurajare.
1,. Incurajarea trebuie diminuata in timp 2 pe masura ce copilul invata. Sarcinile usoare ar
trebui sa aiba un program 7slab8 de incurajare.
11. 1valuati timpul incurajarii . 9u intrerupeti momentul de munca pentru o incurajare2 si
incercati sa obtineti mai multe raspunsuri inainte de a oferi o recompensa tangibila.
12. In timp2 indreptati5va spre incurajari care sunt mai mult naturale si practice & laudele
(recompensele sociale.
1$. 9u folositi recompensele pe post de mita . 9u obisnuiti copilul sa auda inainte despre
incurajarea pe care o va primi. 9u amintiti copilului ce incurajare ar putea primi daca nu ar aparea
comportamente disruptive. 9u oferiti alte incurajari cand comportamentul se e4tinde (in incercari de a5
l linisti.
1'. <olositi incurajari diferentiate . :feriti cele mai bune recompense pentru cele mai bune
comportamente sau pentru munca 7cea mai grea82 in timp ce pastrati incurajarile de tip 70ine8 pentru o
munca mai usoara sau descresterea comportamentelor.
Ter&eni si $e)initii
(9ota3 aceste definitii au menirea de a5i ajuta pe aceia care nu au pregatirea comportamentala vasta sa fie
capabili sa obtina o folosire functionala a conditiilor definite. +sadar2 ele pot sa nu fie 7e4acte8 din
punct de vedere comportamental
Operatia $e sta*i#ire +O%,
a creste in mod temporar eficienta sau valoarea unei incurajari;
b creste in mod temporar comportamentele care au avut drept consecinta acea incurajare in
trecut.
L"!r"ri !are a)e!tea-a O%
1 privarea & valoarea unui obiect creste cand acesta lipseste pentru un anumit timp (e4. Cand tineti o dieta
de slabit2 o pi##a devine foarte dorita.
2 satietatea & valoarea unui obiect scade atunci cand acesta este foarte disponibil.
7
$ OS concurenta & valoarea obiectului.comportamentului scade atunci cand e4ista un alt
obiect.comportament de o importanta mai mare (e4. Copilul isi dorea foarte mult sa se joace cu o
jucarie2 insa nevoia de a scapa de intrebarile dumneavoastra a devenit mai puternica.
14emple3
1. /aca nu aveti bani2 valoarea acestora creste si2 in plus2 acest fapt se reflecta in comportamente care in
trecut v5au permis sa aveti mai multi bani (o slujba in plus2 mai multa munca etc..
2. /aca un copil are o jucarie preferata2 cu care nu s5a mai jucat de mult2 valoarea acelei jucarii creste pentru
o anumita perioada si se e4prima printr5o crestere a frecventei comportamentelor prin care a dobandit
in trecut jucaria.
$. /aca un copil se afla intr5un mediu #gomotos2 pe care el il considera neconfortabil2 acest lucru creste
pentru un timp valoarea evadarii si se e4prima prin comportamente (lovire2 muscare tipete2 spune 7"ai
sa mergem8 etc. care au avut drept re#ultat scaparea si alta data in trecut.
In!"ra(area (intarirea
& are loc dupa ce se produce un comportament si are ca efect sporirea aparitiei aceluiasi comportament2 in
aceleasi conditii2 in viitor.
1. Intarirea po#itiva3 copilul primeste ceva foarte dorit dupa ce se produce comportamentul.
14emple3
a un copil vrea o prajitura si continua sa tipe in timp ce parintii incearca sa5si dea
seama ce vrea. /ata viitoare cand copilul va dori prajitura2 probabil va manifesta acelasi
comportament.
b copilul doreste sa se joace cu mingea2 asa ca face semnul pentru 7minge8;
parintele ii da mingea (intarirea; prin urmare2 data viitoare cand va dori mingea2 copilul va e4ecuta
acelasi comportament (semnul pentru minge.
2. Intarirea negativa3 indepartarea unui lucru pe care individual il considera potrivnic2 sporind astfel aparitia
aceluiasi comportament in viitor.
14emple3
a un copil gaseste pre#enta fratilor sai ca fiind deranjata si2 prin urmare2 il musca pe
fratele lui. %ama vine si il ia pe frate; aceasta consecinta a comportamentului copilului va spori
probabilitatea de a produce comportamentul (muscatul in viitor.
b un copil gaseste la scoala 7cercul timpului8 ca fiind aversiv si incepe sa tipe. Ca
urmare a acestui comportament2 profesorul il lasa liber. +cest lucru sporeste2 bineinteles2 probabilitatea
producerii comportamentului in viitor.
(
Pe$epsirea
5 aplicarea a ceva ce copilul considera neplacut2 sau indepartarea unui obiect (comportament pe care
copilul il considera placut2 imediat dupa ce s5a produs comportamentul2 si care are ca efect
descresterea comportamentului.
Stimul
5 un lucru pe care o persoana il poate e4prima cu ajutorul simturilor. :rice poate fi va#ut2 au#it2
mirosit2 pipait sau gustat. :ameni diferiti pot e4perimenta sen#atii diferite plecand de la acelasi stimul.
6n stimul pe care o persoana il resimte ca fiind placut2 o alta il poate descrie ca fiind neplacut. 6nii
stimuli nu sunt asociati nici cu durere2 nici cu placere si nu au fost asociati cu nimic altceva (stimuli
neutri. 6n stimul poate fi asociat cu o e4perienta trecuta2 atunci cand este urmat fie de o incurajare2 fie
de o pedeapsa. +tunci el este considerat un stimul discriminativ (sd. Cu alte cuvinte2 cand apare
stimulul2 el indica disponibilitatea sau posibilitatea incurajarii sau a pedepsei. 6n stimul asociat cu
lipsa incurajarii poarta denumirea de 7conditie S5delta8.
14emple3
5 stimul neutru3 tatal spune 7pune mana pe caine82 aceasta fiind prima situatie in care
copilul aude aceasta fra#a. Copilul aude cuvintele2 dar ele nu sunt associate cu nimic2 nici po#itiv si
nici negativ;
5 stimul discriminativ3 un copil sta in bratele tatalui sau si priveste o carte. -atal ii spune
7gaseste cainele si ii ia mana2 g"idandu5l8. Cand coopilul pune mana pe caine2 tatal il imbratisea#a si ii
spune 7asa este=8. Copilul gaseste acest lucru destul de placut (incurajare2 asa incat a doua oara cand
tatal da pagina si spune 7gaseste cainele82 copilul pune din nou mana pe caine2 fara sa mai astepte ca
tatal sa5l g"ide#e. /eoarece comportamentul a fost2 in trecut2 urmat de o incurajare2 cand aude
7gaseste cainele82 copilul sesi#ea#a posibilitatea incurajarii.
5 S5delta3 pentru a continua cu e4emplul de mai sus2 in ca#ul in care copilul arata pisica si
nu cainele2 tatal nu il imbratisea#a si nu ii spune 7asa este8. In acest fel comportamentul gresit este
asociat cu lipsa incurajarii.
C#asi)i!area !&prta&enta#a a #i&*a("#"i +%.inner,
*
Cerere & o 7cerere pura82 apare pur si simplu ca re#ultat al unei :S sau al dorintei de a avea un obiect2 mai
degraba decat de a fi intrebat 7ce vrei?8.
14emplu3 7Pot sa iau o prajitura?8; 76nde5i mama?8.
Re!eptiv & urmarea.indeplinirea indicatiilor sau supunerea la cererile celorlalti.
14emple3 7Aaseste prajitura in forma de monstru.8 (copilul atinge;
7 Pune5ti te rog farfuria la spalat.8 (copilul se supune;
7 Ce spune puf5puf ?8 (copilul atinge trenul.
%i&t ta!ti# & etic"etarea.denumirea unui obiect2 a unei actiuni pre#ente2 sau a ceva cu care copilul vine in
contact. : 7sen#atie tactila pura8 nu are legatura cu posedarea unei :S sau cu dorinta de a avea
obiectul.
14emple3 7Cum se numeste asta?8 (copilul denumeste obiectul;
7 Cum se simte cainele?8 (moale;
7 Care din ele spune puf5puf?8 (copilul spune 7trenul8;
7 Ce ve#i?8 (copilul spune & 7o pasare #burand pe cer8.
Intraver*a# & un raspuns la ceva ce spune o persoana si care are legatura cu un obiect2 actiune sau
caracteristica care nu este pre#enta (raspunsul la intrebari sau purtarea unei discutii.
14emple3 7@icareste2 licareste2 micuta>8 (copilul spune 7stea8;
7 Ce spune puf5puf?8 (copilul spune 7trenul8;
7 Ce ai facut asta#i la scoala?8 (copilul spune >.
De tip e!" & repetarea e4acta a ceea ce tocmai a spus o persoana.
14emple3 7Vrei sa mergi afara?8 (copilul spune 7vrei sa mergi afara8;
%ama spune 7masina82 copilul spune 7masina8.
T/C & trasaturi, functii, clase. : data ce copilul este capabil sa ceara2 sa identifice si sa denumeasca obiecte
din mediul lor2 -<C sunt invatate pentru ca copilul sa poata invata asocierile sau 7legaturile
intraverbale8 dintre cuvinte. -rasaturile repre#inta parti ale obiectelor si descrieri ale obiectelor.
<unctiile repre#inta actiunile care sunt de obicei legate de obiecte2 iar clasele repre#inta grupurile de
care apartin obiectele. Baspunsurile receptive2 tactile si intraverbale sunt toate predate asa incat copilul
sa poata invata sa raspunda la intrebari si sa vorbeasca despre lucruri cand acestea sunt pre#ente.
14emple3 banana
1,
-rasaturi & galbena2 cu coaja2 lunga;
<unctii & se cojeste2 se mananca;
Clasa & lucruri care se mananca.
In timpul primei fa#e de invatare2 raspunsul copilului este de a atinge sau denumi atunci cand se pronunta
-C<5ul. /upa ce s5au invatat aproape $, de obiecte diferite2 este predate procesul invers2 dandu5i
posibilitatea invatacelului sa defineasca si sa descrie obiectele.
galbena2 se cojeste2 lunga2 de mancare & *anana.
Conversatiile sunt de obicei combinatii de cereri2 pipairi si intraverbale cu raspunsuri receptive
oca#ionale.intamplatoare.
14emplu3
Sam3 7Salut= Ce mai faci?8 (cerere.
<red3 7Sunt bine2 dar am fost destul de ocupat8; (simt tactil2 intraverbal 7Simt ca sunt pregatit pentru o
vacanta8 (simt tactil.pipaire; 7/ar tu?8 (cerere.
Sam3 7/e fapt2 eu tocmai m5am intors din vacanta8 (intraverbal. 7Sunt gata sa ma intorc din nou la treaba8
(simt tactil.
<red3 7Intr5adevar? 6nde ai fost?8 (cerere.
Sam3 7+m fost la plaja toata saptamana8 (intraverbal; 7Vrei sa5ti arat po#ele?8 (cerere.
<red3 7Sigur8 (intraverbal.
Sam3 7/a5mi geanta de acolo (cerere5Sam; receptiv5<red2 am in ea po#ele (simt tactil. Si aici este unul
dintre copiii care ma ingroapa in nisip8 (simt tactil.
<red3 7-i5a placut casa in care ati stat?8 (cerere.
Sam3 7/a2 a fost gro#ava=8 (intraverbal.
<red3 7Poti sa5mi dai numarul agentului? (cerere. Scrie5mi numarul pe "artia asta2 te rog.8 (cerere & <red;
receptiv & Sam.
Eva#"area rasp"ns"#"i !pi#"#"i #a &e$i"
%ulti copii reactionea#a diferit la o varietate de input5uri sen#oriale. Intelegerea modelelor de raspuns a
fiecarui copil fata de mediu ii poate ajuta pe parinti si pe instructori sa stabileasca tipurile de jucarii sau
activitati care le plac copiilor2 cat si sa5i ajute sa stabileasca tipurile de stimuli care ar trebui folositi
pentru a5l incuraja pe copil. :bservati5l pe copil cu atentie si descrieti reactia lui la diferiti stimuli.
%"net
11
1. Cum reactionea#a copilul la sunete tari fata de sunetele incete? Copilul raspunde diferit
daca asteapta sunetul sau daca sunetul se produce brusc si neasteptat?
2. Cum reactionea#a copilul cand variati tonul vocii dumneavoastra? Cum reactionea#a
copilul la tonuri foarte joase fata de tonuri ridicate? Pare a prefera vocile masculine sau vocile
feminine?
$. Cum reactionea#a copilul la mu#ica? Incearca el sa cante cantece c"iar daca cuvintele
nu pot fi intelese?
'. Poate copilul sa imite modele de a bate usor in tobe sau la 4ilofon? Poate el repeta
numarul corect al loviturilor sau ritmul loviturilor?
!. Vorbirea copilul este la un nivel potrivit? I se sc"imba volumul in functie de situatie?
). Cate silabe contin propo#itiile pe care copilul le poate imita in mod repetat?
7. Cum reactione#a copilul la 7jucarii vorbitoare8? Incearca el 7sa le stimule#e8 (adica sa
apese un buton in mod repetat atunci cand este singur?
(. Poate copilul sa complete#e cuvinte in carti cu rime sau cantece2 fara sa fie nevoie de
prea multa invatare?
%ti&"#ii vi-"a#i
1. Poate copilul sa identifice fotografii? Cum reactionea#a la desene cu linii? /aca variati
contrastul de culoare in desenele cu linii (de e4. maro pe bron#2 fata de negru pe alb2 sau luminati mai
mult fundalul2 reactionea#a el diferit?
2. Cum reactionea#a copilul la diferite lumini? Se comporta diferit in lumina fluorescenta2
lumina slaba sau lumina puternica?
$. Beactionea#a copilul diferit la stimuli care se misca fata de stimuli care sunt nemiscati?
'. Beactionea#a copilul diferit la stimuli vi#uali daca se afla in miscare?
!. +re copilul tendinta de a se stimula atunci cand vede obiecte care se rotesc?
). Poate copilul sa complete#e pu##le? /aca da2 ce fel de pu##le5uri? Poate el sa puna
piese de pu##le impreuna cu susul in jos?
7. Poate copilul sa de#membre#e jucarii2 iar apoi sa le ansamble#e din nou?
(. +nticipea#a copilul drumul spre locuri familiare? Poate copilul sa gaseasca obiecte
familiare daca acestea au fost mutate?
12
*. Beactionea#a copilul la o mica parte dintr5o imagine mai degraba decat la intreaga
imagine?
Mis!are0 atin'ere si !nstiinta !rp"#"i in spati"
1. Copilul pare a fi 7intotdeauna in miscare82 sau pare mai degraba sedentar?
2. Sunt miscarile repetitive sau intamplatoare?
$. Cum reactionea#a copilul atunci cand il leganati2 invartiti in bratele dumneavostra sau dansati?
'. 14ista vreo diferenta in felul in care copilul reactionea#a la miscari bruste fata de miscari
incete2 regulate?
!. Cum reactionea#a copilul la spatiile mici? /ar la spatiile mari2 largi?
). Copilul calca pe obiecte mai degraba decat sa le ocoleasca?
7. Cum reactionea#a copilul la te4turile diferite ale jucariilor sau "ainelor?
(. Cum reactionea#a copilul la imbratisari fata de atingerile usoare? 14ista vreo diferenta in felul
in care el reactionea#a la masajul incet si regulat fata de felul in care reactionea#a la atingerile scurte2
sacadate? Beactionea#a el diferit la atingeri in diferite parti ale corpului?
*. -olerea#a copilul spalatul pe dinti si pe fata? +re obiceiul de a baga lucrurile in gura?
1,. %ananca copilul o varietate de mancaruri de diferite compo#itii.te4turi?
11. +re copilul tendinta de a se stimula prin manipularea fi#ica a diferitelor obiecte sau parti ale
corpului?
12. 1ste copilul capabil sa puna in ordine un numar de miscari pentru a indeplini o sarcina?
1$. Poate copilul sa puna in ordine un numar de actiuni diferite cu jucariile?
1'. 1ste tonusul muscular general al copilului sca#ut sau ridicat? Se sc"imba acesta atunci cand
copilul face miscari cu un anumit scop?
G"st
1. %ananca copilul o gama larga de arome? Pare el sa prefere alimente condimentate2
sarate2 dulci sau linistitoare?
2. @inge sau molfaie vreodata obiectele inainte de a interactiona cu ele?
Mirs
1. 1ste copilul sensibil la parfumuri2 agenti de curatire sau alte c"imicale?
2. 14ista mirosuri specifice pe care copilul pare sa le savure#e?
$. Copilul miroase lucrurile inainte de a interactiona cu ele in mod frecvent?
1$
'. Pare copilul sa fie stimulat de miros?
CUM IL INVATAM PE COPIL %A %E 1OACE
In mod frecvent2 atunci cand spunem parintilor ca primul lucru pe care dorim sa5l invatam pe copilul lor este
acela de a cere lucrurile pe care le doreste2 acestia spun & 7dar el nu cere.vrea nimic=8. -oti copiii
doresc ceva2 si e4ista metode prin care putem spori atat varietatea2 cat si numarul de lucruri pe care ei
si le doresc. 1ste foarte important ca noi sa5l invatam pe copil sa se bucure de multe lucruri2 astfel incat
sa putem creste numarul de oportunitati de invatare2 cat si sa5i oferim copilului activitati la care sa
participe si care sunt mai amu#ante.placute decat stimulentele.
Importanta invatarii unui copil de a5i place joaca2 nu poate fi accentuata prea mult. In timp ce este posibil cu
certitudine sa5l invatam pe un copil sa arate imagini2 sa imite actiuni2 sa repete cuvinte in situatii
artificiale sau nascocite2 nu este prea probabil ca copilul va folosi aceste abilitati intr5o maniera
functionala2 decat daca il invatam folosind lucrurile pe care este posibil sa le intalneasca in viata
cotidiana. %ai mult decat atat2 daca aceste obiecte din 7lumea adevarata8 (jucarii2 jocuri2 oameni nu
sunt incurajatoare pentru copil2 noi nu ii vom oferi decat o operatie de stabilire (:S pentru a vorbi
atunci cand el se afla intr5un mediu artificial (statul la masa2 cu stimuli artificiali (imagini si
incurajari artificiale (casete video2 bomboane2 tratatii. +sadar2 un scop permanent al oricarui program2
ar trebui sa fie acela de a asocia incurajarile stabilite (alimente2 lucruri2 mirosuri etc. cu obiecte noi2
pentru a crea tot mai multe lucruri de care copilul sa se bucure (incurajari conditionate.
Pentru a putea determina ce fel de jucarii sau activitati ii pot placea unui copil2 ne putem uita la felurile de
comportament proprii stimulatoare in care el se angajea#a si putem anali#a felul in care el reactionea#a
la o varietate de privelisti2 sunete2 gusturi si miscari din mediu (stimuli. Intrebarile atasate va vor ajuta
sa sa va g"idati pe masura ce invatati mai multe despre copil. S5ar putea ca in acest moment sa nu stiti
inca raspunsul la unele intrebari. Pentru a putea raspunde2 incercati sa5i pre#entati copilului diferite
privelisti2 sunete2 lucruri de atins2 si observati cum reactionea#a el. :data ce ati raspuns la intrebari2
folositi aceste informatii pentru a va putea ajuta sa determinati cele mai bune feluri de jucarii sau
1'
activitati pe care sa le pre#entati copilului. 6nele sugestii sunt oferite pe ba#a informatiilor pe care le
adunati dumneavoastra.
Cel mai important lucru de retinut este acela ca2 de fiecare data cand introduceti o activitate sau jucarie noua2
doriti sa o asociati cu o incurajare. Cu alte cuvinte2 sa faceti ceva care s5ar putea sa nu5i placa prea
mult copilului in combinatie cu ceva ce stiti ca5i place. +ceasta idee ramane adevarata2 indiferent de
activitatea noua pe care o introduceti. :rice incurajare poate fi folosita pentru a produce asocierea. /e
e4emplu2 daca unui copil ii place sa fie tinut strans2 asociati aceasta activitate cu cititul unei carti. /aca
ii place sa priveasca obiecte care se invart2 alegeti jucarii sau activitati ce presupun invartire. /aca ii
place mu#ica2 cantati sau e4agerati infle4iunile vocii atunci cand interactionati cu el.
/upa ce l5am 7agatat8 pe copil2 sau dupa ce l5am facut sa5i placa activitatea2 il putem invata sa ceara acea
activitate sau poate sa ceara diferite bucati sau parti din ea. /aca copilul este non5verbal2 il putem
invata sa ceara acea activitate prin folosirea semnelor sau a imaginilor. In timpul viitoarei sesiuni2 vom
discuta despre metodele prin care sa determinam cel mai potrivit sistem augmentativ (de marire pe
care sa5l folosim. /umneavoastra puteti2 de asemenea2 sa va opriti inainte de ultimul cuvant pentru a
vedea daca copilul il completea#a. +cesta constituie2 in parte2 un raspuns intraverbal2 dar si o
solicitare2 daca copilul reactionea#a asa incat activitatea poate continua.
%ulte dintre primele jucarii sau activitati pe care le5ati ales pentru a le pre#enta copilului2 pot fi considerate
jucarii 7stimulatoare8. /e e4emplu2 titire#e2 roti care se invartesc2 mecanisme sau bete cu panglica. Cu
alte cuvinte2 daca copilul este lasat singur cu jucaria2 el poate alege daca sa o priveasca sau daca sa
interactione#e cu ea de mai multe ori2 intr5un mod repetitiv. 1ste important sa nu lasati copilul 7sa se
joace8 cu jucaria in acest fel2 deoarece2 asa cum am discutat mai sus2 comportamentele auto5
stimulatoare au tendinta de a se auto5incuraja. 9u dorim sa sporim comportamentele auto5stimulatoare
ale copilului prin oferirea accesului nelimitat la aceste jucarii. Ceea ce incercam sa facem2 este sa
asociem incurajarea (jucaria5stimul cu vorbitul si interactiunea. +cestea sunt jucarii care ar trebui sa
fie tinute intr5un loc special2 nu la vedere2 si care sa fie folosite numai atunci cand este pre#ent un
adult. 1ste important ca instructorul sa detina controlul asupra jucariilor pentru a5l impiedica pe copil
sa se stimule#e si sa5l ignore pe instructor= /aca gasiti o jucarie sau activitate de care copilul sa fie
interesat2 incercati sa gasiti si altele care pot oferi copilului aceeasi stimulare sen#oriala (sau una
similara.
6n alt set de jucarii sau activitati care trebuie privite cu atentie sunt cele care combina cau#a si efectul cu
asa5#isa joaca. /e e4emplu2 spalatorii de masini care c"iar improasca apa2 cuptoare care scot baloane
atunci cand gatiti sau c"iuvete de jucarie care arunca apa atunci cand sunt apasate. /aca copilului ii
place partea de 7cau#a si efect8 a jucariei2 de multe ori il puteti face pe copil sa reactione#e la
dumneavoastra daca controlati c"iar dumneavoastra acea parte a jucariei. /e e4emplu2 daca copilul
1!
vrea sa vada baloane din cuptor2 probabil ca el va cere 7gateste8 daca dumneavoastra tineti butonul de
la oc"iul de araga#.
6na dintre cele mai mari greseli pe care oamenii le fac2 este aceea de a se ase#a jos cu copilul pentru a se
juca si de a incepe sa puna o mie de intrebari. +ceasta nu este joaca2 este testare2 iar copilul s5ar putea
sa o gaseasca aversiva. /umneavoastra trebuie sa evitati sa formulati cerinte si doar sa va bucurati de
joaca impreuna cu el.ea. /e e4emplu2 multor copii le plac vocile 7copilaroase8.8prostesti8 si modele
de intonatie e4agerata (in special copiilor carora le place si mu#ica. /aca este asa2 puteti canta sau
spune aceeasi serie de cuvinte in timp ce va jucati cu jucaria2 pe un ton 7melodic8. /e e4emplu2 daca il
leganati pe copil pe o minge folosita in terapie2 dumneavoastra ati putea spune 7minge topaitoare2
minge saritoare2 toti cad jos8. Bostogoliti5l pe copil jos de pe minge atunci cand spuneti jos. /aca
faceti acest lucru in mod repetat2 si daca copilului ii place activitatea2 probabil ca veti incepe sa
observati cum copilul se uita la dumneavostra cu nerabdare cand sunteti pe punctul de a spune 7jos8.
Incercati sa va opriti inainte de 7jos8 si s5ar putea ca copilul sa complete#e cu 7jos8 in locul
dumneavostra. Incercati sa evitati sa povestiti pur si simplu ceea ce vedeti ca face copilul si2 in sc"imb2
luati si dumneavoastra parte. /e e4emplu2 daca copilul se joaca cu un tren pe sine2 luati si
dumneavostra un tren si prefaceti5va ca loviti trenul2 sau urmariti5i trenul de5a lungul sinelor. /aca el
pare sa repete aceeasi activitate iar si iar2 intrerupeti5l intr5o maniera vesela2 jucausa. /e e4emplu2 daca
copilul alearga in cerc in jurul camerei2 ridicati5l deodata in aer si faceti5l 7sa #boare8 in jurul camerei.
6nii copii au doar nevoie sa se afle in preajma unei jucarii noi pentru o bucata de timp inainte de a
interactiona cu ea. /aca acesta este ca#ul2 doar lasati jucaria neatinsa in camera pentru cateva #ile. In
mod treptat2 incepeti sa va jucati dumneavostra cu jucaria atunci cand copilul se afla in camera2 dar la
o anumita distanta. @asati5l pe copil sa vada ca puneti jucaria intr5un loc unde este vi#ibila 2 dar nu
accesibila.
<iti constienti de faptul ca unii copii se 7impotmolesc8 atunci cand se joaca cu o jucarie sau cand asculta o
poveste in acelasi fel de fiecare data. /in acest motiv2 se poate intampla ca2 o jucarie pe care copilul
parea sa o indrageasca atunci cand se juca cu mama2 sa nu mai fie asa de interesanta atunci cand se
joaca cu tatal= /aca vi se pare ca acest lucru se intampla cu copilul2 observati cu atentie persoana cu
care el pare sa se bucure de jucarie sau activitate2 pentru a putea determina la ce anume reactionea#a
copilul. Poate ca este vorba de o voce copilaroasa sau de felul in care este pronuntat un anumit cuvant.
In timp ce nu dorim in mod necesar sa incurajam aceasta nevoie aparenta de 7monotonie8.8unicitate82
putem folosi informatia pentru a determina cum am putea sa facem aceeasi jucarie sa fie mai nostima
pentru copil (incurajare2 dar intr5o maniera diferita.
-ineti minte ca unii copii devin mai agitati atunci cand interactionea#a cu unele jucarii (in special jucariile
care ii stimulea#a. /aca copilul pare sa devina foarte activ si pare sa nu se poata concentra la ceea ce
1)
faceti2 luati o pau#a si faceti o alta activitate care sa implice stimuli diferiti. /e e4emplu2 daca un copil
incepe sa sara si sa bata din palme in timp ce va jucati cu un titire#2 il puteti ruga sa se ase#e2 apoi sa
luati o pau#a si sa mergeti intr5un loc mic2 limitat si sa cititi o carte; sau ati putea sa faceti un
7sandCic" cu copii8 cu pernele. -rebuie sa fiti atent sa nu incurajati2 neintentionat2 orice
comportamente negative prin reactia fata de comportamentul copilului. <olositi informatia2 dar aveti
rabdare pana sa sc"imbati activitatea atunci cand copilul afisea#a un comportament de dorit.
In!eperea (!"#"i
6rmatoarele te"nici de invatare s5au dovedit a creste interesul copilului fata de oameni si jucarii. +mintiti5va
ca scopul2 in acest punct2 este de a 7primi8 permisiunea de a intra in jocul copilului si de a deveni parte
din incurajarea pe care o primeste din aceasta situatie.
1. Cnstr"iti anti!iparea3 repetati aceleasi cuvinte sau secventa de miscari iar si iar2 in aceeasi maniera2
inainte de a face pau#a.
143 jucati 7baba5oarba8. Spuneti 7baba5oarba8 in timp ce va miscati treptat spre copil si va dati jos o patura
de pe cap. In timp ce copilul incepe sa fie atent la dumneavoastra2 veti observa un #ambet si contact
vi#ual in timp ce va apropiati. Copilul s5ar putea sa inceapa sa rada in timp ce va dati jos patura de pe
cap. Cand vedeti ca acest lucru incepe sa se intample2 opriti5va2 c"iar inainte de a spune 7baba5oarba8.
Copilul s5ar putea sa complete#e cu 7baba5oarba8 sau sa incerce sa va dea jos patura de pe cap=
2. /a!eti !eva neasteptat3 repetati aceeasi activitate2 in acelasi mod2 apoi2 deodata2 sc"imbati rutina.
143 daca copilul mananca o prajitura2 puteti spune 7mi5e foame82 pentru ca apoi sa va indrpetati catre copil si
sa va prefaceti ca muscati din prajitura. /upa ce a tolerat acest lucru de cateva ori2 indreptati5va spre
copil si scoateti niste sunete puternice2 ca si cum mancati.
143 daca copilul scoate in mod repetat lopeti pline cu nisip sau ore# si priveste cum se scurge continutul intr5
o galeata2 prefaceti5va ca5l mancati= Sau aduceti un personaj favorit (1lmo2 0arneD in joc2 ca sa
7manance8.
$. I&itati !e )a!e !pi"#"# si )a!eti "n (! $in a!est #"!r"
143 copilul merge pe jos cu pasi apasati2 pe conuri de pin2 in timp ce va plimbati. <iecare2 pe rand2 calca pe
conuri. /umneavoastra calcati primul spunand & 7am gasit unul; calc apasat8; apoi ii spuneti copilului
& 7este randul tau; calca apasat82 in timp ce el calca conul. In timp ce acest joc progresea#a2 poate ca
17
dumneavoastra ati putea sa gasiti mai multe conuri pe care sa le ase#ati in cerc sau in alt fel2 pentru a
juca jocul 7calca apasat8.
'. Intrer"peti (a!a !pi#"#"i prin *#!ari/intrer"peri ("!a"se
143 copilul se tot da pe un tobogan in casa2 prabusindu5se la capat pe niste perne. +pucati5l de picioare (cu
blandete la capatul de sus al toboganului si leganati5l2 spunandu5i 7:2 te5am prins=8. Veti sti daca
copilul gaseste acest lucru amu#ant sau nu2 in functie de #ambet. +steptati contactul vi#ual inainte de a
spune 7dau drumul?82 ca si cand l5ati intreba inainte de a5i da drumul. Sau2 daca copilul alearga de jur
imprejur2 iar apoi se i#beste in pernele canapelei2 ase#ati niste perne pe podea ca sa se i#beasca in loc
pe ele. +veti grija sa va vina randul si dumneavoastra sa va aruncati pe perne=
!. As!iati !"vinte/s"nete !" !eea !e )a!e !pi#"#
143 in timp ce copilul desenea#a de unul singur2 spuneti 7desenea#a2 desenea#a2 desenea#a8 sau 7de jur
imprejur2 de jur imprejur2 de jur imprejur si stop8 sau 7sus si jos2 sus si jos8 (orice descrie ceea ce face
copilul in acel moment. <olositi vocea (lalaita2 e4agerata2 inceata care ii place in mod obisnuit
copilului. Simpla asociere a acestor cuvinte sau sunete cu incurajari va face probabil ca si copilul sa
foloseasca aceste cuvinte sau sunete mai tar#iu.
). /#siti e2presii )a!ia#e sa" &is!ari a#e !rp"#"i e2a'erate2 pentru a iesi dumneavoastra 7in relief8.
143 faceti oc"ii foarte mari2 cadeti cu un #gomot puternic2 tipati cu gura larg desc"isa si cu mainile frecandu5
va 7lacrimile8.
7. Creati inte#es"ri3 c"iar daca nu credeti ca copilul dumneavoastra nu spune 7un cuvant adevarat82 ascultati
sunetul pe care el il face si purtati5va ca si cum ar avea un inteles.
143 in timp ce desenea#a2 copilul bolboroseste ceva ce suna precum 7soare8. Imediat luati o carioca si
desenati un soare ca si cand copilul v5ar fi cerut sa5l desenati.
(. Intr$"!eti a#te 3persna(e4 in (!
143 copilului il place sa5l balansati pe o minge. +duceti si alte jucarii si lasati5le sa se balanse#e pe minge.
/aca copilul incepe sa impinga aceste personaje jos de pe minge2 spuneti 7da5te jos 1lmo82 in timp ce
copilul le impinge.
1!"# "#terir
1(
<iecare copil este diferit2 asa ca dumneavostra va trebui sa5l urmariti pe fiecare cu atentie pentru a putea
stabili cand sa incepeti2 in mod treptat2 sa adaugati mai multe cerinte. : data ce copilul cere o jucarie
sau o activitate2 dumneavoastra puteti creste numarul de lucruri pe care el le cere inainte de a obtine
re#ultatul final. /e e4emplu2 o data ce copilul cere in mod regulat sa se joace cu o minge2 puneti
mingea respectiva intr5o cutie transparenta si invatati5l sa va ceara 7sa desc"ideti8 cutia. %ai tar#iu il
puteti invata sa va ceara sa rostogoliti sau sa balansati mingea2 sau poate ca dumneavoastra i5ati putea
da posibilitatea de a alege.cere mingi de diferite culori. @ucrul important este sa nu mariti numarul de
cereri atat de repede incat copilul sa nu mai vrea sa participe. +ceasta este deseori numita 7"!i$erea
in!"ra(arii8. In esenta2 cresterea cererilor face ca evadarea sa fie mai valoroasa decat activitatea.
+cesta este ca#ul in care aud de multe ori pe parinti spunand ca copilului ii placea2 intr5adevar2 o
jucarie2 dar ca acum nu ii mai place.
+lt mod de a 7ucide8 incurajarea este de a permite atat de mult acces la ea2 incat aceasta nu mai repre#inta o
recompensa (satietate. /e e4emplu2 copilului c"iar ii place sa se joace cu dumneavoastra cu baloane2
dar daca faceti acest lucru de 1, ori pe #i2 in fiecare #i2 s5ar putea ca la un moment dat el sa nu mai
para atat de nostim= :ca#ional2 opriti o activitate atunci cand copilul este foarte motivat2 dar fiti atent
sa o inlocuiti cu ceva care sa repre#inte totusi o incurajare. Prin e4plorarea continua a jucariilor si
activitatilor noi pe care copilul le place2 crescand treptat numarul de cereri si variind frecvent
activitatile2 puteti mentine ridicata valoarea jucariei sau a activitatii.
6nii copii pot avea cateva activitati preferate2 dar nu tolerea#a prea bine introducerea unora noi. /aca se
intampla asa2 poate ca copilul v5ar putea doar urmari pe dumneavoastra cum va distrati cu noua
activitate pentru o perioada2 in timp ce el mananca gustarile sale preferate sau bea suc (asociere. Veti
sti cand copilul este pregatit sa se joace cu noua jucarie sau sa interactione#e cu dumneavoastra in
timpul noii activitati2 atunci cand il veti vedea ca incepe sa #ambeasca si sa se intinda dupa obiectele
care tin de activitatea respectiva.
In acest punct2 puteti2 de asemenea2 sa de#voltati jocul prin adaugarea unor bucati sau personaje noi la rutina
jocului. /e e4emplu2 daca copilului ii place sa urmareasca animalele cum se plimba cu trenul pe sine2
poate ca este timpul sa opriti trenul si sa duceti animalele la #oo sau la ferma2 acolo unde traiesc ele.
@uati o activitate incurajatoare si adaugati o parte noua a secventei2 pentru a va putea permite sa
predati lucruri noi. Iarasi2 fiti atent sa nu adaugati prea multe cereri deodata sau copilul ar putea sa5si
piarda interesul pentru acea activitate2 sau cel putin sa o faca atunci cand dumneavoastra nu sunteti
prin preajma=
<olositi 7bucata8 din joc care ii place copilului ca o recompensa pentru indeplinirea altor activitati. /e
e4emplu2 daca copilului ii place sa sc"imbe imbracamintea unei papusi2 sc"imbati "ainele asa cum ar fi
1*
necesar pantru ca papusa sa se joace in apa sau sa mearga in parc. /aca copilului ii place sa se joace cu
animale2 atunci puneti5le pe acestea (pe animale sa 7"otarasca8 ca ele vor sa faca ceva diferit.
6n alt mod de a incepe un joc mai elaborat este sa folositi casetele video preferate ale copilului. @uati
personajele din caseta si incepeti sa derulati unele dintre situatiile de pe video. :priti video5ul si puneti
personajele de jucarie sa repete aceeasi situatie care tocmai a fost va#uta pe caseta. +ceasta repre#inta
si o metoda de a asocia jucariile cu incurajari si ii ofera copilului un 7scenariu8 pe care sa5l foloseasca
in timp ce se joaca. In mod treptat2 sc"imbati scenariul pentru a fi sigur ca copilul nu se impotmoleste
doar in re5crearea casetei video pentru jocul cel mai functional.
Cand incercam sa predam in timpul jocului2 este tentant pentru unii sa continue vorbirea rapida si intrebarile
multiple folosite in timpul sesiunilor de invatare intensiva. +cest lucru trebuie evitat cu orice pret. In
sc"imb2 modelati abilitatile2 obtineti unele raspunsuri receptive si faceti o multime de re#olvari de
probleme in timpul jocului. :feriti copilului optiuni pentru a dirija directia in care trebuie sa se
de#volte sc"ema jocului. /e e4emplu2 daca va jucati cu 0arneD2 iar acesta 7se imbolnaveste82 ar trebui
sa5l duceti la doctor sau in parc? /aca @oftie nu poate sa ridice o teava mare2 ar trebui Scoop sa5l ajute
sau ar trebui ca el sa o lase jos? /aca ii dam copilului optiuni2 acest lucru ii permite sa continue sa
solicite2 dar e4tin#and jocul. Joaca ar trebui 7sa arate8 diferit decat munca= +utorul recomanda sa
folositi jocul pentru a5l invata pe copil lucruri noi2 si sa pastrati sesiunile de invatare intensiva pentru a
creste vite#a si acuratetea raspunsului la sarcini multiple intr5o maniera mi4ta si variata ori de cate ori
este posibil. <acand asta veti creste probabilitatea ca aceste abilitati sa se generali#e#e si veti face2 de
asemenea2 situatia de invatare mult mai placuta pentru toata lumea= : data ce vorbitul si joaca au fost
atat de mult asociate cu incurajarea2 asa incat ele sunt recompensatoare prin ele insele2 copilul va fi
gata sa invete lucruri de care el nu este prea interesat si va fi gata sa invete intr5un mod 7scolar8 mai
traditional.
1!"# avansat
Vine un timp in viata fiecarui copil cand el nu apuca sa se joace cu jucariile asa cum ar vrea si nu le
7ordona8 celorlalti din jur sa face ceea ce vrea el. In timpul invatarii initiale2 dorim ca copiii sa faca
aceste lucruri2 cum ar fi sa invete 7vorbesc2 primesc82 si sa de#volte noi sc"eme de joc cu doar putina
induplecare si variatie din partea partenerilor de joc adulti. 6neori acest tip de joc va crea 7monstri
care cer8 unde.cand un copil va insista ca intregul joc2 incepand de la care piesa de pu##le trebuie
ase#at in continuare2 pana la felul in care trebuie sa serpuiasca o sina de cale ferata2 trebuie sa fie
stabilit de el (de copil.
2,
:ricum2 daca dorim sa5l invatam pe copil sa se joace cu alti copii2 va trebui sa5l invatam de asemenea2 ca nu
intotdeauna ei sunt cei care dirijea#a jocul. Punem ba#ele acestui lucru atunci cand insistam sa ne
jucam cu ei pe rand si putem de#volta aceasta invatare prin acceptarea de roluri care vin cu 7idei8 in
jocul ulterior. /e e4emplu2 in timp ce construiti un joc cu bile sau o structura de blocuri2 veniti pe rand
cu 7idei8 diferite in ceea ce priveste partile care ar trebui puse in continuare. /aca 7ideea8 merge2
copilul poate fi invatat sa5l felicite pe partenerul de joc. /aca nu2 7ei bine>.8. Poate ca ideea
urmatoare va merge.
6n joc mult mai avansat poate fi folosit pentru a re5crea situatii sociale specifice2 in care copilul ar putea
intampina greutati. /e e4emplu2 daca copilul nu se joaca prea bine pe terenul de joaca cu alti copii2
jocul cu jucarii de pe terenul de joaca il poate invata diferite functii ale lucrurilor pe care le poate face
pe terenul de joaca. Sau2 daca copilul a avut o 7altercatie8 cu un alt copil2 re#olvarea (prin gesturi2
comportament problemei poate fi folosita pentru a5l invata pe copil un mod de a raspunde diferit in
aceeasi situatie in viitor. +cesta este jocul pe roluri cu papusi sau jucarii.
Ideea de ba#a care trebuie retinuta in legatura cu jocul este aceea ca acesta trebuie sa fie distractiv= Pin
adaugarea cu grija a solicitarilor si prin stradania continua de a gasi si crea noi lucruri care sa5i placa
copilului2 ne putem asigura ca el invata intr5o maniera care ii va permite sa5si generali#e#e abilitatile
de comunicare fata de alti oameni2 locuri si lucruri.
1UC5RIILE PRE/ERATE
+ceastE listE cuprinde Fprimele jucErii8 care s5au dovedit a fi preferate de cEtre copii.
21
+mintiGi5vE ca fiecare copil este diferit2 aHa cE alegeGi jucErii care par a fi asemEnEtoare cu alte lucruri
pe care copilul. studentul dumneavoastrE le5a gEsit plEcute sau asemEnEtoare cu unele comportamente
proprii5stimulatoare manifestate de copil.
Scopul iniGial este de a determina cIt mai multe feluri de articole (stimuli care pot servi drept
Jncurajare Jn timpul JnvEGErii. Prin observarea Hi introducerea articolelor care apelea#E la rEspunsurile
individuale ale copilului faGE de sen#aGii (stimuli2 noi putem construi un numEr mare de JncurajEri
posibile.
VE rugEm sE notaGi faptul cE nu este recomandat ca copii sE fie lEsaGi singuri sE Fse joace8 cu aceste
jucErii.
9u dorim ca copilul sE continue sE fie FJncurajat Jn mod automat8 prin comportamente proprii &
stimulatoare sau jucErii. Kn sc"imb2 ele ar trebui sE fie folosite pentru a5l angaja. antrena pe copil
(asociaGi pErintele. instructorul Hi sunetele. cuvintrele cu Jncurajare. Cu oricare dintre aceste jucErii
sau activitEGi2 folosirea anticipaGiei2 e4presiile faciale animate2 menGinerea controlului asupra pErGilor
jucEriilor2 Hi surpri#a pot fi folosite pentru a asigura faptul cE Hi dumneavoastrE luaGi parte la
distracGie(asociat cu Jncurajarea.
1"!6rii !are se &i7!6 #iniar (stimulare vi#ualE
Simpla pre#entare a articolelor s5ar putea sE nu fie eficientE pentru copil. KncercaGi sE miHcaGi jucEriile
Jn faGa copilului Jn acelaHi fel cum miHcE el de obicei lucrurile pentru a5i atrage atenGia copilului cEtre
obiect. +rEtaGi5i obiectele cu foarte multE nerEbdare Hi dramE Jn vocea sau Jn mimica dumneavoastrE
pentru a5i arEta cIt de interesante le consideraGi dumneavoastrE.
1. 6nelte. instrumente de colorat. desenat & marLere2 acuarele2 creioane colorate.
2. Instrumente pentru lovire2 tropEire2 prindere & linguri de lemn2 beGe pentru tobe2 spatule2 plase
pentru insecte2 bIte de baseball2 lopeGi.
$. @ucruri care se miHcE2 sau care pot fi fEcute sE se miHte2 Jntr5o manierE liniarE & ore#. nisip. bobi
care se scurg dintr5o canE2 trenuri2 maHini2 linii desenate de alGi oameni2 picioare de pEpuHi. animale2
bag"ete magice2 panglici pe un bEG2 sticle care GIHnesc sau sticle pentru sport umplute cu apE2 furtunuri.
tuburi.
'. 0eGe pentru ploaie sau jucErii care permit fluidelor sE se miHte dintr5o parte Jn alta cInd sunt
rEsturnate.
1"!6rii !are se 8nv9rt (stimulare vi#ualE
6nor copii le plac obiectele care se rotesc doar dacE nu este asociat nici un sunet2 altora le plac obiectele
rotitoare cu lumini2 iar alGii JncE preferE obiectele care se rotesc doar dacE se aude Hi mu#icE. KncercaGi
22
diferite tipuri de jucErii pentru a stabili care este preferinGa copilului. +siguraGi5vE cE vE implicaGi Hi
dumneavoastrE Jn joc prin menGinerea controlului asupra pErGilor2 stInd pe jos la nivelul copilului cIt
de aproape vE permite el Hi folosindu5vE corpul (mimicE2 miHcEri e4agerate2 anticipare Hi surpri#E
(pentru a fi siguri cE Hi dumneavoastrE sunteGi inclus Jn distracGie & asociat cu JncurajEri.
1. %ecanisme. roGi & atIt motori#aGi cIt Hi mecanici.
2. -itire#e & acelea cu lumini2 sunete cIt Hi cele silenGioase.
$. 0eGe cu panglici & rEsucire Jn cercuri.
'. JucErie F0ee 0op8 & aceastE jucErie are $ cercuri care se rotesc Hi pe care sunt JngrEmEdite flori Hi
animale. 1a poate fi gEsitE la raionul cu jucErii pentru nou5nEscuGi.
!. @anterne care au Jn vIrf jucErii care se rotesc sau care difu#ea#E lumina Jn cercuri.
). JucErii F%errD5go5rounds8 M carusel2 mori de vInt2 maHini pe drumuri2 trenuri pe Hine.
7. JucErii mu#icale cu pErGi care se JnvIrt.
(. 0aloane umflate Hi care sunt apoi lEsate sE #boare2 de cele mai multe ori se vor roti Jn cercuri Jn
timp ce se de#umflE.
Mi7!are (stimulare vestibularE
%ultor copii le place miHcarea Hi jucEriile care generea#E sau creea#E miHcare. <iGi doar atenGi sE observaGi pe
copil cu grijE pentru a vE asigura cE miHcarea nu5l stimulea#E prea mult. Conform cu literatura :-2 Jn
general2 miHcarea Jnainte Hi Jnapoi apare mai puGin stimulentE decIt miHcarea dintr5o parte Jn alta. Cea
mai stimulentE miHcare pare a fi cea rotaGionalE (de JnvIrtire Hi ar trebui sE fie folositE cu grijE.
Combinarea unei varietEGi de miHcEri este Jn general mai stimulentE decIt o singurE miHcare. +Ha cE2
dacE doriGi sE calmaGi un copil2 s5ar putea sE5i oferiGi miHcEri de legEnare2 Jn timp ce atunci cInd doriGi
FsE tre#iGi8 copilul2 s5ar putea sE doriGi sE5i oferiGi miHcEri mult mai variate Hi mult mai stimulatoare.
1. Le'6narea a&eni#r 8ntr:"n s!a"n *a#ansar sa" 8n ti&p !e sta" 8n pi!iare & unii copii pot
fi JncurajaGi prin miHcare dar s5ar putea ca lor sE nu le placE atingerea2 aHa cE e4perimentaGi diferite
feluri de a Gine. JmbrEGiHa copilul.
2. %!a"ne $e #e'6nat/ *a#ansare0 !6#"; *a#ansar0 ("!6rii !are se #ea'6n6.
$. Lea'6ne:stan$ar$ sa" <)6!"te a!as64. /iferite materiale cum ar fi lDcra pot oferi mai multE
presiune Hi un spaGiu mai mic pentru a se adEuga plEcerii legEnatului pentru unii copii. Pe piaGE e4istE
multe leagEne Fterapeutice8 care pot oferi diferite tipuri de miHcEri combinate cu diferite tipuri de
atingeri. KncercaGi sE vedeGi ce pare sE5i placE copilului.
'. A#er'at"# & asiguraGi5vE cE copilul este capabil sE aleagE Jntre condiGiile de mediu care fac
alergarea distractivE (prinsa Hi periculoasE (alergarea Jn stradE. /e e4emplu2 s5ar putea ca
dumneavoastrE sE doriGi sE jucaGi prinsa numai Jntr5o anumitE camerE a casei dar nu Jn altele sau afarE
2$
pentru a adEuga multe diferenGe Jntre cadre. decoruri aHa JncIt copulul sE nu aibE tendinGa de a fugi de
dumneavoastrE atunci cInd nu jucaGi. KnvEGaGi5l pe copil rEspunsuri de siguranGE cum ar fi Fstop8 sau
Fvino aici8 dacE aveGi de gInd sE jucaGi prinsa cu copilul.
!. Car"se#e0 a#te ("!6rii !are se !6#6res! 7i !are se 8nv9rtes! & aHa cum s5a menGionat mai sus2
asiguraGi5vE sE monitori#aGi supra5stimularea.
). %6rit"# & plase elastice2 paturi2 perniGe.
7. FPr6*"7irea8 & sEritul pe perniGe2 fiind Faruncat8 pe pat (bineJnGeles cu blIndeGe.
Atin'erea (stimularea tactilE
%ulGi copii par sE se bucure de felul cum simt te4turile lipicioase. +lGii rEsund bine la tipuri diferite de masaj
sau de presiunea adIncE (apEsarea. %ultor copii pare sE le placE apEsarea2 folosind palma
dumneavoastrE mai degrabE decIt un fel de atingere mai uHoarE2 sacadatE dar e4perimentaGi deoarece
toGi copii sunt unici. <iGi siguri cE sunteGi atenGi la felul cum reacGionea#E copilul la stimularea tactilE
faGE de miros. 6nor copii s5Er putea sE le placE simGul tactil dar sE considere mirosul neplEcut. KncercaGi
atIt cu articole mirositoare cIt Hi cu articole fErE miros (inodore.
1. +de#ive. etic"ete pe "aine.
2. %aterial lipicios sau altfel de material de tip gogoaHE. +cestea pot fi cumpErate sau fEcute dupE
reGetele din cErGile pentru copii.
$. JucErii lipicioase din cauciuc & Herpi2 personaje din desene animate2 animale. +cestea pot fi de
multe ori gEsite Jn maga#inele cu jucErii sau Jn cutiile FCooL ....'2.....8.
'. %EnuHi pentru mingi cu o parte lipicioasE folositE pentru a prinde mingi (sau orice altceva ce
poate fi aruncat Jn ea.
!. PanglicE. bandE aplicatE pe alte materiale variate. diferite.
). 9isip2 bobi2 ore#2 cuH5cuH & unor copii le place sE se joace Jn Hi. sau FsE5Hi Jngroape8 diferite pErGi
ale corpului Jn astfel de medii.
7. Knvelitul Jn pEturi2 prosoape2 veste2 JmbrEGiHEri sau bEgarea sub. Jntre perne sau perniGe.
(. Knotul. jocul Jn apE.
*. 6rcatul Jn. prin corturi sau tunele.
Mirs/ '"st & unii copii sunt atraHi Jn mod special de mirosuri puternice sau mirosuri Funice8. Pentru aceHti
copii2 orice jucErie care miroase poate fi Jncurajatoare.
%"net & unor copii le plac jucEriile care fac #gomote ciudate sau FjucEriile vorbitoare82 dar alGii le gEsesc
foarte neplEcute2 mai ales dacE sunetul este brusc2 tare sau neaHteptat. CInd introducem aceste tipuri de
2'
jucErii este de cele mai multe ori bine sE le Ginem la o anumitE distanGE faGE de copil la Jnceput2 apoi sE
observEm cum reacGionea#E copilul. Pentru jucEriile GipEtoare dacE acoperiGi microfonul cu "Irite2
carton sau spumE pentru a face sunetul mai mic poate avea ca re#ultat atracGia copilului faGE de jucErie.
%ulGi copii rEspund la mu#icE dar nu la FvorbE8. /acE este aHa2 folosirea unei voci melodice sau lElEitE
atunci cInd vorbiGi cu copilul poate creHte probabilitatea ca el sE rEspundE. Vorbirea rapidE2 Fde adult82
poate fi e4trem de neplEcutE pentru unii copii. 14perimentaGi cu diferite tonuri ale vocii2 tonalitEGi Hi
ritmuri pe mEsurE ce observaGi reacGia copilului.
1. 0ag"ete mu#icale2 dispo#itive care imitE ploaia2 instrumente mu#icale.
2. JucErii care vorbesc2 calculatoare de jucErie2 animale de jucErie care scot sunete.
$. %u#icE de tempo5uri diferite & unii copii au unele preferinGe anume2 aHa cE JncercaGi diferite tipuri.
1"!6rii 7i a!tivit6;i $e !ns#i$are
Pentr" !piii !are pre)er6 &"#t6 &i7!are=
Leagne & Jmpinge2 mai sus2 mai repede2 dE5mi drumul2 JnvIrte.
Plimbri cu coul pentru rufe & Jmpinge2 mergi2 mai repede2 mai Jncet2 stop.
otire/ !nv"rtire, carusel, scaun care se !nv"rte & sus2 JnvIrte2 mergi2 mai repede2 jos.
Legnatul pe mingi de terapie & sus2 jos2 mergi2 cElEreHte.
#lritul cluzelor sau !n spatele terapeutului & ameGit2 nec"ea#E2 cElEreHte2 cal.
Plas elastic & sari2 stai2 mergi2 mai sus2 nume de animale JmpEiate2 personaje sE sarE cu
copilul2 sE se ascundE.
Pentr" !piii !are pre)er6 ap6sarea 7i/ sa" '9$i#it"#=
$mbr%iri & JmbrEGiHea#E2 mai strIns2 pErGi ale corpului.
&"dileli & gIdilE pErGi ale corpului.
'psarea !ntre perne, saltele, !nvelitul !n pturi(
Pentr" !piii !are pre)er6 spa;ii#e &i!i=
#orturi, cutii mari, tunele, pturi & Jn2 afarE2 desc"ide2 Jnc"ide2 Jntuneric2 luminE2 ascunde2 dormi2 tre#eHte5
te2 #i2 noapte.
2!
Pentr" !piii !are pre)er6 8nv9rtit"# sa" *ie!te !are se &i7!6=
)itireze, mecanisme, ro%i & pune2 Jmpinge2 scoate2 Jnc"ide2 desc"ide2 cereGi diferite culori sau mErimi ale
obiectelor.
*aloane & suflE2 mai mare2 culori2 mErimi.
*ule/ baloane & suflE2 mErimi (ba#ate pe mErimea bag"etei2 Fbule care se pot atinge82 pErGi ale corpului2
locaGii2 desc"ide2 Jn2 ud.
+arfe colorate & culori2 locaGii2 ascunde2 afarE.
Pentr" !piii !are pree)r6 s"nete#e=
*e%e muzicale, jucrii vorbitoare, instrumente & repede2 Jncet2 tare2 Jncet2 #gomotos2 cIntece.
Pentr" !pii !are pre)er6 *ie!te #"n'i0 8n'"ste +*e;e,=
*e%e muzicale & tare2 Jncet2 repede2 lent2 distribuire.
)uburi & Jmpinge2 scoate2 Jn2 afarE2 lung2 scurt2 greu2 uHor.
*ag,ete cu panglici/ bag,ete care strlucesc & Jn jur2 sus2 jos2 lung2 scurt2 culori.
Pentr" !piii !are pre)er6 #"&ini 7i !"#ri=
Lite *rite & culori2 nume de obiecte2 locaGii. aHe#Eri.
Lanterne & luceHte2 nume de obiecte2 gEseHte2 priveHte2 ve#i2 aHe#Eri.
-ucrii care se aprind, jocuri electronice, bag,ete care strlucesc(
.oglies & Jnc"is. desc"is2 rI#i2 nostim2 gIdilE2 stop2 formEri de JntrebEri2 pErGi ale corpului.
Pentr" !piii !are pre)er6 &irs"ri#e=
#r%i de scrpinat i mirosit, jucrii mirositoare & culori2 mirosuri2 nas2 obiecte.
Pentr" !piii !are pre)er6 varietate $e te2t"ri=
*obi i orez & ascunde2 Jn2 afarE2 acoperE2 plin2 gol2 toarnE2 mare2 mic.
2)
Minge de tensiune/ minge /oos, & stoarce2 ascunde2 aHe#Eri. locaGii2 desc"ide2 Jn2 afarE2 mare2 mic2 aruncE2
prinde.
0iermi 1tuburi alunecoase pe care este greu s te %ii2 sau mingi alunecoase & alunecos2 Jn2 afarE2 a lipi2
alunecos2 moale2 tare.
'luat/ gogoi de jucrie & culori2 obiecte (orice forme de prEjituri2 mErimi2 rostogoleHte2 Jmpinge2 desc"ide2
Jn2 afarE.
*locuri de construit 1blocuri cu %epi/ g,impi2 & construieHte2 Jnalt. scurt2 culori2 forme.
Pictatul cu degetul/ crem de ras & culori2 murdar2 ud2 obiecte pictate2 forme.
#r%i cu te3turi(
4isip & construieHte2 toarnE2 ud2 uscat2 Jn2 afarE2 sub2 ascunde2 pierdut2 gEsit.
1!/ (a!6 si&"#at6
JucErii care pot fi folosite pentru jocuri simbolice dar care conGin Hi un element de cau#E5efect3
1. Arajd pentru cai cu pompE de apE.
2. 0ucEtErie cu oc"iuri de araga# care bolborosesc.
$. PEpuHi care pot mInca.
'. +rticole alimentare care JHi sc"imbE culoarea.
!. +rticole alimentare Velcro.
CUM >L >NV5?5M PE COPIL
%5 %OLICITE +%5 CEAR5, CEVA
: datE ce aGi stabilit o diversitate de lucruri care Jl interesea#E pe copil (JncurajEri Hi v5aGi asociat Hi pe
dumneavoastrE cu aceste JncurajEri (Jncurajare condiGionatE JnvEGaGi5l pe copil cum sE cearE obiectul
27
respectiv sau activitatea. 14istE mai multe feluri prin care puteGi reali#a acest lucru2 pe ba#a atIt a
abilitEGilor curente ale copilului cIt Hi pe felul Jn care reacGionea#E copilul la diferite lucruri din mediu
(stimuli. +mintiGi5vE sE folosiGi Fjudecata JnvEGErii8. KntrebaGi5vE FCum Jl pot determina pe copil sE
producE rEspunsul pe care Jl vreau eu?8. +poi gEsiGi un mod prin care sE puteGi transfera acel rEspuns la
condiGia nouE.
6n lucru important de reGinut este acela cE Gelul final este de a5l JnvEGa pe copil sE comunice vocal.
%ulGi pErinGi e#itE sE foloseascE ori comunicarea augmentativE sau alternativE (++C deoarece ei se
tem cE aceasta JnseamnE cE ei renunGE Jn a5l JnvEGa pe copil sE vorbeascE. Kn mod cert nu este aHa. :
mare parte a cercetErilor indicE faptul cE2 dacE un copil este JnvEGat sE foloseascE un stimul ++C
pentru a solicita (cere ceva2 aceasta sporeHte probabilitatea ca el sE de#volte o vorbire vocalE. %ai
mult2 c"iar dacE este folosit un sistem augmentativ pentru a5l JnvEGa pe copil sE solicite2 e4istE o
mulGime de lucruri care ar trebui sE aparE Jn programul unui copil pentru a5i spori abilitatea.
capacitatea de a produce o pronunGie. limbaj. <olosirea ++C5ului Ji oferE copilului un mod de a
comunica pe mEsurE ce el JnvaGE capacitEGile vocale.
Cel mai important lucru care trebuie avut Jn vedere este acela cE JnvEGarea unui copil de a cere ceva2
indiferent prin ce formE2 Ji demonstrea#E copilului cE comunicarea repre#intE putere. 1a Ji permite
copilului accesul la lucrurile pe care le doreHte Hi poate Jnlocui multe comportamente negative pe care
le5ar putea folosi copilul Jn mod curent pentru a comunica.
1a (comunicarea Ji permite sE primeascE de la oameni obiecte Jncurajatoare2 Hi care la rIndul lor Ji fac
pe oameni sE fie mai Jncurajatori faGE de copil. Kn cele din urmE2 comunicarea Ji oferE copilului
capacitatea pe care o putem transforma ulterior la multe alte funcGii ale limbii.
14istE argumente pro Hi contra pentru fiecare formE de rEspuns2 dar deci#ia asupra cErei forme sE fie
folositE trebuie sE se ba#e#e pe individualitatea fiecErui copil2 cIt Hi pe mediul Jn care el JHi petrece cea
mai mare parte a timpului. 14istE o diversitate de sisteme diferite care se proclamE a fi Fcea mai bunE8
alegere de cEtre diferiGii specialiHti dar Fcea mai bunE8 alegere sau alegeri sunt acelea care se potrivesc
cel mai bine fiecErui copil Hi mediului Jn care se aflE acesta pe o ba#E #ilnicE. /eci#ia asupra cErei
forme trebuie sE fie folositE poate fi2 de cele mai multe ori2 stabilitE cel mai bine de cEtre o ec"ipE de
oameni care sunt apropiaGi copilului Hi nu ar trebui sE fie ba#atE Jn primul rInd pe capacitEGile
instructorului sau ale programului Jn care este implicat copilul. 0ineJnGeles cE aceHti factori trebuie
avuGi Jn vedere pentru cE dorim sE fim siguri cE instructorul are capacitEGile necesare Hi cE mediul poate
suporta forma de rEspuns aleasE2 dar nevoile fiecErui copil ar trebui sE fie principala grijE.
6nii oameni considerE cE este mai bine sE5l JnvEGEm pe copil doar cIte o formE de rEspuns2 pe rInd;
oricum2 noi gEsim cE acest lucru nu este Jntotdeauna necesar sau de fapt c"iar folositor. /iferite cadre.
decoruri se pot preta mai bine la forme de rEspuns diferite iar folosirea diferitelor forme de rEspuns
2(
poate permite copilului sE JnveGe sE solicite mai multe lucruri Jntr5o perioadE mai scurtE de timp. 9oi ar
trebui sE evitEm oricum2 la Jnceput2 sE5l JnvEGEm pe copil forme de rEspuns multiple pentru a cere
acelaHi obiect. 6rmEtoarea situaGie poate fi pentru a ilustra acest lucru.
0rian este un bEieGel de $ ani care locuieHte Jntr5o casE JmpreunE cu alGi ' copii sub vIrsta de ) ani.
0rian a fost JnvEGat sE foloseascE sistemul de sc"imbare a imaginilor pentru a solicita ceva2 iar aceste
imagini erau aHe#ate Jntr5un loc unde obiectele sau acGiunile pe care el le5ar fi putut solicita se
produceau cel mai frecvent aHa JncIt el sE poatE avea acces la sistemul comunicativ. <raGii lui Ji luau de
multe ori po#ele. imaginile de la locul lor aHa JncIt ele nu5i mai erau disponibile. Imaginile erau apoi
puse Jntr5o carte Hi 0rian a fost JnvEGat sE foloseascE un gest pentru a cere cartea atunci cInd dorea sE
solicite un lucru. 0rian avem mulGi Jngrijitori de5a lungul #ilei Hi mergea Jn multe medii diferite. /e
multe ori cartea lui era uitatE sau rEtEcitE aHa JncIt el nu avea acces la comunicare. S5a stabilit cE ar fi
util sE5l JnveGe pe 0rian sE foloseascE semnele pentru a cere ceva2 din moment ce el JHi avea
Jntotdeauna mIinile la dispo#iGie. Imaginile erau JncE folosite Jn timpul meselor din moment ce decorul
Hi opGiunile pentru lucrurile pe care el le5ar fi putut cere rEmIneau relativ constante Jn acel mediu. %ai
mult decIt atIt2 Hcoala lui folosea imagini pentru a cere gustEri Hi articole alimentare Jn timpul meselor
de la HcoalE. 0rian a fost JnvIGEt sE solicite toate jucEriile Hi acGiunile prin semne2 iar imaginile au
continuat sE fie folosite pentru mIncare.
Cele mai importante douE lucruri care trebuie reGinute despre JnvEGarea unui copil de a solicita ceva
folosind orice formE de rEspuns sunt3
1. Copilul trebuie sE doreascE articolele. obiectele.
2. Copilul trebuie sE fie capabil sE rEspundE la stimulii pe care noi Ji folosim ca sE5l JnvEGEm sE
solicite (sE cearE ceva.
Inv6;area se&ne#r !a &$a#itate $e s#i!itare
/acE s5a stabilit cE limbajul semnelor este forma de rEspuns care va fi folositE2 cu un anumit copil2 este
folositor dacE toGi aceia care lucrea#E cu copilul sE urme#e aceleaHi proceduri. metode pentru a5l JnvEGa
pe copil sE facE semne. SugerErile potrivite Hi metodele cu sugerEri ami puGine vor asigura faptul cE
copilul JnvaGE sE foloseascE noi semne cu puGinE frsutrare2 permiGInd folosirea semnelor sE fie asociatE
mult cu Jncurajarea. JntErirea.
1ste de multe ori util sE JnvEGEm lucruri care Jncep sE fie folosite sau care pot sE fie descompuse Jn
bucEGi mici ca primele solicitEri din moment ce aceasta ne va permite sE avem oportunitEGi multiple
2*
pentru a practica noile semne. /e asemenea permite sE5i dEm copilului mai mult din articolul respectiv
atunci cInd deprinde o capacitate nouE pe drumul spre fEcutul semnelor independente. /acE lucrurile
pe care le doreHte copilul nu sunt cele care pot fi desfEcute Jn bucEGi mici2 va fi important sE5l JnvEGaGi
pe copil sE renunGe la un articol Jncurajator aHa JncIt sE aveGi modalitEGi multiple de a e4ersa. Pentru a
face acest lucru2 cereGi5i obiectul copilului atunci cInd el Jl Gine Jn mInE. /acE copilul nu vE dE
articolul2 luaGi5i5l dumneavoastrE Hi daGi5i5l imediat Jnapoi. /acE copilul Jncepe sE Gipe2 sE plIngE sau sE
manifeste alte compotamente nepotrivite2 atunci cInd i se ia obiectul2 JntorceGi5vE2 ignoraGi5l sau
folosiGi metoda de numErare pInE cInd copilul se opreHte din manifestarea comportamentului negativ.
+poi2 sugeraGi5i semnul Hi daGi5i Jnapoi copilului obiectul. ContinuaGi pInE cInd copilul vE dE obiectul
atunci cInd i5l cereGi. /e JndatE ce vE dE articolul la cerere2 JncurajaGi5l mult Hi daGi5i voie sE5l GinE Jn
mInE un timp mai Jndelungat. ConduceGi procese repetate de acest tip pe tot parcursul sesiunii de
JnvEGare Hi adEugaGi treptat alte sarcini Jntre rEspunsul cInd copilul vE dE obiectul Hi vi5l cere Jnapoi.
6nele articole pe care le5ar putea dori copilul nu vor avea semne standard. /acE aHa este ca#ul2 se
poate inventa un semn. +siguraGi5vE cE toGi cei care lucrea#E sau interacGionea#E cu copilul cunosc
semnul pe care el Jl foloseHte pentru un obiect2 aHa JncIt el va fi consolidat Jn mod consecvent.
Semnele pot fi de asemenea inventate sau modificate dacE copilul nu reuHeHte sE facE niHcErile motorii
fine care sunt cerute pentru semnul standard. +tunci cInd inventEm semne2 JncercaGi sE folosiGi ceva
care este Ficonic8 sau seamanE cu obiectul cerut.
Knainte de a Jncerca sE5l JnvEGEm pe un copil sE facE semne pentru a solicita un obiect2 va fi important
sE stabilim dacE copilul doreHte JntradevEr acel obiect Jn clipa respectivE (operaGiune de stabilire.
+cest lucru se poate reali#a prin observarea copilului2 dacE se uitE fi4 la obiect2 se Jntinde spre obiect
sau dacE JncearcE sE vE g"ide#e mIna dumneavoastrE spre obiect. +cest lucru se mai poate reali#a Hi
prin oferirea unei bucEGi din obiect sau prin jucarea cu obiectul JmpreunE cu copilul pentru un timp.
-rebuie sE ne asigurEm cE asociem Jntotdeauna cuvIntul rostit cu semnul cIt Hi cu obiectul JnsEHi.
9umele obiectului trebuie spus3 1 ori de cIte ori sugeraGi semnul2 2 ori de cIte ori copilul produce.
aratE semnul Hi $ ori de cIte ori copilul primeHte obiectul.
/acE copilul se apropie vreodatE de cineva Hi produce semne multiple2 este important ca aceste
rEspunsuri FJnlEnGuite8 sE nu fie consolidate. JntErite. Cu alte cuvinte2 copilul nu ar trebui sE primeascE
obiectul. Copilul ar trebui sE primeascE articolul doar dacE el face singurul semn. <olosiGi sugerarea Hi
procedeele de renunGare la sugerare pentru a asigura acest lucru. /e e4emplu2 dacE copilul se apropie Hi
e4ecutE trei semne consecutive2 nu Ji daGi nimic. /acE dumneavoastrE HtiGi ce vrea2 sugeraGi. arEtaGi5i
semnul2 apoi JntrebaGi5l FCe vrei?8 pentru a primi un semn independent prin el JnsuHi Jnainte de a5i da
obiectul copilului. /acE nu sunteGi siguri de ceea ce vrea el2 arEtaGi5i cIteva dintre lucrurile lui
$,
preferate. CInd el se Jntinde spre obiectul pe care Jl vrea2 arEtaGi5i semnul2 apoi JntrebaGi FCe vrei?8
pentru a primi un rEspuns nesugerat.
@i $a!6 !pi#"# n" pate i&ita &i7!6ri &trii )ine?
1. oferiGi5i o mInE de ajutor. %anipulaGi fi#ic mIna. mIinile copilului pentru a forma semnul.
2. spuneGi numele obiectului Jn timp ce manipulaGi mIinile copilului.
$. repetaGi semnele obiectului Jn timp ce Ji daGi obiectul copilului.
'. oferiGi oportunitEGi multiple pentru ca copilul sE solicite obiectul.
!. slEbiGi ajutorul atunci cInd JncepeGi sE simGiGi cE copilul JHi miHcE singur mIinile. /e multe ori este
folositor sE renunGaGi JntIi la ultimul pas atunci cInd faceGi semnul Hi sE vE uHuraGi atingerea Jn mod
tereptat pe mEsurE ce copilul face semnul Jn mod independent.
). ca parte din programul copilului2 JnvEGaGi5l sE imite alte miHcEri aHa JncIt sE puteGi sE5l JnvEGaGi semne
noi cu ajutorul celor mai puGin inva#ive sugerEri.
@i $a!6 !pi#"# este !apa*i# s6 i&ite &i7!6ri &trii )ine !a r6sp"ns #a </6 asta4 $ar n" 7i 8n !a-"#
!9n$ sp"n n"&e#e *ie!t"#"i at"n!i !9n$ )a! se&n?
1. spuneGi F<E asta8 Hi e4ecutaGi semnul.
2. spuneGi numele obiectului Hi e4ecutaGi semnul din nou. Copilul ar trebui sE JnveGe din moment ce el
tocmai a e4ecutat aceeaHi miHcare.
$. spuneGi numele obietului Jn timp ce Jl JnmInaGi copilului.
'. treptat adEugaGi alte sarcini Jntre procesul F<E asta8 Hi procesul independent pInE cInd copilul este
capabil sE imite semnul atunci cInd dumneavoastrE spuneGi numele Hi modelaGi semnul.
@i $a!6 !pi#"# este !apa*i# s6 i&ite se&n"# !9n$ e" sp"n n"&e#e *ie!t"#"i 7i &$e#e- se&n"#?
1. spuneGi numele obiectului Jn timp ce e4ecutaGi semnul.
2. copilul e4ecutE semnul. SpuneGi numele obiectului Jn timp ce copilul face semnul.
$. e4ecutaGi un proces de transfer. KntrebaGi FCe vrei?8.
'. copilul repetE semnul. SpuneGi numele obiectului Jn timp ce copilul face semnul.
!. spuneGi numele obiectului Jn timp ce Ji JnmInaGi copilului obiectul.
$1
). treptat2 adEugaGi alte sarcini Jntre procesul imitativ Hi noul rEspuns la Jntrebarea FCe vrei?8 pInE cInd
copilul este capabil sE rEspundE fErE model.
@i $a!6 !pi#"# este !apa*i# s6 )a!6 se&n pentr" a s#i!ita *ie!t"# $ar n"&ai $a!6 sp"n/ 8ntre* <Ce
vrei?4?
Kn timp ce dorim ca copilul sE JnveGe sE rEspundE la aceastE Jntrebare2 nu dorim ca el sE fie capabil doar sE
cearE lucruri atunci cInd Jl JntreabE cineva ce vrea. : Fsolicitare. cerere purE8 se ba#ea#E numai pe
dorinGa copilului pentru un obiect. lucru.
1. JntrebaGi FCe vrei?8.
2. copilul face semn pentru numele obiectului. SpuneGi numele obiectului Jn timp ce copilul face semn.
$. daGi5i copilului o micE parte din obiect Hi apoi uitaGi5vE la el Jn aHteptare.
'. dacE copilul repetE semnul2 daGi5i o parte mai mare din respectivul obiect.
!. dacE copilul nu repetE semnul2 daGi5i o sugestie parGialE2 cum ar fi sE vE miHcaGi mInile
dumneavoastrE parGial Jn po#iGia pentru semnul respectiv. CInd copilul e4ecutE semnul2 spuneGi numele
obiectului Hi daGi5i5l. Kn mod treptat eliminaGi sugestia dumneavoastrE imitativE.
@i $a!6 !pi#"# este !apa*i# s6 )a!6 se&n pentr" a !ere "n *ie!t n"&ai $a!6 a!e# *ie!t este pre-ent?
9oi dorim ca copilul sE fie capabil sE cearE lucruri pe care nu le poate vedea.
1. copilul face semn pentru un obiect.
2. spuneGi numele Jn timp ce copilul face semn Hi repetaGi5l Jn timp ce Ji daGi copilului o micE parte din
obiect.
$. luaGi obiectul de la vedere Hi aHteptaGi ca copilul sE repete semnul.
'. Jn mod treptat mutaGi obiectul intr5o locaGie diferitE. @EsaGi5l pe copil sE vE urmEreascE Jn timp ce
plasaGi obiectul Jn acea locaGie. /aGi5i copilului mai mult din obiect atunci cInd el Jl solicitE. cere cInd
el nu se aflE la vedere.
@i $a!6 !pi#"# este !apa*i# s6 )a!6 se&n pentr" #"!r"ri pe !are #e ve$e sa" n" #e ve$e $ar n" pri&e7te
aten;ia &ea 8nainte $e )a!e se&n?
/acE copilul face semn Hi nu rEspund nimeni2 el s5ar putea opri sE facE semn pentru cE semnul nu este JntErit.
consolidat. /orim ca copilul sE JnveGe sE atragE atenGia cuiva. a unei persoane Jnainte de a e4ecuta
semnul.
1. folosiGi doi instructori. PuneGi5l pe primul instructor sE GinE obiectul dar sE stea cu spatele la copil.
$2
2. al doilea instructor sugerea#E copilului sE atingE braGul primului instructor. /e JndatE ce face acest
lucru2 primul instructor se Jntoarce spre copil Hi Jl JntreabE FCe vrei?8 dacE el este capabil sE solicite
fErE sE audE Jntrebarea.
$. copilul face semn pebtru a cere. solicita obiectul. Primul instructor spune numel obiectului Jn timp ce
Ji dE copilului obiectul.
'. estompaGi sugestia celui de5al doilea instructor pInE cInd copilul Jl bate uHor. Jl atinge pe instructor Jn
mod independent.
/e5a lungul Jntregului proces de JnvEGare2 asiguraGivE cE5i sugeraGi copilului dacE el nu rEspunde Jn 25$
secunde apoi fiGi cE estompaGi sugestia. +cest lucru Jl va ajuta pe copil sE aibE succes Jn continuare Hi
va evita frustrErile.
C6% I@ I9V+-+% P1 C:PI@6@ C+B1 P:+-1 S+ V:B01+SC+ S+ C1+B+ C1V+
-ermeni comportamentali relevanti
Intarire . consolidare . incurajare 3 Ceva care se intampla dupa ce are loc un comportament si creste
probabilitatea ca acelasi comportament sa apara . sa se produca si in viitor .
Intarire . incurajare po#itiva 3 /aca dam sau aplicam ceva ce individul gaseste placut si creste
probabilitatea viitoare ca sa se produca un comportament .
Intarire . incurajare negativa 3 /aca indepartam ceva ce individul gaseste neplacut si creste
probabilitatea viitoare ca comportamentul sa se produca .
:peratii de stabilire (:0 3 Creste ( sau descreste pentru un timp valoarea unei intariri . incurajari si
creste ( sau descreste pentru un timp comportamentele care au avut drept consecinta acea intarire .
incurajare in trecut .
Cerere 3 Comportamentul verbal care se afla sub controlul operatiei de stabilire . Copilul comunica
pentru ca F doreste 8 ceva .
$$
Imbold . sugerare 3 Comportamentele profesorului sau de invatare care ii vor permite copilului sa
e4puna . sa manifeste raspunsul dorit cu succes .
Stingere 3 Indepartarea sau retragerea intarirei . incurajarii care mentine . intretine comportamentul .
: data cu ce ati stabilit mai multe lucruri de care copilul este interesat sau pe care le doreste ( posibile
intariri . incurajari si v5ati asociat si pe dumneavoastra cu incurajarea 2 in mod adecvat 2 invatati5l pe
copil sa ceara lucrurile pe care le vrea . Copilul poate fi invatat sa ceara mancare 2 jucarii 2 actiuni 2
joaca fi#ica sau un nr. de lucruri care il interesea#a .
Cum sa ceara . solicite este cel mai important lucru care trebuie sa5l invatam pe un copil . Solicitarea
(cererea il invata pe copil ca comunicarea repre#inta putere . 1a ii acorda un anumit control asupra
lumii sale si poate inlocui o multime de comportamente negative care pot aparea . %ai mult 2 o data ce
un copil poate solicita ceva 2 noi putem folosi aceasta capacitate pentru a5l invata multe alte functii ale
limbii . Pentru multi copii cu autism 2 solicitarea poate fi in special dificila . S5ar putea ca ei sa poata
rosti cuvinte 2 dar s5ar putea ca ei sa nu poata folosi acele cuvinte pentru o varietate de functii . +sa
cum stim toti 2 doar pentru ca un copil poate spune F minge 8 nu inseamna ca el poate cere o minge
atunci cand vrea una .
-rebuie de avut in vedere doua prioritati atunci cand il invatam pe copilul vorbitor sa ceara ceva . In
primul rand 2 trebuie sa fim siguri ca copilul doreste intr5adevar obiectul la momentul respectiv ( are o
:S pentru obiect . 9u este productiv sa incercam sa5l invatam pe un copil sa ceara ceva ce nu doreste
= :ferindu5i copilului o bucata din obiect si observandu5l pentru a vedea daca vrea mai mult sau
jucandu5va cu obiectul pana cand copilul se implica si el in activitate poate stabili o :S ( operatie de
stabilire . In al doilea rand 2 trebuie sa5l invatam pe copil ca metodele prin care s5ar putea sa fi
obtinut lucruri in trecut ( de e4. plansul 2 tipatul 2 imitarea nu mai merg in pre#ent = :btinem acest
lucru daca nu mai incurajam Fvec"iul mod 8 de a cere al copilului (stingere si . sau prin intelegerea
unui nou mod de a cere lucruri .
6nii copii au cor#i vocale 2 dar nimeni nu poate intelege ce spun ei . Ceea ce spun ei poate semana cu
propo#itiile si poate fi in intregime neinteligibil . de neinteles sau poate avea unul sau doua cuvinte
inteligibile.1ste o fa#a prin care trec majoritatea copiilor si se vorbeste despre ea ca pronuntii F de
jargon 8 sau F asemanatoare jargonului 8 . +ceste tipuri de e4primari sunt uneori ignorate deoarece
ceilalti nu inteleg ce incearca sa spuna copilul .
+lti copii pot pronunta cuvinte clare numai atunci cand imita pe altcineva . 1i s5ar putea sa repete in
mod spontan ceea ce aud 2 c"iar dupa ce aud 2 dar nu cer ceea ce doresc . /e e4emplu 2 cand cineva
intreaba F Ce vrei? 8 ei spun ca raspuns FCe vrei ? 8 . 6neori ne referim la aceasta ca fiind ec"olalia
imediata . +ceste raspunsuri de cele mai multe ori nu indeplinesc nici o functie pentru copil decat daca
ele au fost intarite . incurajate . +ceasta se intampla atunci cand ec"olalia este urmata de faptul ca
$'
copilul primeste ceea ce vrea . /e e4emplu 2 aveti in vedere interactiunile dintre mama si copil in
aceasta situatie 3 FVrei suc?8 si copilul imita FVrei suc?8 . +poi mama ii da copilului sucul . Ceea ce
mama l5a invatat de fapt pe copil este sa spuna FVrei suc?8 pentru a cere sucul . 6neori acesti copii
imita in mod spontan dar nu vor imita atunci cand le cereti . /e e4emplu 2 daca profesorul spune
FSpune suc8 2 copilul nu va spune nimic . +cest lucru este considerat uneori ca fiind ecou care nu este
sub control instructional .
+lti copii au abilitatea de a folosi fra#e pe care le5au au#it intr5o alta situatie pentru a servi un scop
intr5o situatie diferita. /e e4emplu 2 ei s5ar putea sa repete cuvintele pe care le5au au#it pe caseta lor
video preferata intr5o situatie diferita dar nu total . 6neori aceste cuvinte sunt spuse intr5o maniera
Ftaie si lipeste8 . Cu alte cuvinte 2 copilul foloseste cuvintele pentru a indeplini o functie similara celei
in care a au#it prima oara fra#a . /e e4emplu 2 aveti in vedere copilul care spune F1l era un leu foarte
flamand 8 ori de cate ori doreste ceva de mancare . Poate ca copilul spune aceste cuvinte in aceasta
imprejurare deoarece atunci cand s5a uitat la caseta video preferata sau a ascultat povestea favorita 2
unul dintre personaje a facut aceasta afirmatie iar apoi a primit ceva de mancare . 6neori ne referim la
aceasta folosire a limbajului ca fiind F ec"olalia intar#iata 8 = . 6neori acest limbaj devine foarte
functional pentru copil in conte4tul familiei deoarece parintii au urmarit si ei caseta si pot F interpreta 8
ce spune copilul . 1i consolidea#a aceasta folosire a limbajului de catre copil prin faptul ca ei raspund
intr5o maniera pe care copilul o gaseste de dorit ( intarire . consolidare .
/e e4emplu 2 in aceasta imprejurare 2 din moment ce parintii au va#ut si ei filmul 2 atunci cand copilul
spune F1l era un leu foarte flamand82 ei interpretea#a ca aceasta inseamna ca copilul este flamand si ii
dau ceva de mancare . +ceasta consolidea#a . intareste folosirea accestei propo#itii ca o solicitare
pentru mancare.
Problema apre atunci cand copilul paraseste mediul de acasa . +ltii nu au nici o idee despre ceea ce
incearca copilul sa comunice asa ca ei nu intaresc cererea. +cest lucru poate duce la frustari si cri#e
deoarece copilul nu mai este capabil sa5si comunice nevoile .
$!
+rgumente importante in invatarea copilului care poate sa vorbeasca
sa solicite ceva
1.C"iar daca copiii sunt capabili sa vorbeasca folosind propo#itii lungi 2 incepeti prin a5l invata cuvinte
independente . +ceasta va asigura faptul ca copilul invata e4act care cuvant ii aduce obiectul dorit si va
fi folositor atunci cand vom incerca sa tranferam raspunsul la operanti verbali diferiti la o data
ulterioara . Cel mai bine este sa asteptam si sa introducem fra#e purtatoare 2 cum ar fi F Vreau 8 2 F/a5
mi 8 2 etc . dupa ce copilul a dobandit puternice capacitati de imitare si dupa ce dumneavoastra ati
transferat cu succes multe raspunsuri la simturile tactile . pipait . 2. +veti grija sa5l invatati pe copil
toate imprejurarile in care se poate face solicitarea . : F cerere adevarata 8 se afla pur si simplu sub
controlul :S5ului 2 ceea ce inseamna ca nimeni nu i5a spus nimic copilului la inceput . 1ste important
sa5l invatati F solicitarile pure 8 dar si sa5l invatati pe copil sa raspunda in alte imprejurari cum ar fi
atunci cand cineva il intreaba ce doreste 2 pe care anume o .il vrea 2 cand obiectul este vi#ibil si cand
obiectul nu este la vedere . +veti grija ca copilul sa fie capabil sa discrimine#e aceste imprejurari
diferite inainte de a5l invata.
$. +tunci cand il invatati pe copil sa ceara ceva 2 aveti grija sa5l invatati numele reale ale obiectelor
inainte de a5l invata culori sau alte adjective . /e e4emplu 2 daca unui copil ii place sa colore#e 2 aveti
grija ca el sa poata cere intai Fcreionul8 sau Fcarioca8 inainte de a5l invata cum sa ceara culorile .
+stfel 2 cuvintele care repre#inta culoarea ar putea Fsa inlocuiasca8 numele obiectului atunci cand
copilul il solicita .
'. Cuvintele precum Fmai mult8 si Fte rog8 ar trebui sa fie tratate ca adjective si sa nu fie invatate decat
atunci cand copilul este capabil sa solicite un obiect folosindu5i Fnumele8 . Aanditi5va foarte bine
inainte de a adauga aceste tipuri de cuvinte timpurii in procesul de pregatire deoarece ele maresc
lungimea si dificultatea raspunsului cerut 2 fara a adauga nici F o valoare 8 reala .
!. Cand adaugati fra#e purtatoare 2 aveti grija sa predati o forma larga in conte4tul aceleasi 2 activitati
sau se de imprejurari . Predati5le atat pe cele pe care doriti sa le foloseasca copilul atunci cand este cu
alti copii 2 cat si pe cele pe care doriti sa le foloseasca cu adultii .
FImi puteti da masina 2 va rog?8 poate fi potrivita atunci cand copilul este cu profesorii sau cu parintii
dar s5ar putea sa nu mearga atunci cand copilul este pe terenul de joaca la gradinita .
). +veti grija ca copilul sa nu primeasca nimic pentru comportament negativ . Puteti observa o crestere
( i#bucnire de disparitie pe care le folosea copilul pentru a capata obiectul dorit in trecut in primele
etape ale pregatirii . 1ste important sa nu raspundeti la aceste comportamente negative . /aca aceste
comportamente inca functionea#a 2 atunci nu va mai fi nevoie de cuvinte .
$)
7. 1vitati situatiile care sunt . repre#inta F o neparticipare 8 . Cu alte cuvinte 2 situatia nu ar trebui sa
fie F trebuie sa vorbesti inainte de a primi lucrul acesta 8 . <olositi orice strategie de imboldire
( semne 2 imagini 2 completari care sunt necesare pentru a5i permite copilului accesul de incurajare .
consolidare . C"iar daca va aude pe dumneavoastra spunand numele obiectului si daca acel nume este
asociat cu consolidare . intarire 2 aceasta va duce la o probabilitate ridicola ca acel cuvant sa fie folosit
in viitor.
(. +tunci cand incercati sa5l invatati pe copil sa etic"ete#e substantive 2 verbe 2 propo#itii 2 adjective
sau adverbe 2 de cele mai multe ori este mai usor sa incepeti cu solicitari ( cereri apoi sa transferati
spre etic"etare .
/e e4emplu 2 daca doriti sa5l invatati pe copil sa etic"ete#e Fintuneric8 2 ar putea fi mai usor sa gasiti
intai o imprejurare . situatie in care copilul ar putea gasi intunericul placut ( jucatul cu lanterne ? 2
invatati5l cum sa ceara Fintuneric8 2 apoi transferati acel raspuns la o etic"eta de Fintuneric8 .
*. FCuratarea8 erorilot usoare de articulare poate fi de asemenea indeplinita in timpul solicitarii . Cand
copilul invata pentru prima data un anumit cuvant 2 puteti accepta orice apro#imare inteligibila . /upa
ce copilul poate cere obiectul fara nici un imbold 2 puneti5l sa repete cuvantul dupa dumneavoastra de
cateva ori 2 inainte de a5i da obiectul dorit pentru a5i imbunatati articularea cuvantului .
/ati5i obiectul copilului ( consolidati dupa cea mai buna promotie . <iecare copil este diferit asa ca
judecati singuri de cate ori il puteti pune pe copil sa repete cuvantul 2 ba#andu5va pe antecedentele
sale . 1ste important sa nu5i cereti unui copil sa repete un cuvant de prea multe ori 2 astfel incat sa5si
piarda interesul pentru articolul respectiv sau pentru vorbit in general .
$7

C6% I@ I9V+-+% P1 C:PI@ S+ 1-ICN1-1O1 :0I1C-1 SI I%+AI9I
: data ce copilul poate solicita ( cere mai multe lucruri 2 instructorii ar trebui sa inceapa sa adauge
alte sarcini intre oportunitatile de a cere ceva . 9umarul sarcinilor slicitate intre oportunitatile de a cere
ar trebui sa fie crescut in mod treptat si imboldurile intregi trebuie sa fie oferite pentru toate sarcinile
noi asa incat copilul sa aiba succes in contunuare . Imboldirea intreaga . deplina inseamna ca
instructorul trebuie sa5l ajute pe copil sa raspunda corect prin orice modalitate posibila . /e e4emplu 2
daca il invatati imitarea motorie sau o instructiune recesptiva2 miscati dumneavoastra corpul copilului
in mod fi#ic pentru a indeplini actiunea si incurajati5l pentru o imitare reusita . +poi 2 renuntati treptat
la imboldul fi#ic pana cand copilul este capabil sa e4ecute actiunea sau sa urmareasca instructiunea
fara nici un imbold fi#ic .
-reptat adaugati sarcini diferite inter raspunsurile care au nevoie de imbold si cele fara nici un imbold .
In mod obisnuit 2 cele mai timpuriu inter cereri ( solcitari cuprind sarcini de imitare motorie 2 sarcini
de potrivire 2 instructiuni receptive simple si discriminare receptiva de obiecte .
Pentru Fboboci8 (adica copii care de5abia invata sa comunice 2 cele mai multe instructiuni ar trebui sa
apara in conte4tul activitatilor pe care copilul le gaseste placute . /e e4emplu 2 imitarea motorie poate
fi invatata in timp ce cantam sau ne jucam cu degetele sau in timp ce ne jucam cu jucarii .
/iscriminarea receptiva a obiectelor poate fi invatata in timp ce ase#am jucariile atunci cand copilul a
terminat joaca sau discriminarea imaginilor poate fi invatata in timp ce citim din carti .
Instructiunile simple cum ar fi Fatinge8 sau Fda5mi8 pot fi invatate atunci cand invatam pe copil sa
atinga incurajarile sau sa renunte la ele la cerere . +sa cum s5a mai discutat 2 invatarea unui copil sa
renunte la incurajari repre#inta o parte importanta din procesul de invatare a unui copil de a solicita
ceva si este necesara pentru a folosi aceste incurajari pentru a invata .
6rmatorul tip de comunicare functionala ( comportament verbal pe care dorim sa5l invatam pe copil
implica caracteri#area obiectelor cu care el intra in contact . In timp ce solicitarea aduce foloase
copilului deoarece el primeste ceea ce cere 2 pipairea nu are ca re#ultat acelasi tip de consolidare . Cu
$(
alte cuvinte2 copilul spune numele unui lucru nu pentru ca il vrea 2 ci pentru ca instructorul l5a intrebat
cum se c"eama acel lucru sau pur si simplu pentru ca el a intrat in contact cu articolul iar acest
comportament a fost intarit .
: F pipaire pura 8 este considerata a fi folosirea limbajului de catre o persoana de a caracteri#a sau
descrie ceva cu care intra in contact in mod cuvenit . /e e4emplu 2 daca un copil spune F+sta5i mamica
mea8 in timp ce se uita la o imagine cu mama sa 2 el pipaie .
In F viata adevarata 8 copiii manifesta rar F pipairi pure 8 . Cu alte cuvinte 2 ei nu pipaie in mod regulat
lucrurile doar pentru ca au intrat in contact cu ele ci pentru ca ei doresc ca oamenii din jurul lor sa
observe ceva sau sa le dea atentie . @uati ca e4emplu pe baietelul de 2 ani care se uita intr5o carte
impreuna cu mama lui si spune F cal = 8 in timp ce arata cu degetul spre cal si se uita in sus la mama lui
. +cest comportament verbal indeplineste de fapt 2 functii 2 caracteri#are ( pipaire si solicitare
( cerere ca sa i se dea atentie . /e fapt 2 ar fi c"iar destul de ciudat ca un copil sa intre intr5o camera si
sa inceapa deodata sa caracter#e#e lucrurile pe ca re le vede = . /in nefericire 2 acest lucru s5a invatat in
mod neintentionat de catre copiii cu autism atunci cand caracteri#area spontana a fost predata ca o
capacitate separata fata de solitare de a se acorda atentie .
In mod tipic 2 copii care progresea#a incep sa carateri#e#e articolele din mediul lor foarte timpuriu in
procesul lor de ac"i#itie a limbajului . /e obieci 2 ei nu fac acest lucru atunci cand sunt singuri intr5o
camera sau doar pentru ca au va#ut ceva 2 ci pentru a Fface referiri8 sau pentru a atrage atentia
parintelui sau a ingrijitorului fata de obiect . +tentia pe care o primeste copilul pentru acest
comportament consolidea#a acest tip de comportament de caracteri#are (pipaire . +cesta este un
punct dde vedere important pe care trebuie sa5l aveti in vedere . /aca dorim ca copilul sa caracteri#e#e
spontan lucrurile cu care intra in contact 2 atunci trebuie ca noi sa continuam sa ne facem pre#enta si
atentia pe care o acordam copilului incurajatoare.
Pentru a invata lucruri noi care s5ar putea sa implice obiecte sau actiuni care nu il interesea#a pe copil 2
este important ca copilul sa fie capabil sa faca caracteri#ari la cerere . Caracteri#arile timpurii sunt cel
mai bine transferate de la solicitari ( cereri . +utorul suferea#a ca cel mai bine este sa asteptam pana
cand copilul este capabil sa solicite ( sa ceara multe articole si sa pipaie . caracteri#e#e in mod
spontan obiecte din jur inainte de a introduce sarcini pe care copilul nu le5a solicitat ( nu are o :S
pentru articol . +ceasta se intampla deoarece acest comportament ( caracteri#are spontana indica
faptul ca Fvorbirea8 a fost atat de mult asociata cu consolidarea . incurajarea incat vorbirea Finsasi8 a
devenit incurajatoare . intaritoare . %ai mult 2 acest lucru arata ca ec"ipa de invatare a avut succes in
continuarea procesului de asociere a ei ( a ec"ipei cu incurajarea astfel incat copilul considera atentia
lor ( a membrilor ec"ipei incurajatoare =
$*
In timpul pregatirii initiale 2 dorim ca copilul sa invete sa caracteri#e#e (pipaie atunci cand aude o
diversitate de intrebari diferite cum ar fi F Ce5i asta ?8 2 FCe5i aia?82 FCum numesti lucrul acesta ?8 2
cat si sa fie capabil sa caracteri#e#e lucruri atunci cand instructorul doar indica un obiect si nu pune
nici o intrebare . In cele din urma 2 asa cum s5a discutat mai sus 2 dorim ca copilul sa fie capabil sa
caracteri#e#e obiecte in incercarea de a ne capta atentia spre articolul respectiv . Vrem sa fim siguri ca
atunci cand il invatam pe un copil sa caracteri#e#e lucruri 2 il invatam sa raspunda intr5o maniera
Ffle4ibila8 si nu doar atunci cand aude F Ce este aceea? 8 . +cest lucru se poate face prin folosirea
metodelor de transfer . : data ce copilul este capabil sa raspunda la intrebarea F Ce este asta? 8 2
continuati cu alta intrebare .
14emplu 3 Instructor 3 F Ce este asta? 8
Student 3 F Vaca 8 .
Instructor 3 F Cum se numeste acest lucru ? 8
Student 3 F Vaca 8 .
+ceasta functie a limbii ( comportament verbal este predata la fel atat copiilor 2 care pot sa vorbeasca
cat si copiilor care folosesc semnele . :ricum 2 este mai greu sa predam aceasta functie copiilor care
folosesc alte forme de comunicare augmentativa ( adica placi de comunicare 2 sc"imb de imagini 2
sc"imb de obiecte . +ceasta se intampla din cau#a faptului ca 2 atunci cand copilul caracteri#ea#a
(pipaie ceva 2 de fapt el potriveste . impere"cea#a . +veti in vedere copilul care are o placa de
comunicare . /aca instructorul intreaba F Ce5i asta? 8 in timp ce tine in mana o minge 2 copilul va
atinge imaginea cu mingea de pe placa sa ca raspuns . /aca copilul nu primeste obiectul dupa ce a
atins imaginea 2 comportamentul nu repre#inta de fapt o solicitare 2 oricum 2 el nu repre#inta nici o
caracteri#are 2 deoarece copilul imperec"ea#a o imagine cu un obiect 2 ceea ce repre#inta o alta
capacitate decat caracteri#area ( pipairea .
14ista ' feluri de ba#a de a5l invata pe un copil sa caracteri#e#e lucruri . Primul implica folosirea
abilitatii copilului de a solicita ( cere ceva pentru a fi transferata pipairii . Solicitarile folosite pentru
aceasta pregatire ar tebui sa ceara obiectul in mod consecvent 2 fara sa fie nevoie de nici un imbold de
la nimeni 2 intr5o diversitate de decoruri . /aca transferurile sunt conduse prea devreme 2 inainte ca
solicitarile sa fie fluente 2 copilul poate sa inlantuie cu usurinta raspunsurile impreuna.
/e e4emplu 2 copilul ar putea Fsa invete8 ca se asteapta de la el sa spuna numele obiectului pe care il
vrea 2 sa calce apasat si sa se ridice 2 si sa spuna inca o data numele obiectului pentru a obtine ceea ce
vrea =
1./ar daca copilul este capabil sa solicite multe lucruri dar nu raspunde cand il intreb F Ce5i asta? 8
',
-ransfer de la solicitare la caracteri#are
9umele acestei metode de transfer este inselator deoarece de fapt ii cerem copilului intai sa pipaie
obiectul . In timpul pregatirii initiale 2 copilul solicita de fapt obiectul ca raspuns la o intrebare noua ;
oricum 2 in timp ce adaugam treptat diferite procese intre caracteri#area (pipairea initiala si solicitare
(cerere copilul invata sa pipaie obiectul atunci cand i se cere . In timpul pregatirii initiale 2 probabil ca
copilul raspunde denumind . facand semnul obiectului atunci cand il vede datorita faptului ca el a fost
incurajat in trecut prin primirea obiectului . +veti grija sa folositi sarcini pe care copilul le stapaneste
intre pipaire si procesele de solicitare . /orim sa predam doar cate o capacitate noua pe rand =
Instructor 3 (tinand in mana o consolidare preferata
FCe5i asta?8
Student 3 F%inge8
Instructor 3 FCe vrei?8
Student 3 F%inge8 (copilul primeste mingea 2 se joaca un timp cu ea
Instructor 3 F/a5mi mingea8
Student 3 FPcopilul ii da mingea instructorului Q (copilul a fost invatat sa renunte la consolidare .
incurajare
Instructor 3 FCe5i asta?8
Student 3 F %inge 8
Instructor 3 F<a asa8 ( loveste mingea cu un ciocan
Student 3 P copilul loveste mingea Q (un raspuns initiativ stapanit .insusit.invatat
Instructor 3 F/a5mi ciocanul8
Student 3 P copilul da ciocanul Q ( un raspuns insusit . invatat
Instructor 3 FCe vrei ?8
Student 3 F%inge8
Pentru unii copii 2 acest lucru poate fi reali#at si daca procesul de pipaire urmea#a procesului de
solicitare . /e e4emplu 2 c"iar dupa ce instructorul cere si primeste mingea el l5ar putea inteba pe copil
FCe5i asta?8 . Copilul ar putea foarte bine Fsa pipaie8 mingea 2 mai ales daca instructorul isi asea#a
mana pe minge 2 intrerupand joaca 2 dar pentru alti copii 2 din moment ce nu e4ista nici o F:S8 sau
dorinta de a obtine mingea 2 ei nu vor raspunde . +ceasta il aduce pe instructor intr5un punct mort
deoarece nu putem Fsa smulgem8 acele cuvinte din gura copilului8 pentru a5l face sa raspunda = /aca
raspunsul de tip ecou nu se afla sub control instructional ar tebui sa raspunda la intrebare el insusi si sa
treaca mai departe . Pentru copii care pot da raspunsuri puternice de completare 2 acest timp de model
de intrebare . raspuns poate deveni un fel de sarcina de Fcompletare8 pentru unii copii.
'1
I 3 FCe5i asta?8
S 3 (9ici un raspuns in 2 secunde
I 3 F%inge . Ce5i asta?8 ( FS8 & ca imbold fonetic
S 3 F%inge8
-ineti minte ca dorim sa evitam sa5l invatam pe copil sa F968 raspunda intrebarilor asa ca 2 daca
copilul nu raspunde in aceasta situatie 2 o metoda de transfer diferita ar trebui sa fie folosita .
: a doua metoda care poate fi folosita implica folosirea solicitarilor (cererilor stapanite . insusite .
+ceasta implica faptul ca trebuie sa avem disponibile doua dintre obiectele preferate ale copilului .
Prima data evaluati pentru care obiect are copilul cea mai puternica dorinta ( :S si folositi5l drept
intarire . incurajare . <olositi celalalt obiect ca si pe unul pe care il folositi ca sa predati carcateri#area .
pipaitul .
(Instructorul are bomboane si o carte disponibile si a stabilit ca copilul doreste cu aevarat sa se uite la
minge dar si ca va lua bomboanele daca i se ofera
I 3 ( ridica bomboana F Ce5i asta?8
S3 F0omboana8
I 3 F0ravo = Ce vrei?8 ( ii ofera . ii arata cartea
S 3 FCarte8
2. /ar daca copilul este capabil sa arate cu degetul imaginile dar nu raspunde cand il intreb FCe5i asta?8
-ransferul de la receptiv spre pipait
1ste usor sa imbolditi o identificare receptiva a unui obiect sau imagine daca il ajutati fi#ic pe copil sa
atinga articolul dorit ( imbold fi#ic sau prin modelarea raspunsului corect ( imbold imitativ . %ulti
copii vor incepe in mod spontan sa numeasca articolele atunci cand le arata cu degetul . /aca da 2
raspunsul receptiv poate fi transferat cu usurinta unei caracteri#ari ( pipaire deoarece este probabil ca
copilul sa repete raspunsul care tocmai a fost dat .
I 3 F+tinge masina8
S 3 F%asina8 ( in timp ce arata masina
I 3 FCe5i asta?8
S 3 F%asina8
/aca copilul nu raspunde in aceasta situatie 2 instructorul poate da primul sunet pentru a5l imboldi 2
( imbold fonetic . /aca copilul tot nu raspunde 2 trebuie dat intregul raspuns . -ineti minte sa5l
imbolditi in 2 & $ secunde.
'2
$./ar daca copilul este capabil sa imite ( tip ecou in mod constant atunci cand spun FSpune8 2 dar nu
raspunde cand il intreb FCe5i asta?8
-ransfer de la ecou la pipaire
/in nou 2 luati un raspuns insusit si transferati5l la o noua situatie .
I 3 FSpune masina8
S3 F%asina8
I 3 FCe5i asta?8
S3 F%asina8
'./ar daca copilul este capabil sa complete#e cuvinte in timpul multor activitati comune dar nu raspunde
cand il intreb FCe5i asta?8
-ransfer de la completare la pipaire
/aca copilul a raspuns la sarcini de completare in trecut 2 acest raspuns poate fi tranferat la pipait .
-ineti minte 2 tipul de raspuns de completare nu pre#inta nici o Fsolicitare8 de raspuns din partea
copilului asa ca de multe ori este mult mai usor de folosit si ne ajuta sa evitam folosirea prea multor
intrebari atunci cand il invatam pe copil prima data limbajul . : data ce copilul completea#a in mod
constant numele articolului 2 incepeti transferul spre pipait .
I 3 F 9e spalam pe maini in .....8
S 3 F C"iuveta8
I 3 FCe5i asta?8
S 3 FC"iuveta8
%1-:/1 /1 -B+9S<1B
-elul nostru este sa5l invatam pe copil in asa fel incat el sa aiba mereu succes. 6n mod de a face asta
este sa5i oferim imbolduri depline si treptat sa indepartam imboldurile . 6n alt mod de a reali#a acest
lucru este de a folosi metodele de transfer .
Aanditi5va la transfer ca si cum a5ti lua un raspuns pe care copilul il poate produce deja intr5o anumita
situatie si l5ati invata sa produca acelasi raspuns sau unul similar intr5o alta situatie . /e fiecare data
cand vreti sa predati o capacitate . abilitate 2 ganditi5va la imprejurarile in care copilul poate produce
'$
acelasi raspuns sau unul similar si folositi acel raspuns ca punct de plecare . 1ste mult mai probabil ca
copilul sa repete acelasi comportament sau sa spuna acelasi cuvant daca ocmai a facut asa mai inainte.
-reptat adaugati Fdistanta8 intre raspunsuri pana cand copilul poate raspunde singur la noua situatie .
6nele e4emple de transfer ar putea incluse 3
1.Copilul va poate imita cand bateti din palme si dumneavoastra doriti sa5l invatati sa raspunda la Faplauda8
I 3 F<a asa8 ( bate din palme
S 3 P bate din palme Q
I 3 F+plauda8 ( bate din palme
S 3 P bate din palme Q
I 3 F+plauda8
S 3 P bate din palme Q
Baspunsul de a aplauda se afla acum sub controlul lui Faplauda8 .
2.Copilul poate solicita o masina si dumneavoastra vreti sa5l invatati sa pipaie . caracteri#e#e Fmasina8
Pot fi folosite o multime de transferuri diferite .
a +ratati5i masina
I 3 FCe5i asta?8
S 3 F%asina8
I 3 FCe vrei?8
S 3 F%asina8
In acest punct e4ista solicitare . pipait comun . -reptat adaugati alte sarcini intre pipaitul masinii si
solicitarea masinii .
b +veti 2 articole pentru care copilul are dispinibile solicitaro puternice .
/eterminati care este articolul pentru care copilul cea mai puternica :S dandu5i voie sa solicite fiecare
articol .
I 3 FCe5i asta?8
S3 P pipaie articolul mai putin preferat Q
I 3 FCe vrei?8
S3 P solicita articolul preferat Q
''
c -ransfer de la receptiv spre pipait
+veti disponibile imagini cu articolele pe care le solicita copilul in mod constant .
I 3 F +tinge ParticolulQ8
S3 Patinge articolulQ
I 3 FCe5i asta?8
S3P numeste ParticolulQQ
( /e obicei este bine sa faceti imbolduri depline pentru pipait pana cand copilul pipaie spontan in timp
ce identifica articolul in mod receptiv .
d -ransfer de la ecou la pipait
I 3 FSpune masina8
S3 F%asina8
I 3 FCe5i asta?8
S3 F%asina8
$.Copilul poate caracteri#a o Fmasina8dar nu o poate caracteri#a atunci cand se da o trasatura 2 functie sau
clasa
I3 FCe5i asta?8
S3 F%asina8
I3 FPeca re o conduce mama?8
S3 F%asina8
'.Copilul este capabil sa urme#e instructiunile simple pentru a indeplini actiuni si dumneavoastra doriti sa5l
invatati sa caracteri#e#e actiuni
I3 F+plauda8
S3P aplauda Q
I3 FCe faci ?+plaud8 . (imbold deplin deoarece Fforma8 este diferita
S3 F+plaud8
I3 FCe faci?8
S3 F+plaud8
'!
!. Copilul este capabil sa complete#e raspunsuri si dumneavoastra doriti sa5l invatati sa raspunda la intrebari
I 3 F9oi dormim in ...8
S3 FPat8
I 3 FIn ce dormim noi?8
S3 FPat8
).Copilul este capabil sa raspunda atunci cand il intrebati FIn ce dormim noi?8 numai daca imaginea este
pre#enta si dumneavoastra doriti sa5l invatati sa raspunda intraverbal ( nici o imaine pre#enta
I3 ( Cu imaginea patului pre#enta FIn ce dormim?8
S3 FPat8
I 3 ( indepartea#a imaginea de la vederea FIn ce dormim ?8
S 3 FPat8
%1-:/1 /1 C:B1C-+B1 SI /1 I9-+BIB1
Introducerea noilor scopuri
/e cate ori introduceti un scop nou sau daca credeti ca copilul va pierde un scop 2 un instructor are
sansa de a alege intre 3
1.-ransfer de la un raspuns insusit anterior
I 3 FInoata micule ......8
S3 FPeste8
I 3 FCe5i asta?8
S3 FPeste8
2./aca raspunsul corect c"iar daca ce a5ti rostit intrebarea (imbolditi cu o intar#iere de , secunde
I 3 FCe5i asta?Peste8
S3 FPeste8
In oricare dintre 2 care au antecedente de a raspunde la imbolduri Fpre5proces8 2 este posibila o a treia
optiune 2 cu imboldurl oferit inainte .
I 3 F+ceasta este un peste?Ce este acesta?
')
S3 FPeste8
9e5Baspuns sau Baspuns incorect
/aca copilul nu raspunde in 2 & $ secunde 2 sau da un raspuns incorect 2 repetati intrebarea si spuneti
raspunsul corect imediat dupa asta (imbold cu intar#iere de , secunde 2 asteptati ca caopilul sa va
inmite 2 apoi puneti din nou intrebarea pentru a obtine un raspuns fara nici un imbold .
I 3 FCe5i asta?8
S3 Fmu8
I3 FCe5i asta?8Vaca8
S3 FVaca8
Indepartarea imboldurilor
6rmatorul pas important este de a indeparta aceste imbolduri asa incat copilul sa nu devina dependent
de imboldire si asa incat raspunsul sa vina . intre sub controlul stimulilor si a scopului verbal . +cest
lucru se reali#ea#a daca punem din nou intrebarea in incercarea de a primi un raspuns fara nici un
imbold .
I 3 FCe5i asta?Peste8
S3 FPeste8
I 3 FCe5i asta?8
S3 FPeste8
9u este posibil intodeauna sa primiti un raspuns fara nici un imbold c"iar imediat si este important sa
evitati sa frustati copilul daca se intampla asa . Copiii varia#a in capacitatea lor de a tolera multe
procese dar 2 ca regula generala 2 daca tot nu reusiti sa capatati un raspuns fara nici un imbold dupa a
treia incercare 2 acceptati raspunsul cu ajutorul imboldului si treceti mai departe .
Copiii difera in sensibiliatatea lor fata de diferite tipuri de imboldire si folosire a metodelor de
transfer 2 asa incat este important sa determinati ce mergea cel mai bine pentru fiecare copil .
-reptat separati raspunsurile care au nevoie de imbold de cele care nu au nevoie de imbold prin sarcini
Fusoare8 la care stiti ca copilul va raspunde corect 2 apoi intorceti5va la articolul pierdut . Cresteti
numarul Fsarcinilor usorare8 treptat 2 in timp ce va intoarceti pentru un raspuns care nu are nevoie de
imbold .
I 3FInoata micule .........8
'7
S3 FPeste8
I 3FCe5i asta?8
S3 FPeste8
I 3F6ita5te la barca din apa=8
S3 P se uita Q
I 3FCe5i asta?8(tinand in mana pestele
S3 FPeste8
I 3F 0una treaba 2 Smartie8
+ceste tipuri de metode sunt incluse in ceea ce este deseori referit ca fiind Finvatare fara greseli8.
Ideea este ca nu dorim sa asteptam un raspuns incorect inainte de a oferi un imbold 2 deoarece 2 in
esenta 2 copilul Fe4ersea#a8 raspunsul gresit . %otivul pentru care repetam intrebarea atunci cand
copilul raspunde incorect este de a5l impiedica pe copil sa invete in mod necugetat sa inlantuie
raspunsuri incorecte si corecte . %ai mult 2 aceasta mentine intrebarea si raspunsul aproapiate in timp .
+veti in vedere alternativa .
I 3 FCe5i asta?8
S3 F%u8
I 3 F9u 2 asta este o vaca8
S3 FVaca8
I 3 F0ravo8
In acest scenariu 2 copilul a Fe4ersat8 raspunsul incorect la fel de frecvent ca si pe cel corect . %ai mult
2 e4ista o perioada mare de timp si o multime de limbaj care separa intrebarea FCe5i asta?8 de raspuns
FVaca8 . 1ste probabil ca copilul sa nu invete sa raspunda FVaca8 atunci cand se afla in pre#enta unei
vaci si cand aude FCe5i asta?8 decat daca toti stimulii potriviti sunt pre#entati strans impreuna in timp
si daca raspunsul corect este consolidat . intarit imediat .
/orim sa avem scopul Fdificil8 pre#entat mult mai frecvent dar amestecate cu raspunsuri Fusoare8
multiple pentru a creste cantitatea contactului cu consolidarea . intarirea . <olosirea metodelor Fde
invatare fara erori8 ii va permite sa e4erse#e raspunsurile usoare . +tunci cand el raspunde corect la un
articol pe care l5a ratat inainte sau la o tinta noua fara nici un imbold 2 folositi o consolidare . intarire
mai puternica decat una pe care ati folosit & o pentru articole dobandite sau raspunsuri Fusoare8
( consolidare diferentiata .
'(
CB1S-1B1+ PB:/6C-II@:B V:C+@1 & C6% I@ I9V+-+% P1 C:PI@ S+ V:B01+SC+
9ota 3 +utorul a ales sa nu foloseasca simbolurile fonetice pentru a desemna sunete deoarece audienta
la care se face apel consta in primul rand din parinti sau profesonisti din alte domenii . S5a facut o
incercare de a scrie cuvintele si sunetele folosind asociatiile sunet & simbol care sunt invatate in
general prin intermediul foneticii . Se intelege ca s5ar putea sa5i fie greu cititorului sa determine
descrierea vorbirii pe care a intentionat autorul si el isi cere scu#e pentru acest lucru =
%ulti copii cu autism nu sunt capabili sa vorbeasca . :ricum 2 autismul nu este Fcau#a8 acestei
inabilitati . /aca ar fi asa 2 atunci toti copiii cu autism ar trebui sa nu poata vorbi . +utismul este o
etic"eta diagnostica ba#ata pe un manunc"i de comportamente pre#entate 2 unul dintre care are greutati
cu comunicarea . 9atura aceste dificultati difera de la copil la copil .
9imeni nu stie e4act de ce unii copii cu +utism pot sa vorbeasca iar altii nu . -emple Arandin
relatea#a ca ea isi aminteste ca atunci cand oamenii ii vorbeau cand era mica 2 toate sunetele Fse
contopeau intr5o gramada fara noima . inteles8 . +ceste tipuri de relatari ar putea indica o /ereglare de
Procesare +uditorie Centrala. 6nii copii care intampina greutatile in a produce vorbirea 2 demonstrea#a
de asemenea greutati si in imitarea secventelor de miscari cu mainile sau cu alte parti ale corpului .
+ceasta ar putea fi sugestiva pentru /ispra4ie sau dificultati de a combina miscarile motorii . %ai
putin frecvent intalnim copii care pre#inta un tonus muscular slab in obraji si limba . +cesti copii ar
putea afisa caracteristici care se potrivesc cu diagnosticul de /isartria . In cele din urma 2 multi copii
care se de#volta obisnuit produc vorbirea cu anumite Freguli8 de producere a sunetelor sau procese
care sunt supra & generali#ate . /e e4emplu 2 ei Fopresc8 toate secventele de inceput sau Fanulea#a8
toate sunetele finale . +cest tip de tulburare de vorbire este cunoscut ca -ulburare de Proces <onologic
si se poate intalni si la copii cu autism . +ceste etic"itorii de diagnostic pot descrie conditii . situatii
care co5e4ista cu autismul.
Problema consta in faptul ca este greu 2 daca nu c"iar imposibila 2 sa determinam Fcau#a8 acestei
dificultati de vorbire inainte ca copilul sa inceapa sa vorbeasca . /e cealalta parte 2 nu contea#a care
este Fcau#a8 deoarece nu putem sa patrundem in creier ca sa Freparam8 cau#a oricum . Putem oricum 2
sa folosim metode de invatare pentru a spori productiile vocale si pentru a5l invata pe copil sa produca
miscarile motorii care sunt necesare pentru producerea limbajului .
: data ce un copil incepe sa vorbeasca 2 productiile sale de vorbire pot fi anali#ate pentru a ne oferi
mai multe informatii privind tipul de tulburare manifestat . +cesta repre#inta un lucru foarte important
care trebuie facut deoarece o mare parte a cercetarilor au fost facute pe ba#a strategiilor de predare si
de sugerare care sunt cele mai eficiente pentru diferite tipuri de tulburari de vorbire
'*
6nii copii cu autism sunt aproape complet tacuti . +ltii produc sunete dar intr5o maniera repetitiva cu
nici un inteles real sau functie atasata de ele . -otusi unii par ca ar vrea sa vorbeasca 2 dar cuvintele lor
sunt greu sau imposibil de inteles . Comportamenele specifice manifestate de fiecare copil si felul in
care copilul raspunde la anumite strategii de predare si imboldire ar trebui sa sufere#e care este cea mai
buna metoda de abordare a dificultatii lui de vorbire .
Cel mai critic lucru pe care trebuie sa5l faceti este acela de a5l invata pe copilul care nu este capabil sa
comunice prin vorbire vocala alte modalitati de a cere lucrurile pe care le vrea . 6nii parinti si5au
e4primat ingrijoararea ca lucrul acesta il va impiedica pe copil sa incerce sa vorbeasca 2 dar o mare
parte a cercetarilor arata e4act contrariul . /e fapt . in cele mai multe ca#uri este borba despre contrariu
. : data ce copilul invata Fvaloarea8 comunicarii prin semne sau imagini si daca acele semne sau
imagini au fost asociate constant cu faptul ca copilul a obtinut acele lucruri pe care le5a vrut
( incurajare . intarire 2 vom oberva mai multe productii vocale si incercari de a produce cuvinte .
%etodele de predare pentru aceste modalitati de solicitare (cerere au fost pre#entate anterior .
Pre#inta copilul meu +pra4ie ?
S5a sugerat ca multi copii cu +utism pre#inta dificultati in combinarea miscarilor sau manifesta
Ftulburari de planificare motorie8 . /in nou acesta este o etic"etare de diagnostic care este folosita
pentru a descrie dificultati in producerea unei serii de miscari semnificative intr5o anumita ordine . /e
obicei nu e4ista o slabire a musc"ilor sau alta deterioare motorie sen#oriala care sa cau#e#e dificultatea
copilului de a produce o miscare . 6nii sugerea#a ca acest termen este prea mult folosit pentru a
descrie dificultatile de vorbire pe care le manifesta multi copii cu +utism . +sa cum s5a sugerat mai
inainte 2 e4ista mai multe tipuri de greutati in vorbire la marea majoritate a populatiei 2 lucru care se
regaseste si la copiii cu austism .
+sa cum s5a manifestat anterior 2 nu este posibil sa diagnosticam apro4ia inainte ca un copil sa inceapa
sa vorbeasca . Putem totusi sa deducem ca aceasta ar putea sa fie problema daca copilul pre#inta
dificultati semnificative in producerea altor miscari motorii . 9u toti copiii care manifesta mai tar#iu
apra4ia de vorbire pre#inta aceeasi greutate . dificultate in alte parti ale corpului asa incat nu putem
generali#a . /aca ne uitam la antecedentele copilului diagnosticat mai tar#iu cu apra4ie 2 de multe ori
vedem limite in numarul de sunete sau in variertatea sunetelor produse in timpul jocului vocal . cu
voce . /in nou acesta ar putea sa fie un indicator timpuriu dar nu constituie o dovada suficienta pentru
a sprijini un diagnostic de apra4ie la un copil ne5vocal 2 care nu vorbeste deoarece si alte situatii pot
avea ca re#ultat aceleasi comportamente pre#entate .
!,
6n patologist in vorbire poate dignostica apra4ia daca 2 atunci cand copilul incepe sa vorbeasca 2
produce de obicei greseli nepotrivite 2 manifesta deformari de vocale 2 pre#inta comportamente de
Fbalbaiala8 sau de #batere 2 si . sau arata o dificultate ridicata in producerea limbajului in e4primari
mai lungi si mai comple4e .
Ce inseamna toti acesti termeni ? +pra4ia orala 2 +pra4ia . /ispra4ia de vorbire . de limbaj 2 +pra4ia .
/ispra4ia verbala repre#inta termeni folositi pentru a diagnostica aceasta dificultate atunci cand ea este
legata de producerea de limbaj . /e cate ori litera Fa8 este atasata unui termen medical 2 de obicei
inseamna Ffara8 si de cate ori este folosit termenul Fdis8 inseamna F pierdere partiala sau
de#ordonata8 . +sadar 2 F+pra4ia8 ar trebui folosit pentru a descrie o inabilitate . incapacitate de a
produce miscari semnificative . cu un scop si F/ispra4ia8 ar trebui folosit pentru a descrie o
dificultate . greutate in producerea miscarilor semnificative . -otusi 2 cei mai multi profesionisti
continua sa foloseasca acesti termeni 2 sc"imbandu5i intre ei . 1ste foarte obisnuit in literatura de
specialitate sa vedem /ispra4ia folosit de catre terapeutrii profesionali atunci cand descrie starea (din
membre si F+pra4ia8 folosit de catre patologistii de vorbire . de limbaj (S@P pentru a descrie starea
care este legata de productia vorbirii .
+pra4ia :rala este adeseori folosita pentru a descrie starea cand ea este manifestata doar in miscari ale
musculaturii orale (0u#e 2 limba 2 velum . 6nii copii pre#inta caracteristici ale apra4iei atunci cand
incearca sa vorbeasca dar nu si atunci cand ei imita doar miscari fara limbaj . vorba . +cesti copii sunt
deseori descrisi ca manifestand F+pra4ia de limbaj8
: data ce copiii care au fost diagnosticati anterior cu apro4ia incep sa comunice 2 deseori este obisnuit
sa vedem la unii dintre ei greutati in alte aspecte ale limbii care necesita succesiune 2 cum ar fi
combinarea cuvintelor in propo#itii sau descrierea unei succesiuni de evenimente intr5o activitate .
6nii profesionisti folosesc termenul F+pra4ia verbala8 pentru a descrie aceasta dificultate .
/in nou 2 multi profesionisti folosesc acesti termeni cu posibilitatea de a5i sc"imba intre ei sau pentru
diferite scopuri 2 altele decat cele descrise aici 2 asa incat cel mai bine este sa intrebati direct pe
profesionistul implicat atunci cand un anume termen este folosit .
/e ce este important sa recunoastem comportamente potrivite cu diagnostilul de +pra4ie ?
1ste important sa tineti minte ca copiii pot comunica ( manifesta comportament verbal prin productii
vocale 2 gesturi 2 semne sau imagini si toate aceste feluri diferite de comportament verbal nevesita
unele serii de miscari . 9umarul miscarilor motorii si comple4itatea miscarilor motorii necesare
varia#a cu fiecare tip . %iscarile sunt tot comportamente si le putem preda ca atare . /aca vrem sa5l
invatam pe un copil sa indeplineasca o serie de miscari motorii cu mainile 2 bratele 2 degetele 2 etc . 2
!1
atunci am determina Fun punct de pornire . plecare 8 sau o miscare pe care copilul o poate produce in
mod curent sau carte poate fi usor invatata . +tunci vom folosi ori inlantuirea inapoi ori inlantuirea
inainte pentru a invata fiecare din miscarile necesare . Vom oferi orice forma de imbold (imitare .
modelare2 imbolduri fi#ice 2 imbolduri verbale 2 imbolduri vi#uale 2 etc . care sunt necesare pentru a
ne asigura ca copilul este capabil sa produca fiecare din miscarile din secventa . : data ce copilul a
invatat sa produca fiecare miscare 2 vom oferi oportunitati multiple pentru ca copilul sa e4erse#e
miscarile in succesiunea . ordinea corecta 2 in timp ce vom folosi tot mai putine imbolduri necesare
pentru o productie e4acta .
/e e4emplu 2 daca dorim sa5l invatam pe un copil sa inoate 2 fiecare miscare va trebui sa fie invatata .
Vom incepe ori de la inceputul seriei de miscari 2 predand una 2 apoi pe urmatoarea in combinatie cu
prima 2 etc ( inlantuirea inainte sau 2 am putea incepe de la sfarsitul seriei de miscari 2 miscandu5ne
inapoi pentru a o invata pe fiecare in combinatiile cu cealalta ( inlantuire inapoi .
+celeasi principii se aplica atunci cand il invatam pe copil sa produca o serie de miscari cu gura .
Cuvintele vorbite varia#a ca numar si comple4itatea miscarilor care sunt necesare pentru producerea
lor . 9u5l vom invata pe un copil sa inoate prin modelarea intregii Fmiscari8 ( un brat inainte iar celalat
inapoi si capul intors 2 apoi capul in apa in timp celalalt brat se misca inainte etc si apoi sa &i cerem
sa o imite . /e ce nu ? Pentru ca astfel copilul nu va invata sa inoate niciodata = Cel mai probabil el va
produce 2 de fiecare data secvente de miscari in mod incorect . 6neori aceste miscari nu vor fi cele
bune si alte ori s5ar putea sa lipseasca unele dintre miscarile cele mai importante . 6neori copilul ar
putea adauga o miscare nu trebuie inclusa .
In esenta 2 asta ar fi ceea ce am face daca i5am cere unui copil cu comportamente legate de disgnosticul
de apra4ie sa imite un cuvant complet daca el nu este capabil sa produca miscarile care sunt necesare
pentru a produce suntele in succesiunea corecta 2 necesara pentru a pronunta cuvantul .
+ceasta inseamna ca nu ar trebui sa folosesc cuvinte complete . intregi atunci cand vobesc cu copilul meu ?
In nici un ca# . 1ste important sa asociati cuvintele cu consolidarea 2 indiferent de sistemul
augmentativ pe care il folositi cu copilul dumneavoastra . /e e4emplu 2 daca folositi P1CS 2 spuneti
numele articolului pe care copilul il cere (consolidareatat inainte de a5i da articolul 2 cat si dupa ce
copilul primeste articolul pentru Fa asocia8 cuvantul cu consolidarea si pentru consolidare automata .
+utorul ne sfatuieste sa folosim cuvinte individuale in locul fra#elor pentru toti invataceii timpurii . de
inceput . /e e4emplu 2 in loc sa spunem FVrei o prajitura?8. F:R 2 uite o prajitura pentru tine .8 2
atunci cand copilul solicita ( cere o prajitura prin semne 2 adultul ar trebui sa spuna doar Fprajitura8
!2
inainte de a5i da prajitura si din nou dupa ce copilul o primeste . /orim ca atunci cand au#im
Fprajitura8 (stimul vocal sa fie asociat cu prajitura ( consolidare .
Ce ar trebui sa fac daca copilul scoate doar cateva sunete?
/e fiecare data cand copilul face . scoate vreun sunet 2 urmati5l imediat cu una din consolidarile cele
mai puternice ale copilului ( consolidare automata . Incepeti sa asociati sunete si cuvinte cu jucariile
sau activitatile preferate ale copilului. /e e4emplu 2 daca copilul ii place sa se joace cu mingea 2
spuneti F m 2 m 2 m 8 in timp ce bateti mingea de pamant si inainte de a o da copilului . /aca copilului
ii place mu#ica 2 cantati5i sau puneti5i sa asculte cantece care contin unele sunete i#olate 2 cum ar fi
F:ld %c/onald8 ( 0atranul %c/onald sau FCantecul +lfabetului8 de pe caseta Sunetele ca
/istractie produsa de Jucariile /iscoverD ( /iscoverD -oDs . Incepeti sa omiteti ultimul sunet din
fra#a pentru a5l incuraja pe copil sa produca sunetul .
6nor copii le place sa se joace cu jucarii care scot sunete si ei vor incepe deodata sa produca sunetele
pe care le aud . Pentru acesti copii 2 s5ar putea sa fie folositoare jucarii care scot sunete . +veti grija sa
alegeti jucarii care produc sunetele i#olate in mod corect si asigurati5va ca folositi productia corecta a
suntelor i#olate atunci cand asociati . /e e4emplu 2 pentru literele F p 2 t 2 L 2 c 2 s" 2 f 2 " 2 S 8 ar trebui
sa fie toate produse fara nici o sonoritate si nici un sunet de vocala nu ar trebui sa fie legat de ele .
Sunetele F m 2 n 2 # 8 au sonoritate dar ar trebui produse intr5o maniera continua mai degraba decat
combinate cu o vocala . Patologistul dumneavoastra de vorbire . limbaj ( in romana logoped va poate
ajuta sa invatati sa produceti sunetul corect .
Scopul aici este de a spori numarul si varietatea sunetelor produse astfel incat sa avem un
comportament pe care sa5l consolidam =
Si daca copilul este capabil sa produca sunete dar nu imita sunetele pe care le fac eu ?
Incepeti sa imitati sunetele pe care le face copilul in timpul jocului . /aca copilul produce acelasi sunet
dupa dumneavoastra 2 consolidati din plin . /upa ce copilul imita in mod consecvent inapoi si
puternic . tare 2 adaugati Fspune8 ca parte a S/5ului dumneavoastra .
Student 3 Fmmm8
Instructor3 FSpune PmmmQ8
Student 3 Fmmm8 ( este mai probabil ca copilul sa produca acelasi comportament intr5o situatie diferita

!$
: alta modalitate de a infaptui acest lucru este ptin construirea Fmomentum5ului comportamental 8 .
Cu alte cuvinte 2 obtineti cateva raspunsuri imitative pe care copilul le stapaneste apoi adaugati Fe85ul .
1ste mai probabil ca copilul va produceun comportament Fdificil8 ( greu daca el este precedat de unele
sarcini Fusoare8 . 14emplu 3
I 3 F<a asta8 (atinge capul
S3 P atinge capul Q
I 3 F<a asta8 ( atinge gura
S3 P atinge gura Q
I 3 F<a asta Fe8 . 8
( +cesta va fi apoi transferat asa incat copilul va raspunde mai degraba la Fspune e8 decat la F<a asta8
6nii copii raspund bine la folosirea imboldurilor vi#uale sau tactile . /e e4emplu 2 programul
F6surea#a pentru +pra4ie8 de la @inguibDstems are . cuprinde indicatii cu degetul care pot fi asociate
cu sunete i#olate pentru a fi folosite pentru imboldire . Programul de FImboldire8 consta in strategii de
imboldire tactile care sa fie folosite sistematic pentru a5i invata pe copii sa produca sunte specifice. Sau
pot fi folosite imbolduri tactile sau vi#uale mai putin Fformale8 . 6n imbold repre#inta un
comportament de invatare folosit pentru a spori probabilitatea ca copilul sa raspunda corect . +sa cum
se intampla si cu alte imbolduri folosite in procesul invatarii 2 aceste imbolduri pot fi reduse asfel incat
copilul sa poata raspunde corect fara ele . 9u se considera ca un raspuns este Fstapanit8 pana cand el
nu este produs fara nici un imbold pe o ba#a consecventa .
Ce sa fac daca copilul incepe sa incerce sa spuna Fprajitura8 in timp ce face semn dar nu pronunta corect?
+tunci cand copiii incep sa vorbeasca pentru prima data 2 dorim sa consolidam fiecare priductie vocala
2 asa ca trebuie sa consolidati incercarea . /ati5i copilului prajitura ( consolidare asociata cu
aprobarea sociala . Continuati doar sa spuneti Fprajitura8 inainte si dupa ce5i dati prajitura copilului si
dati5i o bucata mai mare de prajitura ( consolidare diferentiata ori de cate ori copilul pronunta un
sunet in combinatie cu semnul .
: data ce vocali#arile sunt legate de solicitare 2 incepeti sa5l invatati pe copil sa produca sunetul (in
romaneste p de la 2 prajitura FL8 in conte4tul cererei pentru prajitura ( cooLie . +steptati pana cand o
vocala combinata cu semnul repre#inta un raspuns puternic pentru a evita stingerea neglijenta a vocalei
. -otusi 2 aveti grija ca copilul sa auda Fprajitura8 inainte de a primi incurajarea . consolidarea .
!'
14emplu 3 S3P face semnul Fprajitura8 si spune Fa8 Q ( in mod repetat
I3 FP8
S3 FP8
I3 FPrajitura8 ( ii da copilului prajitura
: data ce copilul este capabil sa imite sunetul Fp8 in mod repetat 2 combinati5l cu Fa8 pe care el deja il
foloseste in combinatie cu semnul de solicitare pentru Fprajitura8 . 14emplu 3
S3 P face semnul Fprajitura8 si spune Fa8 Q ( in mod repetat
I 3 FPra8
S38pra8
I 3 Fprajitura8 ( ii da copilului prajitura
+poi 2 incepeti sa5l invatati pe copil sa spuna Fjitura8 in aceeasi maniera ca mai sus . : data ce copilul
este capabil sa produca toate silabele in mod consecvent2 combinati5le .
/aca 2 de pe alta parte 2 copilul spune in mod consecvent Ftura8 combinat cu solicitarea pentru
prajitura 2 ar fi mai bine sa5l invatati sa spuna Fprajitura8 printr5o metoda de inlantuire inapoi . In acest
ca# 2 invatati5l Ftura8 2 apoi Fpraji8 2 apoi silabele combinate.
Copiii pre#inta variatii in usurinta cu care invata sa produca sunete in diferite parti ale cuvinteleor . /e
e4emplu 2 un copil ar putea fi capabil sa pronunte sunetul Fp8 numai la sfarsitul unei silabe . In acest
ca# l5ati putea invata sa produca Ftura8 2 apoi Fjitura8 2 apoi Fprajitura8 . :rdinea si metodele de
imboldire . inlantuire alese trebuie sa se ba#e#e pe raspunsul sau antecedentele fiecarui copil si este
determinata cel mai bine de logopedul copilului . Cel mai important lucru este sa asigure succesul
copilului 2 nu prin a5i cere sa produca sunete intr5o succesiune pe care el nu este capabil sa o produca
in i#olare 2 ci prin a creste treptat abilitatea copilului de a produce miscari in succesiunea corecta .
: data ce este invatata o succesiune 2 sunt necesare mai multe reptari inainte ca raspunsul sa devina
fluent . +cest lucru se poate infaptui daca ii dam copilului bucatele de prajitura pentru a permite
oportunitati multiple de Fe4ersare8 sau daca ne jucam cu prajituri de jucarie pe care copilul le5ar putea
solicita (cere pentru a5si "rani personajele preferate .
1ste important ca copilul sa nu Fe4erse#e8 producerea miscarilor in mod incorect
9u este neobisnuit 2 c"iar dupa ce un copil nu apra4ia a fost consolidat din plin pentru a pronunta
Fprajitura8 conrect 2 ca el sa nu fie capabil sa produca corect cuvantul de fiecare data . 9e referim
uneori la acest lucru ca avand succeiunea miscarilor motorii sub Fcontrolul volitional8 ( control voit .
-ineti minte ca una dintre Ftrasaturile8 definitorii ale apra4iei este aceea legata de dificultatea
miscarilor Fcu un anumit scop8 . semnificative ( sub control volitional . voit . /aca o persoana poate
!!
produce o miscare de cate ori vrea 2 putem spune despre acea miscare ca se afla sub Fcontrol
volitional8 sau ca este Fsemnificativa8 cu un anumit scop .
+cest lucru nu este ca#ul de multe ori cu copiii cu apra4ia . /e e4emplu 2 un copil poate sa fie au#it
spunand Fprajitura8 in timp ce sare pe o minge sau in timp ce alearga in jurul casei ( cel mai probabil
datorita unei consolidari automate trecute combinata cu un antecedent puternic de consolidare pentru
pronuntarea Fprajitura8 2 dar atunci cand este intrebat FCe vrei?8 avand prajitura c"iar in fata lui si o
dorinta puternica ( :S pentru prajitura 2 el sa nu poata fi totusi capabil sa produca cuvantul
Fprajitura8 . 1ste obisnuit sa vedem o lupta sau incercari bajbaite in gura lui 2 sau ar putea spune
Fbrajitura 2 trajitura 8 sau alte serii de sunete fara nici o legatura . 6nii ar putea sugera ca copilul nu
dorste de fapt prajitura ( nu are :S puternica asa incat el nu raspunde corect 2 dar probabil ca nu se
intampla asa atunci cand copilul incepe sa faca cri#e ( revine la un comportament din aceeasi clasa de
raspuns pentru a primi prajitura . : alta e4plicatie ar putea fi aceea ca raspunsul nu este inca
Fputernic8 si necesita mai mult contact cu soliciatarea .
/aca 2 in aceste confitii 2 instructorul ii cere copilului sa repete Fprajitura8 pana la de $ ori 2 si
consolidea#a cele mai bune apra4imari 2 copilul ar putea intr5adevar Fsa e4erse#e8 miscarile motorii
necesare pentru a spune Fprajitura8 in mod incorect de $ ori . +poi 2 una dintre aceste incercari tot ar fi
consolidata . +sa cum se intampla si atunci cand predam oricare alta capacitate2 cu cat un copil
Fe4ersea#a8 mai mult un raspuns incorect 2 cu atat mai mult va dura sa5l invatam raspunsul corect.
In sc"imb 2 este recomandat sa Fimpartim8 cuvantul la orice nivel pe care copilul este capabil sa5l
produca corect . 14emplu 3
S3 Fga8 ( in timp ce se intinde spre prajitura
I 3 FSpune P pra Q8
S38Pra ( copilul spune silaba corect asa ca nu este necesar sa apelam la i#olare
I 3 FSpune prajitura8
S3 FPrajibura8 ( copilul este incapabil sa repete toate silabele
I 3 FSpune PjituraQ8
S3 FJitura8
I 3 FSpune pra ji tura8 ( usoara separare intre silabe
S3 FPra ji tu ra8
I 3 FPrajitura8 ( ii da copilului prajitura
Puterea :S5ului si antecedentele de invatare ale copilului repre#inta considerente importante in a
determina cate procese ar trebui sa incercati inainte de consolidare . 1ste important sa mentineti
succesul copilului . /aca cumva copilul arata o descrestere a solicitarilor sau daca revine la
!)
comportamente pe care le folosea inainte pentru a primi articolelel dorite ( cri#e etc 2 probabil ca
asteptarile sunt prea mari iar invatarea ar trebui revi#uita ca atare .
Se recomanda ca semnele sau P1CS5ul sa continue sa fie consolidate c"iar si dupa ce copilul incepe sa
foloseasca solicitari ( cereri vocale . :ricarei persoane din viata copilului ii va lua ceva timp pana va
intelege solicitarile lui vocale si dorim sa fim siguri ca copilul continua sa aiba o modalitate de
comunicare atunci cand el nu este inteles de ceilalti .
Inseamna ca nu ar trebui niciodata sa consolide# incercarile copilului de a spune cuvinte decat daca el le
pronunta corect ?
9u . 14ista multe cuvinte care necesita atat de multe miscari comple4e incat s5ar putea sa dure#e pana
cand copilul va fi capabil sa le pronunte corect . In sc"imb2 ec"ipele pot si ar trebui sa "otarasca care
apro4imari vor fi acceptate . logopedul dumneavoastra va putea sa va ajute sa stabiliti apro4imari tinta
potrivite pentru copilul dumneavoastra 2 dar urmatoarele cuprind cateva repere generale pe care sa le
aveti in vedere .
1. 1ste mai usor sa adaugati miscari la o succesiune decat sa le indepartati . +sa ca evitai sa consolidati
orice apro4imari in care sunetele sunt adaugate . /e e4emplu 2 daca un copil este incapabil sa spuna
Fverde8 dar poate spune Fvelde8 2 acesta ar fi o apro4imare tinta mai buna decat Fberde8 .
2. Sunetele produse in aceeasi locatie ( loc maresc . sporesc inteligibilitatea
asa ca alegeti apro4imari tinta cu sunete produse in acelasi loc de cate ori este posibil . /e e4emplu 2 daca un
copil nu este capabil sa spuna Fpopcorn8 2 dar poate spune Fboburi8 2 aceasta ar fi o apro4imare tinta
mai buna decat Fcocuri8 .
$. 1vitati sa accentuati consoanele finale prea devreme . Cand consoanele finale sunt accentuate in
vorbire 2 este obisnuit sa adaugati un pic dintr5un sunet de vocala sau Fsc"ema8 la sfarsitul cuvantului .
+ceasta re#ulta adesea in faptul ca copiii adauga silabe intregi la sfarsitul cuvintelor 2 ceea ce reduce
gradul de inteligibilitate . 1ste preferat sa continuati cu silabe desc"ise ( nici un sunet de sfarsit sau sa
construiti modele de silabe cu consoane si vocale ( cv inainte de a lucra la sunetele finale . /e
e4emplu 2 daca copilul este capabil sa spuna Fcai8 pentru Fcaine8 2 silaba desc"isa ar fi mai usor de
inteles decat Fcaineu8 2 care re#ulta din supraaccentuarea pe sunetul final . 1ste preferabil sa5l invatam
pe copil Fcatelus8 inainte de a5l invata o noua succesiune de miscari care contin sunetul tinta decat sa
incercam sa5l invatam modelul CVC care are ca re#ultat Fcaineu8 . +utorul de obicei incepe sa5l invete
pe copil sa produca modelul vocala S consoana (VC dupa ce copilul este capabil sa repete consoane
surde in i#olare pentru a evita aceasta tendinta de a adauga sunetul Fsc"ema8 . /e e4emplu 2 unele
dintre primele modele VC care sa fie invatate cuprind Feat8 ( a manca si Fup8 (sus . Primele modele
!7
consoana S vocala S consoana care sunt invatate de obicei cuprind cuvinte in care sunetele continuante
sunt la sfarsit 2 cum ar fi Fmam8 ( mama sau Fbus8 ( autobu# pentru a reduce tendinta de a adauga
un Fsc"ema8 sau o vocala la sfarsit.
'. /aca copilul nu este capabil sa produca sunetele F l 2 r 2 C 8 2 vocalele pot fi substituite cu putin efect
asupra inteligibilitatii . /e e4emplu 2 daca copilul nu este capabil sa produca sunetul final Fl8 2 Fbuboo8
( oo ca in Fboot8 ar fi o apro4imare tinta acceptabila.
!. Silabele dublate ( repetarea aceleasi silabe de 2 ori sunt mai usor de produs decat 2 silabe diferite .
+sadar 2 daca copilul nu poate sa spuna FcooLie8 2 FLuLu8 ar fi o apro4imare tinta acceptabila .
). Producerea sunetelor consoana surde si miscarea spre un sunet de vocala adauga comple4itatea unei
miscari din succesiune . +sa 2 sa spuna F bDe 8 repre#inta un raspuns mai usor decat Fpie8 . Pentru a
spune Fpie8 2 copilul trebuie sa aiba vocea joasa 2 sa5si apropie bu#ele 2 sa dea drumu la aer 2 apoi sa5si
intoarca vocea inapoi pentru sunetul vocala . Pentru a spune F bDe 8 2 pasul care necesita inva#ia vocii
la timpul corect . in momentul corect este indepartat din moment ce vocea este ridicata de la inceput .
-oate celelalte miscari sunt la fel . +sadar 2 in mod obisnuit este mai usor sa producem cuvinte care
cuprind sunete sonore decat surde Fdop8 ar contrui o apro4imare acceptabila pentru Ftop8 din moment
ce singura greseala consta in sonoritate .
7. -recerea de la sunetele na#ale ( m 2 n 2 ng spre sunetele orale ( toate celelalte sunete necesita o
miscare adaugata a cerului gurii moale ( omuletul pentru a directiona aerul din nas inspre gura .
+sadar 2 pronuntia Fmama8 necesita mai multe miscari decat pronuntia Fdada8 asa incat constituie un
raspuns mult mai dificil pentru un copil cu apra4ie . In timp ce aceasta repre#inta o informatie
folositoare atunci cand stabilim greutatea sarcinilor alese 2 nu este recomandat ca apro4imarile tinta sa
fie alese in legatura cu productiile orale de sunete na#ale deoarece gradul de inteligibilitate este
compromis prea mult . /e e4emplu 2 nu este recomandat ca Fbaba8 sa fie invatat in loc de Fmama8
c"iar daca singura diferenta este in scurgerea na#ala versus scurgerea orala a aerului .
(. /e obicei este mult mai greu sa producem miscari care merg dinspre partea din fata a gurii spre
partea din spate 2 asa cum sunt cele necesare pentru a produce FLite8 (#meu sau Fdog8 (caine . +sadar
2 aceste tipuri de cuvinte ar trebui sa fie evitate sa fie folosite drept tinte timpurii .
*. 6nele vocale necesita mai mult de o miscare pentru a fi produse ( diftongi . Cele mai multe Fvocale
lungi8 F a 2 i 2 o 2 u 8 la fel si Fou8 ca in F"ouse8 ( casa si sunetele sonore Fr8 necesita mai mult de o
miscare si aceste miscari nu au nici un punct Fde contact8 in care o parte a gurii atinge alta . Ca re#ultat
2 este mult mai greu de obicei sa predam aceste sunete decat vocalele scurte sau consoanele care au Fun
punct de contact8 . +cest lucru ar trebui sa fie avut in vedere atunci cand alegeti tintele .
1,. Cand ii invatati pe copii sa spuna cuvinte 2 tineti minte ca nu producem deseori cuvintele fonetic
asa cum sunt ele scrise . /e e4emplu 2 cuvantul Fbottle8 este de obicei produs cu sunetul Fd8 mai
!(
degraba decat cu sunetul Ft8 in mijloc si e4ista putina miscare intre Fd85ul si Ft85ul care re#ulta 2 si la
care ne referim uneori ca fiind FdarL @8 ( @5ul intunecat . /aca5l invatam pe copil sa spuna Fbottle8
cu producerea unui Ft8 in mijloc si a unui Ful8 la sfarsit re#ultatul ar suna foarte neobisnuit 2 dandu5i
copilului o pronuntie Frobotica8 sau neobisnuita . +utorul a e4aminat copii care au fost invatati sa
produca cuvintele in acceasta maniera decat sa ia in considerare sc"imbarile normale care apar la
sunete ca re#ultat al co5articularii ( producerea diferita a sunetelor depin#and de celelalte sunete din
cuvinte. +cest lucru ar trebui evitat cat mai mult posibil .
Copilul meu nu pare sa5si miste prea mult gura atunci cand vorbeste . 1l nu mananca prea multe feluri
diferite de mancare si nu suporta ca nimeni sa5i atinga gura . Ce ar trebui sa fac?
+sa cum stim 2 copiii cu autism raspund de multe ori diferit la sen#atii fata de ceilalti oameni
( raspunsuri atipice la stimulii din mediul inconjurator . 6nii copii sunt atat de sensibili la atingere
incat ei pot simti atingerea propriei limbi 2 dinti 2 bu#e 2 atingandu5se intre ele ca fiind neplacuta =
Pentru acesti copii 2 este important sa5i desensibili#am la atingere . Va fi dificil sa &l invatam pe un
astfel de copil sa spuna Fmama8 daca el nu suporta sa5si apropie bu#ele =
/esensibili#area ar trebui facuta foarte incet . +plicarea atingerii pe alte parti ale corpului care pot fi
mai putin sensibile ar trebui condusa . dirijata pentru prima data avand atingerea asociata cu
consolidarile stabilite . /e e4emplu 2 daca unui copil ii place sa se uite in carti 2 atingeti5l in timpul
acestei activitati . /aca ii place sa se uite la video 2 strangeti5l in brate si atingeti5l atunci cand va uitati
la video cu el .
/e obicei apasarea folosind podul palmei este preferabila si mult mai bine tolerata decat atingerile
usoare . /in moment ce o mana inmanusata va fi folosita in cele din urma pentru a desensibili#a gura 2
o mana inmanusata este introdusa in momentul in care copilul este apt sa tolere#e atingerea cu mana
goala . Pe manusa este desenata o fata care este identificata ca fiind F/omnul Aadilici8 asa incat el sa
poata fi indepartat si aruncat 2 mai degraba decat sa avem mana terapeutului asociata cu orice aversitate
pe care copilul o poate simti .
:brajii si musculatura orala e4terna sunt desensibili#ati primii . : data ce copilul este capabil sa
tolere#e sa5si aiba obrajii si bu#ele masate 2 mici lovituri pot fi introduse in gura . +cest lucru trebuie
facut incet si cu grija . Cel mai bine este ca parintii sa indeplineasca primele proceduri de
desensibili#are sub indrumarea unui logoped 2 din moment ce parintele este asociat mai mult cu
consolidarea .
!*
: data ce este Finauntru8 2 logopedul poate folosi o mare varietate de te4turi si arome in diferite parti
ale gurii ca parte din metodele de desensibili#are . Pentru copiii care mananca numai anumite te4turi
de alimente 2 mestecarea diferitelor te4turi poate fi adaugata la procedurile de desensibili#are .
Copilul meu poate vorbi dar vorbeste atat de repede incat nu il pot intelege si de obicei vorbeste foarte moale
. Ce pot face sa5l ajut ?
%ulti copii cu apra4ie au tendinta de a avea un ritm rapid de vorbire care le reduce inteligibilitatea .
Vocalele sunt distorsionate si scurtate . : data ce un copil este capabil sa produca multe sunete
consoana 2 vocalele ar trebui sa devina tinta . +cestea sunt deseori greu de tintit deoarece ele nu au nici
un punct Fde contact8 si in sc"imb depind de po#itionarea limbii cat si de gradul de desc"idere a gurii .
<olosirea blocurilor pentru muscat sau bete de grosimi diferite pot si folositoare uneori pentru a
imboldi gradul corect de desc"idere a gurii .
Pentru copiii care vorbesc repede 2 trebuie modelat un ritm domol . Bitmul poate fi incetinat prin
cresterea duratei ( intinderea sunetelor vocala . -ineti minte ca atunci cand invatam orice noua
succesiune de miscari 2 avem tendinta sa le producem mult mai incet la inceput . : data ce este
stapanita succesiunea de miscari 2 putem Finviora pasul8 2 atingand ritmuri mai normale .
Areutatile de volum pot fi adresate prin folosirea imitatiei si . sau imboldului vi#ual . /aca un copil are
un ecou puternic ( imita cu usurinta 2 invatati5l sa imite volume variate cu sunete i#olate iar apoi
cuvinte . 6neori o casa scarii desenata sau o scara folosite ca imbold pot fi de ajutor . +se#ati o jucarie
sau un simbol pe treptele de jos in timp ce modelati un volum sca#ut si pe o treapta de mai sus in timp
ce modelati un volum mai ridicat . Intai invatatti5l pe copil sa diferentie#e si sa produca volume la
puncte mai ridicate si mai joase . /e cate ori predati o capacitate noua 2 este uneori folositor sa incepeti
la un nivel de diferentiere cat mai mare . +poi 2 pe masura ce copilul este apt sa le diferentie#e 2 treceti
la diferentieri mai subtile spre centrul contimuru5lui .
Copilul este capabil sa spuna multe cuvinte destul de clar dar atunci cand incerc sa5l invat sa foloseasca
propo#itii pentru a cere lucruri 2 el nu mai este capabil sa pronunte cuvintele . Ce s5a intamplat ?
: caracteristica comuna la copiii cu apra4ia este aceea ca abilitatea lor de a produce succesiuni de
miscari stapanite . invatate este redusa mult atunci cand lungimea sau comple4itatea a ceea ce spun
creste. +utorul sugerea#a ca este mult mai valoros pentru copil ca el sa fie capabil sa spuna propo#itii
mai scurte intr5o maniera care sa fie inteleasa de ceilalti decat sa produca propo#itii mai lungi . +tunci
cand cresteti lungimea declaratiei 2 faceti5o in asa fel incat sa adaugati valoare declaratiei . /e e4emplu
),
2 ar fi mult mai functional pentru un copil ca el sa fie capabil sa solicite o Fprajitura mare8 atunci cand i
se da sansa de a alege intre o prajitura mare si una mica 2 decat sa fie capabil sa ceara folosind FVreau
o prajitura8 . In afara faptului ca ar fi mai functional 2 Fprajitura mare8 ar fi mai scurt si mai putin
comple4 2 asadar ar fi mai usor pentru copil de produs .
+tunci cand s5au adaugat Ffra#ele purtatoare8 cum ar fi F Vreau 8 2 F/a5mi8 sau FPot sa am8 iar
copilul nu mai este capabil sa produca cuvinte pe care le stapanea inainte 2 se recomanda renuntarea la
aceste fra#e purtatoare iar in loc sa e4iste o concentrare pe adaugarea mai multor obiecte . actiuni
(consolidari la lista cu lucrurile pe care copilul le poate solicita in mod spontan si . sau cresterea
combinatiilor dintre 2 cuvinte care sa5i permita copilului sa5si specifice solicitarile mult mai clar .
Copilul meu nu manifesta comportamente legate de diagnosticul de apra4ie dar multe dintre cuvintele lui
sunt greu de inteles . Ce ar trebui sa fac ?
+sa cum s5a mai spus 2 copiii cu autism pot manifesta multe tipuri diferite de tulburari de vorbire care
sunt intalnite si la restul populatiei . In legatura cu aceasta 2 este Fpotrivit8 din punct de vedere al
de#voltarii ca copii sa aiba greutati in producerea anumitor sunete 2 desprin#and de varsta si de nivelul
lor de de#voltare . @ogopedul dumneavostra va poate sfatui daca sunetele pe care copilul
dumneavoastra nu este capabil sa le produca sunt potrivite din punct de vedere al de#voltarii . /aca da2
modelati doar productia corecta dupa copil dar nu incercati sa5l Finvatati8 pe copil sa le produca corect
in acest moment . /e e4emplu 2 FJ8 este unul dintre sunetele care se de#volta mai tar#iu la copiii care
se de#volta in mod obisnuit asa ca 2 daca copilul dumneavoastra de $ ani spune Fduice8 in loc de
Fjuice8 2 repetati doar Fjuice8 dupa apro4imarea lui si inainte de a5i da sucul ( juice . 1ste foarte
probabil ca aceasta Fconsolidare automata8 inerenta atunci cand aude productia corecta a cuvantului
c"iar inainte de consolidare va avea ca re#ultat productiile corecte atunci cand copilul creste .
/ificultatile minore de articulare pot fi deseori sc"imbate treptat in productii mult mai e4acte
( modelate atunci cand aopilul solicita ( cere . +cest lucru poate fi infaptuit daca ii pre#entam
copilului un model pentru ca copilul sa5l imite ( imbod de tip ecou .
14emplu 3 S3 Fla8
I 3 FSpune lapte8
S3 F@apte8
Se recomanda sa nu fie facute mai mult de $ incercari pentru a imbunatati productiile si ca cea mai
buna apro4imare sa fie consolidata . ( Copilul primeste laptele atunci cand spune bine cuvantul .
)1
Copilul meu salivea#a deseori si limbajul lui suna Fneclar8 .
+cestea sunt de obicei coracteristicele copiilor cu musculatura orala slaba . /aca logopedul a stabilit
ca acesta este ca#ul 2 el . ea ar putea sugera e4ercitii care sa fie combinate cu terapia pentru a mari
puterea si mobilitatea musculaturii orale . 14ercitiile de intarire si mobilitate pot fi de asemenea
folositoare pentru copiii care manifesta o miscare sca#uta sau limitata a musculaturii orale atunci cand
vorbesc 2 c"iar daca puterea musc"ilor pare adecvata .
14ercitiile orale 2 atat cele pasive ( logopedul e4ecuta miscarea cat si cele active ( copilul indeplineste
miscarea 2 suflatul in "orn 2 fluieratul 2 etc . s5au deovedit de multe ori folositoare pentru copiii cu
dificultati de vorbire desi nu e4ista nici o dovada empirica care sa le dovedeasca eficacitatea . +ceste
e4ercitii pot fi folosite ca imbolduri pentru a5i ajuta pe copii sa invete cum sa produca anumite
miscari 2 dar ele nu ar tebui sa fie singurele activitati implicate in tratament . /e e4emplu 2 daca un
copil nu este capabil sa5si rotunjeasca bu#ele 2 el ar putea fi invatat sa5si miste gura in felul acesta in
timp ce sufla baloane sau fluiera cu o desc"idere rotunda . %iscarile produse ar trebui sa devina
productii de sunete transferate cat mai curand posibil .
In general 2 este important sa retineti ca vorbirea trebuie sa fie distractiva = Producerea vorbirii poate sa
fie foarte grea pentru unii copii 2 dar ea devine mai putin dificila daca aceia care lucrea#a cu copilul
inteleg caracteristicile tulburarii sale si stiu cum sa foloseasca imboldurile in mod eficient pentru a
Fconstrui8 raspunsuri pe care copilul sa le poata produce cu usurinta . 6n logoped care are e4perienta
in lucrul cu copii cu autism repre#inta o parte importanta si necesara a Fec"ipei8 .
PB:0@1%1 /1 C:%P:B-+%19-
/aca copilul plange pentru a obtine ceea ce vrea?
%etoda numaratului
)2
+ceasta metoda ii da de stire copilului ca consolidarea nu este disponibila in mod obisnuit ( S & /elta
. 1a poate fi folosita atunci cand un copil vrea ceva ce poate avea 2 dar nu pentru un comportament
negativ ( plans 2 lovit 2 tipat etc pentru a primi ceva ce doreste .
I 3 F9u plange8 ( Incepe sa numere de indata ce copilul ia o pau#a dar se opreste atunci cand incepe sa
planga din nou
I 3 Bepeta F9u plange8 ( Incepe sa numere din nou fiecare data cand copilul se opreste din plans
S 3 P In cele din urma se opreste din plans in timp ce instructorul numara pana la 1, Q
I 3 Il imboldeste pe copil la nivelul lui obisnuit ( imitativ 2 semn cu mana intina 2 Fce vrei?8 pentru a
solicita ( cere ceea ce vrea .
Pentru unii copii 2 aceasta metoda s5ar putea de fapt sa sporeasca . inteteasca cri#a . /aca da m este
posibil ca pre#enta instructorului sau a parintelui sa sugere#e ca copilul mai poate inca sa obtina ceea
ce vrea ( stimul discriminativ pentru consolidare . +cest lucru poate fi adevarat la inceputul invatarii
daca parintele sau instructorul a consolidat cri#a in tecut . /aca se intampla asa 2 parintele . instructorul
ar trebui sa paraseasca camera 2 ignorand cri#a ( asigurandu5se ca copilul nu are ce face ca sa se
raneasca sau sa distruga ceva . /e indata ce se opreste 2 parintele . instructorul sa se intoarca sa5l
imboldeasca pe copil sa ceara ceea ce vrea intr5un mod potrivit .
<iti atenti ca unii copii 2 mai ales aceia care folosesc mult ecoul 2 pot incepe sa inlantuie numaratul in
solicitarea ( cererea lor . /aca se intampla asa 2 folositi5va degetele pentru a marca trecerea timpului
in loc sa numarati cu voce tare .
/aca copilul incepe sa planga sau sa tipe dar nu pare sa vrea nimic ?
In acest ca# 2 comportamentul negativ ar putea fi o solicitare ( cerere de a i se da atentie . Parintii au o
tendinta naturala de a fugi la copilul lor atunci cand el este suparat . 9oi credem ca este Ftreaba8
noastra ca parinti sa ne dam seama ce nu este in regula . /in nefericire 2 copilul s5ar putea sa5si fi dat
seama ( s5ar putea sa fi invatat ca ori de cate ori el doreste ca parintii sa5i dea atentie 2 tot ce trebuie sa
faca este sa tipe . Inseamna atunci ca trebuie sa va ignorati copilul atunci cand s5a ranit sau atunci cand
este suparat ? 9u 2 nu in intregime . /aca copilul a ca#ut si s5a lovit la genunc"i 2 trebuie neaparat sa5l
alinati si sa5i puneti un bandaj pe genunc"i . /ar 2 daca copilul dumneavoastra plange frecvent si atunci
cand va duceti la el nimic nu pare sa fie in neregula 2 atunci s5ar putea ca el sa planga pentru a va
atrage atentia . In acest ca# 2 este important sa opriti consolidarea comportamentului prin acordarea
atentiei catre copil . In sc"imb 2 acordati5i o grmada de atentie atunci cand copilul se angajea#a in
)$
comportamente potrivite . /e e4emplu 2 apropiati5va de el atunci cand se uita in liniste la o carte si
oferiti5i o multime de imbratisari si cuvinte amabile ( daca ii plac asemenea lucruri = . 9u mai dati
niciodata atentie comportamentului problema din nou . Pau#a sau ignorarea vor functiona daca
comportamentul problema repre#inta o incercare de a atrage atentia . /aca copilul foloseste un
comportament destructiv sau care l5ar putea rani 2 nu5l lasati singur . :priti . impiedicati
comportamentul si protejati copilul dar nu spuneti nimic si nu oferiti nici o atingere Flinistitoare8 .
Invatati5l pe copil sa foloseasca Fcuvinte8 pentru a va spune ca are nevoie de atentie . /e e4emplu 2
invatati5l sa spuna FVreau o imbratisare8 sau FVino sa te joci cu mine8 si aveti grija sa5i oferiti multa
atentie atunci cand foloseste aceste cuvinte =
/aca copilul este capabil sa spuna cuvantul dar refu#a sa ceara ceea ce vrea?
<oarte rar se intampla ca un copil sa refu#e cu adevarat sa spuna un cuvant cand el are o dorinta
puternica pentru acel lucru . /oar pentru ca un copil poate spune un cuvant pentru a numi ceva nu
inseamna ca el poate solicita articolul folosind acelasi cuvant . C"iar daca un copil este capabil sa
foloseasca un cuvant pentru a cere lucruri in mod inconsecvent 2 pentru unii copii poate sa fie foarte
greu sa5si aminteasca ce cuvant sa foloseasca 2 mai ales atunci cand sunt sub presiune . /e e4emplu 2
multi copii cu apra4ia pot fi capabili sa spuna un cuvant destul de bine in mod imitativ sau c"iar sa5l
produca corect fara nici un model cateodata 2 dar atunci cand sunt intebati FCe vrei?8 copilul s5ar putea
sa nu fie capabil Fsa ajunga din urma8 cu cuvantul . Cel mai bun lucru este sa mergeti inainte si sa
imbolditi copilul 2 c"iar daca dumneavoastra credeti ca el Fstie8 cuvantul . /ati5i o bucatica din ceea ce
a a cerut el 2 apoi incercati sa obtineti un raspuns fara imbold . 14emplu 3
Parintele 3 FCe vrei?8 ( copilul se intinde spre prajitura FPrajitura8
Student 3 FPrajitura8 ( parintele ii da o bucatica din prajitura
Parintele 3 FCe vrei ?8 ( transfer de la ecou
Student 3 FPrajitura8
Parintele 3 FCe faci?8
Student 3 F%ananc8
Parintele 3 F+sa este . Ceva ce mananci este o ....?8 ( completare
Student 3 FPrajitura8
Parintele 3 F0ravo 2 istetule = Ce vrei?8
Student 3 FPrajitura8
/aca copilul incepe sa tipe pentru a scapa dintr5un loc sau dintr5o situatie ?
)'
+ceasta repre#inta in esenta 2 comportamentul dde evadare . Cand un copil manifesta un comportament
negativ pentru a servi acestei functii 2 este important sa nu5i permiteti niciodata copilului sa scape sau
sa evite cererea care i s5a adresat . : data ce a fost facuta cererea 2 este important ca instructorul .
parintele o urmea#a intocmai 2 c"iar daca este necesar sa5i dea un imbold fi#ic copilului pentru a se
conforma . +poi avem nevoie sa ne e4aminam strategiile de predare pentru a "otari daca cererile sunt
ba#ate in mod re#onabil pe nivelul capacitatii copilului . -rebuie de asemenea sa obervam mediul
inconjurator pentru a vedea din ce vrea copilul sa scape . sa evade#e ( lumina 2 #gomote 2 mirosuri 2 etc
. 1ste important sa5l invatati pe copil un comportament de inlocuire . /e e4emplu 2 puteti sa5l invatati
pe copil sa ceara o pau#a . /ati5i copilului o pau#a de cate ori o cere la inceput . %ai tar#iu 2 atunci
cand copilul cere 2 dati5i de stire cand pau#a este disponibila .
/aca comportamentul a fost consolidat cu stimuare proprie ( lucruri care sunt placute pentru copil ?
In acest ca# 2 dumneavoastra doriti sa preveniti fi#ic comportamentul sa nu apara . Comportamentele
proprii & stimulatoare se consolidea#a de la sine . /aca copilului i se permite sa continue 2
comportamentul se va inteti . Invatati5l pe copil sa se bucure de interactiunile sociale ( prin asociere si
alte activitati care ofera acelasi input sen#orial intr5o maniera mult mai potrivita si mai putin
daunatoare .
Cum ne descurcam cu comportamentele inainte ca ele sa se produca
+tunci cand vorbim despre manipularea imprejurarilor inainte sa apara un comportament ( antecedent
2 vorbim despre moduri de a evita ca comportamente negative sa se produca pentru prima data . +cest
lucru nu trebuie confundat cu cum reactionam dupa ce apare un comportament ( consecinta 2 ceea ce
va determina daca un comportament este probabil sa continue sau nu in viitor . 1ste critic sa intelegem
ca amandoua au abilitatea de a sc"imba comportamentele 2 dar pentru motive diferite . %ai mult 2 daca
incercam sa ne descurcam cu oricare din ele in i#olare . pe rand 2 nu vom fi atat de eficienti in a face
sc"imbari semnificative decat daca am incerca sa ne descurcam cu amandoua . /e fapt 2 daca acordam
atentie numai imprejurarilor antecedente 2 comportamentul negativ va continua daca felul in care
reactionam consolidea#a comportamentul .
)!
%anipularile antecedente pot curpinde multe lucruri dar ele ar trebui sa ia in considerare cunostintele
pe care le avem despre fiecare copil 2 cum reactionea#a el la mediul inconjurator si abilitatea sa de a
intelege ce se intampla in jurul lui . 1ste important sa fim sensibili la nevoile copilului si in acelasi
timp sa5l invatam sa fie capabil sa functione#e in societate cu alti oameni cu cat mai putine modificari
necesare pentru a avea succes . Cu alte cuvinte 2 putem folosi orice unele necesare pentru a5l invata pe
copil 2 ba#ate pe capacitatile lui curente 2 dar ar trebui sa includem si procese de invatare care ne vor
permite sa renuntam la imbolduri si ajutoare pe masura ce copilul invata capacitati noi .
Caracteristici specifice copilului
Sistemul Sen#orial
Invatati5l . cunoasteti5l pe copil . Cunoasteti5i raspunsurile obisnuite la sunet 2 atingere 2 mirosuri 2
miscare 2 gesturi 2 etc . In timp ce este important sa aratati respect fata de reactiile copilului la mediul
inconjurator 2 nu5l putem impiedica mereu sa e4perimente#e o situatie pe care o gaseste neplacuta .
Pentru unii copii 2 aceasta ar insemna sa5l tinem separat de restul lumii pentru totdeauna = /aca
anticipati ca copilul va avea dificultati intr5o anumita imprejurare 2 ca re#ultat al sistemului sen#orial 2
planifica si sa5l Fdesensibili#ati3 treptat cat mai mult posibil . Pentru a face acest lucru 2 copilul este
introdus in imprejurare . situatie pentur mici perioade de timp si este consolidat pentru amabilitatea lui
de a tolera decorul pentru perioade mai lungi de timp . Cateodata reactia copilului este atat de
puternica incat desensibili#area nu va fi eficienta . /aca se intampla asa 2 va fi important sa alegeti
medii de invatare pentru copil care iau in considerare felul in care el raspunde la diferiti stimuli din
mediu . /e asemenea s5ar putea sa fie de ajutor sa Fasociati8 imprejurari usor neplacute cu lucruri pe
care copilul le gaseste incurajatoare 2 cum ar fi jucariile favorite 2 carti sau mcare . Caseta video nu va
fi prea tare daca filmul este despre personajul lui preferat si daca copilul are jucaria preferata cu el .
Invatati5l pe copil sa5si fie propriul avocat prin comunicarea felului in care el reactionea#a la mediul
inconjurator ( comportament de inlocuire . /e e4emplu 2 copilul ar putea fi invatat sa spuna F1ste
prea tare =8 2 F9u5mi place asta8 sau FNai sa mergem8 atunci cand nu se simte capabil sa conduca
stimularea in mediul inconjurator .
+n4ietate in situatii imprevi#ibile . nevoia pentru Fmonotonie8
Copiii difera in abilitatea lor de a se descurca cu sc"imbari in rutina lor sau in situatii care sunt
imprevi#ibile . /aca copilul . studentul dumneavoastra devine foarte nelinistit in situatii noi 2 unele
comportamente negative pot fi evitate prin a5i da de stire la ce sa se astepte intr5un fel pe care sa5l
))
inteleaga . /aca copilul intelege limbajul 2 vorbiti5i despre ceea la ce treruia sa se astepte in aceasta
imprejurare . Cartile pot fi uneori de folos . /e e4emplu 2 cititi des o carte despre mersul la dentist
inainte de a merge . Povestile Sociale si Conversatiile in 0en#i Comice ( Carol AraD pot fi folositoare
in a5i arata copilului la ce sa se astepte intr5o situatie data . %ai mult2 orare . programe vi#uale pot fi
folositoare pentru copii care nu inteleg prea bine limbajul verbal . In esenta 2 imaginile ii arata
copilului ce urmea#a sa se intample in timpul unei anumite perioade din #i . 1ste important sa
estompati gradat Fnevoia8 pentru aceste programe pe masura ce copilul desprinde capacitatile
lingvistice . /e e4emplu 2 atunci cand copilul este capabil sa inteleaga FIntai mergem la bacanie 2 apoi
la bunica si apoi in parc8 2 atunci cand i se spune verbal 2 nu va mai fi nevoie un program vi#ual . %ai
mult 2 copiii pot invata sa tolere#e o anumita spontaneitate in viata lor = +cest lucru poate fi implinit
prin adaugarea unor lucruri gragute in timpul #ilei care nu sunt incluse in program . +veti grija ca
activitatea Fdiferita8 sa fie una pe care copilul o prefera . In esenta 2 ceea ce il invatati este ca lucrurile
neasteptate pot fi intr5adevar nostime = /e asemenea este important sa5l invatati pe copil sa &si
comunice nevoia de a primi informatii despre ceea ce urmea#a sa se intample . /e e4emplu 2 copiii pot
fi invatati sa intrebe F Ce urmea#a?8 sau F6nde mergem?8 daca au nevoie de informatii .
Intelegerea Situatiilor Sociale
%ulti copii cu autism au dificultati in Fcitirea8 comunicarilor non5verbale cum ar fi po#itia corpului si
e4presiile faciale . %ai mult 2 multi pre#inta greutati in a invata Fregulile8 interactiunilor sociale . Ca
re#ultat 2 ei pot spune sau face lucruri care sunt nepotrivite intr5o anumita imprejurare . Copiii pot fi
invatati direct aceste capacitati . Conversatiile in 0en#i Comice si Povestile Sociale pot fi folositoare in
a preda aceste capacitati daca limbajul copilului este intr5un punct in care el nu intelege e4plicatiile
data verbal . %ai mult 2 il putem invata pe copil sa inteleaga imprejurarile . situatiile sociale daca il
invatam sa caute lucruri pe care le putem Fvedea8 care ar putea sa arate ceea ce simt sau gandesc
oamenii ( acompaniamente publice . /e e4emplu 2 invatati5l pe copil sa se uite la oc"ii unei persoane
sau la mana ridicata pentru a determina ceea ce simte persoana sau ce vrea sa faca .
Intelegerea +teptarilor
Copii cu autism s5ar putea sa nu inteleafa ceea ce trebuie sa faca intr5o situatie data . Copiii care se
de#volta obisnuit ii pot observa pe ceilalti copii din jurul lor si sa faca ceea ce fac ei daca ei nu sunt
siguri de ceea ce se asteapta din partea lor . Sau ei l5arputea inteba pe profesor sau pe parinte ce ar
trebui sa faca . /aca copilul cu autism nu a fost invatat sa5si imite semenii sau sa ceara clarificari 2 ei s5
)7
ar putea sa nu inteleaga ceea ce se asteapta din partea lor . /aca ii dam e4plicatii clare intr5un fel pe
care copilul in intelege 2 putem fi capabili sa evitam anumite comportamente negative . %ai mult 2 sa5l
invatam pe copil sa5si imite semenii si sa ceara ( solicite informatii repre#inta capacitati importante
pe care copilul tebuie sa le invete .

Cum il invatam pe copil sa foloseasca cuvintele in locul cri#elor
%ulti copii cu autism folosesc comportamente nepotrivite pentru a li se indeplini nevoile . +cest lucru
poate fi foarte frustrant pentru parinti si pentru instructori sa se descurce cu ele deoarece aceste
comportamente pot interfera cu procesul de invatare sau cu alte activitati ale vietii #ilnice . +devarul
este ca oamenii fac ceea ce le convine = Indiferent ce comportament manifesta copilul 2 daca el
continua sa apara este pentru ca 2 la un anumit nivel 2 comportamentul Feste convenabil8 pentru copil .
Cu alte cuvinte 2 e4ista o anume dorinta pe care comportamentul o intalneste . indeplineste . /aca ne
dam seama ce dorinta este indeplinita 2 manipulam puterea nevoii ( :S si . sau il invatam pe copil un
mod mai acceptabil de a5si Fcomunica8 nevoia . In legatura cu aceasta 2 il putem invata pe copil ca
Fvec"iul mod8 de a comunica nu va mai merge . functiona =
Cele trei Fnevoi8 principale pe care comportamentul negativ le5ar putea comunica ( functii ale
comportamentului sunt 3
1. 1i capata atentie sau lucrurile dorite .
2. 1i evita sau scapa dintr5o situatie sau cerere .
$. Comportamentul in care se angajea#a este placut .
Primul pas atunci cand ne confruntam cu un comportament problema este sa incercam sa ne dam
seama de ce copilul reactionea#a in acest mod . +tunci cand ii intrebam 2 parintii sau profesorii isi pot
e4prima parerile lor de ce apare comportamentul . /e e4emplu 2 ei pot spune ca este din caTu#a ca
copilul este incapatanat 2 bolnav 2 flamand sau rasfatat de bunica .
0ineinteles ca toti avem #ile Fproaste8 dintr5o multime de motive 2 dar 2 daca un comportament
problema este consecvent 2 e4ista o legatura intre comportament si ceea ce se intampla inainte si . sau
dupa el si care face ca comportamentul sa continue . -reaba unui analist al comportamentului este sa5si
dea seama care este aceasta legatura astfel incat sa poate fi de#voltat un plan potrivit de a se adresa
comportamentului . 1ste important ca ec"ipa sa nu se concentre#e asupra persoanei sau a lucrului care
este Fde condamnat8 pentru comportamentul problema . <acand lucrul acesta 2 ar putea avea ca re#ultat
faptul ca oamenii implicati ar putea avea ca re#ultat faptul ca oamenii implicati sa devina defensivi . sa
se apere sau sa se simta jigniti 2 ceea ce nu este niciodata sanatos pentru o ec"ipa sau familie unita .
9imeni nu il invata pe ocpil in mod intentionat sa se comporte rau = In sc"imb 2 ec"ipa ar trebui sa
)(
aborde#e acest proces ca un e4ercitiu de re#olvare de problema cu abordarea ec"ipei de a aduna
informatiile necesare pentru a se adresa comportamentului problema .
Pentru a stabili aceasta legatura . relatie 2 este important sa va petreceti intr5adevar timpul observand si
inregistrand ceea ce se intampla c"iar inainte ( antecedent si imediat dupa ( consecinta
comportament . +cest lucru poate fi inregistrat de oamenii care lucrea#a #ilnic cu copilul sau de catre
un ibservator de dinafara . Informatia inregistrata tebuie sa repre#inte e4act ce comportament a fost
observat 2 si nu impresia a ceea ce l5a cau#at . /e e4emplu 2 in loc sa scrie F@ui Sam ii era foame8 ca
fiind un antecedent ( ce s5a intamplat c"iar inaintea comportamentului 2 observatorul ar putea scrie
FSam statea in fata frigiderului si mama l5a intrebat P Ce vrei? Q8. In loc sa scrie FSam a facut o cri#a
temperamentala82 ca o descriere a comportamentului 2 observatorul ar putea scrie FSam a ca#ut pe
podea 2 a tipat si a i#bit din picioare8 . In loc sa scrie F%ama l5a pedepsit8 2 pentru a descrie ce s5a
intamplat c"iar dupa ce a aparut comportamentul ( consecinta observatorul poate scrie F%ama l5a
ridicat si l5a pus pe un scaun8 . In acest punct 2 de fapt noi adunam Ffaptele8 2 si nu incercam sa
determinam cau#a . 1ste de asemenea folositor sa scriem cand anume ( la ce ora apare fiecare
comportament pentru a ne ajuta sa stabilim daca e4ista un sablon al comportamentului .
: data ce informatiile au fost adunate pentru o perioada de timp 2 ec"ipa revede informatiile pentru a
cauta sabloane in evenimentele care apar inainte si dupa comportament . /e e4emplu 2 sa spunem ca
atunci cand ec"ipa s5a uitat la comportamentele lui Sam 2 ei au observat ca nu e4ista nici o consecinta
in ceea ce priveste ce se intampla dupa comportament . Poate ca o persoana s5a indepartat atunci cand
cri#a incepea 2 o alta incerca sa calme#e copilul si o alta il punem Fpe loc repaus8 . Singurul lucru care
era consecvent era acela ca cri#a incepea intotdeauna atunci cand cineva intreba F Ce vrei?8 . +sadar 2
ec"ipa a stabilit ca e4ista o Flegatura8 intre intrebarea FCe vrei?8 ( eveniment antecedent si cri#a
(comportament .
/e cealalta parte 2 poate ca informatiile adunate aratau o relatie . legatura diferita . Poate ca o persoana
a intrebat FCe vrei?8 2 alta a intrebat F-i5e foame?8 iar o a treia a desc"is frigiderul si i5a dat lui Sam
sucul . Singurul lucru care era consecvent era acela ca dupa ce aparea cri#a temperamentala . de
temperament (consecinta 2 toata lumea ii arata lui Sam diferite articole pana cand descopereau ce
anume dorea el si Sam se oprea din plans . +ceasta ar indica ca legatura este intre comportament si
obtinerea articolului dorit .
: data ce s5a stabilit legatura 2 se poate elabora un plan pentru a se adresa comportamentului
problema . %etodele de reducere a comportamentului cuprind de obicei 3
1. %anipularea a ceea ce vine inaintea comportamenului ( evenimente antecedente .
2. Indepartarea consolidarii care mentine comportamentul ( disparitie
)*
$. Invatarea copilului a unui comportament de inlocuire prin oferirea unei densitati mai mari de
consolidare pentru un comportament alternativ ( consolidare diferentiala pentru comportament
alternativ .
Scopul este de a5l invata pe copil un comportament de inlocuire ( vorbire 2 semne sau sc"imbul de
imagini . obiecte pentru a indeplini aceeasi functie ca si comportamentul negativ . Comportamentul
potrivit si cel nepotrivit in aceasta imprejurare sunt numire Fo perec"e corecta8 .
/e e4emplu 2 daca ec"ipa lui Sam descoperea ca cri#a aparea numai atunci cand el era intrebat FCe
vrei?8 ( antecedent 2 o parte a planului ar putea cuprinde e4cluderea acestor cuvinte pentru un timp .
In sc"imb 2 ec"ipa ar putea decide sa desc"ida imediat frigiderul si sa5i dea lui Sam posibilitatea de a
alege unele dintre articolele pe care le5ar putea dori . In timp ce el se intinde spre un articol 2 ec"ipa l5
ar putea imboldi imediat pe Sam sa foloseasca cuvantul 2 semnul sau imaginea pentru a solicita
articolul pe care il vrea . Pentru solicitarea in acest fel 2 ec"ipa ar putea sa planuieasca sa5i dea mai
mult din obiectul solicitat decat primeste de obicei ( consolidare diferentiala pentru comportament
alternativ . Imboldurile au fost duse treptat pana cand Sam a fost capabil sa solicite ceea ce vrea c"iar
daca el nu se afla langa frigider .
0ineinteles 2 ar fi de asemenea important sa5l invete pe Sam sa tolere#e . accepte atunci cand aude FCe
vrei?8 deoarece candva 2 cineva ii va pune aceasta intrebare . In mod evident Sam avea o aversiune la
au#ul acestor cuvinte 2 cel mai probabil din cau#a ca e4ista ceva care lui nu5i placea si care se intampla
in acelasi timp cand el au#ea acele cuvinte . /e e4emplu 2 poate ca cineva ii tinea jucaria preferata la
vedere si continua sa5l intrebe FCe vrei?8 iar si iar 2 fara a5i permite accesul la jucarie . 1ste important
sa nu va petreceti prea mult timp concentrandu5va asupra C6% s5a intamplat deoarece 2 asa cum s5a
aratat mai sus 2 gasirea vinovatului este rareori sanatoasa pentru orice ec"ipa sau familie . /ar este
important ca orice membru al ec"ipei sa inteleaga cum diferitele strategii de invatare pot afecta
copilul . -otusi 2 focus & ul primar ar trebui sa ramana asupra re#olvarii problemei . in acest ca# 2 o
parte din programul lui Sam l5ar putea imboldi sa solicite mici bucati din articolul dorit si Fstrecurarea8
treptata a intrebarii intre multimi si multimi din articolul preferat . Sau poate ca ec"ipa va decide doar
sa Fasocie#e8 acele cuvinte cu consolidarea prin pronuntarea lor in timp ce Sam este angajat intr5o
activitate preferata a lui Sam 2 ei ar putea spune F Ce vrei?Video8 2 cu o voce calma2 linistitoare . Va fi
important ca in aceasta situatie sa spuneti atat intrebarea cat si raspunsul pentru ca copilul sa nu se
obisnuiasca ca intrebarea sa nu fie urmata de nici un raspuns . +poi 2 poate ca video5ul va fi oprit 2 in
mod treptat 2 cateva secunde si Sam va fi imboldit sa ceara sa se uite la video indiferent de forma de
raspuns pe care o foloseste ( cuvinte 2 imagini 2 semne 2 obiecte . <acand aceste lucruri s5ar putea sa
impiedice cri#a sa se manifeste in primul rand 2 oricum 2 totusi este nevoie sa e4iste un plan pentru a se
adresa cri#ei daca ea apare totusi . Consolidarea 2 prin definite 2 este ceea ce se intampla dupa ce apare
7,
comportamentul . /esi fiecare persoana din primul e4emplu a reactionat diferit 2 comportamentul
trebuie sa fie consolidat deorarece el continua . /e fapt 2 daca un comportament este consolidat in mod
inconsecvent 2 este c"iar mai greu sa5l stingem 2 sa5l facem sa dispara = +sadar2 ca parte a planului 2
ec"ipa ar putea "otari ca de fiecare data cand Sam face o cri#a in loc sa solicite 2 ei vor folosi metoda
numaratului ( care va fi descrisa mai tar#iu . /e indata ce Sam se va opri din numarat pana cand se
ajunge la 1, 2 ei il vor imboldi sa ceara ceea ce vrea . Cand un copil face cri#e ca modalitate de a
solicita lucruri 2 este crucial ca el sa nu capete niciodata acces la lucrurile pe care le vrea ( consolidari
prin inca o cri#a . /in nefericire 2 daca unui copil i se da ceea ce vrea c"iar daca el face o cri#a la
intamplare 2 este foarte probabil ca el sa mai faca cri#e si in viitor oi de cate ori el va dori ceva .
Aanditi5va la jocurile de noroc din @as Vegas . <aptul ca aparatul nu Fplateste8 ( consolidea#a de
fiecare data cand o persoana baga banii in el 2 nu face altceva decat sa5i determine pe oameni sa bage
tot mai multi bani cu gandul ca poate viitoarea moneda va fi cea care va castiga potul cel mare .
9u inseamna ca copilul planuoieste acest lucru deliberat 2 este e4act ceea ce se intampla atunci cand
copilul primeste ceea ce vrea dupa o cri#a ( program de consolidare cu proportie variabila . /e fapt 2
daca copilului i s5a dat ceea ce a vrut (consolidat de fiecare data cand a facut o cri#a ( program de
consolidare continua inainte ca incercarile noastre sa intervina 2 ne va veni de fapt mai usor sa
stingem . indepartam comportmentul . +veti in vedere un aparat de bomboane drept e4emplu . /aca in
trecut obtineam intotdeauna bomboane de fiecare data cand puneam bani in aparat 2 apoi deodata nu
am mai primit bomboane de fiecare data 2 probabil ca in viitor nu vom mai baga bani in acel aparat .
Spre deosebire de ca#ul jocurilor de noroc 2 comportamentul nostru de a baga bani in aparat se va opri
destul de repede =
1ste important sa intelegem ca de obicei observam o crestere in comportamentul copilului atunci cand
incepem pentru prima data sa5i negam accesul la consolidare ( stingere . disparitie . In acest ca# 2
cri#a de teperament a lui Sam ar putea sa sporeasca sau sa dure#e mai mult decat de obicei . +ceasta
este denumita Fi#bucnire de diapritie8 si se va micsora destul de repede atata timp cat vom fi
consecventi in a nu permite accesul la consolidare . 6n e4emplu de aceasta i#bucnire de diparitie ar fi
daca persoana care asteapta sa primeasca bomboane din masina de bomboane ar lovi sau ar da cu
piciorul masinii de cateva ori intr5un efort de a primi consolidarea pe care era obisnuit sa o primeasca .
1ste important Fsa strabatem8 aceasta i#bucnire de disparitie mai degraba decat sa presupunem ca ea
inseamna ca interventia noastra nu are efect .
6neori 2 c"iar dupa ce un comportament este oprit prin nepermiterea accesului la consolidare
( disparitie 2 copilul va manifesta deodata acelasi comportament din nou . Iarasi 2 este foarte
important ca aceeasi metoda sa fie urmata de a nu5i permite copilului acces la consolidare . /aca nu 2
comportamentul poate reveni in plina forta si sa fie mai re#istent la disparitie pe viitor .
71
/atorita importantei consistentei atunci cand avem de5a face cu comportamentul unui copil 2 este
crucial ca toti cei care lucrea#a sau interactionea#a cu copilul sa fie instiintati despre plan . Ce mai bine
este sa se e4plice foarte clar metodele astfel incat toata lumea sa inteleaga ce tebuie sa faca . %ai mult 2
cel mai bine este sa se e4plice de ce sunt folosite aceste metode cat si importanta felului in care
reactioneaca fiecare 2 intr5o maniera consecventa . /aca comportamentul este uneori consolidat si
alteori nu 2 el va fi din ce in ce mai re#istent la disparitie . /e e4emplu 2 sa spunem ca parintii lui Sam
au muncit din greu pentru a &l invata pe Sam sa foloseasca semnele pentru a solicita lucruri 2 dar apoi a
venit un babDsitter pentru a sta cu Sam intr5o seara . +cest babDsitter nu stia nimic despre istoria
cri#elor lui Sam si nici despre metodele prin care sa le opreasca 2 asa incat atunci cand Sam s5a dus la
frigider si a inceput sa planga babDsitter5ul a inceput sa5i arate lucruri pana cand si5a dat seama ce
anume dorea el . -oata munca pe care au depus5o parintii pentru a face sa dispara cri#a a fost pierduta
si de fapt 2 comportamentul a devenit mai re#istent la disparitie deoarece cri#a a fost din nou
consolidata .
In esenta 2 noi trebuie sa5l invatam pe copil ca folosirea semnelor 2 cuvintelor si a imaginilor .
obiectelor repre#inta modul de a5si comunica dorintele si nevoile . Ca parte din aceasta 2 trebuie de
asemenea sa5l invatam ca comportamentele negative nu vor avea succes in obtinerea implinirii
dorintelor =
C6% I@ I9V+-+% P1 C:PI@
S+ B+SP69/+ @+ I9-B10+BI
%ulti copii cu autism intampina greutati atunci cand trebuie sa raspunda la intrebari . /e multe ori
parintii spun ca copilul lor Fstie raspunsurile dar nu intelege intrebarile =8 . /e e4emplu 2 copilul poate
sa fie capabil sa arate ( receptiv si sa etic"ete#e ( tact culorile 2 dar atunci cand este intrebat FCe
culoare?8 2 el ar putea sa raspunda cu numele ( tact obiectului in sc"imb . Cand il invatam pe un copil
sa raspunda la intrebari 2 tebui e sa Flegam8 tipurile de intrebari cu raspunsurile lor . -rebuie sa ne
asiguram de faptul ca copilul deosebeste raspunsul necesar pentru intrebari specifice .
/e obicei copilul are o gramada de e4perienta in ceea ce priveste intrebarile . 9in ferecirice 2 din
istoria de invatare a copilului observam ca acesta a Finvatat8 sa 9u raspunda la intrebari = Parintii 2
ingrijitorii care stau #ilnic cu copilul si altii incep de obicei sa5i puna copilului intrebari atunci cand
acesta este foarte mic . /aca copilul nu stie cum sa raspunda 2 atunci el nu raspunde = +cesti oameni
care ii pun intrebaruile de cele mai multe ori nu stiu cum sa5l imboldeasca pe copil sau cum sa5l invete
sa raspunda la intrebari astfel incat atunci cand copilul nu raspunde 2 ei nu fac nimic . Cand
72
consolidarea apare dupa ce copilul nu a raspuns la intrebare 2 va creste probabilitatea viitoare ca copilul
sa nu raspunda la o intebare data viitoare cand va fi intrebat . /e e4emplu 2 sa spunem ca copilul este la
cresa si profesorul il intreaba 3 FCe faci?8 . /aca copilul nu stie raspunsul 2 el l5ar putea ignora pur si
simplu pe profesor . 6n raspuns tipic la aceasta ignorare ar fi acela ca profesoara repeta intrebarea 2 un
pic mai tare . /in nou 2 copilul nu va raspunde . Profesoara ar putea pune din nou intebarea 2 cu ceva
iritare in voce . Copilul ar putea sa gaseasca aceasta interactiune destul de de#agreabila = In cele din
urma 2 profesorul ar putea Fsa cede#e8 si sa se indeparte#e de copil . +tunci cand aceasta interactiune
aversiva este Findepartata8 deoarece profesoara pleaca 2 ar putea sa apara o consolidare negativa.
( Indepartarea a ceva aversiv . +cest lucru ar putea avea ca re#ultat faptul ca copilul va reactiona la
fel data viitoare cand ise va pune o intrebare . /e fapt 2 din cau#a istoriei copilului de a considera
aceasta Finteractiune de intrebare8 aversiva 2 el ar putea sa incerce sa evite cu totul aceasta situatie
(creea#a o :S pentru scapare . +sa ca 2 data viitoare cand cineva il intreaba ceva 2 el s5ar putea sa
plece =
Pentru a evita acest tip de Finvatare8 2 cel mai bine este sa nu5i puneti copilului intrebari la care el nu
stie raspunsul . +tunci cand i se pun intrebari 2 copilul ar trebui invatat sa raspunda potrivit folosind
transferul 2 imboldirea si metodele de corectare . @a fel ca in orice alte situatii de invatare 2 putem
reali#a acesta prin folosirea raspunsurilor pe care copilul le are deja si prin transferul lor la raspunsul la
o intrebare .
1ste important sa intelegeti ca intrebarile devin parte dintr5un set de conditii stimulente care specifica
care raspuns va fi consolidat . /eoarece ele contin conditii stimulente de control 2 intrebarile necesita
ca copilul sa faca discriminari conditionale . 9umarul discriminarilor conditionale necesare depinde de
numarul de artiocole pre#ente in mediul inconjurator cat si de stimulii de control implicati c"iar in
intrebare . /e e4emplu 2 daca un copil a fost invatat sa etic"ete#e obiecte 2 el este invatat sa raspunda (
prin faptul ca este consolidat atunci cand face asta cu numele obiectului atunci cand aude FCe8 ca
parte din intrebare . %ai tar#iu 2 cand este invatat sa etic"ete#e actiuni 2 copilul trebuie sa faca
deosebirea intre FCe8 si FCe faci8 ca parte a intrebarii pentru a raspunde corect .
/in aceasta cau#a 2 se sugerea#a ca instrutorii sa aiba grija sa controle#e stimulii verbali ( intrebarile
folositi pentru a preda la inceput raspunsurile de etic"etare ( tact pentru a se asigura ca copilul
raspunde la stimulii de control pre#enti in intrebare . :ricum 2 o data ce s5a obtinut diferentierea 2 este
de asemenea important sa Fstabiliti8 controlul stimulilor intebarii . +ltfel 2 copilul va fi doar capabil sa
raspunda corect numai daca i se pune o anumita intrebare . /e e4emplu 2 daca articolul stimulului
intrebarii este Fprea strans8 2 copilul poate fi capabil sa raspunda Fmare8 atunci cand este intrebat FCe
marime?8 dar nu si atunci cand este intrebat FCe arata?8 2 FCe fel?8 sau FCare anume?8 sau FCe
marime are aceasta?8 . : data ce copilul este capabil sa diferentie#e variabilele de control in intrebari 2
7$
se poate programa generali#area prin transferarea raspunsurilor insusite la conditii . imprejurari noi si
Fslabirea8 controlului intrebarilor specifice .
Capacitati necesare
Inainte de a incepe sa lucram direct cum sa5l invatam pe copil sa raspunda la intrebari 2 el ar trebui sa
fie deja capabil sa ceara ( solicite o gama larga de obiecte si actiuni . Solicitarea ( cererea ar trebui
sa fie in continuare principalul punct al invatarii . Continuati sa construiti numarul de lucruri pe care
copilul este capabil sa le ceara cu un scop de 1.,,, solicitari ( cereri pe #i . %ai mult 2 copilul ar
trebui sa aiba capacitati puternice de etic"etare ( pipairea obiectelor . Becurgeti la sectiuni despre
cum sa5l invatati pe copil sa solicite si sa pipaie daca nu se intampla asta . /aca acest mod de invatare
a aparut 2 copilul va fi deja capabil sa raspunda la intrebari care functionea#a ca un stimul pentru
etic"etari ( pipairi de obiecte cum ar fi F Ce5i asta ? 8 2 FCe5i aceea?8 si FCum numim lucrul acesta?8
la fel cum va di capabil sa raspunsa la intrebarea FCe vrei?.Ce ai nevoie?8 atunci cand are o dorinta
( :S pentru un obiect .
-otusi 2 trebuie avut in vedere faptul ca unii copii au mari greutati in a invata sa etic"ete#e ( pipaie
articole 2 dar pot raspunde la completari . /aca asa este ca#ul 2 raspunsul la completare poate fi folosit
pentru Ftransfer8 inspre pipaire . /e e4emplu 2 unii copii s5ar putea sa nu poata raspunde la FCe5i
asta?8 in pre#enta unei Fprajituri8 2 dar sa poata raspunde corect atunci cand este pre#ent F%ancam
o .....8 in pre#enta unei prajituri . In acest ca# 2 completarea poate fi transferata intrebarii FCe8 pentru a
pipai obiectul .
I 3 F%ancam o ....8
S3 Fprajitura8
I 3 FCe5i asta?8
S3 FPrajitura8
Cel mai important lucru de retinut este acela ca telul este sa stabilim imprejurarile in care un copil
poate raspunde corect si apoi sa le transferam intr5o alta imprejurare . situatie .
6n alt lucru important este acela ca intotdeauna sa corectam raspunsurile gresite prin repetarea
intrebarii si prin oferirea raspunsului . <acand asta 2 ne ajuta sa fim siguri ca copilul invata nu numai
raspunsul corect dar si ca el diferentia#a intrebarea ca fiind o parte importanta a conditiilor .
imprejurarilor stimulente pentru consolidarea raspunsului corect . /e e4emplu 3
7'
I 3 FCe #boara pe cer?8
S3 F%asina8
I 3 FCe #boara pe cer ? +vionul.8
S3 F+vionul.8
I 3 FCe #boara pe cer?8
S3 F+vionul8
+veti in vedere alternativa 3
I 3 FCe #boara pe cer?8
S3 F%asina8
I 3 F9u prostutule. %asinile merg pe drum . +vionul8
S3 F+vionul8
I 3 F+sa este =8
Copilul a dat raspunsul Fcorect8 si a fost consolidat dar intrebarea este Fprea indepartata8 de eveniment
pentru a fi din imprejurarule stimulente . 9u e4ista nici o Flegatura8 intre intrebare si raspuns si
consolidare .
Primele intrebari
UU 1vitati da . nu UU
6nele tipuri de intrebari este bine sa fie evitate cand il invatati pe un Fcursant tanar8 . In unele
programe 2 intrebarile Fda . nu8 sunt primele care sunt invatate cand de fapt 2 in realitate 2 folosirea lor
ar putea in"iba de#voltarea limbajului . S5a sugerat ca intrebarile /a . 9u sunt uneori predate in
incercari de a oferi copilului un mod de a da de stire oamnenilor despre ceea ce vrea el . /e e4emplu 2
instructorul ar putea tine in mana o minge si sa intrebe FVrei mingea?8 si sa5l invete pe copil sa spuna
Fda8 daca el vrea mingea si Fnu8 daca nu o vrea . 6na din griji este aceea ca instructorul s5ar putea sa
Fnu stie8 e4act daca copilul vrea obiectul sau nu . /aca copilul s5a jucat un timp cu mingea si daca se
intinde dupa ea 2 se poate deduce ca :S ( dorinta ; oricum 2 copilul s5ar putea sa prefere altceva in
momentul respectiv . Instructorul nu poate fi sigur intr5adevar daca el . ea consolidea#a raspunsul
Fcorect8.
: problema mai mare apare daca copilul vrea un articol dar nimeni nu l5a intrebat = Singurul
Fcomportament8 invatat ca raspuns la aceasta dorinta ( :S este Fda8 . +sadar 2 copilul merge la un
adult si spune sau clatina din cap Fda8. /in nefericire 2 adultul nu are nici o idee despre ce vrea
copilul . +ceasta lipsa de consolidare care re#ulta cel mai probabil va re#ulta in faptul ca copilul va
face o cri#a datorita unei i#bucniri de disparitie sau faptul ca copilul revinte la un comportament
7!
consolidat anterior in aceeasi clasa a raspunsurilor functionale de Fprimire a obiectelor . atentiei8
( consolidare po#itiva sociala indirecta .
: modalitate preferata de a5l invata pe copil sa5si indeplineasca nevoile este de a5l invata sa solicite
(ceara diferite obiecte mai degraba decate a5l invata sa raspunda la intrebari Fda . nu8 .
UU 1vitati sa puneti intrebari la care nu stiti raspunsul UU
In general 2 ar trebui sa evitati sa puneti intrebari despre lucruri care nu sunt pre#ente in timpul
procesului de invatare deoarece ar puteasa fie greu daca nu imposibil sa5l imbolditi pe copil . /e
e4emplu2 daca il intrebati pe copil FCe ai facut asta#i la scoala?8 2 dumneavoastra nu veti fi capabil sa5l
imbolditi pe copil sa raspunda deoarece dumneavoastra nu stiti in care ar trebui sa fie raspunsul .
Copilul va fi in cele din urma invatat sa raspunda la intrebari despre evenimente trecute dar numai
dupa ce el a e4ersat destul in raspunderea la intrebari referitoare la lucruri din mediul inconjurator
curent . %ai mult 2 raspunsurile vor fi intotdeauna Fstiute8 de instructor atunci cand il invatati pe copil
sa raspunda la intrebari despre evenimente trecute .
Cine?(A$ /upa ce il invatam pe copil sa etic"ete#e ( pipaie obiecte 2 putem incepe sa5l invatam pe
copil sa etic"ete#e ( pipaie oameni . +ceasta afauga alta forma de intrebare care sa fie invatata de
copil . Copilul este invatat sa raspunda la FCine5i asta?8 2 FCine5i acela?82 FCine5i aici?8 etc . Partea
discriminativa a acestor tipuri de intrebari este cuvantul FCine8 . Copilul invata ca atunci cand aude
FCine8 2 raspunsul ar trebui sa fie pipaitul pentru persoana . +veti grija la acest lucru atunci cand
predati actiuni receptive in imagini . /e multe ori am au#it instructori intreband FCine se urca?8 ca
fiind S/5ul pentru actiunea receptiva tinta . Baspunsul pe care il asteapta instructorul este acela ca
copilul atinge imaginea persoanei care se urca . Baspunsul corect la aceasta ar trebui sa fie numele
persoanei sau o Fpipaire omeneasca8 generala cum ar fi Ffata8 sau Fbaiat8 = Pentru a ajuta evitarea
erorilor de discriminare de mai tar#iu 2 aveti grija ca intrebarea dumneavoastra ( S/ verbal se
potriveste cu raspunsul pe care il vreti . /e e4emplu 2 in e4emplul de mai sus 2 folositi Fatingeti
catararea8 ca S/ verbal pentru a5l invata pe copil sa atinga imaginile cu actiune .
Ce .... faci? ( A! 2 A) In timp ce incepem sa5l invatam pe copil sa etic"ete#e (pipaie actiuni 2 il
invatam sa raspunda la tipul de intrebare FCe ...faci ?8 . /in nou 2 o diversitate de intrebari care evoca
raspunsul Fetic"eta de actiune8 ar trebui sa fie invatate . Copilul este invatat intai sa etic"ete#e actiuni
in desfasurare astfel incat el va invata sa raspunda la FCe faci?8 si FCe fac eu?8. : data ce copilul
stapaneste actiunile in desfasurare 2 pot fi folosite imaginile . +cest lucru este important deoarece nu
puteti Fvedea8 miscarea reala in imagini si asta este ceea ce il invatam pe copil sa etic"ete#e = Copilul
7)
poate fi invatat sa raspunda la aceste tipuri de intrebari prin transferarea de la o simpla instructiune sau
solicitare .

-ransfer de la simpla instructiune
I 3 F+plauda8
S3 Pbat din palme si pune Q F+plauda8
I 3 FCe faci? +plaud8 ( imbold deplin din cau#a sc"iombarii formei
S3 F+plaud8
I 3 FCe faci?8
S3 F+plaud8
-ransfer de la solicitare
S3 ( Vrea suc si solcita actiunea 3 F-oarna8
I 3 FCe fac?-orn8 ( imbold deplin din cau#a sc"imbarii formei
S3 F-orn8
I 3 FCe fac eu?8
S3 F-orn8
-ransfer de la receptiv la pipait
<olosit pentru copiii care spun numele actiunii ( pipaire in timp ce arata spre imagini .
I 3 F+tinge mancatul8
S3 P atinge imaginea cu Fmancatul8 si spune Fmananca8 Q
I 3 FCe face el?8
S3 F%ananca8
6nele tipuri de programare il invata pe copil sa etic"ete#e ( pipaie atat obiecte cat si actiuni 2 dar fac
lucrul acesta in i#olare . Cu alte cuvinte 2 copilul etic"etea#a intai un numar de articole apoi 2 alta data 2
etic"etea#a un numar de actiuni 2 amandoua folosind imagini drept stimuli . Cand este infaptuit acest
lucru 2 intrebarea reala poate sa nu mai serveasca drept stimul pentru raspuns . : data ce este pusa
prima intrebare 2 copilul Fstie8 tipul raspunsului asteptat si nu mai trebuie sa acorde deloc atentie
intregii intrebari =
77
Pentru a evita aceasta 2 diferite tipuri de intrebari ar trebui amestecate de indata ce copilul este capabil .
/e e4emplu 2 instructorul sau parintele poate intreba FCe este asta?8 si dupa ce copilul raspunde 2 poate
intreba FCe face el?8 . +r trebui intotdeauna folosite imbolduri deplinde atunci cand predati pentru
prima data un raspuns iar metodele de corectare ar trebui sa fie folosite intotdeauna daca copilul nu
raspunde . 1ste important sa 9u folositi intodeauna accelasi imagini sau obiecte pentru a5l invata pe
copil sa etic"ete#e obiecte sau actiuni . +ltfel 2 copilul poate raspunde la imagine sau obiect mai
degraba decat la intrebare . /e e4emplu 2 daca copilul este intrebat mereu FCe este asta?8 atunci cand i
se arata o po#a cu un caine intr5o carte sau atunci cand este intrebat FCe face fata?8 cand i se arata o
po#a cu o fata care se da in leagan 2 stimulul la care raspunde el poate fi repre#entat mai degraba de
imagine decat de intrebare . In sc"imb 2 daca el se joaca cu un caine si este intrebat FCum este numit
asta?8 2 cat si FCe face cainele?8 2 el trebuie Fsa acorde atentie8 intrebarii deoarece stimulul vi#ual
ramane acelasi .
In acest punct 2 copilul ar trebui sa fie capabil sa raspunda corect si sa faca diferenta intre intrebarile
FCare8 pentru a etic"eta ( pipai lucruri 2 intebarile FCine8 pentru a etic"eta ( pipai oameni si
intrebarile FCe....faci?8 pentru a etic"eta ( pipai actiuni .
Cum il invatam pe copil sa raspunda la intrebari personale (N!
6nele dintre primele intebari la care invata copiii care se de#volta obisnuit sa raspunda implica
informatii personale 2 cum ar fi numele si varsta lor . +cestea pot fi invatate atat cu imbolduri de tip
ecou sau prin transferarea de la raspunsurile receptive ( indicarea . atingerea la raspunsurile de
etic"etare ( pipaire .
-ransfer de la receptiv la pipaire (daca copilul vorbste in timp ce arata.indica
I 3 FAaseste5l pe Sam8
S3 P atinge po#a cu el si spune Q FSam8
I 3 FCare este numele tau?8
S3 FSam8
: data ce copilul este capabil sa raspunda corect la intrebare fara sa i se ceara sa atinga intai imaginea 2
imaginea poate fi indepartata 3
I 3 FCare este numele tau?8 ( imaignea pre#enta
S3 FSam8
I 3 ( ascunde imaginea FCare este numele tau?8
S3 FSam8
7(
Cum il invatam pe copil sa raspunda la FCati ani ai?8
I 3 FAaseste5l pe $8
S3 ( atinge $5ul si spune 3 Ftrei8
I 3 FCati ani ai?8
S3 F $ 8
1stompati . indepartati stimulul vi#ual & transfer la intraverbal
I 3 F Cati ani ai?8 ( numarul $ pre#ent
S3 F $ 8 ( pipaie numarul
I 3 ( ascunde $ &ul FCati ani ai ?8
S3 F $ 8
Imbolduri de tip ecou
I 3 FCare este numele tau ?Sam8
S3 FSam8
I 3 FCare este numele tau?8
S3 FSam8
I 3 FCati ani ai?-rei8
S3 F-rei8
I 3 FCati ani ai?8
S3 F -rei8
Cum raspundem la intrebari referitoare la adjective ( A11
Cand revi#uim e4emplele din +0@@S pentru obiectivul 2 F+djectivele de etic"etare8 2 e4emplele sunt
toate de tipul Fcompletare8 . :ricum 2 pentru a fi capabil sa etic"ete#e ( pipaie adjective in alte
imprejurari potrivite 2 copilul tebuie sa fie capabil sa diferentie#e intre o gama larga de forme de
intrebari . +tunci intrebarile vor deveni o parte din setul de imprejurari stimulente care specifica cand
va fi consolidat un anumit raspuns . /in moment ce intrebarile folosite pentru a smulge raspunsuri
caracteristice specifice sunt atat de asemanatoare 2 este important sa5l invatati pe copil sa faca diferenta
intre partile importante ( variabilele de control din intrebari . +cest lucru se paote reali#a prin
7*
inceperea cu intrebari scurte 2 simple . %ai mult 2 daca accentuarii variabilele de control ( le pronuntam
mai tare decat celelalte cuvinte din intrebare le putem face Fsa se evidentie#e8 si sa fie mai usor
pentru copil sa le diferentie#e . 1ste de asemenea important sa folosim o gama larga de obiecte diferite
atunci cand il invatam pe copil sa raspunda la intrebari despre proprietati ( adjective . +ceasta ne
ajuta sa fim siguri ca copilul poate atat sa diferentie#e cat si sa generali#e#e raspunsurile . : data ce
copilul invata sa raspunda corect cu articole identice care varia#a numai in ceea ce priveste
proprietatea tinta 2 trebuie introduse articole care nu sunt identice .
Ce culoare? ( A 11 Ca parte a procesului de invatare a unui copil de a etic"eta culorile 2 trebuie sa5l
invatam sa raspunda la intrebarea FCe culoare?8 in pre#enta articolelor de culoarea repsectiva . +ceasta
poate parea o sarcina usoara 2 oricum 2 aveti in vedere ca atat intrebarile folosite pentru a obtine
etic"etarea obiectelor ( adica FCe este asta?2 Ce este aceea ? Ce nume are aceasta?8 cat si intrebarile
folosite pentru a obtine etic"etarea actiunilor ( adiLca FCe ...faci?8 contin de asemenea cuvantul FCe8
. %ulti copiii sunt capabili sa indice ( receptiv si sa etic"ete#e ( pipaire culori dar atunci cand li se
pun interbari amestecate 2 ei raspund la FCe culoare8 prin spunerea numelui articolului ( pipaire de
obiecte . %ai mult 2 aveti grija ca este usor Fsa5l invatati in mod neglijent 8 pe un copil sa spuna o
Fculoare8 numai daca numele obiectului ( pipaire este cuprins in S/5ul verbal . /e e4emplu 2 daca
esteintrebat FCe culoare are mingea?8 copilul poate raspunde Frosie8 dar daca este intrebat numai FCe
culoare?8 in timp ce tineti in mana mingea 2 copilul poate raspunde Fminge8 . In acest ca# 2 copilul ar
putea sa diferentie#e pre#enta numelui obiectului ( pipaire de obiect in intrebare penbtru a raspunde
cu culoarea mai degraba decat cu cuvantul mai important 2 Fculoare8 .
Pentru a5l invata pe un copil sa raspunda FCe culoare?8 trebuie intai sa obtinem cuvantul de culoare
prin el insusi 2 astfel incat sa avem un comportament pe care5l transferam la o imprejurare noua . 6nele
transferuri posibile pot cuprinde 3
-ransferul de la solicitare la pipaire
(U+veti grija ca cererea pentru obiectul real sa fie puternica inainte de a5l invata pe copil sa solicite cu
adjective
S3 ( +re o :S pentru minge astfel incat solicita 3 F%inge8
I 3 ( +re o minge rosie si una albastra & le ridica pe rand
FBosie?+lbastra?8
S3 FBosie8
I 3 FCe culoare?8
S3 FBosie8
(,
-ransfer de la receptiv la pipaire
Pentru ca acesta sa fie folosit drept transfer 2 copilul terbuie sa spuna numele ( pipaire culorii in
acelasi timp cand o atinge . Imbolditi5l deplin prin a5i indica raspunsul corect in timp ce ii puneti
intebarea in primele stadii ale invatarii .
I 3 F+tinge rosul8
S3 P atinge rosu si spune Q Frosu8
I 3 FCe culoare?8
S3 FBosu8
-ransfer de completare
( 5folosit cu copiii care sunt capabili sa pipaie culorile dar nu raspund in mod consecvent la Fce
culoare?8
I 3 (arata spre mingea albastra F%ingea asta este albastra.8 (arata spre mingea rosie F%ingea asta
este ...?8
S3 FBosie8
I 3 FCe culoare?8
S3 FBosie8
1ste important 2 mai ales la inceputul procesului de invatare 2 ca copilul sa 96 fie cinsolidat atunci
cand spune atat culoarea cat si numele obiectului atunci cand este intrebat FCe culoare?8 sau FCe este
asta?8 . /e e4emplu 2 daca atunci cand i se arata o minge si este intrebat FCe este asta?8 copilul
raspunde Fminge rosie8 2 atunci 96 vom dori sa consolidam .
In sc"imb 2 am dori sa primim raspunsul Fminge8. +cest lucru este uneori dificil de tinut minte
deoarece este atat de emotionant cand copilul incepe sa combine cuvintele 2 incat dorim sa consolidam
aceasta afirmatie mai lunga = :ricum 2 este foarte important sa5l invatam pe copil sa faca diferenta
intre diferite forme de intebare . : data ce copilul raspunde corect in mod consecvent la FCe
culoare?8 2 putem transfera aceste raspunsuri la alte intebari relevante 2 cum ar fi FCe culoare este
asta?8 2 FCce culoare are mingea?8 .
Ce marime? (A11 Cand il invatati pe copil pentru prima data sa etic"ete#e ( pipaie marimi 2
pre#entati5i doua articole care sunt total identice in afara adjectivului de marime tinta .
-ransferul de la solicitare la pipaire
(1
(U aveti grija ca solicitarea de obiecte sa fie puternica inainte de a adauga adjective .
S3 vrea o prajitura m asa ca solicita Fprajitura8
I 3 ( are 2 prajituri 2 una mare 2 una mica & le ridica cate una pe rand F%are? %ica?8
S3 F%are8
I 3 FCe marime?8
S3 F%are8
-ransferul de la receptiv la pipaire
Copilul trebui e sa etic"ete#e marimea in timp ce au aude . ( Imbold deplin cu o intar#iere de , secunde
in timpul instruirii initiale .
I 3 ( are o minge mare si o minge mica F+tinge mare8
S3 P atinge mingea mare si spune Q F%are8
I 3 FCe marime?8
S3 F%are8
-ransferul de completare
/upa predarea initiala 2 multi copii sunt capabili sa complete#e adjective opuse . /aca da 2 acest
raspuns poate fi folosit pentru a5l invata pe copil sa raspunda la FCe marime?8
I 3 F%ingea acceasta este mica . %ingea aceasta este ....8
S3 F%are8
I 3 FCe marime?8
S3 F%are8
Ce forma?(A11 +ceasta intebare va fi folosita pentru a obtine forma articolelor . Pot fi folosite
aceleasi metode de invatare . transferuri ca cele descrise mai sus .
Cum ... simti? Cum ... pare ?(A11 +ceasta este o intrebare care va fi folosita pentru a obtine adjective
care descriu sen#atii tactile 2 cum ar fi temperaturi sau te4turi ( adica fierbinte . rece 2 aspru . moale 2
moale . tare . +ceste tipuri de Fsimtaminte8 pot fi controlate de instructor prin pre#entarea a doua
lucruri care difera numai in adjectivele tinta . /e e4emplu 2 doua prosoape identice 2 unul ud si unul
(2
uscat pot fi folosite pentru a5l invata pe copil sa raspunda Fud8 sau Fuscat8 atunci cand este intrebat
FCum se simte ( prosopul ?8 ( In romaneste suna mai bine FCum este prosopul?8 . Pot fi folosite
aceleasi metode de invatare . transferuri descrie pentru alte adjective pentru preda . invata anumite
raspunsuri .
+ceste intrebari vor fi de asemenea folosite pentru a obtine etic"etari (pipairi de Femotii8 . In timp ce
multi parinti isi e4prima o dorinta puternica ca copilul lor sa fie capabil sa le spuna cum se simte 2
acest lucru este adesea greu de predat deoarece nu Fstim8 intotdeauna care este raspunsul corect ca sa5l
imboldim . 1motiile sunt Fsentimente8 care sunt proprii individului . Singura modalitate prin care
putem sa deducem cum se simte cineva este de a observa comportamentele pe care le asociem in mod
obisnuit cu sentimentul . /e e4emplu 2 este foarte usor sa spunem cand o persoana vomita ca ii este
Frau8 sau ca o persoana este Fnervoasa8 atunci cand este in mijlocul unei cri#e = /in nefericire 2
acestea nu contea#a pentru un proces de invatare Foportun8 deoarece este dificil sa obtineti 2 ca sa nu
mai vorbim sa consolidati 2 un raspuns = +tunci cand ill invatam emotiile 2 il putem invata pe copil sa
raspunda la anumite trasaturi sau actiuni ale individului care arata emotia . /e e4emplu 2 il putem
invata sa diferentie#e lacrimile sau incruntarile pentru a raspunde Ftrist8 si #ambetele sau rasetele
pentru a raspunde Ffericit8 atunci cand este intrebat ceva de tipul FCum....simti ?8.
Ce gust are? +ceasta intrebare este adesea folosit pentru a invata adjective referitoare la gust 2 cum ar
fi Fsarat8 2 Fdulce8 2 Fpiperat8 . @a fel ca si cu alte adjective2 ar trebui folosite doua articole identice
care difera numai in adjectivul tinta . /e e4emplu 2 sarea si #a"arul arata la fel 2 dar difera la gust .
Copilul ar trebui sa guste articolul si sa pipaie gustul . Invatati5l pe copil sa raspunda la intrbari prin
transferuri cum sunt fcele descrie mai sus .
Cum miroase? +ceasta intrebare este folosita pentru a obtine adjective referitoare la miros 2 cum ar fi
Fputuros8 2 Fdulce8 2 Fpicant82 etc . +desea 2 adjectivele de gust si miros sunt aceleasi asa ca faptul ca
copilul mananca sau miroase ceva ar trebui sa determine forma intebarii care este folosita pentru a
obtine raspunsul pe care il vreti .
Cum arata? Cu ce seamana?+cestea repre#inta intrebari mai Fgenerale8 care pot fi folosite pentru a
obtine o diversitate de raspunsuri la caracteristici . proprietati care pot fi va#ute . Baspunsul Fcorect8
nu este altfel specificat decat prin simtul implicat . Baspunsul Fcorect8 ar putea include culoarea 2
forma 2 marimea sau c"iar parti dintr5un obiect . +ceasta intrebare este deseori folosita atunci cand
predati adjectivele care nu Fse potrivesc8 intr5o grupare de marimi 2 culori 2 etc . ( adica curbat . drept 2
cret 2 ingust . lat 2 inalt . scurt .
+ceasta intrebare este de asemenea folosita pentru a obtine raspunsuri care arata ca un lucru are
aceleasi caracteristici vi#uale ca alt obiect . +tunci cand il invatam pe copil sa raspunda in aceste
($
imprejurari 2 ii cerem sa pipaie un element Fpersonal8 deoarece ii cerem copilului sa spuna cum arata
un anumit lucru . /e e4emplu 2 atunci cand ne uitam la nori 2 o persoana ar putea sa pipaie ca noul
Farata8 ca o corabie 2 in timp ce alta ar putea sa spuna ca acelasi nor Farata8 ca o pasare . +mandoua
raspunsurile sunt Fcorecte8 prin faptul ca ele pipaie un eveniment privat al individului . Intebari cum ar
fi FCum miroase . ce gust are . cum este?8 pot fi de asemenea folosite pentru a5l invata pe copil sa
descrie atribute ba#ate pe asemanarile lor cu alte obiecte .
Ce fel ?Care anume? +cestea repre#inta intrebari mult mai Fgenerale8 care pot fi folosite pentru a
obtine o diversitate de adjective . 1le nu sunt atat de specifice in ceea ce privesc raspunsurile necesare .
/e e4emplu 2 daca il interbati FCe fel de prajitura vrei?8 pentru a obtine folosirea adjectivelor atunci
cand solicita 2 raspunsul Fcorect8 ar putea sa fie o culoare 2 forma 2 aroma 2 tip sau c"iar o anumita
marca . +ceste tipuri de interbari sunt adesea folosite pentru a5l invata pe un copil Fmai multe
informatii8 sau mai multa specifitate care este necesara pentru a5si clarifica solicitarile . /e e4emplu 2
daca sunt pre#ente $ baloane si copilul solicita Fbalon8 2 este necesar un adjectiv pentru a specifica
care balon il solicita .
<PC5S ( in rom.-<C In timp ce il invatam pe copil sa etic"ete#e ( pipaie actiuni 2 parti de articole si
adjective 2 incepem si sa5l invatam sa raspunda la interbari referitoare la asocieri intre obiecte . In
+0@@S 2 ne referim la acestea ca fiind F-rasaturi 2 <unctii si Clase8 .
F -rasaturile8 se refera la atribute . adjective si . sau parti ale articolelor . /e e4emplu 2 o trasatura a
unei mingi care poate fi invatata este Frotunda8 si trasaturile unei masini pot include Fvolan8 2 Fcentura
de siguranta8 2 Fcauciucuri8 .
<unctia se refera la ceea ce se face de obicei cu un articol . /e e4emplu 2 o functie a Fmingii8 poate
include Fa sari8 si functia unei masini poate include Fa calatori8 .
Clasa se refera la modurile in care un articol poate fi asociat 2 clasificat sau pus intr5o categorie cu alte
articole .
Copiii foarte mici clasifica de obicei cele mai multe articole in functie de functia lor asa incat pentru
copiii foarte tineri sau studentii timpurii Fclasa8 si Ffunctia8 tinta pot fi aceleasi . de e4emplu 2
Flucrurile in care calatorim8 si Flucrurile pe care le mancam8 sunt clase 2 dar si functii .
Copiii de '5! ani care se de#volta obisnuit invata apoi sa clasifice lucrurile in functie de categorii .
Primele etic"etari animale 2 alimente 2 jucarii si "aine . %ai mult 2 de obicei ajuta sa predati Fculorile8
ca o categorie . +ceasta l5ar putea ajuta pe copil sa invete sa faca diferenta intre FCe culoare?8 versus
FCe este asta?8.
+legerea tintelor
('
+legerea tintelor care sa fie invatate drept solicitari 2 pipairi si -<C5uri ar trebui sa fie ideal alese pe
ba#a intereselor fiecarui copil . Solicitarea este primul operant verbal care este invatat deoarece ea
repre#inta singurul operant care il invata pe ocpil Fputerea cuvintelor8 . +sadar 2 primele tinte receptive
2 de pipaire si -<C ar trebui sa fie transferate din solicitari stapanite .
Se stie ca unii copii au doar cateva articole sau activitati care sunt intaritoare. Pentru acesti copii 2
principala preocupare a programului ar trebui sa fie in continuare pregatirea solicitarii 2 oricum 2
aceasta nu inseamna ca nu pot fi abordati si toti ceilalti operanti . -intele de solicitare 2 receptive 2 de
pipaire si -<C pot fi alese dintre lucrurile din jur cu care copilul intra in contact in fiecare #i . In timp
ce aceste articole pot sa nu fie necesar intaritoare prin ele insasi 2 o :S pentru aceste articole poate fi
nascocite pentru articole care sunt necesare pentru a completa sarcinile #ilnice . /e e4emplu 2 daca
copilul vrea sa mamance cereale 2 o lingura devine valoroasa . /aca el vrea sa mearga afara 2 papucii
lui devin valorosi . /aca el vrea sa colore#e 2 "artia devine valoroasa .
In esenta 2 se recomanda ca pregatirea -<C timpurie sa fie condusa pentru lucruri pe care copilul le5a
solicitat in trecut . Instructorii au sansa de a alege :S5uri Fde capturare8 cum sunt atunci cand copilul
pre#inta interes pentru un articol sau :S5uri nascocite cum sunt cele descrise mai sus . %ai mult 2 ar
trebui sa se faca o incercare de a construi mereu noi consolidari posibile prin asocierea jucariilor si
activitatilor cu articole care servesc deja drept consolidari . +ceste articole pot fi consolidari primare
cum ar fi mancare 2 gadileli 2 imbratisari 2 voci prostesti sau alte consolidari conditionate sau jucarii de
care copilul a invatat sa se bucure .
Pentru a alege care -<C5uri sa5l invatati pe un anumit copil 2 se recomanda ca parintii si instructorii sa5
l observe cu atentie pe copil pentru a vedea la ce trasatura sau functie pare copilul sa reactione#e . 1ste
mult mai crucial ca tintele alese sa fie acelea care sunt relevante pentru copil mai degraba decat una
care sa fie considerata Fcorecta8 pe ba#a realtiilor semantice . /e e4emplu 2 daca unui copil ii place sa
se joace cu biciclet dar activitatea lui preferata este invartitul pedalelor 2 Fpedalele8 vor repre#enta o
Fparte8 importanta sau Ftrasatura8 care sa5l invatati pe copil . +ltui copil poate sa5i placa bicicleta dar
se bucura intr5adevar atunci cand cla4onea#a . Pentru acel copil 2 Fcla4on8 va repre#enta o Fparte sau
trasatura importanta care trebuie invatata . +ltui copil poate sa nu5o placa deloc sa se traga cu bicicleta
dar el poate sa solicite ca alti oameni sa se traga cu ea astfel incat el sa poata vedea cum se invartesc
rotile . pentru acest copil Froti8 va repre#enta o tinta importanta .
:bservati de asemenea modul in care copilul raspunde la felul in care atinge un articol . /aca un copil
alege sa nu atinga niciodata o pisica 2 impaiata sau vie 2 Fmoale8 poate sa nu fie o trasatura relevanta .
Pe de celalata parte 2 daca un copil are tendinta de a atinge multe articole ar repre#enta o trasatura
relevanta pentru multe articole diferite . Pentru copii carora le place sa se uite la lucruri care sunt lungi
(!
sau stralucitoare 2 acestea ar putea sa repre#inte trasaturi mult mai importante ale unei Ffurculite8 decat
faptul ca ea are dinti . 1ste de asemenea important sa retineti ce anume face un copil cu un articol
atunci cand stabiliti ce functii sa predati . -ineti minte ca multe obiecte au atat functii multiple 2 cat si
trasaturi multiple . /e fapt 2 obiectivele +0@@S pentru -rasaturile intraverbale 2 <unctii si Clase ( N1,2
N7 2 N12 pre#inta criteriile pentru a stapani 2, sau mai multe completari cu 2 raspunsuri . /e e4emplu
2 betele pot fi folosite pentru a impunge cu ele 2 sau pentru a le rasuci . Paturile pot fi folosite pentru a
se ascunde 2 pentru a se incal#i 2 sau pentru a face un cort . -itirele#ele pot fi folosite ca sa fie invartite
sau ca sa fie privite . Ce ii place fiecarui copil sa faca cu articolul ?
Copiii care se de#volta in mod obisnuit invata functii inaintea oricarei alt articol. +cest lucru este de
inteles 2 data fiind relatia lor cu solicitarea . /aca un copil a solicitat un articol 2 este de inteles ca el va
dori sa faca ceva cu el = +ctiunile pe care copilul le solicita pentru anumit articol va vor oferi
informatii despre ceea ce poafi fi ales drept Ffunctie8 tinta .
:bservati de asemenea ca copilul ar trebui sa fie capabil sa clasifice articolele in mai multe moduri .
6nul dintre primele feluri in care copiii care se de#volta obisnuit invata sa clasifice obiectele este pe
ba#a functiei lor . F@ucruri de imbracat8 28@ucruri de mancat8 2 F@ucruri cu care ne jucam8 sunt de
obicei invatate de clasificarea prin categorie 2 cum ar fi F"aine8 2 Falimente8 si Fjucarii8 . /e fapt 2
pentru unii copii 2 o data ce au invatat Flucruri de mancat8 ca o Fclasa8 2 este destul de usor sa
transferati toate raspunsurile din aceasta clasa de raspuns la clasa de Falimente8 prin invatarea
propo#itiei F@ucrurile pe care le mancam sunt numite ( alimente .8 <iecare raspuns individual nu
trebuie necesar sa fie predat din nou asa cum s5ar astepta daca adaugati o trasatura sau functie noua l
ao tinta cu -<C5uri stapanite anterior .
C"iar daca e4ista o multime de trasaturi 2 functie si clase diferite 2 care pot si alese drept tinte 2 nu etse
necesar sa le predati pe toate odata . +legeti5le pe cele care sunt cele mai relevante pentru viata
copilului in acel moment . Se pot adauga si mai multe pe masura ce copilul isi largeste folosirea
limbajului si abilitatea de a raspunde la rticole intr5o varietate mai mare de feluri . Pentru studentii
avansati 2 vom folosi aceste trasaturi 2 functii si clase pentru a transfera la modul in care il invatam pe
copil sa descrie si sa defineasca articole . Cand incercati sa va ganditi la cum sa adaugati tinte
aditionale 2 ganditi5va la ce anume i5ati spune unui om dintr5o tara straina care v5ar cere sa5i e4plicati o
Fetic"eta8 . /e e4emplu 2 daca v5ar intreba ce inseamna Fpisica8 2 i5ati putea spune F1ste un animal pe
care oamenii il tin ca animal de casa . +re mustati si o coada lunga . +re g"eare si #garie . Il mangaiem
. +re blana moale . Cainii o fugaresc .8 /in aceasta 2 putem "otari ca Fanimal8 2 Fanimal de casa8 2
Fmoale8 2 Fblana8 2 Fmustati8 2 Fcoada lunga8 2 Fg"eare8 2 F#garie8 2 Fmangaie8 pot fi toate alese drept
tinte -<C . /aca intampinati greutati in a alege care ar putea sa fie potrivite 2 invatati5l pe un copil care
()
se de#volta normal 2 si care este de aceeasi varsta cu copilul dumneavoastra sa va Fvorbeasca despre8
sau Fsa descrie8 articolul .
%ulti parinti spun ca intampina greutati in a incerca sa tabileasca daca o tinta este o trasatura sau
functie . FBegula degetului mare8 este aceea ca daca tinta este un verb 2 ea poate fi invatata ca functie 2
daca ea este un substantiv 2 ea poate fi invatata ca o Fparte8 sau trasatura . /aca tinta este un adjectiv
sau adverb 2 ea poate fi invatata ca o trasatura . +sa cum s5a mai spus 2 articolele pot fi clasificate intr5o
multime de moduri astfel incat substantivele 2 verbele 2 si adjectivele pot fi tDoate invatate drept clase.
9u e4ista nici un Fnumar magic8 de -<C5uri care sa fie invatate odata pentru un anumit articol . C"iar
si o singura -<C poate fi invatata de catre un copil mic 2 adaugandu5se treptat mai mult 2 pe masura ce
copilul interactionea#a mai mult cu articolul . /e e4emplu 2 in timp ce ar putea sa fie relevant pentru
un copil de $ ani sa invete sa raspunda Folita8 atunci cand este intrebat FIn ce faci pipi?8 sau FCe umpli
tu?8 2 nu este relevant ca el sa raspunda F:lita8 in asociere cu Faccesoriu de baie8 sau Fportelan8=
Pentru invataceii tineri 2 nu trebuie sa fie tintite mai mult de $ sau ' -<C5uri odata . in acelasi timp .
+ceste tinte trebuie alese in conformitate cu ceea ce este cel mai relevant in viata copilului mai
degraba decat sa insistati ca o functie 2 2 trasaturi si o clasa pot fi invatate pentru fiecare tinta . 6nele
articole pot avea mai multe functii care sunt relevante 2 dar nici o Fclasa8 . +ltele pot avea o Fclasa8 si
Ftrasaturi8 multiple dar nici o Ffunctie8 . 1vitati sa cautati tinte pe care sa le predati doar incat sa aveti
cate una din fiecare grupa -<C . ( 14emple de tinte -<C pot fi gasite in manualul Partington si
Sundburg 2 FCum il invatam limbajul pe Copiii cu autism si alte de#abilitati de de#voltare8 .
Veti observa in +0@@S ca tintele intraverbale referitoare la Fclase8 cuprind in lista Fcompletare de
clasa a unui articol dat8 ( N11 inainte de Farticol de completare a unei clase date8 (N12 . Parerea
unora este ca acesta nu este altceva decat o greseala de tiparire si ca copilul trebuie sa inceapa
intotdeauna prin a raspunde cu numele articolului . :ricum 2 aveti acest lucru in vedere 2 daca au fost
invatate doar doua etic"ete de categorie 2 copilului ii va fi mult mai usor sa complete#e Falimente8 sau
Fanimal8 decat ia5r fi sa raspunda la F6n fel de mancare este un ....8 deoarece e4ista mult mai multe
raspunsuri posibile la aceasta ultima intrebare . /e obicei este mai usor pentru copii sa complete#e
etic"ete de categorie decat articole specifice intr5o categorie . :bservati cum raspunde cel mai bine
fiecare copil pentru a stabili care completare sa5l invatati mai intai .
1ste important ca copilul sa fie capabil sa pipaie partile si adjectivele implicate asociate cu obiectul
inainte de a5l include in pregatirea -<C ori de cate ori este posibil pentru a evita raspunsul Fpe de rost8
. 1ste mult mai usor sa fiti siguri ca copilul diferentia#a partea corecta a intrebarii daca etic"etele
( pipairile partilor si adjectivelor sunt invatate intai . /e e4emplu 2 copilul trebuie sa fie capabil sa
identifice macar receptiv si sa etic"ete#e ( pipaie in mod ideal Fmustati 2 blana 2 coada 2 moale8 la o
pisica inainte de a folosi aceste trasaturi in pregatirea -<C pentru Fpisca8 .
(7
Intrebarile folosite pentru a obtine etic"eta partilor ( parti de pipaire sunt aceleasi cu cele folosite in
ca#ul pipairii obiectelor 2 astfel incat nu se cer diferentieri conditionale aditionale din partea copilului .
1l doar etic"etea#a ( pipaie ceea ce i se arata sau indica in pre#enta intebarii FCe este asta?8 sau a
unei S/ asemanator . Se pot folosi metodele de trasnfer utili#ate atunci cand predam pipairea
obiectelor . -rebuie sa avem totusi in vedere ca alte persoane care folosesc curriculum &ul +0@@S nu
considera ca este necesar sa oferim acest proces de invatare pre & necesar inainte ca tinta sa fie aleasa 2
in ceea ce priveste invatatoarea -<C atata timp cat ele ( partile . adjectivele sunt invatate la un
moment dat .
Veti gasi obiectivele +0@@S referitoare la invatarea -<C5la sectiunile receptive m de etic"etare
( pipaire si intraverbale ; oricum 2 aceste capacitati sunt de obicei predate in acelasi timp . :
capacitate folosita pentru a preda o alta este considerata ca fiind Ftransfer8 .
:biectivele +0@@S referitoare la pregatirea -<C cuprind 3
B1C1P-IV
( articolul pre#ent
PIP+IB1
( articolul pre#ent
I9-B+V1B0+@
(articolul nu este
pre#ent
C2,3Selectarea prin
functie
14.3 +tingeti5l pe cel
care il mancam .
A123 1tic"etati atunci
cand e4ista o
functie data
14. 3Ce mancam?
N)3 Completati
cuvinte care
descriu activitati
comune
143/ormim in...
N73 Completati
articolul cu
functie data
14.%ancam un ...
N1)3 Baspundeti la
intrebarile FCe8
143 FCe este ceva ce
mancam?8
C213 Selectati prin
trasatura
14.3Aaseste5l pe acela cu
c"ips5uri de
ciocolata .
A1$3 1tic"etati atunci
cand e4ista o
trasatura data
14.3 Care anume este
mancarea?
N1,3 Completati
articolul cu
trasatura data
14.3Ceva cu c"ips5uri
de ciocolata
((
este....
N1)3 Baspundeti la
intebarile FCe8
143 FCe are c"ips5uri
de ciocolata?8
C223 Selectati prin clasa
14.3 +tinge mancarea
A1' 3 1tic"etati
articolul cu clasa
data
14.3 Care anume
repre#inta
mancare?
N123Completati
articolul cu clasa
data
1436n fel de mancare
este un ...
A1!31tic"etati
functiile
articolului .
14.3Ce facem cu o
cana?
N(3 Completati functia
articolului dat
14.3<olosim o cana
pentru a...
A1)3 1tic"etati clasa
obiectului
14.3 Ce este un caine?
(animal
N113 Completati clasa
unui articol dat
14.3 6n caine este
un ...
A1,3 1tic"etati parti.
trasaturi ale
obiectelor
143 Ce are un elefant?
N*3 Completati
trasatura
articolului dat .
14. 6n elefant are ...
(fildes . trompa
A113 1tic"etati
+djectivele
14.3 Ce marime are un
elefant?
N* 3 Completati
trasatura
articolului dat
143 6n elefant este ...
(mare
+tunci cand incepeti predarea -<C 2 incepeti cu ceea ce copilul poate deja sa faca cu succes . Stabiliti
un raspund pe care copilul deja il stapananeste si transferati5l intr5o imprejurare noua . S5ar putea sa nu
doriti sa predati intai raspunsurile de completare si apoi sa le transferati la intebari o data ce aceste
completari sunt stapanite . +ceasta se intampla deoarece completarea nu are Fun raspuns necesar8.
(*
/aca copilul nu completea#a cuvantul tinta 2 o face instructorul . /aca completarile au fost folosite in
trecut pentru a obtine solicitari 2 copilul s5ar putea sa fi raspuns la -<C de multe ori cand cerea ceva 2
astfel incat completarea sa fie foarte usor de obtinut drept pipaire . /e e4emplu 2 daca atunci cand il
invata pe copil sa solicite Fbaloane8 2 instructorul spune frecvent FSufla baloane 2 sufla ....8 si copilul
raspunde Fbaloane8 ( fapt ce a fost atunci consolidat prin obtinerea baloanelor va fi usor sa5l invatati
pe copil sa foloseasca acelasi raspuns c"iar si atunci cand el nu vrea baloane . Singura variabila care va
fi diferita va fi :S5ul (motivatia copilului pentru baloanele insasi .
6rmatoarele sunt e4emple de metode de transfer ce pot fi folosite atunci cand il invatati pe copil sa
raspunda la intrebari care contin trasaturi 2 functii si clase .
-ransfer de la receptiv la B-<C
/aca copilul poate arata un articol atunci cand eu ii pronunt numele dar nu este capabil sa raspunda la o
intrebare despre acel articol?
6nii oameni aleg sa predea -<C incepan cu raspunsul receptiv . In ca#ul acesta 2 raspunsul receptiv
poate fi transferat la B-<C . In mediu inconjurator natural2 este usor sa imaginati situatii care ii cer
copilului sa raspunda la -<C in mod receptiv . /e e4emplu 2 daca va udati 2 cereti5i copilului Fsa va
aduca ceva cu care sa va uscati8 . Sau 2 prefaceti5va ca va este sete si cereti5i copilului Fsa va aduca
ceva de baut8.
Pentru a invata 2 incepeti cu un raspuns stapanit 2 cum ar fi atingerea articolului atunci cand ii aude
Fnumele8 .
I 3 F+tinge prosopul8
S3 P atinge prosopul Q
I 3 FCu ce anume ne uscam?8
S3 P atinge prosopul Q
In acest ca# 2 probabil ca copilul va atinge din noi prosopul deoarece tocmai a facut acest lucru . : alta
metoda de predare alternativa ar fi sa imbolditi dreplin raspunsul la -<C prin atingerea obiectului .
imaginei in acelasi timp cand este pusa intrebarea ( imbold cu o intar#iere de , secunde .
I 3 FCu ce ne stergem?8 ( in acelasi timp atinge si prosopul
S3 P atinge prosopul Q
I 3 FCu ce ne stergem?8 ( nici un imbold
S 3 P atingem prosopul Q
-ransfer de la pipaire la P-<C
*,
(Pentru copiii care etic"etea#a ( pipaie obiecte dar nu raspund la intrebari Baspunsul de pipaire
poate fi transferat la --<C ( pipaire prin trasatura 2 functie sau clasa .
I 3 FCe este asta?8
S3 FPatura8
I 3 FCu ce ne invelim?8
S3 FPatura8
-ransfer de la completare la P-<C
( Pentru copiii care raspund bine la sarcini de Fcompletare8
I 3 F9e invelim cu patura . 9e invelim cu .....?8
S3 FPatura8
-ransfer de la completare la intrebareale ?
(articolul inca pre#ent & P-<C & Pentru copiii care sunt capabili sa complete#e etic"eta ( pipaire dar
nu raspund la intrebarile Ce?
I 3 F9e invelim cu ....?8
S3 FPatura8
I 3 FCu ce ne invelim?8
S3 FPatura8
-ransfer de la B-<C la P-<C
( Pentru copiii care spun numele ( pipaie obiectului in timo ce il arata
Combinatia receptiv . pipait poate fi transferata unui raspuns la o P-<C . Ce este important este aceea
ca raspunsul C:PI@6@6I este acela pe care incercati sa5l invatati intr5o imprejurare noua . /aca
copilul nu spune numele articolului in acelasi timp cand il atinge 2 nu aveti un raspuns pe care sa5l
transferati la o imprejurare . situatie noua .
I 3 ( o pisica sau po#a unei pisici ramane pre#enta
F+tinge5o pe aceea care are mustati .8
S3 P atinge pisica SI spune Q Fpisica8
I 3 F Ce este ceva care are mustati?8
S 3 FPisica8 ( pipaie atunci cand e4ista o trasatura . parte data
*1
-ransferul la intraverbal
/aca copilul este capabil sa etic"ete#e ( pipaie articolul atunci cand il intreb dar nu poate raspunde
atunci cand articolul nu este pre#ent? %ulti copii cu autism pot sa raspunda la intrebari atunci cand
articolul este pre#ent dar nu sunt capabili sa raspunda daca el nu este pre#ent . Pentru cei mai multi
copii 2 este necesar sa indepartati treptDat articolul ( stimul vi#ual de la vedere astfel incat copilul sa
poata invata sa raspunda ( reactione#e doar pe ba#a intrebarii ( stimul verbal din partea altei
persoane .
-ransferul de la pipaire la intraverbal
I 3 ( patura pre#enta FCu ce ne invelim?8
S3 FPatura8
I 3 ( ascunde patura la spate FCu ce ne invelim?8
S3 FPatura8
-ransferul de la completare la intraverbal
I 3 ( patura nu este pre#enta F9e invelim cu ......?8
S3 FPatura8
I 3 FCu ce ne invelim?8
S3 FPatura8
-ransfer de la ecou la intraverbal
I 3 FSpune masina8
S3 F%asina8
I 3 FCu ce calatorim?8
S3 F%asina8
69/1?
*2
Baspunsurile la intrebarile F6nde8 pot fi transferate de la multe intrebari <<C Frasturnate8 . Fopuse8
stapanite deja sau de la completari .
I 3 FPestele traieste....8
S3 Fin apa8
I 3 F6nde traieste pestele?8
S3 Fin apa8
1ste usor sa5l invatati pe copil sa raspunda la intrebarile F6nde8 daca il invatati intai sa solicite . ceara
informatii folosind F6nde8 .
-ransfer de la solicitare la pipaire
I 3 F+m o prajitura pentru tine . Spune F6nde este prajitura?8
S3 F6nde este prajitura?8
I 3 FIn cutie ( scoate afara prajitura si o da copilului
Cand acest pas este stapanit ( adica copilul nu mai are nevoie de imbold si cere in mod frecvent
informatii adaugati pipairea locatiei la cerere .
I 3 F+m o prajitura8
S3 F6nde este prajitura ?8
I 3 FIn cutie8 ( ii arata copilului prajitura in cutie apoi il inteaba F6nde este prajitura?8
S3 FIn cutie . Imi dai prajitura?8
I 3 FSigur= Scoate5o din cutie.8
Copilul invata de asemenea sa raspunda la intrebarile F6nde8 atunci cand invata sa etic"ete#e ( pipaie
prepo#itii .
-ransferul de la receptiv la pipaire
Pentru copilul care pipaie in timp ce urmea#a instructiunile receptive .
I 3 FPune pantoful in cutie8 ( receptiv
S3 P pune pantoful in cutie si spune Q Fin cutie8
I 3 F6nde5i pantoful?8
S3 FIn cutie.8
( 2 boluri sunt pre#ente 2 unul cu un mar sub el 2 celalalt cu marul in el
I 3 F+rata5mi Fsub bol8 ( intar#iere de , secunde in primele fa#e ale invatarii
*$
S3 ( spune Fsub bol8 ( si arata marul corect
I 3 F6nde5i marul?8
S3 FSub bol8
CI91 . + C6I?
Copilul invata pentru prima data sa raspunda la intrebarile FCine8 atunci cand invata sa pipaie oameni .
: alta imprejurare care ii cere copilului sa raspunda la intrebarile FCine8 este atunci cand il invatam
-<C despre anumiti oameni ai comunitatii sau membri ai familiei .
I 3 FCine te inveleste in pat?8
S3 Fmamica8
I 3 FCine5i asta?( po#a cu pompierul este pre#enta si copilul este capabil sa pipaie pompierul
S3 FPompier8
I 3 FCine stinge focul?8
S3 FPompierul8
Baspunsul la intebarule F+ cui . +l cui ?8 este necesar pentru a preda pronumele posesive cum ar fi
F+l lui 2 a ei 2 al meu 2 al tau F etc.
I 3 FSpune Frandul meu8=
S3 FBandul meu=8
I 3 F+l cui este randul?8
S3 FBandul meu =8
+cest raspuns poate fi de asemenea predat daca il invatam intai pe copil sa ceara informatii folosind
F+l cui?8.
I 3 ( pune pe masa o bucata de prajitura FSpune 2 + cui prajitura?8
S3 F+ cui prajitura?8
I 3 F1ste a ta = Poftim 2 ia5o. 8
%ai tar#iu 2 atunci cand copilul solicita in mod consecvent cu F+ cui8 fara nici un imbold 2 adaugati
pipairea posesivului .
( o bucata de bomboane pe masa
S3 F+ cui prajitura?8
I 3 F1ste a lui tata. Prajitura este.....8
S3 F+ lui tata8
I 3 F+ cui prajitura?8
S3 F+ lui tata8
*'
Baspunsurile la intrbarile F+ cui8 pot fi de asemenea folosite folosind Fcomentariile contingente8.
Copilul este invatat sa pipaie un eveniment similar 2 dar nu unul la fel .
I 3 ( copilul si instructorul au amandoi creioane
FCreionul meu este albastru8
S3 F Creionul meu este rosu8
I 3 F+l cui creion este rosu?8
S3 FCreionul meu . al meu.8
C+B1?
Copiliul incepe prima data sa raspunda la intebarile FCare8 atunci cand invata pipairea adjectivelor si
-<C5urilor .
I 3 FCare anume este mare?8
S3 ( atinge articolul mare
I 3 FCare anume #boara? ( sunt pre#ente o pasare 2 un cangur 2 o minge
+cest raspuns poate fi transferat pentru a5l invata pe copil sa raspunda la intrebarile intraverbale
FCare8 asa cum este descris in +0@@S .
I 3 FCare anume #boara?: pasare 2 un cangur sau o minge?(atinge fiecare imagine in timp ce
intreaba
S3 FPasare8
I 3 ( ascunde imaginile FCare anume #boara?: pasare 2 un cangur sau o minge?8
S3 FPasare8 .
C+9/?
Primele raspunsuri pe care le invata copiii la intrebarile Fcand8 sunt de obicei concepte genrale de
Ftimp8 cum ar fi Fdimineata8 2 Fnoaptea8 . %ai tar#iu 2 cand invata mai multe concepte de timp si de
succesiune 2 acestea sunt de asemenea Ftestate8 folosind intrebarile Fcand8 .
I 3 F/ormim noaptea./ormim.....?
S3 Fnoaptea8
: data ce este data completarea fara sa fie nevoie de nici un imbold....
I 3 F/ormim....8
*!
S3 Fnoaptea8
I 3 FCand dormim?8
S3 Fnoaptea8
C6%?
6nele intrebari FCum8 pot fi transferate de la -<C .
I 3 F%ergi la scoala cu un....8
S3 Fautobu#8
I 3 FCum mergi . ajungi la scoala?8
S3 Fautobu#8
Baspunsurile la intebarile FCum8 pot fi de asemenea invatate daca il invatam intai pe copil sa ceara
informatii folosind FCum8 .
( Instructorul ii arata copilului un titire# care se invarte si pentru care el are o :S 2 apoi il inmanea#a
I 3 FCum il faci sa mearga?8
S3 FCum il faci sa mearga?8
I 3 FPui batul acesta aici si tragi.8 ( il ajuta pe copil daca are nevoie astfel incat apare consolidarea
/upa ce copilul solicita informatii folosind Fcum8 in mod consecvent fara sa aiba nevoie de nici un
imbold 2 adaugati la solicitare si pipairea .
S3 FCum ii dai drumul la asta?8
I 3 F+pasa butonul mic si alb8 ( mentine controlul asupra jucariei
I 3 FCum ii dai drumul la asta?8
S3 F+pasa butonul mic si alb8
Copilul JnvaGE de asemenea sE rEspundE la JntrebErile FCum8 pe mEsurE ce JnvaGE sE pipEie succesiunea
unei anumite acivitEGi. /e e4emplu2 o datE ce copilul este capabil sE pipEie toGi FpaHii8 Jn prepararea
unui sandCic"2 aceste rEspunsuri pot fi transferate la rEspunsul la Jntrebarea FCum faci un sandCic"?8.
+Ha cum s5a discutat Jnainte2 copilul JnvaGE de asemenea sE rEspundE la JntrebErile FCum8 atunci cInd
JnvaGE sE pipEie adjective.
DE CE?
*)
6n mod de a5l JnvEGa pe copil sE rEspundE la JntrebErile FCum8 este sE Fle conduceGi8 rEspunsul corect.
I3 (uitIndu5se la o carte JmpreunE cu copilul F6itE5te la copilul acela. 1l cascE. Cum se simte el?8
S3 F1l se simte obosit.8
I3 F1l s5a dus la culcare. /e ce s5a dus la culcare?8
S3 FSe simte obosit.8
I3 (uitIndu5se la o carte JmpreunE cu copilul FCe se JntImplE aici?8
S3 F<etiGa intrE Jn "ambar.8
I3 F+Ha este= Ce a fEcut ea Jn "ambar?8
S3 F+ luat calul.8
I3 F/e ce a intrat Jn "ambar?8
S3 FPentru a lua calul.8
Kn timp ce Jl JnvEGEm pe copil sE rEspundE la aceste JntrebEri Jn i#olare2 este de asemenea important sE
JncepeGi sE5l JnvEGaGi sE rEspundE la o mulGime de JntrebEri diferite despre un singur articol sau
eveniment (%odul Verbal. +cesta este important doarece copiii cu autism JntImpinE greutEGi Jn a
rEspunde la Falu#ii8 multiple Jn cadrul unui articol dat (stimul.
Pentru a rEspunde Jn maniera aceasta2 copilul trebuie sE aibE Jntrebarea specificE (stimul verbal
asociatE puternic cu rEspunsul specific. Pe mEsurE ce predaGi aceste tipuri diferite de etic"ete (pipEiri2
este important sE cEutaGi toate greutEGile pe care le are copilul Jn a rEspunde la JntrebEri. /e e4emplu2
copilul poate fi JnvEGat la FCe culoare?8 Jn mod corect2 dar atunci cInd este Jntrebat FCe culoare?8
amestecat cu FCe mErime?8 poate sE rEspundE incorect prin a spune mErimea atunci cInd este Jntrebat
FCe culoare?8 Hi culoarea atunci cInd este Jntrebat FCe mErime?8.
%ulGi oameni stabilesc cE un copil nu FstEpIneHte8 sau Fgenerali#ea#E8 o anumitE capacitate deoarece
ei pun aceeaHi Jntrebare Jntr5un conte4t diferit dar nu reali#ea#E cE adEugat un grad de comple4itate
sarcinii prin solicitarea mai multor diferenGieri. Pentru acest motiv2 este important sE5l JnvEGaGi Jntr5
adevEr pe copil care cuvinte din Jntrebare funcGionea#E de fapt drept stimuli discriminatori (S/ pentru
fiecare clasE de rEspuns. Pe mEsurE ce continuaGi sE folosiGi FCe?8 ca parte a JntrebErii (S/2 copilul
trebuie FsE se ocupe8 sau sE rEspundE la un al doilea FcuvInt8 (stimul verbal din Jntrebare. Copilului i
se cere sE facE diferenGieri condiGionale ba#ate pe o anumitE Jntrebare. @uaGi Jn considerare urmEtoarele
e4emple care pot fi folosite dreprt S/5uri atunci cInd Jl JnvEGaGi pe copil sE etic"ete#e acGiuni2 adjective
sau pErGi dintr5un aticol. /oar pentru cE copilul este capabil sE rEspundE la aceste JntrebEri Jn i#olare2
nu JnseamnE necesar cE el va avea succes Jn a rEspunde la toate aceste intrebEri diferite despre acelaHi
*7
articol2 mai ales dacE e4istE Hi alte articole pre#ente Hi care necesitE c"iar mai multE discriminare. Kn
acest ca#2 sE presupunem cE e4istE Hi alte ve"icule jucErii pre#ente dar numai o singurE pEpuHE2 FtatEl8.
Stimulii discriminativi verbali2 sau elementele care necesitE discriminare condiGionatE sunt subliniate3
Care este numele acestui lucru?
Cine este acesta?
Ce face tatEl?
B3 maHinE (pipEire de obiect
B3 tatEl (pipEire de persoanE
B3 conduce (pipEire de acGiune
9otaGi cE dacE este pre#entE altE persoanE2 FtatEl8 va fi de asemenea important.
Ce culoare are maHina?
Ce are maHina?
Ce mErime este maHina?
Cu ce cElEtorim?
+ cui maHinE este?
Cine conduce maHina?
Ce anume facem cu o maHinE?
Pe unde merg maHinile?
Cine reparE maHinile?
Cum pornim maHina?
Ce anume purtEm Jn maHinE?
/e ce purtEm centurile?
B3 albastrul (pipEie adjectivul
B3 volan2 cauciucuri2 HtergEtoare2 centuri
(pipEie pErGile
B3 mare (pipEie adjectivul
B3 maHina
B3 a lui tata
B3 tatEl
B3 conducem2 cElEtorim
B3 pe drum
B3 mecanic
B3 c"eia
B3 centurE
B3 Pentru a ne proteja
+Ha cum puteGi vedea2 cu cIt JnvaGE mai mult un copil despre un articol dat2 cu atIt mai multe
discriminEri condiGionale trebuie sE facE el pentru a fi capabil sE rEspundE corect la toate
JntrebErile diferite referitoare la articol. +veGi grijE sE desfEHuraGi multe procese de transfer pentru
JntrebErile diferite Hi aveGi grijE de oricare greHeli de discriminare care pot sE aparE. /e e4emplu2
dacE copilul a rEspuns Fpe drum8 atunci cInd este Jntrebat FCe anume purtEm Jn maHinE?82 se
poate observa cE el nu diferenGia#E F6nde8 ca FlocaGie8 Hi FpurtEm8 ca o FacGiune8. Vi nici nu
rEspunde la cuvIntul care lipseHte Fmerge8 ca parte a JntrebErii. Se pot imagina oportunitEGi de
JnvEGare pentru a5l JnvEGa pe copil sE diferenGie#e aceste JntrebEri specifice. %enGineGi succesul
copilului.
*(
WineGi minte cE atunci cInd vE jucaGi Hi interacGionaGi cu un copil2 este important sE nu JncepeGi
FsE repetaGi8 JntrebErile una dupE alta. KntrebErile ar trebui amestecate treptat cu alte tipuri de
rEspunsuri Jn timpul jocului. InteracGiunea trebuie sE rEmInE plEcutE pentru copil= /acE vedeGi cE
copilul este nerEbdEtor sE pErEseascE situaGia (evadare atunci aceasta ar fi o indicaGie cE Ji puneGi
prea multe JntrebEri= /acE aHa este ca#ul2 retrEgeGi5vE. renunGaGi Hi faceGi mai multe rEspunsuri de
completare2 respective Hi imitative Jn timpul jocului.
ALEGEREA ?INTELOR
/atE fiind natura unui anumit program de comportare verbalE2 alegerea Gintelor merge mInE Jn
mInE cu felul Jn care GineGi datele. Pe mEsurE ce este stEpInitE o capacitate2 ea este de obicei
folositE pentru a transfera la o altE funcGie lingvisticE verbalE (operant. /e e4emplu2 solicitErile
(cererile stEpInite pot fi apoi transferate la Ginte de etic"etare (pipEit. Comportamentul implicat
Jn Jntinderea Hi atingerea unui articol atunci cInd solicitE poate fi transferat la un rEspuns receptiv
(atingere2 obGinere. Wintele de imitare motorie stEpInite pot fi de asemenea transferate la Ginte
receptive. (VedeGi sc"imbErile despre predarea fiecErei capacitEGi Jn cadrul fiecErui operant verbal
pentru mai multe sugestii despre metodele de transfer.
A#e'erea ;inte#r
CInd alegeGi obiective GintE2 la fel ca Hi rEspunsuri GintE individuale2 trebuie sE reGineGi
urmEtoarele3
1. Gintele trebuie sE fie funcGionale pentru copil.
2. folosiGi capacitEGile pe care copilul le stEpIneHte deja pentru a preda capacitEGi noi.
$. Gintele trebuie sE fie potrivite din punctul de vedere a de#voltErii pentru copil.
'. Gintele trebuie sE fie alese pe ba#a prioritEGilor pe care familia le are pentru copilul lor.
!. miHcaGi5vE peste operanGii verbali mai degrabE decIt sE alegeGi numai urmEtoarea capacitate din
cadrul fiecErui operant.
). aveGi grijE ca copilul sE aibE capacitEGile pre5necesare de care este nevoie pentru capacitatea
GintE.
%ta*i#irea *ie!tive#r
**
Prima datE cInd este completat +0@@S5ul2 se recomandE sE fie folosite aprecieri conservative.
/acE nu sunteGi siguri cE copilul este capabil sE JndeplineascE capacitatea Jn mod fluent (adicE
repede Hi uHor fErE nici un imbold2 faceGi unele sondaje. 1ste mai bine sE subestimaGi capacitEGile
copilui Hi sE continuaGi sE5l JnvEGaGi FuHor8 mai degrabE decIt sE supraestimaGi Hi sE frustraGi
copilul. +veGi grijE cE pentru unele capacitEGi2 copilul ar putea produce comportamentul dorit la
JntImplare dar nu Hi sub Fcontrol instrucGional8. /e e4emplu2 un copil ar putea fi observat cE
imitE pe copii de pe caseta video preferatE dar sE nu poatE fi capabil sE vE imite atunci cInd Ji
spuneGi F<E asta8. 1ste de asemenea important sE recunoaHteGi dacE comportamentul GintE este sub
controlul stimulativ al anumitor JntrebEri. /e e4emplu2 copilul ar putea sE fie capabil sE vadE un
tren Hi sE spunE F-renul albastru a cE#ut de pe Hine82 dar sE nu fie capabil sE rEspundE atunci cInd
este Jntrebat FCe este asta?82 FCe culoare are trenul?8 sau FCe s5a JntImplat cu trenul?8.
: datE ce este completat +0@@S5ul2 uitaGi5vE la urmEtoarele douE obiective din cadrul fiecErei
arii de capacitate pentru obiective posibile. +poi2 uitaGi5vE peste operanGii verbali pentru a vedea
dacE copilul are capacitatea stEpInitE Jntr5o altE arie Hi care ar putea sE fie folositE pentru a preda
aceastE capacitate nouE. /e e4emplu2 dacE un copil este capabil sE solicite (cearE articole2 atunci
cInd este Jntrebat FCe vrei?82 putem folosi aceastE capacitate pentru a5l JnvEGa sE etic"ete#e
(pipEie articole atunci cInd este Jntrebat FCe este asta?8. CEutaGi de asemenea orice de#ec"ilibre
Jn profilul +0@@S Hi concentraGivE predarea pe ariile slabe. /acE copilul are capacitEGi de
etic"etare (pipEire foarte puternice dar el are capacitEGi de solicitare (cerere mai puGine2 veGi dori
sE vE concentraGi instruirea mai mult asupra capacitEGilor mai slabe de solicitare.
+veGi grijE ca capacitatea sE fie potrivitE din punc de vedere al de#voltErii. 14istE unele capacitEGi
pentru care copii pur Hi simplu nu sunt pregEtiGi din punct de vedere al de#voltErii. 1i s5ar putea
sE nu aibE capacitEGile pre5necesare. /e e4emplu2 nu ar fi JnGelept sE JncercaGi sE5l JnvEGaGi pe un
copil care nu este capabil sE imite trei cuvinte sarcina A2* F<oloseHte fra#e purtEtoare atunci
cInd etic"etea#E substantivele cu verbe HJ adjective8. SE JncercaGi sE5l JnvEGaGi capacitEGi c"iar
dacE copilul nu le are pe cele pre5necesare poate fi frustrant atIt pentru copil cIt Hi pentru
instructori=
ALEGEREA ?INTELOR INDIVIDUALE
Solicitarea (cererea este primul operant verbal care este JnvEGat deoarece ea Ji permite copilului
sE JnveGe funcGia limbajului2 ceea ce Ji va conferi Fputere8 asupra mediului JnconjurEtor. 6itaGi5vE
1,,
JncE o datE la capitolul referitor la solicitare pentru a vE ajuta sE alegeGi aceste Ginte. Cel mai
important lucru de reGinut este acela cE nu5l puteGi JnvEGa pe un copil sE solocite ceva ce nu
doreHte= Principala treabE a instructorilor unui Fsolicitant8 tInEr este de a construi continuu
numErul de articole consolidante Hi de a5l JnvEGa pe copil sE le solicite. Wintele din cadrul altor
arii de capacitEGi (operanGi verbali pot fi strIns legate de articolele pe care le solicitE copii. /e
e4emplu2 dacE un copil solicitE o maHinE2 un peHte Hi un c"ips2 acestea ar repre#enta aceleaHi
Ginte. stimuli folosite pentru a5l JnvEGa pe copil sarcinile receptive ale F6rmea#E instrucGiunile de
a se uita la un articol consolidant8 (C$ sau F6rmea#E instrucGiunile de a atinge un articol
consolidant Jn diferite po#iGii8 (C). Pe de cealaltE parte2 dacE copilul pre#intE dificultEGi cu o
anumitE capacitate Hi nu reacGionea#E la Jmboldire2 acel rEspuns poate fi ales drept GintE Jn cadrul
altei arii de capacitEGi (operant verbal. /e e4emplu2 dacE copilul nu este capabil sE pipEie un
anumit articol Hi nu rEspunde la imboldul de tip ecou2 Ginta ar putea fi aleasE drept GintE de
imitare. SE presupunem cE copilul pipEie Ffrigider8 drept FGiGider8. Kn timp ce aceasta este clar o
problemE de articulare. pronunGie2 mai degrabE decIt faptul cE copilul nu poate sE pipEie
frigiderul2 ea ar putea fi alea#E drept GintE tip Fecou8 sau de imitare2 Hi copilul poate fi JnvEGat
silabE cu silabE2 sE FspunE8 mEcar o apro4imare cIt mai apropiatE de Ffrigider8. :bservaGi
programul curent al copilului pentru a stabili ce sE5l JnvEGaGi drept Ginte pentru sarcini de imitare2
mai degrabE decIt sE5l puneGi sE imite FCa JntImplare8 cuvinte sau propo#iGii. %ai mult decIt
atIt2 dacE copilul cIntE2 folosiGi pErGi sau Jntregul semn de miHcare drept Ginte pentru imitare decIt
sE5l JnvEGaGi pe copil sE imite miHcEri JntImplEtoare. -oate Gintele trebuie sE fie funcGionale pentru
fiecare copil Jn parte Hi trebuie sE aibE legEturE cu situaGia vieGii lui curente.
<elul Jn care pEstraGi datele sE facilite#e sau sE Jmpiedice procesul de transferare a rEspunsului de
la un operant verbal la altul. 1ste important pentru instructori sE vadE Fimaginea de ansamblu8 Hi
de asemenea sE fie capabili sE urmEreascE rEspunsurile GintE individuale pe care noi le predEm2
ele ar trebui sa fie toate FJnvEGate8 dintr5o capapacitate care este JnsuHitE deja2 mai degrabE decIt
sE fie tot timpul Finstruite8 Hi Fcorectate8. 1ste important ca metodele de pEstrare a datelor sE le
permitE instructorilor sE se concentre#e asupra predErii decIt asupra testErii. PEstrarea datelor nu
trebuie niciodatE sE fie amestecatE cu predarea. Scopul pEstrErii datelor este de a3
1. monitori#a eficienGa predErii.
2. servi drept instrument de comunicare Jntre instructori.
$. determina cInd Gintele individuale sunt JnsuHite. stEpInite.
'. ajutE Jn a stabili dacE obiectivele au fost JnsuHite.
!. monitori#a reGinerea Gintelor de menGinere.
1,1
). oferi o Fimagine8 a istoriei procesului de JnvEGare al copilului aHa JncIt orice FcoborIre8 sau
scEdere sE fie observatE Hi re#olvatE.
DATE DIN %ONDA1E
%ai degrabE decIt sE obGinem date despre fiecare rEspuns individual2 cei mai mulGi dintre cei care
propun V0 (comportamentul verbal sugerea#E obGinerea datelor prin sondarea Gintelor curente.
6n sondaj este2 fundamental2 un test. Ideea este cE2 dacE copilul rEspunde la S/5ul particular
(stimului discriminativMcompletare. Jntrebare. comandE. indicaGieSorice stimul vi#ual pre#ent Jn
primul proces dintr5o #i repede Hi fErE nici un imbold2 rEspunsul este considerat Findependent8
sau corect. /acE nu2 rEspunsul este corectat folosind metodele de corectare deja discutate. +cest
sondaj #ilnic este apoi folosit pentru a stabili ce anume trebuie predat Jn timpul HedinGei. /upE
sondaj2 restul HedinGei este folosit pentru a JnvEGa a cere rEspunsuri care au necesitat Jmboldire2 la
fel ca Hi noile Ginte alese. +ceste FGinte8 sunt amestecate cu Ginte care sunt deja stEpInite Jn cadrul
tuturor operanGilor verbali. Scopul este de a menGine succesul copilului Jn timpul procsului de
JnvEGare. BEspunsurile copilului Jn timpul sondajului ne permit sE observEm carte Ginte pre#intE
JncE dificultEGi Hi necesitE mai multE atenGie.
Scopul JnvEGErii FfErE greHeli8 este de a obGine rEspunsul dorit Jn orice fel Jn care copilul are
succes2 apoi de a avea avantajul faptului cE probabil copilul va repeta acelaHi comportament prin
Fstrecurarea8 unei situaGii noi Jn care va apErea rEspunsul Hi va fi astfel consolidat. +poi
FseparEm8 treptat noua situaGie de aceea pe care am folosit5o ca sE transformEm sau sE Jmboldim
rEspunsul. 9u5l vom transfera la o situaGie nouE decIt atunci cInd copilul este capabil sE
rEspundE corect2 fErE nici un imbold2 Jn situaGia curentE. %ai mult2 noi vom continua sE FrulEm
transferurile8 asupra tuturor rEspunsurilor care sunt corecte c"iar dacE Ginta actualE a copilului nu
este capacitatea transferatE. Kn acest fel2 pInE cInd Ginta este adEugatE la operantul nou2 copilul a
acumulat deja destulE e4perienGE rEspun#Ind corect2 c"iar Jnainte ca Ginta sE fi fost aleasE Jn acea
clasE operantE.
/e e4emplu2 sE presupunem cE un copil este capabil sE solicite Fmingea8 Hi cE Ginta curentE este
aceea cE el cere mingea atunci cInd Jntrebat FCe vrei?8. Kn prima HedinGE din #iua aceea (procesul
sondajului el a trebuit sE fie Jmboldit cu un ecou. /e5a lungul restului HedinGei2 au fost indse
multiple transferEri de la ecouri multiple la solicitEri. Kn timpul celui de5al treilea proces2 copilul
nu a mai necesitat imboldul de tip ecou Hi a fost capabil sE cearE mingea ori de cIte ori a vrut5o.
+poi2 s5au Jnceput transferurile cEtre pipEire (etic"etare.
1,2
I3 FCe este asta?8
S3 F%inge=8
I3 FCe vrei?8
S3 F%ingea=8
BEspunsul se aflE JncE sub controlul solicitErii (el o vrea= Hi Fmingea8 este JncE o GintE de
solicitare dar instrutorul e4ersea#E faptul cE copilul rEspunde atunci cInd este Jntebat FCe este
asta?8.
/atele actuale nu sunt luate din FsituaGia nouE8 Jn acest moment. : datE ce copilul a Jndeplinit
setul de criterii pentru JnsuHire. stEpInire2 Ginta este apoi adEugatE la situaGia nouE pentru a putea
fi cuprinsE Jn sondaj. S5a desfEHurat deja o mare parte din procesul de JnvEGare dar scopul este de
a vedea dacE copilul poate sE rEspundE Jn noua situaGie fErE sE aibE nevoie de transfer. Kn
e4emplul anterior2 o datE ce Fmingea8 a fost aleasE drept GintE de etic"etare (pipEire2 instructorul
a Jntrebat FCe este asta?8 Jn timpul primului Fsondaj rece8 din #iua respectivE Jnainte sE fi apErut
vreun transfer sau imbold. /acE copilul a rEspuns corect2 acesta va fi Jnregistrat ca un rEspuns
corect Hi instructorul va Hti cE nu este nevoie sE aloce prea mult timp Jn cadrul HedinGei pentru a5l
JnvEGa pe copil (folosind metodele de transfer sE etic"ete#e mingea. /acE copilul rEspunde greHit
sau are nevoie sE fie Jmboldit2 acesta va fi Jnregistrat drept rEspuns Jmboldit Hi instructorul va Hti
cE este nevoie de mai multE JnvEGare.
/orim sE pEstrEm procesul de JnvEGare plEcut= -uturor ne place sE facem lucruri la care ne
pricepem aHa cE dorim sE fim siguri cE copilul descoperE cE el este bun la JnvEGEturE (ia legEtura
cu consolidarea Jn mod frecvent. 9e putem asigura de aceasta dacE amestecEm continuu
rEspunsuri deja stEpInite Jn timpul sondajului. Comportamental2 Htim cE un copil este mai
probabil de a se angaja Jntr5o sarcinE FdificilE8 dacE aceasta urmea#E dupE sarcini FuHoare8
multiple. Kn ceea ce priveHte limbajul2 aceasta JnseamnE cE copilul este mai probabil sE rEspundE
la o Jntrebare Fgrea8 dupE ce i s5au pus JntrebEri FuHoare8 s5au i s5au dat instrucGiuni uHoare.
Impulsul comportamental care este construit poate fi filosit Jn avantajul nostru in timpul predErii
Hi sondajului. Kn funcGie de cum reacGionea#E copilul la frustrare2 un procent de (,.2, pInE la
7,.$, de rEspunsuri FuHoare8 faGE de cele Fgrele8 este Ginta. Wintele curente sunt considerate
Fgrele8 iar rEspunsurile stEpInite sunt considerate FuHoare8.
Pentru alGi copii2 poate fi plEcut de consolidat toate Gintele curente o datE sau o anumitE arie de
capacitate Jn #ile diferite din sEptEmInE. +ceasta depinde de uHurinGa cu care copilul dobIndeHte
1,$
capacitEGi noi2 dar HJ de felul Jn care reacGionea#E copilul la frustrare. 9u se recomandE copiilor
care dau semne de frustrare rapidE.
Valoarea sondajelor Hi criteriilor pentru stEpInire2 JnsuHire varia#E Jn funcGie de fiecare program
HJ pot fi stabilite2 Jn mare2 de nevoile individuale ale fiecErui copil Hi ec"ipE. /e e4emplu2 dacE
pErintele este singurul care lucrea#E cu copilul2 Ji va fi mai uHor sE urmEreascE ceea ce Ji predE
copilului2 fErE sE strIngE prea multe date2 dar dacE e4istE Hi alte persoane care lucrea#E cu
copilul2 este important sE e4iste o cale de a comunica ceea ce s5a predat Hi felul Jn care a
reacGionat copilul.
Criteriile pentru stEpInire trebuie sE fie determinate de istoria de JnvEGare a copilului. : ec"ipE
poate descoperi faptul cE copilul stEpIneHte o GintE Jntr5un cadru Hi cE nu are nici o problemE Jn a
o reGine pentru un timp Jndelungat. Pentru acest copil2 rEspunsul corect la douE sondaje poate fi
adecvat. Pentru alGi copii2 va fi nevoie de mult mai multe transferuri Hi de mai multE JnvEGare
pentru a rEspunde corect sau ec"ipa ar putea descoperi cE copilul Fpierde8 frecvent Gintele
stEpInite anterior. Pentru acest copil s5Er putea sE fie necesar sE obGineGi cinci rEspunsuri corecte
la rInd Jnainte de a considera Ginta FstEpInitE8 pInE la fluenGE (rIspunsul rapid fErE nici un
imbold.
/e fiecare datE cInd se sondea#E o GintE Hi copilul nu rEspunde Jn 25$ secunde2 se oferE
rEspunsul2 se smulge comportamentul GintE Hi S/5ul este pre#entat din nou. (Ve#i F%etodele de
corectare8. C"iar dacE ec"ipa FHtie cE copilul Htie rEspunsul82 cel mai bine este sE nu aHteptaGi
rEspunsul corect. BEspunsurile Fputernice8 sunt produse repede2 fErE nici o e#itare2 Hi este bine sE
continuaGi predarea pInE cInd rEspunsurile sunt fluente. +ceasta va asigura faptul cE copilul
reGine rEspunsul pentru o perioadE lungE de timp.
MEN?INEREA R5%PUN%URILOR
/acE Gintele sunt bine alese2 ele ar trebui sE fie cele cu care copilul intrE #ilnic Jn contact astfel
JncIt sE aparE Jn mod continuu Fe4ersarea8 sarcinilor. Pe mEsurE ce programul copilului
progresea#E Hi Jncep sE aibE loc HedinGe intensive de JnvEGare2 numErul Gintelor stEpInite va
deveni destul de mare. Kn timpul JnvEGErii intensive2 acestea sunt sarcinile care sunt amestecate Jn
timpul proceselor de predare al noilor sarcini pentru a ajuta la menGinerea succesului copilului.
+ceasta ajutE de asemenea la asigurarea faptului cE aceste Ginte sunt menGinute prin Frevi#uire8 Hi
prin oferirea continuE a consolidErii pentru rEspunsul corect.
1,'
/acE un copil nu rEspunde la Gintele FstEpInite8 corect2 atunci ar trebui sE vE concentraGi asupra
lor Jn timpul situaGiei de predare Hi sE le FpredaGi iar8 pInE cInd copilul este capabil sE rEspundE
corect. +veGi grijE sE vE uitaGi atIt la JntrebErile care sunt puse cIt Hi la rEspunsurile particulare pe
care le dE copilul pentru a stabili de ce copilul JntImpinE greutEGi Jn diferenGiere. discriminare. Cu
cIt copilul JnvaGE mai mult despre un articol dat sau o clasE de articole2 cu atIt i se cere sE facE
diferenGieri condiGionale pentru a rEspunde corect. <olosiGi informaGiile din sondaje Hi HedinGele de
predare pentru a stabili ce discriminEri. diferenGieri trebuie predate.
METO/E DE %TRANGERE A DATELOR /OLO%IND
%ETURI ABLL%:DE:BUBUNAR @I T/C:DE BUBUNAR
Cn)ir&are
Seturile +0@@S5de5bu#unar Hi -<C5de5bu#unar sunt ba#ate pe lucrarea /r. James X. Partington
Hi /r. %arL @. Sundberg F+naliHti Comportamentali2 Inc.8. amIndoi aceHti oameni Hi5au dedicat
o grEmadE de timp2 gIndire Hi energie de#voltErii F1stimarea @imbajului de 0a#E Hi CapacitEGile
de KnvEGare8 (+00@@S5ul pe care se b#ea#E producGiile noastre. Suntem foarte recunoscEtori
muncii lor grele Hi dedicaGiei lor de a5i ajuta pe copiii cu probleme de de#voltare sE ducE o viaGE
mai eficientE Hi mai funcGionalE.
Materia#e in!#"se 8n set"ri
1 creion unsuros. gros (denumit uneori F%arLer c"ine#esc8
1 cutie de etic"ete 0lue /ot (punct albastru
C/ conGinInd foi de "Irtie pentru date (Jn format +dobe +crobat
Materia#e $e !are ve;i avea nevie
creion pentru subliniere (vE recomandEm galben
marLer permanent (roHu sau negru pentru a vE adEuga propriile Ginte pe foile albe
marLere care se pot Hterge2 creioane colorate (opGional pentru a le folosi Jn locul
creionului gras
1,!
$ cutii mici2 fErE capac2 pentru a Gine cardurile. foile
Pre:ne!esare
-rebuie JntIi sE completaGi F1stimarea @imbajului de 0a#E Hi CapacitEGile de KnvEGare8 (+0@@S5
ul2 de James X. Partington2 P". /. Vi %arL @. Sundberg2 P". /. +cest manual poate fi
cumpErat de la F+naliHtii de Comportament2 Inc.8 /acE Ji contactaGi la3 CCC.........................
9otE3 seturile +0@@S5de5bu#unar Hi -<C5de5bu#unar trebuie folosite JmpreunE cu manualul scris
F+0@@S8 (F1stimarea @imbajului de 0a#E Hi CapacitEGile de KnvEGare8. 9oi nu recomandEm
implementarea programului unui student fErE acest manual. %ai mult2 trebuie sE posedaGi o
JnGelegere deplinE a conceptelor de comportament verbal (CV.
DE/INI?II IMPORTANTE
%!p & un scop corespunde unei sarcini Jn manualul +0@@S. 1l poate cuprinde se la 1 la ' paHi.
(14.3 F+1 & acceptE consolidarea cInd i se oferE8
?int6 & depin#Ind de scop2 o GintE poate fi un simplu pas (14.3 F01 & potriviGi obiectele identice cu
mostra2 primul pasMpoate potrivi un obiect cu unul identic dacE se e4pun douE articole sau poate
fi o componentE dintr5un set mai mare de articole sau activitEGi care trebuie JnvEGatE pentru a
Jndeplini criteriile pas cu pas.
(14.3 FC17 & pErGile corpului. Pasul 1M2 pErGi ale corpului2 pasul 2M' pErGi ale corpului2 pasul $M) pErGi
ale corpului2 pasul 'M1, sau mai multe pErGi ale corpului.8 Kn e4emplul de mai sus2 fiecare parte
a corpului JnvEGatE ar fi consideratE o GintE.
R6sp"ns in$epen$ent & un rEspuns corect dat de cEtre student fErE ajutor din partea instructorului.
(14.3 instuctorul Ji spune studentului sE5Hi atingE capul. 1l. 1a face asta.
R6sp"ns 8&*#$it/ s"'erat & un rEspuns corect dat de cEtre student cu ajutor din partea instructorului.
(14.3 instructorul Ji spune studentului sE5Hi atingE capul. +poi2 imediat2 instructorul aratE capul Jnainte
ca studentul sE Jncerce sE atingE o parte greHitE a corpului.
%n$a( & fEcut de obicei o datE pe #i la Jnceputul unei HedinGe pentru a vedea ce a reGinut studentul de
la ultima HedinGE de predare. Instructorul testea#E pentru a vedea la care dintre Ginte studentul
poate rEspunde cu un rEspuns independent.
1,)
Criterii $e st6p9nire & numErul rEspunsurilor independente consecutive (Jn #ile separate pe care
trebuie sE le dea studentul pentru ca o anumitE GintE sE fie consideratE FJnvEGatE8. <iecare ec"ipE
trebuie sE "otErascE cInd sE decidE cE o GintE este FstEpInitE8 (HtiutE. 6n punct bun de plecare
repre#intE $ #ile la rInd2 dar aceasta va varia cu fiecare elev.
?int6 +arti!#, st6p9nit & o GintE care satisface cuvintele de stEpInire.
>NCEPUTUL
: datE ce Consultantul pentru Comportament Verbal a stabilit care sunt scopurile studentului
dumneavoastrE2 sunteGi pregEtiGi sE folosiGi seturile +0@@S5de5bu#unar Hi -<C5de5bu#unar.
DE%CRIREA CARDURILOR +CARTOANELOR,
@I A /OILOR PENTRU DATE
Sunt ' tipuri de cartoane Hi $ tipuri de foi pentru date3
%!p"ri !" sin'"r6 ;int6 constau din 1 pInE la ' paHi Hi au o corespondenGE de la 1 la 1 Jntre un scop
+0@@S Hi un cartonaH GintE Hi o foaie pentru date. +dica2 scopul F+18 are un cartonaH Hi o foaie
pentru date.
(Ve#i 14emplul 1 Hi 2
%!p"ri !" ;inte &"#tip#e constau din 1 pInE la ' paHi cu fiecare pas avInd Ginte multiple care
trebuie JnvEGate pentru ca pasul sE fie stEpInit (e4.3 Pasul 1M2 pErGi ale corpului2 pasul 2M' pErGi
ale corpului2 etc.. Kn aceste ca#uri2 scopul poate traversa mai multe cartoane Hi foi de date.
<iecare GintE are un numEr asociat pentru a o identifica Jn mod unic. Cele mai multe foi pentru
date au ! Ginte pe fiecare paginE. 6neori2 scopurile legate prin aceleaHi Ginte sunt combinate
JmpreunE pe cartoane Hi foi de date astfel JncIt instructorii sE5Hi aminteascE sE transfere
materialele JnvEGate Jn cadrul altor scopuri.
(Ve#i 14emplul $ Hi '
?inte T/C (articole dupE trEsEturE2 funcGie2 clasE sunt grupate JmpreunE dupE articol pe un
carton Hi pe o foaie de date care Ji corepsunde.
(Ve#i 14emplul ! Hi )
Re)erin;e 8n!r"!i7ate +n"&ai !artane, sunt folosite pentru a vE ajuta sE GineGi evidenGa la care
pas lucraGi atunci cInd trebuie stEpInite mai multe Ginte pentru fiecare pas al scopului. /acE sunt
1,7
combinate pe un carton scopuri multiple (Ve#i 14emplul $ atunci va e4ista cIte un Carton de
BeferinGE KncruciHatE pentru fiecare scop.
(Ve#i 14emplul 7
Re;ineti
1ste crucial sE alegeGi Ginte care sunt semnificative (funcGionale pentru copil. BeGineGi de
asemenea cE dorim ca copilul sE aibE succes2 ceea ce JnsemnE sE alegeGi Ginte care nu vor frsutra
copilul din cau#a dificultEGii lor. KnvEGarea poate Hi trebuie sE fie /IS-B+C-IVY=
1ste de asemenea o idee bunE sE alegeGi Ginte care se construiesc pe capacitEGi deja stEpInite. (/e
e4emplu2 imaginaGi5vE cE transformaGi un bulgEre de #EpadE Jntr5un om de #EpadE. +veGi grijE
Jntotdeauna ca copilul sE aibE capacitEGile pre5necesare de care are nevoie.
Kn cele din urmE2 aveGi grijE ca Gintele sE fie potrivite din punctul de vedere al de#voltErii pentru
copil.
9otE3 Jn timp ce s5au fEcut toate JncercErile de a Jncorpora atIt de multe Ginte cIte ar putea fi relevante
pentru studenGi Jntr5un program de Comportament Verbal2 s5ar putea sE descoperiGi nevoia pentru
anumite Ginte care sunt unice pentru studentul dumneavoastrE. /in acest motiv2 au fost contore
albe Hi foi de date albe astfel JncIt programul sE poatE fi croit pentru studentul dumneavoastrE. S5
ar putea sE doriGi sE sc"imbaGi unele dintre Gintele sugerate pe cartoanele pre5scrise pentru a fi mai
semnificative pentru studentul cu care lucraGi.
ORGANIBARE INI?IAL5
Pasul 1 & JncepeGi prin a scoate cartonul (cartoanele corespun#Etoare fiecErui scop ales de consultantul
dumneavoastrE dupE ce a fost completatE evaluarea +0@@S.
Pasul 2 & apoi2 scoateGi la imprimantE foile pentru date corespun#Etoare de pe C/5ul potrivit. (14istE
un C/ pentru setul +0@@S5de5bu#una Hi un C/ pentru setul -<C5de5bu#unar
9otE3 foile pentru date au fost create Jn format +dobe +crobat astfel JncIt ele pot fi scoase la
imprimantE de la orice calculator sau sistem de operare. Va fi nevoie sE instalaGi o versiune a
programului +dobe Beader dacE nu aveGi deja. SoftCare5ul este gratuit Hi poate fi doCnloadat cu
uHurinGE de la CCC.adobe.com.
Pasul $ & subliniaGi pasul sau Ginta la care lucraGi cu creionul gros pe carton.
1,(
Pasul ' & pe foile pentru date care au mai mult de o GintE (cum ar fi 14emplul 'sau )2 subliniaGi scopul
deasupra Gintei Jn aria umbritE a foii pentru date Hi lIngE ea2 scrieGi data la care JncepeGi sE sondaGi
Ginta. (9oi folosim de obicei o cariocE cu vIrf subGire.
14emple3
(C$' S1@1C-+WI I%+AI91 (A! 96%1V-1 +CWI69I K9
/1S<YV6B+B1
(A) 96%1V-1 I%+AI91 K9
+CWI691
I I I I I I I I I I I I I
P P P P P P P P P P P P P
P+S6@ ! & : /+-Y C1 -:+-1 Wintele au fost marcate pe foile pentru adte2 JndosariaGi foile Jn
sesGiunea potrivitE a caietului.
%tr9n'erea $ate#r $in sn$a(e
Be#ulatatele sondajului sunt aHe#ate Jn una dintre cele 2 cutii de pe masE & cutia FC:B1C-8 sau
cutia F/1 KVYW+-8. (VeGi mai avea de asemenea o a treia cutie2 cutioa FS-YPZ9I-Y8 Jn care
veGi pune toate cartoanele studentului cu Ginta stEpInitE. Wintele din cutia FS-YPZ9I-Y8 vor fi
presErate cu Ginte curente pentru a menGine capacitatea Hi a menGine ridicat procentul
rEspunsurilor corecte.
Wintele corecte vor fi subliniate sau Jncercuite cu creionul gros (sau marLer care se Hterge pe
fiecare carton.
Wintele stEpInite vor avea o etic"etE albastrE lIngE ele (ve#i mai jos.
Instructorul foloseHte un creion cerat pe cartoanele cu date pentru a Jnregistra re#ultatele
sondajelor. (WineGi minte sE amestecaGi Ginte atunci cInd sondaGi & nu JntrebaGi toate Gintele de un
singur fel JmpreunE. /acE se dE rEspunsul corect2 FI5ul8 (rEspuns independent este Jncercuit.
+ltfel FP5ul8 (rEspuns Jmboldit & Jn engle#E prompted este Jncercuit.
/acE se rEspunde corect la o GintE stEpInitE2 faceGi un semn de bifare lIngE ea pentru a arEta cE ea
a fost revi#uitE. /acE se ratea#E2 JncercuiGi sau scrieGi un FP8 pe carton lIngE Ginta ratatE Hi
1,*
aHe#aGi5o Jn cutia F/1 K9VYW+-8. /upE ce ea a fost revi#uitE Jn #iua aceea2 ea va fi re5
verificatE la sondajul urmEtor. /acE studentul o ratea#E a doua oarE la rInd2 JndepErtaGi etic"eta
FstEpInitE8 astfel JncIt ea sE poatE fi fEcutE GintE din nou.
C$'2 <)2 A!2 A) +CWI69I C:%691
I P 1. K9-B1+0Y U(<) C1B1BI +@-1@1 + <+C1
U(A! K9 /1S<YV6B+B1
I P !. C@IP1V-1
(C$' I%+AI91
(<) C1B1BI +@-1@1 + <+C1
(A! K9 /1S<YV6B+B1 (A)
I%+AI91
I P ). S6<@Y
(C$' I%+AI91
(<) C1B1BI +@-1@1 + <+C1
(A! K9 /1S<YV6B+B1 (A)
I%+AI91
I (P '. S+BI
(C$' I%+AI91
U(<) C1B1BI +@-1@1 + <+C1
U(A! K9 /1S<YV6B+B1 (A)
I%+AI91
I P 7. B:S-:A:@1V-1
(C$' I%+AI91
(<) C1B1BI +@-1@1 + <+C1
(A! K9 /1S<YV6B+B1 (A)
I%+AI91
(C$' & S1@1C-1+OY (A! & 96%1V-1 (A) & 96%1V-1
9otE3 ( & denotE rEspunsul Jncercuit de instrunctor;
(. 5 (etic"etE albastrE indicE o GintE stEpInitE (FJntreabE8 Hi Fsari8 sunt stEpInite pentru scopurile
[<!\ Hi [A!\.
Winta curentE2 (subliniatE pentru scopul [C$'\2 Fsari8 a fost JndeplinitE Jn timpul sonajului.
Wintele la care s5a rEspuns corect Jn timpul sondajului sunt date deoparte Jn #iua respectivE Jn
cutia FC:B1C-8. (Pentru cartoanele cu Ginte multiple2 puneGi deoparte cartonul 96%+I dacE la
toate Gintele s5a rEspuns corect. +ltfel2 puneGi cartonul Jn cutia F/1 K9VYW+-8. +ceste Ginte vor
fi predate Jn timpul #ilei respective.
9otE3 cInd cu un student lucrea#E mai mulGi instructori2 este de ajutor sE scrieGi note. JnsemnEri despre
te"nici sau probleme particulare care apar pe spatele cartonului pentru ca urmEtoarea persoanE sE
le vadE.
Inre'istrarea $ate#r
11,
@egEtorul (biblioraft foilor pentru date +0@@S5de5bu#unar este divi#at Jn secGiuni din +0@@S.
14istE un legEtor (biblioraft separat pentru datele -<C5de5bu#unar. :biectivele programului
sunt trecute la Jnceputul fiecErei secGiuni. :rarul curent de consolidare al studentului este Ginut la
Jnceputul caietului.
/upE ce s5a terminat toatE predarea pe #iua respectivE2 datele de pe cartoane sunt transferate pe
foile pentru date.
Pasul 1 & sortaGi cartoanele Jn ordine alfabeticE (pentru +0@@S5de5bu#unar sau Jn ordine numerica
(pentru -<C5de5bu#unar pentru a grabi procesul de Jnregistrare.
Pasul 2 & desc"ideGi caietul Hi gEsiGi foaia pentru date care corespunde primului dumneavoastrE
carton.
Pasul $ & JnregistraGi iniGialele instructorului Hi data.
Pasul ' & JncercuiGi FI8 sau FP82 Jn funcGie de ce a fost Jncercuit pe carton. (Kn e4emplul de mai jos2
am evidenGiat. subliniat Hi pus Jn parante#E rEspunsurile studentului2 mai degrabE decIt sE le
Jncercuim.
Pasul ! & cInd o GintE este FstEpInitE8 (ve#i definiGia anterioarE a criteriilor de stEpInire2 puneGi o
etic"etE micE albastrE lIngE GintE pe carton Hi indicaGi pe foaia pentru date cE ea este stEpInitE
prin aHe#area unui F%8 lIngE ea. (14emplu3 % (<) C1B1B1 ).11.,$. 1videnGiaGi urmEtoarea
grilE ca sE vE fie uHor sE determinaGi cIn s5a Jnceput urmEtorul scop.
Pasul ) & dupE Jnregistrarea datelor la sfIrHitul #ilei2 HtergeGi re#ultatele de pe toate cartoanelor C6
1]C1PWI+ articolelor stEpInite care au fost rotate. Va fi nevoie sE le reverificEm la urmEtorul
sondaj.
+R +R +R +R +R +R 1%
(C$' S1@1C-+WI I%+AI91
).2$.,$
(A! 96%1V-1 +CWI69I K9 /1S<YV6B+B1
).1).,$
(A) 96%1V-1 I%+AI91 K9
(I (I (I I (I I I (I (I (I
(P P P P (P P (P (P P P P
9otE3 ( 5 denotE rEspunsurile Jncercuite de instructor
111
Kn e4emplul de mai sus2 observaGi cE scopurile nu au fost predate Jn ordinea Jn care apar pe foaia
pentru date. :rdinea Jn care ele sunt predate depinde Jn funcGie de piecate copil.
Pe mEsurE ce capacitEGile sunt stEpInite2 datele vor fi introduse pe foaia de urmErire Hi Ginta va fi
mutatE de la ac"i#iGie (indicatE pe cartoane printr5o subliniere sau Jncercuire spre menGinere
(indicatE prin etic"etele punct albastru.
1]1%P@6@ 1 & (C+B-:9 Scopuri cu o singurE GintE
+1 I P
+CC1P-Y C:9S:@I/+B1+ CZ9/ I S1 :<1BY
1. 96 : +CC1P-Y -:- -I%P6@2 S+6 K9C1-I91V-1 SY BYSP69/Y. B1+CWI:91O1
2. : +CC1P-Y B1P1/1 -:- -I%P6@
1]1%P@6@ 2 & (<:+I1 P19-B6 /+-1 Scopuri cu o singurE GintE
Student3 RP@ +nul3 2,,$ Sarcina3 +1
/+-Y CI91? +1 & +CC1P-Y C:9S:@I/+B1+ CI9/ I S1 :<1BY
1. 96 : +CC1P-Y -:- -I%P6@2 S+6
K9C1-I91V-1 SY BYSP69/Y
2. : +CC1P-Y B1P1/1 -:-
I%P6@
).11 CP ScrieGi aici orice comentariu aveGi
112
1]1%P@6@ $ & (C+B-:+91 Scopuri cu mai multe Ginte
C$'2 <)2 A!2 A) +CWI69I C:%691
I P 1. K9-B1+0Y (<) C1B1 +@-1@1 + <+C1
(A! K9 /1S<YV6B+B1
I P *. C@IP1V-1
(C$' I%+AI91
(<) C1B1 +@-1@1 + <+C1
(A! K9 /1S<YV6B+B1 (A) I%+AI91
I P 1,. S6<@Y
(C$' I%+AI91
(<) C1B1 +@-1@1 + <+C1
(A! K9 /1S<YV6B+B1 (A) I%+AI91
I P 11. S+BI
(C$' I%+AI91
(<) C1B1 +@-1@1 + <+C1
(A! K9 /1S<YV6B+B1 (A) I%+AI91
I P 12. B:S-:A:@1V-1
(C$' I%+AI91
(<) C1B1 +@-1@1 + <+C1
(A! K9 /1S<YV6B+B1 (A) I%+AI91
(C$' & S1@1C-1+OY (A! & 96%1V-1 (A) & 96%1V-1
1]1%P@6@ ' &(<:+I1 P19-B6 /+-1 Scopuri cu Ginte multiple
C$'. <). A!. A) & +CWI69I C:%691 Student3 +nul3
1 2
+CW
I69I
2 !
+CWI
69I
$ 1,
+CWI6
9I
' 2, S+6 %+I %6@-1 +CWI69I
(<) C1B1B1 (A! 96%1V-1 +CWI69I K9 /1S<YV6B+B1
I I I I I I I I I I I I I
11$
P P P P P P P P P P P P P
(C$' S1@1C-1+OY I%+AI91 (A! 96%1V-1 +CWI69I K9
/1S<YV6B+B1
(A) 96%1V-1 I%+AI91+
+CWI69II
I I I I I I I I I I I I I
P P P P P P P P P P P P P
Bestul sunt la fel3
$. S6<@Y (Kn original la pagina *7
'. S+BI
!. B:S-:A:@1V-1
9otE3 aceastE foaie pentru date iese la imprimantE de obicei Jn modul Flandscape8 (lEGimea paginiiM11
1]1%P@6@ ! & (C+B-:9 Winte -<C
P+SYB1 (1
S1@1C-1+OY (C2$ :0I1C- (C2' I%+AI91
/196%1V-1 (A2 :0I1C- (A' I%+AI91
O0:+BY
(C2, S1@1C-1+OY (A1296%1V-1 (N7 C:%P@1-1+OY
(A1! 96%1V-1 <69CWI+ (N( C:%P@1-1+OY <69CWI+
-BYI1V-1 K9 C6I0
(C21 S1@1C-1+OY (A1$ 96%1V-1 (N1, C:%P@1-1+OY
(A1, 96%1V-1 -BYSY-6B+ (N* C:%P@1-1+OY -BYSY-6B+
P191
(C21 S1@1C-1+OY (A1$ 96%1V-1 (N1, C:%P@1-1+OY
(A1, 96%1V-1 -BYSY-6B+ (N* C:%P@1-1+OY -BYSY-6B+
+BIPI
(C21 S1@1C-1+OY (A1$ 96%1V-1 (N1, C:%P@1-1+OY
(A1, 96%1V-1 -BYSY-6B+ (N* C:%P@1-1+OY -BYSY-6B+
11'
+9I%+@
(C22 S1@1C-1+OY (A1' 96%1V-1 (N12 C:%P@1-1+OY
(A1) 96%1V-1 C@+S+ (N11 C:%P@1-1+OY C@+S+
1]1%P@6@ ) & (<:+I1 P19-B6 /+-1 Winte -<C
(1 P+SYB1 Student3 +nul3
/+-+
(I9S-B6C-:B
(C2$ :0I1C- (C2' I%+AI91
S1@1C-1+OY
/+-+
(I9S-B6C-:B
96%1V-1
/+-+
(I9S-B6C-:B
(C2,S1@1C-1+OY (A1296%1V-1 (N7C:%P@1-1+OY (A1!96%1V-1 <69CWI+ (N( C:%P@1-1+OY <69CWI+
O0:+BY
(C21 S1@1C-1+OY (A1$ 96%1V-1 (N1, C:%P@1-1+OY
(A1, 96%1V-1 -BYSY-6B+ (N* C:%P@1-1+OY -BYSY-6B+
-BYI1V-1 K9
C6I0
(C21 S1@1C-1+OY (A1$ 96%1V-1 (N1, C:%P@1-1+OY
(A1, 96%1V-1 -BYSY-6B+ (N* C:%P@1-1+OY -BYSY-6B+
P191
(C21S1@1C-1+OY (A1$96%1V-1 (N1,C:%P@1-1+OY (A1,96%1V-1 -BYSY-6B+ (N*C:%P@1-1+OY -BYSY-6B+
+BIPI
(C22S1@1C-1+OY (A1'96%1V-1 (N12C:%P@1-1+OY (A1)96%1V-1 C@+S+ (N11C:%P@1-1+OY C@+S+
11!
+9I%+@
P+SYB1 (1
1]1%P@6@ 7 & (C+B-:9 BeferinGE JncruciHatE
C $'U
S1@1C-+WI 1 /I9 $ I%+AI9I
B1PB1O19-Z9/ +CWI69I
1. 2 +CWI69I
2. ! +CWI69I
$. 1, +CWI69I
'. S1@1C-+WI CZ-1V+
/I<1BI-1 VI 1]1%P@1 9:I
/1 2, S+6 /1 %+I %6@-1
+CWI69I
U B1<1BIWI5VY @+ C+B-:96@
C$'2 <)2 A!2 A)
< )U
S:@ICI-Y +@-1@1 P19-B6 +
K9/1P@I9I : +CWI691
1. 1 +CWI691
2. $ +CWI69I
$. ) +CWI69I
'. 1, S+6 %+I %6@-1
+CWI69I
U B1<1BIWI5VY @+ C+B-:96@
C$'2 <)2 A!2 A)
A !U
1-ICN1-1+OY +CWI69I C:%691 K9
/1S<YV6B+B1
!. 2 +CWI69I
). ! +CWI69I
7. 1, +CWI69I
(. 1-ICN1-1+^Y CZ-1V+
1]1%P@1 /I<1BI-1 VI 9:I /1 2,
S+6 /1 %+I %6@-1 +CWI69I
U B1<1BIWI5VY @+ C+B-:96@ C$'2 <)2
A!2 A)
A )U
1-ICN1-1+OY I%+AI9I@1
+CWI69I@:B C:%691
*. 2 +CWI69I
11)
1,. ! +CWI69I
11. 1, +CWI69I
12. 1-ICN1-1+OY CZ-1V+
1]1%P@1 /I<1BI-1 VI 9:I /1 2,
S+6 /1 %+I %6@-1 +CWI69I
U B1<1BIWI5VY @+ C+B-:96@ C$'2 <)2
A!2 A)
117
9otE3 cInd pe carton apare un asterisc (e4.3 C$'U2 aceasta JnseamnE cE e4istE carduri legate.
Jnrudite sare conGin liste cu Ginte mai detaliate.
ALEGEREA /ORMEI PRIMULUI R5%PUN%
1. Verbal & pentru copiii care sunt de tip ecolalic2 c"iar dacE ei nu folosesc Jn mod obiHnuit
comunicarea verbalE Jntr5o manierE funcGionalE. %otivul pentru aceasta Jl constituie faptul cE el
manifestE un comportament (pronunGE cuvinte pe care noi Jl putem folosi pentru a5l JnvEGa sE
comunice funcGional.
2. P1CS & pentru copiii care au capacitEGi puternice vi#ual5perceptive Hi capacitEGi auditive
slabe Hi sunt non5verbali. P1CS5ul poate fi de asemenea folosit la Jnceputul pregEtirii pentru
solicitEri pentru copiii care pot vorbi dar care ne imitE2 pentru a5i JnvEGa funcGia comunicErii dar ar
trebui sE se renunGe la ele repede2 de JndatE ce copilul solicitE cu voce tare. P1CS5ul poate fi o
alegere bunE pentru copiii care pre#intE dificultEGi Jn imitarea sau producerea unei serii de miHcEri
care ar fi necesare pentru semne care rEspund negativ la imboldul de tip mInE JntinsE. Pot fi folosite
po#e2 etic"ete de icoane sau obiecte.
$. PlEci de comunicare prin imagini & pentru copiii cu capacitEGi vi#ual5perceptive puternice
Hi capacitEGi auditive slabe. +cestea se de#voltE Jn mod obiHnuit Jn jurul anumitor activitEGi Hi permit
o varietate mai largE de comunicare decIt ar putea fi prin imitare cu semne.
'. Semne & fie singure sau combinate cu P1CS pentru a5i permite copilului acces la
comunicare Jn toate mediile. Semnele pot fi o alegere bunE pentru copiii care au capacitEGi vi#ual5
perceptive slabe sau nu se ocupE de imagini. 1le s5ar putea sE fie o alegere bunE pentru copiii care
au capacitEGi de imitare motorie puternice. Semnele pot fi o alegere bunE pentru familiile care
gEsesc cE este greu sE cree#e2 sE organi#e#e Hi sE urmEreascE simbolurile P1CS Jn decoruri
multiple.
!. /ispo#itive de producGie a vocii & pentru copiii care au capacitEGi vi#ual5perceptive
puternice Hi capacitEGi auditive slabe. -rebuie sE aveGi grijE ca copilul sE nu foloseascE dispo#itivul
pentru comportamente de stimulare proprie mai degrabE decIt pentru comunicare.
). Sc"imbul de obiecte & pentru copiii care au demonstrat o imobilitate de a discrimina Jntre
imagini.
11(
Avanta(e#e s!Ci&*"#"i $e *ie!te
1. copilul poate JnvEGa cu uHurinGE sE asocie#e articolul mostrE cu articolul dorit din moment
ce ele sunt asemEnEtoare.
2. FascultEtorii8 nu necesitE altE pregEtire specialE decIt ce trebuie sE facE cInd copilul le dE
articolul.
De-avanta(e#e s!Ci&*"#"i $e *ie!te
1. dificultate pentru a pEstra obiectele accesibile pentru copil.
2. dificultate de a gEsi articole mostrE pentru multe lucruri.
$. dificultate de a transfera la alte limbaje funcGionale.
'. limitat la predarea iniGialE de a solicita substantive.
Avanta(e#e siste&e#r $e i&a'ini
1. FascultEtorul8 nu necesitE pregEtire specialE.
2. simpla potrivire la mostrE face ca ac"i#iGia iniGialE sE fie uHoarE.
$. nu este necesarE nici o pregEtire specialE pentru rEspunsuri individuale; scanarea Hi
indicarea sau oferirea sunt singurele rEspunsuri motorii necesare.
'. imagini mult mai statice sunt vi#ibile pentru perioade mai lungi de timp.
!. pot servi drept imbolduri vi#uale pentru rEspunsurile vocale pentru copiii care JnvaGE de
abia sE vorbeascE.
). nu necesitE Jmboldire fi#icE de JndatE ce sunt JnvEGate rEspunsurile iniGiale.
7. copilul este capabil sE interacGione#e cu cei apropiaGi sau fraGii Hi surorile dacE ei se ocupE
de eforturile de comunicare ale copilului.
De-avanta(e#e siste&e#r $e i&a'ini
1. necesitE suport Jn mediul JnconjurEtor & imaginile trebuie sE fie disponibile pentru
comunicare.
2. dificultate de a Fcapta8 un interes sau dorinGE Jntr5un moment pentru a5l JnvEGa pe copil
sE solicite deoarece imaginea trebuie sE fie fEcutE prima.
$. sistemele de arEtare solicitE un FascultEtor8 Jn apropiere. %ulte rEspunsuri (indicEri pot
trece neobservate (nu sunt consolidate Jn unele decoruri2 fEcInd dificil faptul de a aduce rEspunsul.
indicarea sub controlul stimulului dorinGei pentru articol (:S. +ceastE problemE este depEHitE cu
P1CS unde copilul este invEGat sE livre#e imaginea Jn mIna unei persoane.
11*
'. poate fi greu de gEsit imagini. simboluri. icoane Hi ele sE fie predate pentru concepte mult
mai abstracte.
!. pentru unii copii poate fi mult mai greu sE combine simboluri pentru a e4prima o
varietate sau combinaGii de cuvinte.
). dificultate de a transfera la alte funcGii ale limbajului decIt solicitarea (cererea.
7. imaginile trebuie sE fie create Hi pEstrate organi#at2 Jntotdeauna la JndemInE2 dar departe
de alGi copii care le5ar putea pierde sau distruge.
Avanta(e#e #i&*a("#"i prin se&ne
1. sunt uHor de Jmboldit2 mai ales dacE imitarea motorie este puternicE deja Jn repertoriul
copilului.
2. stimulul Hi rEspunsul seamEnE uneori dar nu se potrivesc unul cu celElalt2 decIt dacE
oferim o construcGie Jn imbold.
$. semnele sunt lipsite de suport de mediu & copilul are Jntotdeauna comunicarea
disponibilE (el nu5Hi poate pierde mIineile=.
'. e4istE o relaGie Jntre un singur stimul Hi un singur rEspuns2 la fel ca Jn vorbire. Cu alte
cuvinte2 miHcErile pentru fiecare semn sunt diferite2 Jn compotaGie cu P1CS unde miHcarea pentru
fiecare Fsolicitare8 este la fel.
!. e4istE unele cercetEri care aratE cE copiii care Jncep cu semne au tendinGa de a produce
vorbirea vocalE mult mai repede decIt aceia care folosesc P1CS. +ceasta ar fi greu de controlat Jn
condiGii e4perimentale deoarece toGi copiii sunt unici. +utorul a vE#ut copii care par sE se
FJmboldeascE8 singuri pentru structurile silabe din anumite cuvinte prin e4ecutarea aceluiaHi numEr
de miHcEri2 cIte silabe sunt2 atunci cInd Jncep sE vorbeascE pentru prima datE.
). Sundberg Hi Sundberg (+nali#a Comportamentului Verbal2 1**, a descoperit cE
semnele erau mult mai repede ac"i#iGionate2 re#ultInd Jn producGii mult mai clare2 Jn comunicEri
mult mai spontane Hi erau mai probabil de menGinut Hi generali#at decIt sistemul de selectare a
imaginilor (indicare.
De-avanta(e#e #i&*a("#"i prein se&ne
1. pErinGii Hi profesorii trebuie sE aibE pregEtire specialE Jn limbajul prin semne.
2. pErinGii Hi profesorii trebuie sE foloseascE semnele atunci cInd vorbesc cu copilul.
$. pErinGii Hi profesorii trebuie sE dea formE fiecErui semn individual.
'. semnele #boarE & spre deosebire de imagini2 ele sunt Fproduse8 apoi dispar.
12,
!. copiii care au dificultEGi Jn a pune Jn ordine miHcEri motorii fine pot avea multe dificultEGi
Jn deprinderea semnelor.
). semnele pentru articolele preferate HJ pentru activitEGile preferate s5ar putea sE fie nevoie
sE fie Finventate8.
7. s5ar putea sE5i fie greu copilului sE interacGione#e cu alGi copii Hi adulGi care nu Htiu
limbajul prein semne.
(. s5ar putea sE fie greu sE5l JmboldiGi pe copilul cEruia nu5i place atingerea.
*. s5ar putea sE fie greu sE renunGaGi la ombold pentru unii copii care s5ar putea sE continue
sE5Hi Flivre#e8 mIinile unui adult atunci cInd vor ceva.
1,. dacE cei din jur nu recunosc semnele copilului2 multe solicitEri ar putea trece nerEsplEtite
(nu sunt concolidate. +ceasta ar putea sE facE greu faptul ca semnul sE intre sub controlul
solicitErii copilului pentru un articol (:S.
>ntre*6ri pe !are s6 #e ave;i 8n ve$ere
1. Cum reacGionea#E copilul la atingere= Kn timp ce unii copii pot fi desensibili#aGi Jn ceea
ce priveHte imboldul mIinii Jntinse2 care este necesar pentru predarea atIt a semnelor cIt Hi a P1CS5
ului2 aceasta va dura. 1ste important ca instructorul sE rEmInE asociat cu consolidarea astfel JncIt
desensibili#area ar trebui sE aibE loc Jncet.
2. 1ste copilul capabil sE imite miHcEri relativ uHor?
$. Va suporta mediul forma de rEspuns aleasE?
'. CIt de repede JnvaGE copilul cereri (solicitEri noi? Va fi mediul capabil sE FGinE pasul8 cu
cererea imaginilor necesare?
!. Cererile (solicitErile curente ale copilului repre#intE Jn primul rInd articole de mIncare
Hi obiecte sau se bucurE el (copilul de multe activitEGi care sunt greu de repre#entat printr5o
imagine?
). Kn cIte medii diferite se aflE copilul Jn timpul #ilei Hi cu cIt de mulGi oameni diferiGi va
avea el nevoie sE solicite (cearE?
7. 1ste posibil sE pEstraaGi forma de rEspuns aleasE accesibilE pentru copil Jn toate mediile?
(. 1ste interacGiunea cu semeni care se de#voltE normal parte din programul copilului Hi
dacE da2 pot fi ei JnvEGaGi sistemul de rEspuns ales?
*. Sunt toGi Fpartenerii de comunicare8 din viaGa copilului dispuHi sE JnveGe Hi sE foloseascE
forma de rEspuns aleasE?
1,. Cum reacGionea#E copilul la sunete? 1ste probabil ca el FsE se stimule#e8 la un dispo#itiv
de producere a vocii dacE aceasta repre#intE forma de rEspuns aleasE?
121
11. /e cIt de multe activitEGi sau jucErii diferite este interesat copilul?
12. 1ste capabil copilul sE transporte forma de rEspuns cu uHurinGE Jntre medii diferite?
+tunci cInd nu e4istE nici o indicare clarE care sistem este cel mai bun pentru un copil
individual Hi familie2 autorul recomandE ca pErinGii sE aleagE douE articole pentru a le preda drept
semne Hi douE pentru a le preda cu P1CS. +veGi grijE ca toate articolele sE fie lucruri pe care copilul
le solicitE destul de frecvent (valoare de consolidar egalE. IntroduceGi sistemele alese Hi vedeGi pe
care Jl ac"i#iGionea#E copilul mai repede. +poi alegeGi acel sistem ca sistemul primar de solicitare al
copilului.
Indiferent de sistemul ales2 alte forme de comunicare augmentativE pot servi ca sE creascE
JnGelegerea Hi interesul copilului faGE de ceea ce spun sau fac cei din jurul lui. /e e4emplu2 unii
copii pot sE reacGione#e bine la plEci. table cu cIntece fEcute cu icoane sau covoraHe cu icoane
cuprin#Ind orele mesei. PErintele FindicE8 Jn timp ce el. ea FvorbeHte8 cu aceste sisteme. Imaginile
servesc de fapt drept Fimbold8 pentru ceea ce spune pErintele dar nu se solicitE nici un rEspuns din
partea copilului. 6nii copii Jncep sE modele#e acest comportament Hi Jncep sE foloseascE imaginile
Jntr5o manierE funcGionalE atIt pentru a comenta (pipEi cIt Hi pentru a solicita (cere.
/acE un copil foloseHte P1CS5ul ca sistem primar2 v5ar fi folositor dacE aGi introduce semne
pentru cuvintele care sunt greu de repre#entat2 cum ar fi propo#iGiile Hi acGiunile. +ceste semne
FaratE8 de multe ori mai mult ca acGiunea sau locaGia decIt o face o imagine Hi pot fi ac"i#iGionate
mai rapid. Indiferent de sistemul ales2 continuaGi sE asociaGi cuvintele2 sunetele Hi vorbirea cu
consolidarea=
ALEGEREA PRIMELOR CUVINTE
1. primele cuvinte trebuie alese pe ba#a intereselor Hi motivaGiei fiecErui copil.
2. alegeGi cuvinte pe care copilul le va folosi frecvent.
$. pentru copiii care de abia Jncep sE vorbeascE 2 alegeGi cuvinte pe care copilul va fi capabil
sE le articule#e sau sE le apro4ime#e Jn mod inteligibil sau cEdeGi de acord asupra unei apro4imEri
acceptabile.
'. pentru copiii care folosesc semne. +legeGi cuvinte care sunt iconice (semnul aratE ca
obiectul.
122
!. evitaGi primele cuvinte care sunt prea generale sau au o valoare comunicativE micE (de
e4emplu3 Fmai mult2 da2 nu2 te rog8.
). pentru copiii care folosesc semne2 evitaGi cuvintele care aratE prea la fel (de e4emplu3
FmIncare2 bEuturE8.
CUM >L >NV5?5M PE COPIL %5 PUN5 >NTREB5RI
Capa!it6;i pre:ne!esare
Copilul ar trebui sE solicite (cearE un numEr mare de obiecte Hi acGiuni. 6nii oameni
preferE sE aHtepte pInE cInd copilul este de asemenea capabil sE etic"ete#e (pipEie adjective Hi
prepo#iGii2 Hi tot la fel preferE sE aHtepte pInE cInd copilul foloseHte propo#iGiile ca sE solicite
(cearE. +lGii au avut succes cu folosirea metodelor de predare implicate Jn JnvEGarea copilului de a
pune JntrebEri (solicitEri pentru informaGii pentru a5l JnvEGa pe copil prepo#iGiile Hi adjectivele
deoarece2 fEcInd acest lucru2 s5ar putea ca motivaGia copilului (:S5ul sE creascE pentru folosirea
adejctivelor Hi a prepo#iGiilor Jntr5o manierE funcGionabilE. Probabil cE cel mai important este sE
stabiliGi abilitatea copilului de a diferenGia JmprejurErile Jn care JntrebErile (cereri de informaGii sunt
potrivite Hi sE folosiGi apoi succesiunea de predare a capacitEGilor la care rEspunde cel mai bine
fiecare copil. /acE s5a "otarIt ca copilul sE fie JnvEGat sE punE JntrebEri Hi Jncep sE aparE greHeli de
discriminare2 JncercaGi sE5l JnvEGaGi pe copil sE diferenGie#e conte4tul relevant. /acE nu aveGi succes2
renunGaGi la a5l JnvEGa pe copil sE Jntrebe (cereri pentru informaGii2 Jn timp ce sunt JnvEGate alte
capacitEGi.
De !e p"n a&eni 8ntre*6ri?
<uncGia primarE a JntrebErilor este de a obGine informaGia doritE. /esigur2 ca adulGi2 ne5am
deprins cE este politicos Hi JntEritor faGE de prietenii noHtrii sE punem anumite JntrebEri (adicE FCe
mai faci?82 FCum a fost vacanGa ta?8. /acE suntem interesaGi Hi ne bucurEm (suntem consolidaGi de
12$
cEtre de interacGiunile cu persoana cu care vorbim sau de subiectul discuGiei2 JntrebErile servesc la
menGinerea sau continuarea conversaGiei.
CInd copii care se de#voltE normal JnvaGE pentru prima datE sE punE JntrebEri2 FC"e?8
este de obicei prima Jntrebare folositE. 6na din e4plicaGiile acestui comportament este aceea cE
copilul solicitE informaGii. Copilul vrea sE JnveGe Hi este interesat de mediul JnconjurEtor. /acE se
JntImplE aHa2 atunci Jn termeni comportamentali JnseamnE cE cuvintele au devenit consolidatoare
pentru copil. +ltE e4plicaGie comportamentalE ar putea fi aceea cE persoana Jn pre#enGa cEreia
copilul spune FC"e?8 a devenit o consolidare consolidatE Hi cE copilul solicitE (Fcere8 atenGia
persoanei. +ceeasta se JntImplE dupE o istorie lungE cInd copilul a JnvEGat cE acea persoanE este
asociatE cu consolidarea Hi cE consolidarea apare ori de cIte ori copilul spune FC"e?8 Jn pre#enGa
persoanei.
%#i!it6 $e(a !pi#"#/ st"$ent"# &e" in)r&a;ii?
BeGineGi cE atunci cInd stabiliGi consolidarea de menGinere pentru orice comportament dat
trebuie sE ne uitEm la ceea ce Ji place copilului respectiv. S5ar putea sE parE cE copii FsolicitE
informaGii8 dacE aratE spre sau ating un obiect. imagine fErE sE se uite la adultul care este pre#ent.
+cest comportament a mai fost consolidat (menGinut de adultul pre#ent prin pronunGarea numelui
articolului atins.
/e e4emplu2 un copil a fost consolidat mult prin litere Hi numere Hi el le aratE frecvent.
/e cIte ori copilul aratE2 adultul spunea numele literei sau numErului. Copilul putea identifica Jn
mod receptiv (atingere. obGinere. indicare literele Hi numerele atunci cInd era Jntrebat2 dar nu
vorbea. Singura modalitate prin care el solicita obiectele era sE5i tragE pe pErinGii lui spre obiectul
dorit sau spre locaGia tipicE a activitEGii pe care o dorea. %ai degrabE decIt Fsolicitarea de
informaGii82 pErinGii diveniserE jucEria FV5-ec"8 perfectE a copilului=
(6na din jucEriile lui Fstimulente8. Kn timp ce aceasta servea la asocierea pErinGilor cu
consolidarea2 care repre#intE un scop dorit prin el JnsuHi2 noi nu dorim sE facem acest lucru Hi sE
e4cludem faptul ca copilul sE nu JnveGe cum sE cearE anumite obiecte sau acGiuni folosind alte
forme de comunicare.
Pentru acest copil particular2 am avut succes Jn a5l JnvEGa cIteva capacitEGi cu
comportamentele pe care el le manifesta (atingere deja Hi folosindu5i dorinGa (:S5ul de a au#i pe
cineva pronunGInd litere Hi numere. KntIi2 am Jnceput activitatea Jn felul Jn care fusese JnvEGat
copilul (copilul aratE. adultul spune. +poi am Jnceput sE aHteptEm cIteva secunde pInE cInd
copilul se Jntorcea Hi se uita la adult Jnainte de a spune numele cifrei. Kn curInd copilul stabilea
contactul vi#ual Jn timp ce arEta. +poi2 am scris numerele pe cartonaHe Hi l5am JnvEGat pe copil sE ne
12'
JnmIne#e numErul pe care dorea sE Jl spunem noi (Sistem de Comunicare prin intermediul
sc"imbului de imagini M P1CS.
@5am JnvEGat pe copil capacitatea. priceperea de a da cuiva o imagine cu ceea ce doreHte
el pentru a obGine ceea ce vrea (consolidare. %ai apoi2 atunci cInd nu era neapErat angajat Jn
activitate2 copilul Ji dEdea imaginea pErintelui. CInd fEcea acest lucru2 pErintele scotea literele.
numerele Hi se juca cu copilul2 folosindu5le. Capacitatea era mult mai funcGionalE deoarece copilul
putea solicita un anumit joc sau activitate folosind iamginea Jn timp ce Jnainte el era capabil doar sE
cearE un anumit comportament din partea pErinGilor dacE literele sau cifrele erau pre#ente. /e
asemenea2 copilul a generali#at aceastE deprindere (P1CS5ul pentru a solicita alte jucErii2
mIncEruri sau activitEGi pe care le dorea. +m folosit de asemenea valoarea consolidatoare a literelor
asociate cu cuburi2 pu##le5uri Hi cIntece pentru a asocia aceste activitEGi cu consolidarea (creea#E
noi consolidEri condiGionate.
/e asemenea2 este important sE recunoaHtem cE2 c"iar dacE un copil pronunGE cuvinte
care seamEnE cu JntrebEri2 trebuie sE stabilim care este consolidarea de menGinere2 Jnainte de a putea
sE stabilim dacE copilul solicitE informaGii sau cere un anumit obiect sau activitate. /e e4emplu2 un
copil care foloseHte mult ecoul ar putea Jntreba FVrei sE te uiGi la televi#or?8 c"iar dacE lui nu5i pasE
prea mult dacE -6 vrei sau nu= <uncGia acestei JntrebEri este de a comunica2 F1u vreau sE mE uit la
televi#or8. 1ste uHor sE vedeGi cum s5ar putea JntImpla lucrul acesta. FIstoria JnvEGEturii8 Jn acest
ca# ar putea fi aceea cE2 de fiecare datE cInd copilul vrea (are o :S sE se uite la televi#or2 el o
tIrEHte pe mama lui pInE la aparat Hi Ji aHea#E mIna ei pe buton. C"iar Jnainte de a da drumul la
televi#or2 ea Jl JntreabE pe copil FVrei sE te uiGi la televi#or?8. Copilul imitE (tip ecou FVrei sE te
uiGi la televi#or?8 Hi televi#orul este desc"is. Comportamentul de a spune FVrei sE te uiGi la
televi#or?8 a fost consolidat de multe ori. Problema este cE copilul foloseHte Fforma8 incorectE
pentru funcGie= Kn sc"imb2 pErintele a fost JnvEGEt sE JmboldeascE cu F1u vreau sE mE uit...8. Copilul
completa Fla televi#or8 Hi apoi televi#orul era desc"is. Copilul nu imitE JncE cuvintele i#olate sub
Fcontro instrucGional8 sau pe o ba#E consecventE dar2 el completa de obicei cuvinte din cIntecele lui
preferate astfel JncIt noi am Htiut cE acesta ar fi o metodE mult mai roditoare de a obGine
Fcomportamentul8 de a spune Ftelevi#or8 astfel JncIt sE5l putem consolida. Kn acest ca#2 nu am dorit
sE5l Jmboldim pe copil sE spunE FVeau sE mE uit la televi#or8 pInE cInd nu l5am JnvEGat sE
foloseascE cuvinte i#olate pentru o varietate de funcGii din cau#a istoriei lui puternice de tip ecou. Kn
cele din urmE l5am Jmboldit sE foloseascE multe propo#iGii diferite (adicE FVreau sE mE uit la -V82
F/esc"ide televi#orul82 FNai sE ne uitEm la televi#or82 etc. pentru a obGine desc"iderea
televi#orului dar numai dupE ce el a fopst capabil sE etic"ete#e un numEr mare de articole ca
rEspuns la FCe este asta?8 Hi fEcea acest lucru Jntr5un mod atIt de spontan pentru a ne cIHtiga
12!
atenGia. <olosirea propo#iGiei FVreau sE mE uit la televi#or8 a devenit atunci importantE deoarece
ascultEtorul nu putea Jntotdeauna sE "otErascE dacE copilul spunea cuvintele pentru cE dorea Jntr5
adevEr sE se uite la -V2 sau pentru cE el etic"eta televi#orul doar ca sE ne cIHtige atenGia.
+lGi copii pun JntrebEri care nu servesc scopului de a cEpEta informaGii. /e e4emplu2 ei ar
putea Jntreba F6nde5i mingea mea?8 cInd mingea se aflE c"iar Jn faGa lor. +cest lucru se JntImplE
pentru cE copilul a fost consolidat pentru pronunGarea cuvintelor care seamanE cu JntrebErile prin
articolul dorit2 c"iar Hi atunci cInd el este vi#ibil. la vedere. Sau2 s5ar putea ca copilul sE fi fost
JnvEGat sE punE JntrebEri prin intermediul activitEGilor imitative care nu includeau consolidarea
potrivitE (obGinerea informaGiei pe care nu o Htii.
/e e4emplu2 poate cE copilul a fost consolidat cInd a spus FCine este acolo?8 atunci cInd
se uita Jntr5un album cu po#ele membrilor familiei. /acE copilul poate sE etic"ete#e (pipEie
persoanele din album2 el nu are nevoie de informaGia pe care o obGine dacE foloseHte FCine e
acolo?8. :ri de cIte ori apare acest tip de istorie a JnvEGErii2 cel mai bine este sE JmboldiGi folosirea
cuvintelor corecte Jn conte4t Hi apoi sE consolidaGi2 oferind multe oportunitEGi de a e4ersa Hi de a
estompa Jn acelaHi timp imboldurile2 de a preda JmprejurErile potrivite astfel JncIt copilul sE fie
capabil sE discrimine#e Jntre cele douE. /e e4emplu2 pentru copilul de mai sus2 cineva ar putea
Jmboldi (de tip ecou Hi prin punerea degetului copilului pe po#E F6ite2 aici e tata=82 F6ite5o pe
bunica=82 etc. Hi estompea#E imboldurile. Kn acelaHi timp2 JnvEGaGi5l sE punE JntrebErile FCine8 Jn
situaGia Jn care el are nevoie de informaGie2 aHa cum este descris mai jos.
C"& 8# 8nv6; pe !pi# s6 p"n6 8ntre*6ri#e 8n sit"a;ii#e ptrivite?
KntIi aveGi Jn vedere FinformaGia8 care ar consolida o anumitE formE de rEspuns.
1. <Pate4 obGine informaGia despre abilitatea unui obiect sau persoanE de a se angaja Jntr5o
anumitE activitate. /e obicei rEspunsul este Fda8 sau Fnu8.
14emplu3
FPoate mEgarul sE #boare?8.
2. <E" pt/ E" a& vie4 obGine permisiunea de a se angaja Jntr5o activitate doritE sau de a
obGine obiectul dorit. (Kn timp ce este Fincorect din punct de vedere gramatical8 sE folosiGi Fpot8 Jn
aceastE situaGie2 el este atIt de mult folosit Jn societatea noastrE pentru acestE funcGie JncIt este
considerat potrivit atIta timp cIt familia foloseHte de obicei forma JntrebErii Jn aceastE situaGie.
14emplu3
FPot sE ies afarE?8
12)
F+m voie sE iau o prajiturE?8
$. <Te s"peri40 <Te:ai s"p6ra40 <Vrei s640 <P;i s64 obGine informaGii despre abilitatea
sau probabilitatea ca o altE persoanE sE se angaje#e Jntr5o anumitE activitate (combinate cu Ftu8
dacE vorbiGi cu persoana care doriGi sE se angaje#e Jn activitate2 Fel82 Fea8 dacE persoana este
pre#entE dar nu Ji vorbiGi Hi numele persoanei dacE ea nu este pre#entE. 14emplu3
F%E va lua bunica?8
FVrei sE mE ajuGi la pu##le?8
FPoGi sE5mi dai g"etele?8
F-e superi dacE te rog sE iei gunoiul?8
FVa merge tata la muncE astE#i?8
F%E va lua /omniHoara Smit" cu ea Jn parc?8
'. <Ce/ Ce este aia?4 obGine informaGii despre etic"eta (pipEirea unui obiect.
14emplu3
FCe este Jn geantE?8
FCe este aia?8 (arEtInd spre un obiect. imagine necunoscut(E
!. <Ce )e#?4 obGine informaGii specifice unui atribut al unui obiect sau indicE cE este
necesarE mai multE Fspecificitate8.
14emplu3
I3 F+m un cIine nou?8
S3 FCe fel?8
I3 F6n 0o4er.8
FCe fel de c"ipuri vrei?8
). <Cine?4 obGine informaGii despre etic"eta (pipEirea unei persoane.
14emplu3
FCine5i acela?8 (un copil nou Jn clasE
FCine mi5a luat camionul?8
%ama3 F+stE#i vine cineva Jn vi#itE=8
S3 FCine?8
7. <Un$e?4 obGine informaGii Jn ceea ce priveHte locaGia unui obiect2 persoanE sau activitate.
127
14emplu3
F6nde5i mama?8 (mama nu este pre#entE
F6nde sunt pantofii mei?8 (pantofii nu sunt pre#enGi
F6nde te duci?8
(. <C9n$?4 obGine informaGii Jn ceea ce priveHte mEsurarea timpului.
14emplu3
FCInd pot sE iau prIn#ul?8
FCInd pleci Jn vacanGE?8
FCInd ne putem JntIlni?8
*. <De !e?4 obGine informaGii despre motivul pentru care se JntImplE ceva sau s5a
JntImplat.
14emplu3
F/e ce porGi o pungE pe cap?8
F/e ce m5ai lovit?8
F/e ce vorbeHte el atIt de tare?8
1,. <Care an"&e?4 obGine clarificarea despre 2 sau mai multe articole.
14emplu3
-ata3 FPoGi sE5mi dai o prajiturE?8 ($ pre#ente
S3 FCare anume?8
11. <C"&?4 obGine informaGii despre o metodE sau proces de a completa ceva.
14emplu3
FCum desc"i#i asta?8
FCum funcGionea#E asta?8
12. <>;i/ >i/ Ai?4 & combinate cu pronume sau nume proprii pentru a obGine informaGii despre
preferinGe2 activitEGi comune sau evenimente trecute.
14emplu3
FWi5ai luat biscuiGi?8
FKGi place pu##le5ul?8
FKi plac bunicii casetele lui -"omas?8
12(
Pasul urmEtor este de a stabili cum putem face primirea informaGiei valoroasE (consolidantE
pentru copil. +cesta este un element important al procesului de JnvEGare deoarece2 Jn timp ce Jl
putem JnvEGa pe copil sE FJntrebe8 JntrebEri2 dacE copilul nu este consolidat de informaGia primitE2
nu este prea probabil cE el sE se angaje#e Jn acest comportament Jn mod spontan= Cu alte cuvinte2 Jl
putem JnvEGa sE Jntrebe2 dar trebuie de asemenea sE5l JnvEGEm FsE5i pese8 de obGinerea informaGiei.
+cest lucru poate fi Jndeplinit prin asocierea primirii informaGiei cu o consolidare stabilitE. : datE
ce primirea informaGiei are o istorie lungE sau asociatE cu consolidarea2 probabilitatea JntrebEri
viitoare sE fie puse este sproritE. +utorul predE de obicei numai Fcuvinte interogative8 la Jnceput
pentru a fi sigur cE ele sunt JnvEGate drept Fcuvinte importante8 (stimul discriminativ pentru un
rEspuns specific sau un anumit tip de informaGie. +poi2 pot fi predate JntrebEri multiple care conGin
fiecare formE specificE de Jntrebare. 6rmEtoarele repre#intE e4emple de metode de predare3
Ce?
(CErGile F-"omas8 sunt puternic consolidante pentru copil Hi nu sunt la vedere
I3 F+m ceva pentru tine= Spune [Ce?\8
S3 FCe?8
I3 F: nouE carte -"omas=8
9otE3 Copilul trebuie sE fi fost deja JnvEGat sE rEspundE prin imitare indiferent ce urmea#E dupE
Fspune8 Jntr5o instrucGiune. /acE copilul JntImpinE greutEGi Jn a diferenGia cerinGa rEspunsului
Fecou8 faGE de rEspunsul propriu la Jntrebare2 de obicei ajutE dacE Ji punem sE imite JntIi alte
cuvinte pentru Fa construi impulsul8 Hi apoi cuvIntul interogativ.
14emplu3
I3 FSpune [casE\=8
S3 FCasE.8
I3 FSpune [copil\=8
S3 FCopil8
I3 FSpune [ce\=8
S3 FCe.8
+rticolul consolidat este aHe#at Jntr5o geantE opacE.
I3 (aratE spre geantE FSpune [Ce este asta?\=8
12*
S3 FCe este asta?8
I3 F1ste titire#ul tEu= Naide sE ne jucEm=8
Copilul se Jntinde spre geanta cu fermoarul Jnc"is care conGine o consolidare.
I3 FSpune [Ce este Jn geantE?\=8
S3 FCe este Jn geantE?8
I3 F: casetE video nouE la care sE ne uitEm= Naide=8
: datE ce Jntrebarea a fost suficient asociatE cu consolidarea2 JnvEGaGi5l pe copli sE cearE
informaGii referitoare la etic"ete (pipEiri pe care el nu o Htie.
I3 (uitIndu5se la o carte cu +nimale %arine care cuprinde ulte pipEiri pe care copilul le5a
ac"i#iGionat anterior dar Hi unele pe care nu le5a JnvEGat JncE.
I3 FCe este asta?8
S3 F0alenE8
I3 (aratE spre alte animale pe care copilul le Htie dar nu JntreabE FCe este asta?8 pentru a estompa
imboldul interogativ pentru etic"etEri (pipEiri
S3 FBec"in :ctopus8
I3 (aratE spre un articol necunoscut Hi JmboldeHte imediat Spume FCe este asta?8
S3 FCe este asta?8
I3 Feste un leu de mare8 (Kn funcGie de fiecare copil2 consolidarea pentru angajarea Jn acest
comportament (adicE punerea. adresarea JntrebErii ar putea fi primirea informaGiei (dacE Ji plac
animalele marine sau poate fi asociatE cu consolidarea socialE cum ar fi F6au= +i JnvEGat o
gramadE de animale marine=8
@auda socialE a devenit o consolidare condiGionatE sau poate fi asociatE cu o scEdere a
cererilor (doar citiGi Hi bucuraGi5vE JmpreunE de restul cErGii2 sau cu o altE consolidare (cum ar fi
obGinerea unui leu de mare de jucErie care i se dE dupE ce el JntreabE dacE Ji place sE se joace cu
creaturi marine.
Cine?
Venirea planificatE a unui numEr de persoane care au fost asociate cu consolidarea.
1$,
I3 F1ste cineva la uHE. Spune2 [cine\=8
S3 FCine8
I3 (desc"ide uHa F1ste bunica=8 (repetE cu alte persoane Ffavorite8
Persoane diferite se ascund pe rInd sub o pEturE. cearHaf2 fErE ca copilul sE le vadE.
I3 F6ite= 1ste cineva sub pEturE= Spune [cine\=8
S3 FCine?8
I3 (Spune numele persoanei Jn timp ce aceasta Fsare8 deodatE de sub pEturE.
I3 Fcineva iubeHte sE5Gi dea pupici. Spune [cine?\8
S3 FCine?8
I3 F1u8 (strigE copilul cu pupici
+ranjea#E ca oameni consolidaGi sE dea telefon.
I3 F-e cautE cineva la telefon= Spune [Cine este?\8
S3 FCine este?8
I3 F1ste tati. -ati vrea sE vorbeascE cu tine=8
6itIndu5se prin albumul foto.
I3 FCine5i aceea?8
S3 F%Emica8
I3 (ContinuE sE arate po#e apoi aratE pe cineva pe care copilul nu5l cunoaHte
I3 FSpune [cine5i acela?\8
S3 FCine5i acela?8
I3 F0ill.8 (oferE de asemenea o consolidare socialE sau tangibilE pentru cE a Jntrebat
Un$e?
XoodD este o consolidare puternicE.
I3 FVtiu unde este XoodD= Spune [6nde?\8
S3 F6nde?8
I3 F1l este sub canapea=8 (Jl ajutE pe copil sE5l locali#e#e dacE este necesar
1$1
: datE ce FCe8 este stEpInit2 combinaGi cu FUn$e8.
I3 F+m ceva pentru tine=8
S3 FCe este?8
I3 F: minge nouE= Spune F6nde [este?\8
S3 F6nde este?8
I3 F1ste Jn geanta asta=8
S3 (scoate afarE mingea
: datE ce copilul solicitE F6nde8 Jn JmprejurEri imaginare Jn mod potrivit2 ca rEspuns la
anumite S/5uri2 JnvEGaGi5l sE solicite F6nde8 combinat cu etic"eta obiectului pentru a cere articole
care lipsesc.
JucIndu5se cu mingea & instrucorul ascunde mingea Jn diferite locaGii de jur Jmprejurul
camerei.
I3 (Ji atrage atenGia asupra coHului gol Jn care este de obicei Ginuta mingea Spune F6nde este
mingea?8
S3 F6nde este mingea?8
I3 F1ste sub cutie.8
Ki dE cereale fErE lingurE.
I3 FSpune [6nde5i lingura mea?\8
S3 F6nde5i lingura mea?8
I3 F1ste Jn sertar. Nai sE o luEm.8
Copilul ar trebui sE solicite Jn mod consecvent articolele lipsE. +veGi grijE sE continuaGi
consolidarea solicitErii pentru articol (adicE F+m nevoie de o lingurE8 Jn mod intermitent. S5ar
putea sE fie necesar da asemenea sE ascundeGi o consolidare primarE cu lingura pentru a compensa
consolidarea JntIr#iatE de a obGine lingura.
De !e?
Instructorul Hi copilul lucrea#E la o activitate care nu este preferatE.
1$2
I3 F-rebuie sE ne oprim din lucru acum. Spune [/e ce?\8
S3 F/e ce?8
I3 FPentru cE mergem Jn parc=8 (o activitate pe care preferE mult
Copilul se uitE la o casetE video Fmai puGin preferatE8. Instructorul intrE Hi o opreHte.
I3 FSpune [/e ce ai Jnc"is caseta video?\8
S3 F/e ce ai Jnc"is caseta video?8
I3 FCa sE ne putem uita la caseta asta nouE cu sora=8 (o casetE Fmai preferatE8
Instrucorul poartE un nas de clovn la HedinGE.
I3 FSpune [/e ce porGi nasul acela?\8
S3 F/e ce porGi nasul acela?8
I3 FPentru cE a#i o sE ne jucEm de5a circul=8 (una din activitEGile preferate ale copilului.
Care/ Care an"&e?
I3 F6na dintre aceste bomboane este pentru tine. Spune [Care anume?\8
S3 FCare anume?8
I3 F0omboana portocalie8 (culoarea preferatE a copilului
I3 (Jntinde mIinile2 cu pumnii strInHi F+m o bucatE de bomboanE Jn mInE= Spune [Kn care?\8
S3 FKn care?8
I3 FKn asta=8 (desc"ide pumnul Hi Ji dE copilului bomboana
(Kl poate JnvEGa pe copil sE solicite Jn mod specific FKn care mInE?8
I3 (douE cutii pre#ente & Jn una se aflE XoodD FXoodD este Jntr5o cutie. Spune [Kn care cutie?\8
S3 FKn care cutie?8
I3 FKn cutia strElucitoare.8
: datE ce copilul foloseHte forma interogativE Jn mod consecvent2 JnvEGaGi5l sE solicite
informaGii pentru a clarifica o cerere.
1$$
I3 (/ouE baloane pre#ente FKnmInea#E5mi un balon. Spune [Care anume?\8
S3 FCare anume?8
I3 F+cela lung.8
S3 (Ki dE instrucorului balonul Hi instructorul Jl umflE Hi se joacE cu copilul.
CInd copilul stEpIneHte Jntrebarea FCare?8 Hi FUn$e?82 combinaGi5le cu FCare
an"&e?8
I3 F+m ceva pentru tine=8
S3 FCe?8
I3 F: minge=8
S3 F6nde este?8
I3 FKn geantE8 (douE genGi pre#ente FSpune [Kn care anume?\8
S3 FKn care anume?8
I3 FKn geanta mare=8
A# !"i/ A !"i?
I3 F+m bomboana cuiva. Spune [+ cui?\8
S3 F+ cui?8
I3 F1ste a ta=8 (Ji dE bomboana
I3 (Jntinde bomboana Jn faGa copilului FSpune [+ cui este bomboana?\8
S3 F+ cui este bomboana?8
I3 F1ste a ta=8
: datE ce copilul JntreabE Jn mod regulat FA !"i?8 fErE nici un imbold2 amestecaGi
procese Jn care bomboana aparGine altcuiva Jn mod intermitent.
(bomboana este aHe#atE Jn faGa copilului
S3 F+ cui este bomboana?8
I3 F1ste a mamei.8 (%ama ia bomboana
C9n$?
1$'
S3 FPot sE iau o prEjiturE?8
I3 F9u c"iar acum. Spune [CInd?\8
S3 FCInd?8
I3 F/e JndatE ce ne spElEm pe mIini=8
+veGi grijE ca Ftimpul de aHteptare8 iniGial sE fie foarte scurt=
I3 F%ergem Jn parc= Spune [CInd\=8
S3 FCInd?8
I3 F/e JndatE ce terminEm cartea=8
/upE ce sunt stEpInite JntrebErile FUn$e?82 amestecaGi FC9n$?8.
I3 F+#i mergem Jntr5un loc special=8
S3 F6nde mergem?8
I3 F@a #oo= Spune [CInd mergem la #oo?\8
S3 FCInd mergem la #oo?8 (locul preferat al copilului
I3 FC"iar dupE prIn#=8 (<aceGi asta Jn timp ce luaGi prIn#ul2 nu dupE micul5dejun=
C"&?
I3 (are o jucErie nouE care este greu de pornit FVtiu cum sE pornesc jucEria asta. Spune [Cum?\=8
S3 FCum?8
I3 F6ite aHa=8 (o porneHte dar ascunde Fsecretul8 faGE de copil astfel JncIt sE poatE obGine cIteva
procese=
/upE ce nu mai este nevoie de nici un imbold2 doar JmboldiGi5l pe copil sE spunE FCum Ji
dai drumul?8 Hi demonstraGi.
I3 (+re un container cu o Jnc"i#Etoare nouE Hi o consolidare JnEuntru. Ki dE containerul copilului.
Spune FCum Jl desc"i#i?8
S3 FCum Jl desc"i#i?8
I3 F-rebuie sE o JnvIrGi Jn felul acesta.8 (desc"ide Hi Ji dE copilului consolidarea.
1$!
Pt
Copilului Ji place sE se uite cum instructorul face lucruri carag"ioase Hi oferE Jn mod
repetat Fcomentarii contingente8 fErE nici un imbold.
I3 FNai sE jucEm un joc= PoGi sE faci aHa?8 (face ceva carag"ios pentru ca copilul sE imite
S3 F/a2 pot=8 (imitE
I3 F+sta5i carag"ios= +cum este rInd tEu.8
S3 FPoGi sE faci aHa?8 (manifestE un comportament carag"ios ca instructorul sE imite
I3 F/a2 pot=8 (Sau F9u2 nu pot=8 dacE este potrivit=
Vrei
I3 FPutem merge afarE dacE vrea toatE lumea. Spune [Vrei sE mergi afarE?\=8 (Jl direcGionea#E pe
copil sE5l Jntrebe pe un alt copil dintr5un grup de trei
S3 FVrei sE mergi afarE?8 (continuE cu alt copil2 sperInd cE toGi vor spune da=
I3 FPoGi sE te juci cu mingea dacE gEseHti pe cineva care sE se joace cu tine. Spune [Vrei sE te joci
cu mingea?\=8 (direcGionIndu5l pe copil sE aborde#e o altE persoanE
S3 FVrei sE te joci cu mingea?8 (continuE pInE gEseHte pe cineva care spune da=
+cestea repre#intE numai e4emple de multe activitEGi care pot fi folosite pentru a5l JnvEGa
pe copil sE punE JntrebEri. @ucrurile importante de reGinut sunt3
1. informaGia nu trebuie sE fie cunoscutE. HtiutE.
2. informaGia trebuie sE fie FvaloroasE8 pentru copil.
CUM >L >NV5?5M PE COPIL %5 >N?ELEAG5 @I %5 /OLO%EA%C5 LIMBA1UL
AB%TRACT
6nii copii cu autism sunt capabili sE JnveGe sE cearE (sE solicite2 sE identifice (respectiv
Hi sE etic"ete#e (pipEie obiecte Hi acGiuni concrete cu relativE uHurinGE2 dar pre#intE mai multe
1$)
dificultEGi Jn JnvEGarea altor pErGi de vorbire care pot fi considerate mai Fabstracte8 ca naturE2 cum ar
fi adjectivele2 adverbele2 prepo#iGiile Hi pronumele. 14istE multe teorii referitoare la cau#ele care fac
ca aceste FpErGi de vorbire8 sE fie mai greu de JnvEGat pentru copiii cu autism2 dar aceasta s5ar putea
datora faptului cE aceste cuvinte sunt FrelaGionale8 sau Frelative8. Cu alte cuvinte2 cuvintele folosite
se sc"imbE Jn funcGie de ce anume este comparat2 de perspectiva vorbitorului sau persoana care
vorbeHte Hi faGE de persoana cEreia i se adresea#E. /e e4emplu2 atunci cInd este vE#ut lIngE un
arbust2 un copac este considerat Fmai mare82 dar atunci cInd este conparat cu un #gIrie nori2 acelaHi
copac va fi considerat Fmai mic8. : minge care #ace Fpe8 podea poate fi de asemena FlIngE8 un
scaun2 dar Jn funcGie de locul unde este locali#at cel care observE2 FlIngE8 ar putea arEta foarte
diferit= /acE vorbesc cu o persoanE de genul feminin2 Ji spun Ftu82 dar dacE Ji spun ceva cuiva
despre aceeaHi persoanE2 o numesc Fea8. 1ste uHor sE vedeGi cum pot copiii sE devinE confu#i= Kn
termeni comportamentali2 este mult mai greu de obGinut controlul stimulilor atunci cInd stimulul se
sc"imbE mereu=
+Ha cum se JntImplE Hi cu alte pErGi de vorbire2 de obicei o persoanE are cel mai mult
succes atunci cInd foloseHte motivaGia sau dorinGa copilului (operaGiune de stabilire. :S pentru a5l
JnvEGa sE cearE (solicite folosind acele pErGi de vorbire. : datE ce copilul foloseHte aceste cuvinte
pentru a solicita (cere fErE nici un imbold2 copilul poate fi JnvEGat sE identifice Jn mod receptiv Hi sE
etic"ete#e (pipEie folosnd acele cuvinte cu mult mai multE uHurinGE prin intermediul metodelor de
transfer. SE nu uitEm la fiecare parte de vorbire pentru a stabili cum am putea manipula nevoia
copilului de a cere folosind aceste Fcuvinte abstracte8. 1ste important sE reGineGi cE JntrebErile
folosite pentru a smulge rEspunsul2 la fel ca Hi obiectivul (obiectivele de referinGE repre#intE toate o
parte din condiGiile stimulente care specificE care rEspuns va fi consolidat.
A$(e!tive#e & /upE ce s5au JnvEGat substantivele Hi verbele2 adjectivele sunt de obicei
urmEtoarea parte de vorbire pe care o predEm unui copil. +djectivele sunt cuvintele care descriu
substantivele2 inclu#Ind cuvinte care descriu cum sunE lucrurile2 cum se simt2 ce gust au2 cum aratE
Hi cum miros. 14istE anumite lucruri fundamentale care trebuiesc reGinute atunci cInd predaGi
adjectivele copiilor cu autism. KntIi2 asiguraGi5vE cE Jl JnvEGaGi pe copil cuvIntul pentru a descrie
cum e4perimentea#E el sen#aGiile. /e asemenea2 fiGi sigur cE copilul Fprinde8 trEsEtura corectE. Kn
cele din urmE2 predaGi Jn aHa fel JncIt sE evitaGi ca copilul sE JnlEnGuie rEspunsurile sau sE foloseascE
adjectivele Jn mod nepotrivit. Kn cele din urmE2 folosiGi motivaGia sau dorinGa copilului pentru
anumite articole pentru a5l JnvEGa pe copil sE solicite cu adjective Hi transferaGi apoi la toate celelalte
funcGii (operanGi verbali.
1$7
1ste important sE JnGelegeGi cE copiii autiHti pot e4merimenta sen#aGiile Jntr5o manierE
atipicE. /e e4emplu2 un lucru care pentru dumneavoastrE poate miros Fdulceag82 poate mirosi
Fputuros8 pentru copil. +Ha cE2 atunci cInd predaGi adjectivele este important sE fiGi constienGi de
felul Jn care acGionea#E copilul la o anumitE sen#aGie2 Hi sE acordaGi etic"eta potrivitE pentru reacGia
lui. WineGi minte cE atunci cInd predaGi adjectivele2 Jl puneGi de asemenea JnvEGa pe copil sE solicite
(cearE ca mediul lui sE fie sc"imbat prin faptul cE el nu spune cum anume e4perimentea#E el
evenimentele. @a fel cum un adult poate spune F%i5e frig8 ca o solicitare indirectE pentru ca cineva
sE dea drumul la cEldurE2 copilul poate fi JnvEGat sE spunE FPrea tare=8 ca o solicitare pentru ca cei
din jur sE vorbeascE mai Jncet. KmbrEGiHarea care este FdrEguGE8 pentru dumneavoastrE ar putea
FrEni8 copilul. +tunci cInd copilul este capabil sE identifice aceste sen#aGii sau sE solicite o
sc"imbare2 aceasta Ji permite sE aibE mai mult control asupra mediului sEu Hi poate reduce Fnevoia8
pentru comportamentele negative care ar putea apErea dacE copilul ar fi incapabil sE comunice Jn alt
fel.
1ste important ca atunci cInd JncepeGi sE predaGi adjectivele ca articolele sE fie identice
Jntru totul2 cu e4cepGia descriptorului GintE. %ulGi copiii cu autism JntImpinE greutEGi Jn a rEspunde
la mai multe trEsEturi ale aceluiaHi articol Hi dacE folosim articole care diferE prin mai mult de o
singurE trEsEturE pentru a preda un concept2 nu putem fi siguri cE copilul Fprinde8 aspectil corect al
obiectului. /e e4emplu2 dacE folosim o minge mare cu dungi Hi o minge micE cu stele pe ea pentru
a preda Fmare8 Hi Fmic82 copilul ar putea JnvEGa cE Fmare8 JnseamnE lucruri cu dungi Hi Fmic8
JnseamnE lucruri cu stele. Kn sc"imb2 ar trebui sE folosim douE mingi care au aceeaHi culoare Hi
aceeaHi te4turE2 dar mErimi diferite.
1ste important sE aveGi grijE sE folosiGi multe articole diferite Jntr5o varietate de
combinaGii cInd predaGi adjectivele pentru a vE ajuta sE vE asiguraGi de faptul cE copilul nu a fost
JnvEGat din greHealE sE foloseascE adjectivele pentru a solicita articolul sau sE JnlEnGuie adjectivul Hi
substantivul ca fiin noul nume al articolului dorit. /e e4emplu2 nu dorim ca copilul sE JnceapE sE
spunE Falbastru8 pentru a solicita Fmingea albastrE8 sau sE cearE toate lucrurile care sunt albastre
prin pronunGarea Fminge albastrE8. Pentru a e4ita acest lucru2 Jl vom JnvEGa pe copil sE solicite o
minge albastrE2 una roHie2 una galbenE2 etc.2 la fel cum Jl JnvEGEm Hi sE cearE cEni albastre2 cEni roHii
Hi galbene. /e fapt2 ar trebui sE urmErim noul rEspuns cu o combinaGie diferitE destul de repede. :
altE cale de a evita aceastE confu#ie este sE JncepeGi prin combinarea adjectivului numai cu
solicitErile (cererile cele mai puternice ale copilului sau cu acele solicitEri pe care el le foloseHte Jn
mod consecvent fErE nici un imbold. /e asemenea este important sE5l JnvEGaGi pe copil Jn ce situaGii
poate sE foloseascE adjectivele. /e e4emplu2 dacE sunt dispunibile douE cEni diferite2 este important
ca el sE o descrie pe aceea pe care o vrea folosind adjective2 dar dacE ar fi disponibilE o singurE
1$(
canE2 nu ar fi potrivit sE foloseascE adjective. 9u dorim ca copilul sE JnceapE sE foloseascE adjective
pentru a solicita Hi etic"eta (pipEi lucruri din mediul JnconjurEtor tot timpul deorace comunicarea
lui va suna foarte neobiHnuit. nu va suna natural. AandiGi5vE cum ar fi dacE un copil i5ar cere
copilului de lIngE el Fun creion lung2 galben Hi ascuGit8 atunci cInd creionul lui se rupe= Kn acest
ca#2 simpla cerere pentru un creion ar fi mult mai potrivitE.
Pentru a folosi dorinGa sau motivaGia (:S copilului pentru a5l JnvEGa sE solicite cu
adjective2 JncepeGi prin a5i oferi douE sau mai multe alegeri diferite ale articolului dorit2 cerIndu5i
copilului sE foloseascE adjective pentru a5Hi clarifica solicitarea (cererea. : datE ce copilul este
capabil sE solicite folosind adjective atunci cInd este potrivit2 JncepeGi sE le transferaGi la rEspunsuri
de pipEire (etic"etare. 1ste folositor sE folosiGi sensul folosit Jn Fe4perimentarea8 adjectivelor Jn
S/ sau Jn Jntrebarea care Ji este pusE copilului atunci cInd transferaGi la un rEspuns de pipEire. /e
e4emplu2 dupE ce un copil a cerut Fmingea tare8 fErE nici un imbold2 JntrebaGi FCum se simte
mingea?8 Hi. sau FCum se simte?8 pentru a5l JnvEGa sE etic"ete#e (pipEie Ftare8. (:bservaGi cE
dumneavoastrE doriGi sE puteGi muta substantivul din S/2 deoarece dacE el este inclus2 aceasta Ji
oferE copilului un Findiciu8 cE nu Ji cereGi numele articolului. +poi folosiGi S/5ul sau Jntrebarea
FCe fel de minge?8 sau F/escrie mingea aceasta8 pentru a5l JnvEGa pe copil sE combine adjectivele
Hi substantivele Jntr5o Fetic"etE8 (pipEire din 2 cuvinte.
BEspunsurile receptive care conGin adjective pot fi predate cInd curEGaGi jucEriile sau cInd
un articol este necesar pentru a completa o sarcinE. /e e4emplu2 instructorul ar putea cere
Fprosopul mare8 atunci cInd are nevoie sE5Hi usuce mIinile sau i5ar putea cere copilului sE gEseascE
FmaHina micE8 atunci cInd curEGE jucEriile. (9otE3 9umai dacE era pre#ent mai mult de un articol
astfel JncIt sE fie necesarE clarificarea. +lGii aleg sE predea JntIi adjectivele ca rEspunsuri receptive
(arEtare2 oferire2 atingere2 apoi sE le transfere la pipEiri (etic"etare2 numire. :rdinea Jn care predaGi
funcGiile (operaGii este mai puGin importantE decIt stabilirea funcGiei Jn care este cel mai probabil sE
primiGi un rEspuns2 apoi transferarea rEspunsului la alte funcGii (operaGii.
CInd Jl JnvEGaGi pe copil sE rEspundE la partea FtrEsEturilor8 din rEspunsurile -<C2
cIteodatE Jl JnvEGaGi adjective. 6nii oameni considerE cE nu este important sE fie siguri cE copilul a
JnvEGat sE solicite (cearE Hi sau pipEie (etic"ete#e adjectivul Jnainte de a5l preda ca o trEsEturE2 dar
este important ca acest lucru sE fie fEcut pentru a evita ca rEspunsul sE nu devinE o memorare pe de
rost. /e e4emplu2 ar fi mai bine sE5l JnvEGaGi pe copil sE solicite Hi sE etic"ete#e Ffierbinte. rece8
Jnainte de a5l JnvEGa sE rEspundE la Fceva rece este (Jng"eGata8. CInd copilul este JnvEGat inversarea
trEsEturilor2 ei rEspund cu adjective ca rEspunsuri intraverbale (nici un articol vi#ual pre#ent.
Pentru a folosi e4emplul de mai sus2 dacE copilul a fost JnvEGat sE rEspundE Frece8 atunci cInd este
Jntrebat FCum se simte Jng"eGata?8 Hi Jng"eGata nu era pre#entE2 acesta ar fi un rEspuns intraverbal.
1$*
SE fie capabil sE pipEie (etic"ete#e rece este important pentru a evita ca acesta sE fie JnvEGat ca un
rEspuns memorat sau pe de rost.
14istE un anume de#acord Jntre profesioniHti Jn ceea ce priveHte dacE adjectivele ar trebui
sau nu sE fie JnvEGate ca perec"i opuse. 6nii considerE cE fEcInd aHa duce la mai multE confu#ie
pentru copil Hi alGii cred cE acest lucru Jl ajutE pe copil sE JnveGe valoarea relaGionalE a termenilor.
Cuvintele care au antonime clare2 cum ar fi Fmare. mic82 Fud. uscat82 Ffierbinte. rece82 Flung. scurt8
par sE fie uHor JnvEGate JmpreunE2 dar acest lucru nu este Jntotdeauna necesar. 6nele adjective nu au
antonime clare cum ar fi FstrElucitor8 sau Fflocos8. +djectivele pot fi JnvEGate Jn i#olare cu e4emple
Hi non5e4emple ale adjectivelor GintE dacE copilul JntImpinE greutEGi Jn a JnvEGa Gintele JnvEGate
JmpreunE. /acE ne gIndim mai mult2 cele mai multe articole de care se bucurE un copil pot fi gEsite
Jn forme diferite care permit predarea adjectivelor. 6nele idei de a combina adjectivele cu obiectele
dorite cuprind3
5 %are. mic2 lung. scurt2 dungat. compact2 plin. gol Hi baloane de culori diferite.
5 6d. uscat2 nisip colorat diferit.
5 %oale. tare2 aspru. neted2 mingi de culori diferite.
5 @ung. scurt2 lucitor. tern & beGe cu panglici diferit colorate.
5 %Erimi diferite Hi culori Hi Fmecanisme8 sau FroGi8 care se JnvIrt.
5 -itire#e de culori Hi mErimi diferite.
5 SlabEnog. gras2 mare. mic2 Jnalt. scund2 moale. tare2 forme lipicioase ale animalelor
preferate Hi personaje din cErGi sau de pe casete video.
5 %Erimi diferite Hi culori ale cEnilor Jn care se poate pune suc Hi. sau sucuri de temperaturi
Hi feluri diferite.
5 /iferite temperaturi ale apei atunci cInd face baie sau cInd se spalE pe mIini. <olosiGi
tablete pentru a sc"imba culoarea apei din baie Jntr5o anumitE culoare=
5 /iferite culori de creioane2 marLere2 "Irtie Hi plastilinE Hi creioane ascuGite. tocite sau
carioci pentru copiii cErora le plac activitEGile plastice.
5 /iferite feluri de prEjituri sau Jng"eGatE.
S5ar putea sE nu fie posibil sE predaGi atIt numErul Hi varietatea e4emplelor care sunt necesare
pentru a generali#a reacGia corectE la adjective. -rebuie folositE o mare varietate de obiecte.
%etodele de predare pentru etic"etare (pipEire Hi cela receptive pot fi folosite pentru a vE asigura
cE a5Gi predat e4emple destule. @a Jnceput sunt folosite douE articole identice Hi copilului i se cere sE
identifice Jn mod receptiv Hi sE etic"ete#e (pipEie e4emple multiple. /upE ce sunt stEpInite obiecte
identice2 JnvEGaGi5l pe copil sE etic"ete#e (pipEie folosind adjective cu articole care nu sunt identice.
1',
/e asemenea este important sE fiGi siguri cE predaGi toate Frangurile8 diferite Jn cadrul unui
anumit adjectiv care este predat. /e e4emplu2 atunci cInd predaGi FroHu82 JnvEGaGi5l o gamE largE de
nuanGe de roHu pentru a fi sigur cE copilul este capabil sE generali#e#e pipEirea. +tunci cInd predaGi
concepte de mErime aveGi grijE sE predaGi cE un obiect poate fi considerat Fmare8 atunci cInd este
lIngE altul dar Fmic8 Jn comparaGie cu altceva.
Kncepem prin a preda adjectivele care sunt cIt mai diferite posibil (antonime2 apoi Jncepem sE
comparEm diferenGele mai mici. +djectivele comparative (mare2 mai mare Hi cele superlative
(mare2 mai mare2 cel mai mare pot fi predate de JndatE ce copilul este capabil sE atic"ete#e (pipEie
antonimele.
Prep-i;ii#e & prepo#iGiile sunt cuvinte care descriu locaGia substantivelor Hi ele sunt Jntotdeauna
Jn relaGie cu un alt obiect. 1le repre#intE una dintre pErGile de vorbire care este cel mai greu de
predat copiilor cu autism. +ceasta s5ar putea datora faptului cE aceleaHi Fcuvinte8 pot FpErea8 atIt
de diferite2 Jn funcGie de obiectele folosite Hi de locaGia vorbitorului Hi a ascultEtorului. %ai mult2
aceeaHi locaGie poate fi descrisE folosind mulGi termeni diferiGi= Kn termeni comportamentali2 e4istE o
oarecare dificultate Jn obGinerea controlului stimulului deoarece stimulii multipli (adicE obiectul la
care vE referiGi2 alte obiecte pre#ente2 Jntrebarea folositE controlea#E rEspunsul Hi mulGi dintre aceHti
stimuli pot varia mult.
Pentru a vedea cIt de greu este pentru un copil sE JnveGe prepo#iGiile2 JncercaGi acasE un mic
e4periment. PuneGi un articol Jntr5o anumitE locaGie2 apoi c"emaGi Jn camerE diferite persoane ca sE5i
descrie locaGia. VeGi observa probabil cE persoane diferite descriu po#iGia Jn relaGii cu obiecte
diferite astfel JncIt o persoanE poate descrie po#iGia ca fiind FJn colG8 Hi alta poate spune cE este
FdupE canapea8 Hi alta JncE ar putea spune cE este FJntre canapea Hi perete82 iar alta ar putea spune
cE este FlIngE canapea8. -oate rEspunsurile pot fi corecte dar toate sunt diferite= : altE sursE de
confu#ie poate fi felul Jn care folosim prepo#iGiile. Cei mai mulGi oameni ar fi de acord cE mergem
Fpe8 o bicicletE Hi FJntr5o maHinE82 dar cum cElEtorim FJn8 cEruGE sau Fcu8 cEruGa? /ar Jn ceea ce
priveHte trenul? 6n leagEn? 9e plimbEm Fprin8 sau Fpe8 iarbE? PeHtii JnoatE FJn8 sau Fsub8 apE?
Cei mai mulGi oameni nu sunt consecvenGi Jn felul Jn care folosesc prepo#iGiile Hi copilul poate au#i
cuvinte diferite pentru a descrie aceeasHi po#iGie de la oameni diferiGi.
6n mod prin care Jl puteGi JnvEGa pe copil sE JnGeleagE Hi sE foloseascE prepo#iGiile corect este de
a menGine aceeaHi consistenGE cu instructori diferiGi. Arupul trebuie sE cadE de acord asupra
termenilor care sE fie folosiGi cu anumite obiecte cum ar fi cei pre#entaGi mai sus. 6n alt considerent
important este acela cE prepo#iGiile ar trebui sE fie Jntotdeauna predate Jn combinaGie cu un alt
obiect pe care Jl folosiGi pentru a preda po#iGia. /e e4emplu2 predaGi FJn cutie8 Hi FJn afara cutiei8
1'1
decIt sE predaGi numai FJn8 Hi FJn afarE8= Kn timp ce FJn8 poate fi destul de clar dacE este predat
singur2 un articol care este FJn afarE8 poate fi de asemenea Fpe podea8 dacE obiectul referent nu este
inclus Jn rEspuns.
6nul din cele mai uHoare feluri Jn care Jl puteGi JnvEGa pe un copil prepo#iGiile este de a folosi
articolele care sunt puternic dorite plasate Jn po#iGia GintE. CInd copilul solicitE (cere articolul2
spuneGi5i po#iGia (la Jnceput JmboldiGi5l2 apoi estompaGi imboldul. /e e4emplu2 dacE atunci cInd
predaGi Fsub8 aveGi o cutie JntoarsE cu fundul Jn sus2 cInd copilul JHi cere jucEria FPoo"82 spuneGi5i
cE se aflE Fsub8 cutie. +tunci cInd se joacE cu Poo" l5aGi putea Jndruma pe copil sE5l aHe#e pe Poo"
Fsub cutie8 Hi puneGi5l sE sarE Fpeste cutie8. +poi scoateGi alte obiecte2 cum ar fi un lig"ean Hi o
carte Hi lEsaGi5l pe copil sE cearE (solicite ca Poo" sau alte personaje sE sarE Fpeste carte8 sau Fsub
lig"ean8. Prin amestecarea po#iGiilor GintE Hi a obiectelor referente2 vE puteGi asigura de faptul cE
copilul JnvaGE sE rEspundE Jntr5o manierE fle4ibilE. /in nou2 aveGi grijE sE transferaGi la toate
funcGiile (operanGi verbali2 inclu#Ind cererea (solicitarea2 receptivul (identificarea2 pipEirea
(etic"etarea Hi intraverbalul (rEspunsul la comportamentul verbal al altora.
/acE copilului Ji place sE se miHte2 cel mai bun loc de a5l JnvEGa prepo#iGiile poate fi pe terenul
de joacE= 6rcaGi5vE sub Hi peste bare2 daGi sus Hi jos balansoare2 mergeGi Jn susul Hi Jn josul
topoganelor2 mergeGi Jn Hi Jn afara construcGiilor. %ergeGi prin Hi Jn jurul tunelelor. 6nor copii le
place sE o facE pe Heful cu adulGii2 aHa cE lEsaGi5l pe copil sE vE spunE unde sE mergeGi= (cerere :
datE ce el foloseHte prepo#iGiile pentru a servi acestei funcGii2 transferaGi la alte funcGii.
6nor copii le place sE se joace de5a FAEseHte jucEria8 cu un adult. Pentru a juca acest joc2
ascundeGi pe rInd o jucErie preferatE. : persoanE ascunde jucEria Hi cealaltE poate face $ JncercEri
referitoare la po#iGia ei. /acE nu este g"icitE po#iGia2 persoana care a ascuns jucEria Ji spune
celeilalte unde sE o gEseascE. +cest joc poate fi destul de greu Hi trebuie folosit cu copiii care sunt
capabili sE solicite (cearE informaGii privitoare la po#iGii2 folosind JntrebErile F6nde8 Hi JntrebErile
F1ste. Sunt8 Hi care pot rEspunde la JntrebErile intraverbale Fda. nu82 dar care mai au totuHi anumite
confu#ii Jn privinGa prepo#iGiilor.
6n alt joc mai greu care poate fi folosit pentru a preda prepo#iGii de un nivel mai ridicat este de a
pune o barierE Jntre 2 copii care au amIndoi "Irtie Hi creioane. 6n copil ajunge sE fie FHeful8 Hi Ji
spune celuilalt copil ce anume sE desene#e Hi unde. /e e4emplu2 un copil i5ar putea spune celuilalt
sE desene#e o casE Jn mijlocul foii2 un soare Jn colG Hi un copac lIngE casE. +cesta repre#intE un joc
bun pentru amIndoi copii deoarece dacE copilul care nu este FHeful8 are vreo Jntrebare2 el trebuie
sE5l Jntrebe pe FHef8 pentru clarificEri= (cerere de informaGii CInd desenul este gata2 lEsaGi5i pe
copii sE5Hi compare desenele Hi vedeGi cum ele sunt diferite= /in nou2 acest joc ar trebui folosit
pentru copiii care sunt capabili sE solicite informaGii folosind JntrebErile F6nde8=
1'2
Prn"&e#e & pronumele sunt de asemenea foarte grele pentru copiii cu autism deoarece
termenul folosit depinde de cine este vorbitorul Hi cui i se adresea#E el2 la fel ca Hi de pre#enGa sau
FcunoHtinGa8 pe care o are ascultEtorul despre referent= %ai mult2 multor copii cu autism le place sE
aibE cIte un nume pentru fiecare lucru2 astfel JncIt faptul cE Fmama8 poate fi numitE Fea82 Fei8 Hi
Ftu8 poate fi destul de frustant= /e asemenea2 pronumele sunt de obicei greu de JnvEGat deoarece
dacE vrem sE5l Jmboldim pe copil sE rEspundE aHa cum se aHteaptE de la el2 de cele mai multe ori
trebuie sE inversEm pronumele. /e e4emplu2 dacE Jl JnvEGam pe copil sE rEspundE la F9asul cui?8
prin pronunGarea Fnasul meu8 atunci cInd Jl Jmboldim2 trebuie sE spunem Fnasul meu8 c"iar dacE
aceasta am putea5o spune pentru a ne referi la propriul nostru nas= -endinGa multor oameni este de
a5l consolida pe copilul care rEspunde corect cu Fnasul meu8 prin a5i spune F+Ha este= 1ste nasul
tEu=8 care aduce Hi mai multE confu#ie.
Kn cele din urmE2 cInd Jl JnvEGEm pe copil sE foloseascE pronumele2 trebuie sE avem grijE sE5l
JnvEGEm sE le foloseascE corect atIt ca FpipEire8 (etic"etare Jn pre#enGa unei persoane cIt Hi
Fintraverbal8 (folosind pronumele pentru a vorbi de lucruri care nu sunt pre#ente Hi sE folosim
Fcomportamente comunicative8 adiGionale cum ar fi indicarea pentru a clarifica referentul. AIndiGi5
vE la copilul care s5ar putea duce la profesor Jntr5o clasE de copiii Hi ar spune F1a mi5a luat
mingea8= Copilul este pre#ent Jn camerE dar profesorul nu are nici o idee cine este Fea8= este
important sE5l JnvEGaGi pe copil sE indice sau mEcar sE se uite la persoane la care se referE atunci
cInd dE un rEspuns la pipEire.
Ca un alt e4emplu2 gIndiGi5vE la copilul care vine acasE Hi mama lui Jl JntreabE3 FCe ai fEcut
a#tE#i la HcoalE?8. Copilul rEspunde3 F+m construit un castel cu el8= mama nu are nici o idee la cine
se referE Fel8. 1ste important sE5l JnvEGaGi pe copil sE foloseascE numele persoanei la care se referE
pentru Fa stabili referentul8 Jnainte de a folosi pronumele ca rEspuns intraverbal.
6na dintre greHelile care apar de obicei ca re#ultat al greutEGii inerente Jn JnvEGarea copiilor
autiHti de a folosi pronumele este evitarea completE a folosirii lor= Kn sc"imb2 oamenii vor folosi
numele lor proprii Hi. sau al copilului Jn locul pronumelui potrivit. /e e4emplu2 un pErinte ar putea
sE JmboldeascE FRevin vrea sE se joace afarE8. 0ine5nGeles2 dupE ce ani Jntregi copilul afost
consolidat pentru a spune FRevin vrea sE se joace afarE82 va fi foarte greu sE5l JnvEGaGi sE foloseascE
F1u8 corect atunci cInd se referE la el JnsuHi= Sau2 atunci cInd rEsfoiesc un album foto2 pErinGii l5ar
putea JnvEGa pe copil sE rEspundE cu numele lui atunci cInd este Jntrebat F+ cui este asta?8 Jn timp
ce se uitE la o po#E cu el. BEspunsul obiHnuit ar trebui sE fie F+ mea8 Hi nu numele copilului Jn
acest conte4t.
1'$
Pronumele cum sunt Fel2 ea2 lui2 ei2 etc8 nu ar trebui folosite la Jnceputul pregEtirii limbajului2
dar este important sE JncepeGi sE5l JnvEGaGi pe copil sE se refere la el JnsuHi ca F1u8 Hi F%ie8 c"iar de
la Jnceput pentru a evita sE trebuiascE sE FluptEm Jmpotriva8 propriei predEri mai tIr#iu.
E"/ Mie/ Mine
Primele pronume pe care le JnvaGE mulGi copii sunt F1u8 Hi F%ie8. +cestea sunt de obicei
JnvEGate prin intermediul solicitErii (cererii cInd copilul Jncepe sE cearE cu F1u vreau ...8. F%ie8
poate fi JnvEGat cInd copilul solicitE o acGiune. /e e4emplu2 atunci cInd copilul cere FJmpinge8
JntrebaGi FPe cine sE Jmping?8 Hi JmboldiGi5l sE rEspundE Fpe mine8= aveGi grijE sE aveGi alte
persoane sau pEpuHi disponibile pentru a le Jmpinge astfel incIt copilul sE nu JnceapE sE JnlEnGuie
FJmpinge5mE8 Jntr5o singurE solicitare pentru FJmpinge8. : datE ce sunt fluente ca solicitEri (cereri
aceste pronume pot fi transferate la pipEiri (etic"etEri destul de uHor prin a5l Jntreba FPe cine sE
Jmping?8 Hi sE JmboldiGi Fpe mine8 sau FCine vrea niHte suc?8 Hi sE JmboldiGi Feu8.
Me"/ A# &e"
Cele mai uHoarepronume care sunt apoi JnvEGate sunt de obicei Fmeu8 sau Fal meu8. KntIi predaGi
aceste rEspunsuri ca o solicitare (cerere pentru a Gine un articol pe care cineca JncearcE sE vi5l ia.
/e e4emplu2 Jn timp ce JncercaGi cu blIndeGe sE luaGi un camion de jucErie2 JmboldiGi5l pe copil sE
spunE Fcamionul meu8 Hi sE5l tragE Jnapoi (ca cei mai mulGi copiii mici=. este important sE5l
JnvEGaGi pe copil FsE5Hi apere lucrurile8 Jn felul acesta2 mai ales dacE ei merg la creHE sau Jntr5un
mediu preHcolar. 1ste mult mai bine decIt sE loveascE sau sE accepte pasiv ca un alt copil sE5i ia
jucEriile= : datE ce copilul reacGionea#E atunci cInd JncercaGi sE5i luaGi camionul2 JntrebaGi F+l cui
camion?8. Cel mai probabil copilul va rEspunde Fcamionul meu8 ca un rEspuns de pipEire
(etic"etare pentru cE tocmai a spus aHa. <iGi carag"ioHi= KncercaGi sE vE JncElGaGi cu pantoful
copilului cInd vE pregEtiGi sE ieHiGi afarE Hi daGi5i lui pantofii dumneavoastrE pentru a5l Jmboldi sE
solicite FPantoful meu=8. F+l meu8 poate fi JnvEGat Jntr5un mod asemEnEtor. Copilul este JnvEGat
doar cuvintele Fal meu8 Jn loc de combinaGia Fmeu8 Hi obiect.
A# &e"/ A# t6"
Cel mai bine este sE nu JncepeGi sE predaGi Fal meu8 Hi Fal tEu8 prin darea de instrucGiuni
receptive. /e obicei2 noi sugerEm predarea atIt a rEspunsurilor receptive (indicare. atingere cIt Hi a
celor de etic"etare (pipEire Jn acelaHi timp. +ceasta se JntImplE deoarece copilul va etic"eta (pipEi
articolul2 acGiunea Jn timp ce Jl. o identificE Jn mod negativ. Pentru a transfera de la un rEspuns
reeptiv2 etic"eta (pipEirea trebuie sE fie inclus Jn timp ce copilul indicE. WineGi minte2 transferEm
1''
comportamentul copilului la o situaGie nouE2 ceea ce nu este po#ibil Jn ca#ul pronumelor Fal meu8 Hi
Fal tEu8. Kn sc"imb2 aceastE sarcinE ar necesita o inversare a pronumelor. /e e4emplu2 unele din
primele obiective Jn +0@@S cuprinde JnvEGarea copilului de a identifica pErGi ale corpului pe el
JnsuHi Hi pe alGii. %ulGi folosesc S/5urile Fatinge nasul meu8 Hi Fatinge nasul tEu8 pentru a preda
aceastE capacitate. :ricum dacE i se cere Fatinge nasul meu8 Hi copilul rEspunde prin a5Hi atinge Hi a
spune Fnasul meu82 aceasta ar fi o folosire nepotrivitE a pronumelui Hi nu ar putea fi transferat la
pipEirea F+l cui nas?8. Kn sc"imb2 puneGi5l pe copil sE pipEie pErGi din corpul pEpuHilor2 animale2
imagini ale oamenilor2 etc. Winta de pipEire a articolului Hi. sau predarea pipEitului combinaGiei
posesor. posesiune. +HteptaGi ca sE predaGi pronumele dupE ce copilul stEpIneHte multe alte
capacitEGi.
I3 F+tinge nasul cIinelui.8
S3 atinge Hi spune F9asul cIinelui.8
I3 F0ine= +cest nas este...8
S3 F+l cIinelui.8
I3 F+l cui nas?8
S3 F+l cIinelui.8
I3 FSpune5mi despre asta.8
S3 F9asul cIinelui.8
%ai tIr#iu2 cInd copilul este pregEtit sE JnceapE sE JnveGe pronumele2 poate fi folositE
aceeaHi activitate pentru a preda alte pronume posesive cum ar fi Fal lui82 F a ei82 care nu necesitE
JnversEri de pronume.
+lte metode de predare folosite pentru predarea posesivelor Fal meu8 Hi Fal tEu8 pot
cuprinde folosirea comentariilor contingente. Cu comentariile contingente2 copilul este JnvEGat sE
pipEie (etic"ete#e ceva din mediul JnconjurEtor prin urmErirea Fmodelului8 oferit de instructor2 dar
nu prin imitarea directE. +cesta repre#intE de multe ori o metodE care are succes Jn JnvEGarea
copiilor autiHti din moment ce ei au o tendinGE de a imita (tip. ecou. duplicat.
I3 F@anterna mea este galbenE.8 (aratE spre lanterna copilului Hi Ji dE imbold fonetic ....2!,....
S3 F@anterna mea este albastrE.8
I3 FSpune5mi despre aceastE lanternE.8 (Jn timp ce aratE spre lanerna copilului
S3 F@anterna mea este albastrE.8
1'!
+poi 2 repre#enaGi FSpune5mi despre aceastE lanternE8 cu imboldul deplin de F@anterna
ta este galbenE.8 ContunuaGi pInE cInd copilul este capabil sE descrie fiecare articol folosind
referenGii corecGi de pronume. <olosirea FSpune5mi despre8 ca S/ reduce efectele inversErii
pronumelui. F+l meu8 Hi Fal tEu8 pot fi de asemenea JnvEGate cu uHurinGE atunci cInd vE jucaGi.
KnvEGaGi5l pe copil sE pipEie al cui rInd este. IcepeGi cu instructorul Hi cu copilul spunInd FBIndul
meu8 la timpul potrivit dar JntrebaGi F+l cui rInd?8 numai dupE ce copilul a spus deja FBIndul
meu8. /upE ce acesta este stEpInit2 JncepeGi sE spuneGi FrIndul tEu8 de fiecare datE cInd tocmai a
trecut rIndul instructorului Hi JmboldiGi5l pe copil sE facE la fel. : datE ce copilul spune Jn mod
consecvent FrIndul tEu8 fErE nici un imbold2 transferaGi la pipEire prin Jntrebarea F+l cui rInd?8 Jn
urma rEspunsului sEu iniGial. Kn cele din urmE2 o datE ce sunt stEpInite amIndouE2 amestecaGi5le.
@a un anumit punct2 copilul are nevoie sE JnveGe sE inverse#e pronumele2 dar acesta ar
trebui sE fie condus dupE ce multe alte pronume au fost stEpInite. PredaGi doar cIte un pronume pe
rInd. CInd predaGi2 va fi important sE oferiGi imbolduri de tip ecou puternice Jnainte ca copilul sE
rEspundE. /e e4emplu2 spuneGi copilului FatingeGi genunc"ii8 apoi JntrebaGi F+i cui genunc"i?8 Hi
imboldiGi F+i mei8. +HteptaGi ca copilul sE vE imite apoi puneGi din nou Jntrebarea pentru a obGine
un rEspuns neJmboldit. : datE ce copilul rEspunde cu Fai mei8 Jn mod consecvent2 fErE nici un
imbold2 introduceGi Fal tEu8.
I3 F+tinge5mi nasul.8
S3 (atinge nasul
I3 F+l cui nas? Spune [al tEu\.8
S3 F+l tEu.8
Pentru unii copii2 cel mai uHor este sE aHteptaGi pInE cInd l5aGi JnvEGat pe copil sE solicite
(cearE informaGii folosind F+l cui?8 Hi FCine?8 apoi predaGi pronumele Jn legEturE cu aceste cereri.
/e e4emplu2 puneGi o bucatE din bomboana preferatE a copilului pe podea Hi JmboldiGi5l sE Jntrebe
F+ cui bomboanE?82 spuneGi5i F1ste a ta=8 sau F1ste bomboana ta=8. 1l va JnvEGa repede JnGelesul
lui Fal tEu8. +poi JncepeGi sE5l JntrebaGi F+cui este bomboana?8 dupE ce aGi rEspuns la Jntrebarea lui
Hi JmboldiGi5l sE rEspundE Fa mea8. /in cInd Jn cInd2 atunci cInd el rEspunde F+ cui bomboanE?8
spuneGi F1ste bomboana mea=8 Hi luaGi bomboana sau cereGi5i lui sE v5o dea. (+veGi grijE= Poate fi
tentant. KntrebaGi F+ cui bomboanE?8 Hi JmboldiGi5l sE rEspundE F+ ta8. 0ine5JnGeles2 dacE copilului
nu5i plac bomboanele2 poate fi folositE orice consolidare.
1')
A# #"i/ A ei/ A# nstr"
+cestea sunt tot pronume posesive Hi avantajul JnvEGErii lor constE de obicei Jn faptul cE
ele nu necesitE inversErii Jntre instructor Hi copil. +cestea sunt pronume folosite pentru a etic"eta
(pipEi sau pentru a rEspunde intraverbal la stEri de proprietate. +Ha cum s5a descris mai sus2 aceste
pronume pot fi JnvEGate cu pErGi ale corpului. Se sugerea#E cE dacE folosiGi aceastE metodE de
predare2 copilul este de asemenea JnvEGat sE indice referentul.
(sunt pre#ente imaginea unui bEiat2 a unei fete Hi a unui cIine
I3 F+tinge cEmaHa lui.8 (imboldul cu JntIr#iere de , secunde
S3 (atinge cEmaHa bEiatului
I3 F+tinge cEmaHa lui.8 (estompea#E imboldul
S3 (atinge cEmaHa bEiatului
I3 FCEmaHa aceea este ...8
S3 F+ lui.8
I3 F+ cui cEmaHE?8
S3 F+ lui.8
ContinuaGi cu alte pronume posesive pentru fatE (a ei Hi pentru cIine (#garda lui.
Pronumele posesive pot fi JnvEGate de asemenea Jn legEturE cu pronumele subiective.
(imagini cu oameni fEcInd anumite acGiuni cu obiecte
I3 FAEseHte [1l cIntE la c"itara lui\.8
S3 (aratE Hi spune F1l cIntE la c"itara lui.8
I3 FCe se JntImplE?8
S3 F1l cIntE la c"itara lui.8
I3 FAEseHte [1a cIntE la c"itara ei\.8
S3 (aratE Hi spune F1a cIntE la c"itara ei.8
I3 FCe se JntImplE?8
S3 F1a cIntE la c"itara ei.8
Pronumele la plural pot fi de asemenea JnvEGate Jntr5o manierE asemEnEtoare2 dacE avem
doi sau mai mulGi oameni care sE fie Fproprietarii8 obiectului. /e e4emplu2 F9e spElEm maHina
noastrE8 sau F1i JHi fac curat Jn casa lor8. Pronumele la singular Hi la plural ar trebui de asemenea sE
1'7
fie predate Jntr5un fel amestecat astfel JncIt copilul sE poatE rEspunde Jntr5o manierE fle4ibilE
(14emplu3 1a se joacE cu pEpuHa ei. 1a face curat Jn casa lor..
E"/ E#/ Ea/ T"/ Ni/ Vi/ Ei/ N"6
+cestea sunt pronumele Fsubiective8. Cu alte cuvinte2 ele sunt folosite pentru a se referi
la subiectul unei propo#iGii2 etic"etInd (pipEind un articol care se vede sau care poate fi
folositintraverbal atIt timp cIt Freferentul8 sau persoana despre care vorbiGi a fost stabilitE deja.
/acE copilul are o jucErie preferatE2 spuneGi5i ca vreGi Jntr5adevEr sE vE jucaGi cu ea dar cE
altcineva o are. +poi2 JmboldiGi5l sE Jntrebe FCine?8. +r trebui sE fie pre#enGi atIt o persoanE de
genul masculin cIt Hi una de genul feminin. @a Jnceput JmboldiGi printr5o indicare adEugatE la F1l.
1a8 are jucEria dar estompaGi imboldul de indicare. : datE ce copilul poate gEsi uHor persoana
corectE pe ba#a pronumelui pe care i l5aGi dat2 trasnferaGi la pipEire (etic"etare prin Jntrebarea FCine
are jucEria?8. +veGi grijE ca copilul sE vorbeascE Hi sE indice ca parte a rEspunsului sEu la Jnceputul
procesului de EGare. /e asemenea2 aveGi grijE ca copilul sE se adrese#e instructorului Jn timp ce
pronumele se sc"imbE Jn Ftu8 dacE el se adresea#E persoanei care Gine jucEria. : datE ce copilul
stEpIneHte F1l. 1a82 daGi articolul la persoane diferite Hi JmboldiGi5l pe copil sE rEspundE corect2 Jn
funcGie de persoana cEreia i se adresea#E2 la fel Hi Jn funcGie de persoana care are jucEria.
(o persoanE de genul masculin2 una de genul feminin Hi copilul sunt pre#enGi Hi jucEria preferatE
& o lanternE datE din mInE Jn mInE
I3 (dE jucEria bErbatului FSpune5mi. Cine are lanterna?8
S3 (aratE spre bErbat dar se uitE la instructor Hi spune F1l o are.8
I3 FSpune5i lui.8
S3 F-u ai lanterna.8
I3 (Ji dE lanterna copilului FCine are lanterna?8
S3 F1u o am.8
I3 (Ji dE lanterna femeii FCine are lanterna?8
S3 (aratE spre femeie dar se uitE la instructor Hi spune F1a o are.8
I3 FSpune5i ei.8
S3 F-u ai lanterna.8
:bservaG5i cE copilul este Jmboldit sE dea o propo#iGie JntreagE ca rEspuns la FSpune5i8
mai degrabE decIt sE rEspundE la JntrebEri cu o fra#E. +ceasta se JntImplE pentru a evita ca copilul
sE JnveGe greHit sE retransmitE mesajele prin pronunGarea Ftu ai8 sau Fel are8.
1'(
: altE modalitate de a preda pronumele subiective este aceea de a5l invEGa pe copil sE
arate imagini de bErbaGi2 femei2 animale prin Jnceperea cu un rEspuns receptiv Hi predarea simultanE
a rEspunsului de etic"etare (pipEire. +veGi grijE sE predaGi Jn combinaGie cu toate celelalte pErGi de
vorbire (verbe2 adjective2 etc. ca sE fiGi siguri cE rEspunsurile se generali#ea#E la o varietate de
forme de propo#iGii.
(instructorul are o varietate de bErbaGi Hi de femei diferite cu ocupaGii variate. Copilul a fost
JnvEGat deja rEspunsurile fa#E prin intermediul -<C Hi al transferurilor de inversare
I3 F+tinge [1l stinge focul\.8
S3 (atinge pompierul bErbat Hi spune F1l stinge focul.8
I3 FSpune5mi despre pompier.8
S3 (aratE Hi spune F1l stinge focul.8
I3 F+tinge [1a are un fluture\.8
S3 (atinge femeia pompier Hi spune F1a are un fluture.8
I3 FSpune5mi despre pompier.8
S3 (aratE Hi spune F1a are un fluture.8
I3 FAEseHte [1a are o pElErie galbenE\.8
S3 (atinge Hi spune F1a are o pElErie galbenE.8
I3 FSpune5mi despre pompier.8
S3 (aratE Hi spune F1a are o pElErie galbenE.8
: datE ce copilul rEspunde corect2 JncepeGi sE renunGaGi la imboldurile dumneavoastrE
receptive Hi spuneGi doar FSpune5mi despre acest pompier8. Copilul poate da mai multe rEspunsuri
diferite dar aveGi grijE ca el sE foloseascE pronumele corect.
Pentru a preda pronumele plurale2 spuneGi5i copilului cE cIGiva oameni merg Jn locul lui
preferat (parcul Hi JmboldiGi5l sE Jntrebe FCine?8. BEspundeGi F9oi= PuneGi pantofii=8. -ransferaGi la
pipEire (etic"etare prin Jntrebarea FCine merge Jn parc?8 Hi JmboldiGi F9oi8. : datE ce ajungeGi in
parc2 uitaGi5vE Jn jur pentru a vedea alGi copii care se joacE la diferite ec"ipamente Hi JntrebaGi FCine
se joacE la leagEn?8 Jmboldind F9oi8. +poi2 FCine se joacE la topogan?8 Jmboldind F1i8.
-ransferaGi la FSpune5mi ce se JntImplE?8 astfel JncIt copilul sE dea Jntreaga propo#iGie F9oi ne
jucEm la leagEn8 Hi F1i se joacE la topogan.8 (9otE3 e4ista argumente pro Hi contra JnvEGErii
copilului sE foloseascE formele contractante Jnainte de a JnvEGa sE foloseascE verbele au4iliare cu
acordul corect dintre subiect HJ predicat. +utorul preferE sE se concentre#e pe predarea comunicErii
1'*
funcGionale care se potriveHte cu ce este au#it de obicei Jn mediul JnconjurEtor mai degrabE decIt sE
se concentre#e pe Fgramatica corectE8.
: altE strategie de predare este de a5l lEsa pe copil sE Fdirije#e8 (solicite oameni diferiGi
sE facE anumite acGiuni apoi predaGi pipEirile folosind pronumle potrivite Jn conte4tul acGiunii
consolidante.
: divesitate de bErbaGi Hi de femei pre#ente. Copilul este FHeful8. %ai Jnainte a fost
rIndul instructorului sE fie Heful pentru a modela solicitarea ca doi sau mai mulGi oamnei sE
JndeplineascE o acGiune.
(%ama Hi tata sar
I3 FCine sare?8
S3 (se uitE la instructor 2aratE spre pErinGi F1i.8
I3 FSpune5i lui Rate.8 (o altE persoanE pre#entE
S3 F1i sar.8
I3 FSpune5i mamei Hi tatei.8
S3 FVoi sEriGi.8
I3 FNai Hi tu Hi eu sE sErim=8
S3 (sare cu instructorul
I3 FCine sare?8
S3 F9oi.8
I3 FSpune5i mamei.8
S3 F9oi sErim.8
Pronumele pot fi predate de asemenea dacE Jl JnvEGEm pe copil sE facE Fcomentarii
contingente8. Cu alte cuvinte2 JncepeGi sE5l invEGaGi pe copil sE etic"ete#e (pipEie aspecte din
mediul JnconjurEtor Jntr5o manierE asemEnEtoare2 dar nu e4actE2 cu felul Jn care faceGi
dumneavoastrE. /e e4emplu2 Jn timp ce coloraGi2 a5Gi putea Jncepe cu pipEiri uHoare2 cum ar fi
FCreionul meu este roHu8. +poi arEtaGi spre creionul copilului Hi JmboldiGi5l sE spunE FCreionul meu
este albastru8. VariaGi aceasta prin a spune F1u am o minge mare8 Hi JmboldiGi5l pe el sE spunE F1u
am o minge micE8. +tunci cInd copilul rEspunde la acestea fErE nici un imbold2 JncepeGi sE adEugaGi
alte pronume2 cum ar fi F1a are o cEmaHE roHie8 sau F1l JHi JmbrEGiHea#E cIinele8 Hi arEtaGi spre o
altE imagine pentru ca el s5o etic"ete#e. KncepeGi prin a arEta acelaHi se4 pentru a evita confu#ia dar
puteGi amesteca se4ele o datE ce copilul rEspunde consecvent fErE sE aibE nevoie de nici un imbold.
1!,
/e asemenea2 estompaGi imboldul dumneavoastrE de arEtare2 astfel JncIt copilul sE aleagE el care
articol vrea sE5l pipEie (etic"ete#e. descrie.
L"i/ Ei/ Lr/ N"6
+cestea sunt Fpronumele complementare8 sau pronumele care se referE la complementul
propo#iGiei. Copiii care se de#voltE obiHnuit JntImpinE de obicei greutEGi Jn diferenGierea folosirii
potrivite a pronumelor Hi2 dat fiind felul Jn care acestea sunt folosite2 este uHor sE JnGelegeGi de ce.
AIndiGi5vE cE de obicei noi modelEm folosirea acestor pronume prin faptul cE Ji dEm copilului
instrucGiuni.
14emplu3 F/E5i mingea lui.8
/acE am fi folosit numele unei persoane Jn locul pronumelui2 ultimul cuvInt ar fi devenit
subiectul rEspunsului de pipEire.
I3 F/E5i mingea lui Sara".8
S3 (Ji dE mingea lui Sara"
I3 FCine are mingea?8
S3 FSara" are mingea.8
+Hadar2 ar fi perfect re#onabil Hi logic sE presupunem cE rEspunsul la FCine are minge?8
dupE ce i s5E cerut F/E5i mingea lui.8 +r fi F@ui ar mingea8. 9u5i aHa?
Pentru a evita aceastE confu#ie2 autorul preferE sE5l JnveGe pe copil sE foloseascE
pronumele obiectului dupE ce predE pronumele subiective Hi sE includE pronumele subiective Jn
predarea iniGialE pentru a uHura predarea diferenGei dintre utili#Erile potrivite.
(imagini cu bErbaGi Hi femei care dau anumite lucruri altor persoane
I3 F+ratE5mi2 1l i5a dat mingea 1i=8
S3 (aratE Hi spune F1l i5a dat mingea 1i.8
I3 FCe s5a JntImplat?8
S3 F1l i5a dat mingea 1i.8
I3 FCine a dat mingea?8
S3 F1l.8
I3 FCui i5a dat mingea?8
S3 F1i.8
1!1
Sau2 Jntr5un format de joc2 puneGi5l pe copil sE solicite o acGiune JmpreunE cu alGi oameni
care cer aceeaHi acGiune. VariaGi oamenii care solicitE acGiunea Hi care fac acGiunea astfel JncIt sE
poatE fi JnvEGate toate formele pronumelui. /e asemenea2 variaGi persoanele cErora li se adresea#E
copilul pentru a5l JnvEGa sE diferenGie#e folosirea pronumelor Jn funcGie de persoanE cEreia i se
adresea#E.
(mai mulGi bErbaGi Hi femei care se joacE de5a prinsul mingii
S3 F+runcE mingea mie.8
I3 FCine a aruncat mingea?8
S3 F1l.8
I3 FCui i5a aruncat5o?8
S3 F%ie.8
I3 FSpune5mi ce s5a intImplat?8
S3 F1l mi5a aruncat mingea mie.8
I3 F+runcE mingea la mine.8
S3 (aruncE
I3 FSpune5mi ce s5a JntImplat.8
S3 F+m aruncat mingea la tine.8
I3 FSpune5i tatei ce s5a JntImplat.8
S3 F+m aruncat migea ei.8
(femeia este cea care aruncE
S3 F+runcE mingea la mine.8
I3 FCe s5a JntImplat?8
S3 F1a a aruncat mingea la mine.8
I3 FSpune5i ei.8
S3 F-u ai aruncat mingea la mine.8
Pronumele de obiect plurale pot fi JnvEGate Jn acelaHJ fel sau dacE avem Fec"ipe8. (este
rIndul nostru. +runcE mingea la noi. 9oi am aruncat mingea lor.
Kn cele din urmE2 aveGi grijE ca copilul sE diferenGie#e toate situaGiile Jn care este Hi Jn care
nu este adecvat sE foloseascE pronumele. @uaGi5l pe copil afarE pe "ol cu o altE persoanE2 departe de
ceilalGi oameni HJ puneGi o anumitE persoanE sE facE o acGiune. KntrebaGi5l pe copil dacE -ati (care
aHteaptE Jn camerE poate vedea ce s5a JntImplat. CInd copilul rEspunde F9u8 amintiGi5i cE -ati are
nevoie sE Htie cine a Jndeplinit acGiunea. PregEtiGi5l pe -atE sE Jntrebe FCe s5a JntImplat?8 atunci
1!2
cInd grupul intrE din nou camerE. Copilul ar trebui sE rEspundE fie prin a spune numele persoanei
(adicE %ama a cIntat un cIntec sau prin a arEta Jn timp ce retransmite F1a a cIntat un cIntec8.
A$ver*e#e & adverbele sunt cuvinte care sunt folosite pentru a descrie acGiuni. +dverbele
pot fi JnvEGate prin construirea pe cerinGele copilului pentru acGiuni (solicitEri. /e e4emplu2 dacE
copilul vE cere sE mergeGi2 JntrebaGi5l cum ar trebui sE mergeGi Frepede8 sau FJncet8. /acE vE cere sE
cIntaGi2 cum vrea el sE cIntaGi Ftare8 sau Fmai Jncet?8. /acE bateGi la tobE2 JmboldiGi5l sE vE spunE sE
FcIntaGi mai Jncet=8. F+jutaGi5l8 sE sarE pe salteaua elasticE -inIndu5l de Holduri Hi lEsaGi5l pe el sE
cearE (solicite sE sarE Fsus8 sau Fjos8. CInd Jl daGi Jn leagEn2 el vrea sE5l JmpingeGi Fmai tare8 sau
Fmai Jncet?8 Vea el sE se dea repede sau Jncet? Sus sau jos? @a fel ca atunci cInd predaGi alte pErGi
de vorbire2 o datE ce copilul cere (solicitE folosind adverbele2 este mult mai uHor sE5l JnvEGaGi sE
etic"ete#e (pipEie Hi sE le identifice Jn mod receptiv. Pentru a preda pipEirea2 transferaGi de la
cerere. /e e4emplu2 o datE ce el vE solicitE Jn mod consecvent FsE mergeGi Jncet8 JntrebaGi5l FCum
merg?8 pentru a5l JnvEGa sE pipEie (etic"ete#e FJncet8.
Pentru a obGine rEspunsul din douE cuvinte adverb Hi verb2 spuneGi FSpune5mi ce se
JntImplE?8 pentru a obGine Fmergi Jncet8 sau FJncet mergi8. KmboldiGi5l pe copil sE rEspundE Jn
ambele feluri astfel incIt el sE fie fle4ibil Jn combianrea propo#iGiilor Jn fra#e mai tIr#iu. +dverbele
pot fi gEsite Jn diferite propo#iGii2 aHa cE nu dorim ca el sE Fse JmpotmoleascE8 Jn folosirea numai a
unei singure forme de propo#iGie. /e e4emplu2 am putea spune Fel mergea Jncet Jn josul strE#ii8 sau
Fel Jncet mergea Jn josul strE#ii8 sau Fel mergea Jn josul strE#ii Jncet8 pentru a descrie acelaHi
eveniment. /orim ca copilul sE aibE aceastE fle4ibilitate Jn folosirea formelor propo#iGiilor.
Pentru a5l JnvEGa pe copil sE rEspundE receptiv2 puneGi douE obiecte identice sE
indeplineascE douE acGiuni identice cu un singur adverb care diferE. /e e4emplu2 puneGi o jucErie
Poo" sE danse#e repede HJ alta sE danse#e Jncet. CereGi5i sE le identifice pe fiecare. /acE faceGi o
cursE cu maHini2 JntrebaGi5l care a coborIt rampa repede Hi care Jncet. PuneGi douE persoane sE cInte
la tobE Hi JntrebaGi5l care cIntE tare HJ care Jncet.
6n moment potrivit sE5l JnvEGaGi adverbele este atunci cInd Jl JnvEGaGi pe copil sE imite
vite#a unei acGiuni. Pe mEsurE ce JnvaGE sE facE aceasta2 JncepeGi sE pipEiGi adverbele care merg cu
acGiunile. @EsaGi5l sE vE spunE cum sE JndepliniGi acGiunile. @a fel ca si cu alte pErGi de vorbire2 vrem
sE fim siguri cE am predat toGi operanGii verbali (funcGiile adverbelor. +dverbele intraverbale pot fi
predate dacE Jl JnvEGEm pe copil sE identifice lucruri care aleargE rapid apoi JnvEGEGi5l reversul astfel
JncIt el sE poatE rEspunde la FCum aleargE tigrul?8 fErE nici un stimul vi#ual pre#ent. Kn timp ce
toate aceste pErGi de vorbire mai Fabstracte8 pot fi mult mai grele de JnvEGat pentru unii copii autiHti2
1!$
le putem preda dacE suntem consecvenGi HJ e4acGi Jn predarea noastrE Hi valorificaGi interesele
copilului pentru a fi siguri cE predarea acestor pErGi de vorbire este in beneficiul copilului.
CON%TRUIREA PROPOBI?IILOR
C9n$ ar tre*"i s6 8n!epe& s6 #"!r6& #a prp-i;ii?
BEspunsul la aceastE Jntrebare depinde Jn funcGie de fiecare copil2 dar2 Jn general2
combinaGiile de douE cuvinte ar trebui Gintite de JndatE ce copilul are cel puGin !, de Fcuvinte8 pe
care le foloseHte pentru a solicita (cere Hi care pot fi identificate receptiv Hi etic"etate (pipEite fErE
nici un imbold. /eci#ia asupra momentului Hi a modului Jn care cuvintele se combinE Jn propo#iGii
Hi fra#e trebuie sE ia Jn considerare capacitEGile curente ale copilui. /e e4emplu2 cIt de multe
cuvinte poate imita copilul cu succes? ImitE (tip ecou copilul Jn mod spontan propo#iGii lungi? 1ste
copilul capabil sE solicie cu cuvinte singur fErE nici un imbold? BepetE copilul douE sau mai multe
cuvinte fErE Jmboldire?
+Ha cum s5a mai discutat2 unii copii cu autism nu pre#intE deloc greutEGi Jn folosirea
propo#iGiilor Jntregi intr5o manierE de tip ecou sau imitativE. +ceHti copii s5ar putea sE foloseascE
propo#iGiile Jntr5o manierE Ftaie Hi lipeHte82 dar au grutEGi Jn combinarea cuvintelor Jn propo#iGii
Jntr5o manierE fle4ibilE. Pentru aceHti copii2 este foarte important sE le JmpEGiGi propo#iGiile pentru a
fi siguri cE ei folosesc fiecare FbucatE8 pentru o varietate de funcGii Hi apoi sE construiGi Jnapoi
combinaGiile de cuvinte avInd grijE sE continuaGi din cInd Jn cInd2 sE puneGi JntrebEri care necesitE
rEpsunsul dintr5un singur cuvInt. /e e4emplu2 c"iar dacE un copil este capabil sE spunE FVEd o
HosetE micE ro#ie pe jos8; atunci cInd el intrE in contact cu aceastE propo#iGie2 este de asemenea
important ca el sE fie capabil sE rEspundE la FCe este asta?8 (HosetE FCe culoare are?8 (ro#ie2
F6nde este Hoseta?8 (pe jos2 FCe mErime are Hoseta?8 (micE. %ai mult2 ar fi impotant sE fiGi siguri
cE copilul este capabil sE foloseascE aceeaHi formE de propo#iGie pentru a etic"eta (pipEie diferite
mErimi Hi culori de Hosete pe care le vede pe jos sau Jn alte locuri.
+lGi copii pot fi capabili sE foloseascE cuvinte independente pentru a solicita Hi etic"eta
articole fErE nici un imbold2 dar JntImpinE mari greutEGi Jn combinarea cuvintelor. Poate e4ista o
Jntrerupere Jn articularea cuvintelor atunci cInd copilul JncearcE sE foloseascE cuvinte cu mai multe
silabe Hi. sau cInd douE sau mai multe cuvinte sunt combiante. Pentru aceHGi copii2 va fi important
sE mEriGi uHor lungimea propo#iGiilor lor2 pe mEsurE ce copilul va avea mai multe greutEGi Jn
producerea corectE a cuvintelor2 pe mEsurE ce creHte comple4itatea afirmaGiilor.
1!'
+Ha cum se JntImplE Jn ca#ul intregii predEri dacE copilul manifestE comportamente de
evadare sau se opreHte spontan din a solicita Hi a etic"eta lucruri2 priviGi la greutatea sarcinilor Hi
JndreptaGi5le ca atare. 9u dorim sE pierdem progresul prin Jncercarea de a combian cuvintele prea
devreme=
Ar tre*"i !piii s6 )ie 8nv6;a;i s6 )#seas!6 tate <!"vinte#e &i!i4 !"& ar )i <"n40
<#4:"# +arti!#"# Ct6r9t, pentr" a pr$"!e prp-i;ii !re!te $in p"n!t $e ve$ere 'ra&ati!a#
sa" este 8n re'"#6 s6 8nve;e &$"# <te#e'ra)i!4 sa" <$e !pii4 $e a !&*ina !"vinte#e?
+ceasta este o Jntrebare care se pune adesea Hi e4istE un anumit de#acord Jntre
profesioniHGi Jn ceea ce priveHte rEspunsul corect. Probabil cE cel mai bine este ca deci#ia sE fie
ba#atE pe nevoile Hi istoria de JnvEGare a fiecErui copil2 cIt Hi pe vIrsta copilului.
Copiii care se de#voltE normal Jncep de obicei sE forme#e propo#iGii pentru prima datE
care sunt greHite din punct de vedere gramatical Hi treptat JnvaGE sE producE terminaGii de cuvinte HJ
propo#iGii corecte. Problema constE Jn aceea cE o datE ce unii copii cu autism au JnvEGat o FregulE8
sau un anumit mod de a spune ceva2 de obicei este foarte greu sE5l sc"imbe= Pentru aceHti copii2 va
fi important sE5i JnvEGaGi forme gramaticale corecte sau forme adecvate situaGiei c"iar de la bun
Jnceput. FBegula degetului8 este aceea cE dacE copilul este capabil sE imite forma corectE cu
uHurinGE2 predaGi5o2 dar nu accentuaGi terminaGiile cuvIntului cu preGul de a constru afirmaGii mai
lungi.
Pe de altE parte2 dacE un copil JntImpinE dificultEGi majore Jn combinarea cuvintelor Jn
propo#iGii Hi pre#intE mai multe greutEGi de articulare atunci cInd lungimea Hi comple4itatea
cuvintelor Hi a propo#iGiilor creHte2 ar fi Jn beneficiul lui dacE l5aGi JnvEGa mai multe tipuri de
propo#iGii Ftelegrafice8. Scopul nostru este de a5l JnvEGa pe copil sE comunice cIt mai mult posibil.
FCuvintele mici8 care au un JnGeles prea mic sau deloc2 Jntr5o propo#iGie2 pot fi JnlEturate ca copilul
sE fie capabil sE comunice idei mai comple4e. /e e4emplu2 sE presupunem cE un copil nu este
capabil sE imite mai mult de ' silabe. /acE el JncearcE orice e4presie. propo#iGie mai lungE de '
silabe2 pronunGia lui devine de neJnGeles. Pentru acest copil2 dacE Jl JnvEGEm sE spunE FciteHte
cIinele mare roHu8 pentru a solicita cartea Clifford poate sE aibE mai mult succes decIt dacE
JncercEm sE5l JnvEGEm sE cearE aceeaHi carte spunInd F1u vreau sE citesc cartea Cliffor8 deoarece
F1u vreau8 are o Fvaloare comunicativE8 prea micE Hi adaugE prea mult la lungimea ei iar
FClifford8 este un cuvInt greu din cau#a amestecului Fcl8. Ideea este2 uitaGi5vE la ce este mai
important2 ca copilul sE fie capabil sE comunice cu dumneavoastrE Hi JnvEGaGi5l un fel prin care sE vE
spunE ba#at pe capacitEGile lui curente. /acE un rEspuns trebuie sE fie consolidat Jn mod
consecvent2 el este probabil prea greu pentru copil Jn acest moment Hi este probabil cE copilul nu va
1!!
folosi acest rEspuns Jn mod funcGional. BeGineGi2 noi dorim ca copilul sE ne aborde#e totE #iua2
spunIndu5ne ceea ce vrea=
>n !e r$ine ar tre*"i s6 )ie 8nv6;ate !&*ina;ii#e $e !"vinte?
+cestea repre#intE o altE arie Jn care e4istE un oarecare de#acord Jntre profesioniHti. /r.
Partington Hi /r. Sundberg recomandE sE fie urmErit un continuum de de#voltare Hi sugerea#E
urmEtoarea ordine3
5 Substantiv S Substantiv (douE pipEiri stEpInite JmpreunE & minge2 maHinE
5 Substantiv S Verb (minge rostogolindu5se observaGi cE combinaGiile Verb S Substantiv sunt
date ca e4emple Jn manual.
5 +djectiv S Substantiv (mare minge2 mic camion
5 Verb S +djectiv S Substantiv (sEritoare minge roHie
(nu toate acestea se pretea#E la limba romInE; ele trebuiesc adaptate
Pe de altE parte2 /r. Carbone sugerea#E urmEtoarea ordine care sE fie folositE atunci cInd
predaGi etic"etErile3
5 Substantiv S Substantiv (minge Hi pantof
5 Verbe
5 <ra#e. ConstrucGii purtEtoare S substantive (1ste o minge
5 Substantive S Verbe (minge rostogolindu5se
5 +djective
5 PipEiri de articole cInd i se spune trEsEtura2 funcGia2 clasa
5 PipEiri de trEsEturE2 funcGie2 clasE cInd i se spune articolul
5 +djectiv S Substantiv S Verb (alb urs alergInd
5 PipEiri de trEsEturE
5 PipEiri cu construcGii purtEtoare2 proprietEGi Hi verb (1ste o roHie minge care se rostogoleHte
5 PipEiri cu construcGii purtEtoare2 proprietEGi Hi verb (2 proprietEGi (1ste o micE2 roHie minge
care se rostogoleHte
Kn descrierea succesiunii care sE fie folositE pentru a preda solicitErile2 /r. Carbone
sugerea#E urmEtoarea3
5 SolicitEri de articole2 activitEGi Hi acGiuni prin cuvinte independente
5 Cereri de alte acGiuni
1!)
5 Cereri cu construcGii purtEtoare
5 +lte cereri de a opri o activitate Hi de a fi ajutat
5 +lte cereri de atenGie
5 Cereri de informaGii (pune JntrebErile cine2 ce2 unde2 cInd2 cum2 care2 al cui2 de ce
5 Cereri de evenimente viitoare
5 Cereri folosind adjective2 prepo#iGii2 adverbe2 pronume
Kn cele din urmE2 atunci cInd ne uitEm la modul Jn care copiii care se de#voltE normal
JnvaGE sE combine cuvintele (0loom Hi @a"eD2 1*7(2 0roCn2 1*7$ vedem cE copiii Jncep JntIi sE
combine o serie de cuvinte independente i#olate fErE a respecta o anumitE ordine. +ceste cuvinte
i#olate pot sE aparE cu sau fErE jargon co5e4istent. /e e4emplu2 un copil ar putea sE spunE Fmami8
(uitIndu5se la mami FcuGu8 (arEtInd cEGelul pentru a solicita atenGia mamei cEtre un cIine. Pau#ele
dintre cuvinte2 accentul egal Hi modelele de intonaGie care coboarE separE cele 2 cuvinte ca
construcGii individuale. CInd copiii Jncep sE combine cuvinte2 ei fac de obicei acest lucru Jntr5o
manierE care indicE relaGia dintre cuvinte. /e e4emplu2 cInd Fsubstantivul8 completea#E acGiunea2
substantivul vine Jnaintea verbului. (14emplu3 mami stE2 cuGu muHcE CInd substantivul este lucrul
asupra cEruia se e4ercitE acGiunea2 de obicei el urmea#E verbul (e4emplu3 loveHte mingea2 bea sucul2
etc. 6rmEtoarele combinaGii sau relaGii semantice sunt de obicei primele care sunt folosite de cEtre
copiii care se de#voltE normal3
5 +gent S acGiune M substantiv S verb (mami Jmpinge
5 +cGiune S obiect M verb S substantiv (mEnIncE banana
5 +gent S obiect M substantiv S substantiv (bEiatul (loveHte mingea
5 +cGiune S po#iGie M acGiune S substantiv (de sErit pat
5 1ntitate S po#iGie M substantiv S substantiv (mami bucEtErie
5 Posesor S posesie M substantiv S substantiv (pantofii mamei2 pantofii tatei
5 1ntitate S atribut M adjectiv S substantiv (roHie masinE2 canE spartE
5 /emonstrativ S entitate M pronume S substantiv (prEjitura de acolo2 aceastE pEpuHE.
%ai mult2 cercetErile felului Jn care JnvaGE limbajul copiii care se de#voltE normal
demonstrea#E cE atunci cInd copiii Jncep sE ac"i#iGione#e propo#iGii mai lungi2 de obicei ei fie
combinE combinaGii de cuvinte JnvEGate mai Jnainte sau de#voltE una cum ar fi Ftati aruncE8 Hi
FaruncE mingea8 fiind combinate Jn Ftati aruncE mingea8 sau JnvaGE JntIi Fmare minge82 FaruncE
mingea8 Hi apoi le combinE FaruncE mingea mare8.
+Ha cum Htim2 copiii autiHti nu se de#voltE de obicei conform unui continuum Ftipic82
oricum2 dacE ne uitEm la literatura de de#voltare Jn combinaGii cu funcGiile specifice (operanGi
1!7
verbali ale limbajului nu pot oferi cele mai bune informaGii de care avem nevoie pentru a stabili
cum Hi ce anume sE predEm Jn legEturE cu combinaGiile de cuvinte.
/acE acceptEm cE solicitarea (cererea repre#intE singurul operant verbal (funcGia
limbajului care JntIlneHte direct nevoile copilului2 ea pare sE urme#e faptului cE cererea ar trebui sE
fie folositE pentru a preda cele mai multe combinaGii de cuvinte2 la fel cum este folositE pentru a
preda Fprimele cuvinte8. Copilul ar trebui sE fie JntIi JnvEGat sE clarifice solicitErile folosind
combianGii din 2 cuvinte Hi apoi aceste cereri (solicitEri ar trebui sE fie transferate la etic"etEri
(pipEiri din 2 cuvinte. :rdinea cuvintelor care a fost JnvEGatE (adicE substantiv S verb2 adjectiv S
substantiv2 etc.. va depinde de solicitarea pe care o face copilul Hi de Fgramatica8 corectE a
combinaGiei cInd este transferatE la o etic"etare. /e e4emplu2 Jn loc de a cere (solicita numai o
canE2 copilul ar putea fi JnvEGat sE solicite una din douE cEni disponibile care ar necesita folosirea
unui adjectiv pentru a clarifica solicitarea. Pentru predarea iniGialE2 instructorul ar putea spune
fiecare opGiune Jntr5o manierE interogativE FCana roHie? Cana albastrE?8. Sau2 instructorul ar putea
aHtepta ca copilul sE se JntindE spre o anumitE canE2 sE dea un imbold de tip ecou solicitErii Hi apoi
sE renunGe la imboldul de tip ecou. Kn cele din urmE2 rEspunsul poate fi transferat la S/2 FCare
anume (canE o vrei?8.
CInd transferEm la pipEire2 instructorul va spune numai FSpune5mi despre asta8. Sau2
F/escrie asta82 imediat dupE ce copilul a folosit o combinaGie de 2 cuvinte pentru a obGine acelaHi
rEspuns din 2 cuvinte ca o pipEire. %ai tIr#iu2 instructorul va repeta S/5ul pentru rEspunsul de
pipEire (S/M F/escrie asta8 Jn pre#enGa cEnii albastre pentru a5l separa mai departe de procesul de
transfer.
/acE un copil solicitE o anumitE acGiune din partea unei anumite persoane2 cum ar fi
Fmamei merge82 Ginta transferului de pipEire ar fi Fmamei mergInd8 (substantiv S verb. Pe de
cealaltE parte2 dacE copilul solicitE cE asupra unui articol sE se e4ercite acGiunea2 cum ar fi
Fdesc"ide sucul82 transferul la pipEire ar fi FCe faci?8 BM8/esc"id sucul8 (verb S substantiv. Kn
oricare dintre ca#uri2 ar trebui sE fie dat un imbold da tip ecou2 avInd Jn vedere faptul cE forma
verbului se sc"imbE.
<olosind motivele de mai sus pentru alegerea Gintelor re#ultE Jntr5o mai puGinE
concentrare asupra anumitor combinaGii care sE fie JnvEGate Jntr5o manierE succesivE Hi Jn sc"imb se
concentrea#E pe o varietate largE de diferite combinaGii de cuvinte2 Jn funcGie de obiectele Hi de
acGiunile care Jl interesea#E pe copil. Substantivele2 verbele2 adjectivele2 prepo#iGiile Hi adverbele
pot fi toate alese Jn combinaGie cu fiecare.
1!(
TEDNICI DE PREDARE PENTRU COMBINA?IILE DE
CUVINTE/ /ORMAREA PROPOBI?IILOR
1. trans)er"ri $e #a s#i!itare #a pip6ire & o modalitate de a JnvEGa combinaGiile este de a
transfera de la solicitare (cerere aHa cum sE descris mai sus. Copilului i se cere JntIi sE5Hi clarifice
cererea2 apoi rEspunsul este transferat la pipEire. 14emplu3
I3 FCare minge o vrei?8
S3 F%ingea albastrE.8
I3 FSpune5mi despre asta.8
S3 F(1ste o minge albastrE.8
2. !&*ian;ii $e !nstr"ire a pip6irii & aceastE metodE de predare implicE folosirea
rEspunsurilor pe care le stEpIneHte copilul pentru Fa construi8 afirmaGii din ce Jn ce mai lungi.
14emplu3
I3 FCe face bEiatul?8
S3 F@oveHte.8 (rEspuns stEpInit
I3 FCe loveHte el?8 (atingInd mingea
S3 F%inge.8 (rEspuns stEpInit
I3 F+Ha este= 0Eiatul loveHte mingea. Ce se JntImplE?8
S3 F0Eiatul loveHte mingea.8 (ecou
I3 F0ravo= Spune5mi ce se JntImplE.8 (proces de transfer
S3 F0Eiatul loveHte mingea.8 (consolidare %+B1=
: datE ce copilul este capabil sE foloseascE consecvent construcGiile poentru a rEspunde2
ele pot fi combinate pentru a forma c"iar Hi afirmaGii mai lungi. 14emplu3
I3 FCe se JntImplE?8
S3 FSania #boarE.8
I3 FCare sanie?8
S3 FSania micE.8
I3 F6nde #boarE ea?8
S3 FPe cer.8
1!*
I3 FSpune5mi despre asta.8
S3 FSania micE #boarE pe cer.8
$. a)ir&a;ii $e e2tin$ere & o te"nicE care este folositE des cu copiii care se de#voltE
normal este de a consolida afirmaGiile lor corecte Hi de asemenea adEugarea unui cuvInt2 construcGie
Jn plus pentru a pipEi evenimentul din mediul JnconjurEtor. +ceastE te"nicE poate fi de asemenea
folositE cu copiii autiHti Hi are mai les succes la copiii cu ecou puternic. 14emplu3
S3 F%aHinE8 (arEtInd imaginea unei maHini Jntr5o carte
I3 F+Ha este= %aHinE roHie.8
S3 F%aHinE roHie.8
+ceasta se poate JnfEpttui de asemenea folosind o sarcinE de tipul Fcompletare8. 14emplu3
I3 FSpune5mi despre asta.8
S3 F%ami doarme.8
I3 F0ine= %ami doarme...8
S3 FKn pat.8
I3 F/a= Spune5mi despre asta.8
S3 F%ami doarme Jn pat.8
'. !&entarii !ntin'ente & o datE ce copilul a JnvEGat sE facE comentarii care sunt asociate
cu comentariile dumneavoastrE2 este uHor de predat o varietate de forme de propo#iGii. +Gi putea
Jncepe prin a le preda pe acestea prin solicitEri simple. 14emplu3
I3 FVreau o pisicE.8 (Jn timp ce luaGi pisica
S3 FVreau un cIine.8 (Jmboldit Jn timp ce ia un cIine
%ai tIr#iu pot fi JnvEGate alte forme de propo#iGii. 14emplu3
I3 F1u am un marLer roHu.8
S3 F1u am un marLer albastru.8
L"!r"ri#e $e !are s6 ;ine;i sea&6 !9n$ pre$a;i !&*ina;ii#e
1),
1. !ntin"a;i !" r6sp"ns"ri#e $in !"vinte in$epen$ente !9n$ este a$e!vat. +mintiGi5vE sE
continuaGi sE mergeGi Jnapoi Hi aveGi grijE ca copilul sE fie capabil sE dea rEspunsuri din cuvinte
independente Hi sE rEspundE Jn mod adecvat la intrbEri.
2. 8ntre*a;i:# pe !pi# 8&pre("r6ri#e 8n !are este nevie $e &ai &"#te in)r&a;ii. /orim sE
fim siguri cE5l JnvEGEm pe copil cInd este Hi cInd nu este necesar sE foloseascE descriptorii Hi
clasificErii. /e e4emplu2 sE presupunem cE copilul este la grEdina #oologicE la raionul de fluturi cu
sute de fluturi pre#enGi Hi el vrea cE mama sE vadE un anumit fluture. Kn acest conte4t2 dacE spune
F%ami2 uitE5te la fluture=8 nu ar constitui destulE informaGie. +r fi nevoie ca el sE solicite ca mama
sE se uite dupE un anumit fluture Jntr5o anumitE po#iGie3 F%ami2 uitE5te la fluturele cu albastru Hi alb
din vIrful cuHtii=8. Pe de altE parte2 dacE ar fi numai un singur fluture pre#ent JngrEdinE Hi copilul ar
dori sE i5l arate mamei2 dacE el ar spune F%ami2 uitE5te la fluturele cu portocaliu Hi negru de pe
floarea purpurie.8 ar suna JntradevEr cam Fciudat8 deoarece ar constitui ma multE informaGie decIt
este necesarE Jn aceastE situaGie.
$. ave;i 'ri(6 s6 !ns#i$a;i !&*ina;ii#e !re!te !Ciar $a!6 n" *;ine;i !&*ina;ia #a !are
v6 '9n$i;i $"&neavastr6E 1ste uHor sE ne concentrEm mult asupra unei Ginte JncIt uitEm sE
ascultEm cu adevErat ce spune copilul= /e e4emplu2 dacE aveGi Jn minte o GintE Fculoare S
substantiv8 atunci cInd Jl JntrebaGi pe copil care etic"etE ar dori5o2 aveGi grijE sE consolidaGi dacE el
solicitE Fetiuc"eta de cIine lucioasE8=
'. ave;i 'ri(6 s6 pre$a;i !"vinte 8ntr: #ar'6 varietate $e !&*ina;ii pentr" a evita !a r6
sp"ns"ri#e s6 )ie 8&#6n;"ite 8&pre"n6. /e e4emplu2 predaGi obiecte multiple cu acelaHi adjectiv
(minge mare2 casE mare2 cEmaHE mare2 pantaloni mari Hi acelaHi obiect cu adjective multiple
(cEmaHE mare2 cEmaHE albastrE2 cEmaHE cu dungi2 cEmaHE caldE.
!. ave;i 'ri(6 s6 n" !ere;i prea &"#t 8n!9t s6 n" &ai )a!6 ni!i "n e)rt. /acE observaGi o
scEdere Jn solicitEri (cereri dupE ce aGi inceput sE predaGi combinaGiile de cuvinte2 rEspunsul GintE ar
fi prea greu pentru copil. /e e4emplu2 dacE un copil solicitE cu cuvinte independente fErEnici un
imbold dar se opreHte sau reduce mult solicitarea atunci cInd se adaugE un adjectiv2 retrEgeGi5vE un
pic sau consolidaGi fiecare rEspuns ca un cuvInt independent Hi combianGi cuvintele ca un model
pentru copil fErE sE solicitaGi combinaGia drept rEspuns.
S3 FPrEjiturE.8
1)1
I3 F8Care anume?
S3 F%are.8
I3 FPrEjiturE mare.8 (Jn timp ce Ji dE copilului prEjitura
(dacE copilul Jncepe sE solicite o prEjiturE cu cuvIntul Fmare82 aveGi grijE sE5l puneGi sE spunE
FprEjiturE8 Jnainte de a primi prEjitura=
). unii profesioniHti sugerea#E sE JncepeGi creHterea lungimii propo#iGiilor cu fra#e. construcGii
purtEtoare. Kn timp ce acest lucru ar putea fi bun pentru unii copii2 )"n!;ia $e a!!ent"are a
!"vinte#r este )#sit6 pentr" a $e-v#ta a)ir&a;ii#e 8n !a-"# !pii#r !are a" $i)i!"#t6;i 8n
i&itarea !nstr"!;ii#r &ai #"n'i.
CON%TRUIREA CAPACIT5?ILOR %OCIALE
CARE APAR
Pentru mulGi pErinGi este foarte important ca copiii lor sE JnveGe sE se joace cu Hi sE le facE
plEcere sE fie Jn compania altor copii. %ai ales dacE pErinGii sunt ei JnHiHi foarte sociabili2 va fi
foarte dureros pentru ei sE5Hi vadE copiii singuri Hi i#olaGi. Poate cE ei simt cE copilul lor Fse simte
singur8 Hi emoGiile pe care pErinGii le asocia#E cu FsingurEtatea8 nu sunt unele pe care sE le doreascE
pentru copilul lor.
CInd ne gIndim pe cine alegem noi2 ca adulGi2 pentru a ne petrece timpul Hi pentru a
sociali#a2 Jn general este acceptat faptul cE alegem sE fim Jn preajma oamenilor care sunt
consolidanGi pentru noi. +ceHti prieteni pot fi consolidanGi deoarece lor le place sE facE aceleaHi
lucruri sau sE vorbeascE despre aceleaHi subiecte ca Hi noi. 1i ne pot face complimente2 ne pot
sprijini cand avem un neca#2 sau ne pot oferi orice alt tip de consolidare generali#atE. Vi noi facem
la fel pentru ei. /e obicei nu alegem sE fim Jn preajma oamenilor care nu ne plac sau care sunt
duHmEnoHi. %ai mult2 Jn timp ce putem tolera mai mulGi oameni care Jn general nu ne consolidea#E2
pentru a lucra sau participa Jn diverse organi#aGii2 noi nu alegem sE fim Jn preajma lor decIt dacE
suntem nevoiGi. Kn acest ca#2 valoarea consolidantE a activitEGii sau a muncii poate compensa
FneplEcerea8 de a suporta un individ. :ca#ional2 oamenii pe care i5am considerat iniGial Fantipatici8
s5ar putea sE ne placE mai tIr#iu dupE ce au fost FasociaGi8 suficient cu alte condiGii consolidante.
/acE JnGelegem Hi acceptEm acest lucru2 despre cau#ele Hi persoanele pe care le alegem
pentru a sociali#a2 aceasta ne oferE o pEtrundere psi"ologicE Jn felul Jn care i5am putea JnvEGa pe
copiii noHtri FcapacitEGile sociale8. Primul pas important este de a asocia (Jmperec"ea alGi copii cu
1)2
lucruri pe care copilul le gEseHte plEcute (consolidare. +ceasta repre#intE aceeaHi metodE pe care o
folosim atunci cInd Jl JnvEGEm prima datE pe copil sE se bucure de compania adulGilor. /escoperim
ce tipuri de atingeri2 sunete2 miHcEri2 gusturi Hi priveliHti (stimuli Ji fac plEcere copilului Hi i le
oferim fErE sE aHteptEm nimic Jn sc"imb (consolidare non5contingentE.
Problema constE Jn faptul cE alGi copii s5ar putea sE nu fie atIt de interesaGi sau atIt de
pricepuGi Jn a oferi aceastE consolidare non5contingentE copilului. /e fapt2 copiii2 prin propria lor
naturE minunatE2 au tendinGa de a fi #gomotoHi2 activi2 "otErIGi Hi destul de imprevi#ibili. Copiii mici
au tendinGa de a fi Jn mod natural Fegocentrici8 Hi mai ales ei ar lua decIt ar da. +ceste
comportamente naturale2 copilEreHti s5ar puteaa sE fie neplEcute pentru unii copii cu autism datoratE
naturii sistemului lor sen#orial. /acE se JntImplE aHa2 forGIndu5i sE intre Jn contact cu copiii care se
de#voltE normal pentru perioade lungi de timp Ji putem face sE5i asocie#e pe aceHti copii cu condiGii
neplEcute sau pedeapsE2 fEcInd astfel HJ mai greu procesul de JnvEGare a acestor deprinderi sociale.
%ai mult2 la probabilitatea cE copilul se va JndepErta de copiii care se de#voltE normal2 se
adaugE Hi faptul cE JncercErile greHite de sociali#are pot de fapt sE conducE la creHterea
comportamentului propriu stimulator. 1ste important sE reGineGi cE o JncErcEturE prea mare de
informaGie sen#orialE poate fi Jntr5adevEr destul de dureroasE pentru copilul cu autism. CInd copiii
se aflE Jntr5o situaGie dureroasE2 comportamentele lor proprii5stimulatoare au tendinGa de a creHte cu
o mEsurE de apErare Jmpotriva supra5JncErcErii. +Ha cum Htim2 comportamentele proprii5
stimulatoare se consolidea#E automat. Cu atIt mai mult ei se angajea#E Jn aceste comportamente2 cu
atIt mai mult ele vor apErea Hi Jn viitor. 1ste crucial ca copilului sE nu i se permitE numai FsE stea Hi
sE se stimule#e8 Jn clasE2 respingInd tot ce se petrece Jn jurul lui. Pentru observatorii nepregEtiGi2 s5
ar putea sE li se parE cE copilul se pricepe bine sE se distre#e singur2 dar observatorii pregEtiGi pot
face diferenGa dintre joaca Fstimulatorie8 Hi cea solitarE.
Ce ar trebui sE facem atunci? SE Ginem copilul i#olat dacE contactul cu alGi copii pare sE
fie neplEcut? +utorul sugerea#E cE nu este necesar acest lucru Hi cE de fapt este destul de important
sE stabilim modificErile din mediul JncoonjurEtor care ne5ar putea ajuta sE desensibili#Em copilul
autist faGE de mediu. Scopul nostru nu este i#olarea socialE ci o creHtere treptatE a abilitEGii copilului
de a tolera mediul JnconjurEtor Hi de a JnvEGa sE se bucure de compania altor copii. Kntre timp2 dacE
asociem doar un singur copil cu consolidarea2 acest lucru poate fi condus Jn timpul jocului sau Jn
alte situaGii controlate Hi monitori#ate cu grijE.
1. M$i)i!a;i
StabiliGi dacE se pot face unele sc"imbEri Jn mediul JnconjurEtor pentru a5i perminte
copilului sE se simtE Jn largul lui. 6nele idei pe care le aveGi Jn vedere cuprind urmEtoarele. /acE
1)$
copilul a manifestat sensibilitate la diferite tipuri de luminE2 poate cE acest lucru poate fi sc"imbat.
@i se permit copiilor sE sumble din centru Jn centru sau e4istE limite cu privire la numErul de copii
care pot fi Jntr5un centru Jn acelaHi timp? /e multe ori2 pre#enGa unui numEr mai mic de copii Jn
mediul JnconjurEtor apropiat va fi mai tolerabilE. @imitarea numErului de copii permiHi Jn fiecare
centru2 folosind beGele sau orice alte tipuri de materiale poate fi de ajutor. Kn timpul HedinGelor Jn
grup sau Jn cerc2 copilul poate sta mai departe de restul grupului dacE prea multE Fapropiere8 este
greu pentru copil sE o tolere#e. /acE vi se pare cE e4istE tendinGa de a fi prea multE confu#ie Hi
imprevi#ibilitate Jn timpul HedinGelor de tran#iGie2 poate cE copilul ar putea evolua c"iar Jnainte sau
c"iar dupE ceilalGi copii. %odificErile specifice care sunt necesarepot fi stabilite numai pe o ba#E
individualE deoarecce fiecare copil cu autism diferE Jn ceea ce priveHte lucrurile pe care poate Hi pe
care nu poate sE le tolere#e.
/in nefericire2 copilul nu este capabil sE ne spunE ce Jl deranjea#E astfel cE noi putem
presupune pe ba#a comportamentelor lui Jn anumite Hi. sau decoruri asemEnEtoare din trecut. Kn
timp ce nu dorim sE5l supunem Jn mod intenGionat pe copil la ceva ce el ar putea considera neplEcut2
noi trebuie de asemenea sE avem grijE sE nu consolidEm nici un compostament negativ prin
JndepErtarea condiGiilor aversive care urmea#E imediat dupE un composrtament negativ (consolidare
negatvE. +Hadar2 este mult mai bine sE vE faceGi un plan dinainte Hi sE evitaGi situaGiile care pot fi
dificile mai degrabE decIt sE reacGionaGi dupE ce copilul Fne spune8 cE nu se simte Jn largul lui prin
singurul fel pe care Jl cunoaHte.
2. Desen-i*i#i-a;i
Pentru a5l desensibili#a pe copil faGE de o clasE plinE cu alGi copii2 luaGi5l Jn clasE pentru
foarte scurte perioade de timp2 consolidaGi mult Jnainte ca copilul sE arate vreun semn de Fneca#8 Hi
plecaGi "otErIt dupE ce l5aGi consolidat. Aradat mEriGi perioadele timpului petrecut Jn clasE2 pe
mEsurE ce copilul este capabil sE tolere#e mediul JnconjurEtor. /e obicei este folositor sE aduceGi Jn
clasE toate consolidErile preferate ale copilului2 mEcar la Jnceput pentru a asocia decorul cu
consolidarea. %ulGi pErinGi au descoperit cE este de ajutor sE vi#ite#e decorul cInd nu nunt pre#enGi
Hi alGi copii. Copilul Hi pErintele se joacE Jn acest decor cu toate jucEriile preferate ale copilului Hi
toate consolidErile favorite Ji sunt acordate cu libertate. +socierea Flocului8 Jl face sE fie mult mai
uHor tolerant atunci cInd ajung ceilalGi copii.
$. As!ia;i
+socierea iniGialE cu alGi copii este de cele mai multe ori condusE cel mai bine numai cu
un singur copil pre#ent. Poate ca un copil un pic mai mare poate fi trecut pe listE pentru a ajuta sE5l
1)'
JnvEGaGi pe copilul autist. 6nor copii le place Jntr5adevEr sE fie Fajutor de profesor8 Hi vor accepta
bucuroHi acest rol. 1ste important sE oferiGi consolidare copilului care se de#voltE normal pentru
eforturile sale. KntIi2 puneGi5l pe copil sE5i livre#e toate consolidErile preferate ale copilului fErE nici
o cerere. JucaGi cu copilul autist jocurile preferate2 inclu#Indu5l Hi pe copilul care se de#voltE
normal . vorbiGi cu copilul care se de#voltE normal despre cum Ji place Hi cum nu5i place sE i se
vorbeascE2 sE fie atins2 sE se joace2 etc. Hi consolidaGi5l pe copilul care se de#voltE normal atunci
cInd el. ea ia aceHti factori Jn considerare atunci cInd se joacE cu copilul.
KncercaGi sE treceGi pe listE ajutorul unuia sau a doi copii din clasE dacE copilul este Jnscris
Jntr5o clasE cu copii care se de#voltE normal. /acE copilul este Jntr5un decor separat. independent2
verificaGi posibilitEGile de a trece pe listE un copil de acestE vIrstE din HcoalE. Poate cE puteGi recruta
o clasE JntreagE2 cu anumiGi copii care sE fie recompensaGi pentru completarea muncii lor sau pentru
cE au demonstrat un comportament adecvat prin a le permite sE participe. /in nou2 aveGi grijE ca
consolidarea pentru copiii care se de#voltE normal sE fie foarte FdensE8. Kn curInd2 toGi copiii din
clasa normalE se vor strEdui pentru Hansa de a deveni Fun prieten special8= +cest tip de Fcurs
special inverat8 este de obicei foarte eficient pentru copilul autist care JntImpinE greutEGi Jn a tolera
diferite decoruri sau grupuri mari de oameni.
Profesorii pot fi de obicei de ajutor Jn a stabili care copii ar fi niHte candidaGi buni.
C"emaGi5i pe pEritii copilului pe care vreGi sE5l propuneGi Jnainte de a vorbi cu copilul. Kn timp ce
unii pErinGi s5ar putea sE se teamE de o situaGie sau o tulburare pe care nu o JnGeleg2 cei mai mulGi
sunt nerEbdEtori sE ajute. +veGi grijE sE puneGi accent pe beneficiile pentru copilul care se de#voltE
normal2 la fel Hi pe cele pentru copilul dumneavoastrE. @EsaGi5l pe parinte sE afle cE profesorul l5a
recomandat pe copilul lui datoritE atitudinii lui altruiste Hi recunoaHteGi cE aceastE atitudine se
datorea#E faptului cE pErintele i5a oculat acest altruism ca fiind o valoare Jn propria lor casE=
:feriGi5vE sE vE JntIlniGi cu pErintele Jnainte Hi permiteGi5vE sE vE cunoascE copilul. :feriGi5le
informaGii despre autism Jn general Hi despre copilul vostru Jn particular. 6neori2 marea majoritate a
oamenilor au o concepGie greHitE despre natura autismului Hi cE fiecare copil este atIt de diferit JncIt
nu este posibil ca ei sE Jl FcunoascE8 pe copilul lor pe ba#a informaGiilor primite din media. /e
obicei oamenii se tem de lucrurile pe care nu le JnGeleg astfel JncIt cu cIt le daGi mai multe
informaGii2 cu atIt mai puGin pErinGii JHi vor e4prima JngrijorErile.
Copiii care se de#voltE normal Hi care se vor implica Jn astfel de roluri de sprijin de
obicei cIHtigE o grEmadE de Jncredere Jn sine Hi de mIndrie de a5i ajuta pe ceilalGi. %ai mult2 acesta
este de multe ori un prim pas Jn a JnGelege cum Hi de ce oamenii sunt toGi diferiGi Hi speciali. Kn acest
timp2 va fi uHor sE5i convingeGi pe pErinGi Hi pe profesori cIt este de important pentru noi toGi sE
JnGelegem Hi sE fi sensibili la diferenGele dintre noi.
1)!
Copiii care se de#voltE normal de multe ori Jncep sE5l sprijine Jn clasE pe copilul cu
autism2 la sala de mese sau pe terenul de joacE. /e e4emplu2 copilul l5ar putea informa pe un alt
elev sau pe profesor cE copilului cu autism Fnu5i plac sunetele tari8 sau cE Fare nevoie de o pau#E8.
+cest lucru poate fi foarte folositor pentru clasE Jn general deoarece deseori e4istE atIt de multe
lucruri care necesitE atenGia profesorului astfel JncIt el. ea nu este capabil FsE se prindE8 care sunt
nevoile speciale ale copilului cu autism. Cu cIt e4istE mai mulGi oameni care sE fie conHtienGi Hi
sensibili la comportamentele copilului2 cu atIt este mai probabil ca problemele sE fie re#olvate
Jnainte de a Jncepe o cri#E= %ai mult2 prieteniile lungi2 strInse2 sunt adesea formate Jntre copii2
permiGInd oportunitEGi adiGionale pentru copilul cu autism de a participa la decoruri sociale2 cum ar
fi #ilele onomastice Hi #ilele de joacE.
'. %#i!ita;i +!ere;i,
: datE ce copilul autist Jl observE pe prietenul lui pentru consolidare2 JnvEGaGi5l pe copilul
care se de#voltE normal cum sE5l JmboldeascE pe copil pentru a5Hi solicita consolidErile lui.
%odelaGi te"nicile de Jmboldire adecvate2 pe rInd cu copilul care se de#voltE normal. ConsolidaGi
abilitatea copilului de a Jmboldi corect. Copiii pot JnvEGa foarte repede Hi pot deveni profesori
minunaGi= SolicitErile timpurii ar trebui sE fie pentru copil cele mai puternice consolidEri Hi situaGiile
multiple ar trebui sE fie imaginate pe parcursul Jntregii #ile Hcolare. /e e4emplu2 lEsaGi5l pe copilul
care se de#voltE normal sE5i livre#e snacLsurile la ora gustErii Hi jucEriile cInd este timpul de joacE.
Pentr Ftinerii JnvEGEcei8 sau pentru cei care de abia Jncep sE tolere#e sE fie Jn compania
altor copii2 procesul de sociali#are ar trebui sE aibE loc gradat Hi cu atenGie. Kntimp ce produsul final
pe care Jl dorim este acela cE copiii sunt capabili sE JnveGe Jn acelaHi decor2 trebuie sE fim siguri sE
Jl plasEm pe copil Jntr5un cadru pe care el Jl poate tolera2 la fel ca Hi sE JnveGe Jn acest cadru.
/acE nu este posibil sE5l introduceGi treptat pe copil Jntr5un decor de clasE2 pErinGii au
mentionat de multe ori succesul JncepInd cu acest proces treptat Jntr5o clasE care este JndreptatE
spre o activitate preferatE a copilului. /e e4emplu2 un copil care iubeHte mu#ica poate fi Jnscris cu
suuces Jntr5o clasE de mu#icE pentru copii sau un copil cEruia Ji place miHcarea poat fi Jnscris Jntr5o
clasE de gimnasticE.
DETERMINAREA GRADULUI DE PREGATIRE PENTRU %COALA
14istE trei facori majori pe care trebuie sE5i avem Jn vedere cInd ne gIndim la plasarea
unui copil cu autism Jntr5un cadru al unei clase normale. -uturor pErinGilor le place sE5Hi vadE
1))
copilul cE progresea#E Jntr5un decor al unei clase obiHnuite2 dar este important sE reali#e#e unde
anume nevoile copilului lor vor fi satisfEcute. Pentru a stabili plasarea adecvatE2 trebuie sE ne uitEm
la urmEtoarele trei condiGii3
1. scopurile la care va lucra copilul Jn acel an;
2. ce medii Hi servicii adiGionale sunt disponibile;
$. capacitEGile de predare ale personalului care e4ecutE instruirea.
<iecare copil cu nevoi speciale are dreptul unui Plan de 1ducatie Jndividuali#at (I1P.
+cest plan este de#voltat atIt de protagoniHti din diverse domenii cIt Hi de pErinGii copilului. I1P5ul
stabileHte scopurile Hi obiectele pe careec"ipa le considerE potrivite pentru acel copil distinct. 1ste
important ca scopurile alese sE poatE fi atinse Hi sE poatE fi mEsurate. 1le ar trebui sE fie
caracteristice Hi sE fie derivate din capacitEGile pre5necesare pe care le manifestE deja copilul. I1P5ul
ar trebui sE identifice capacitEGile cruciale pe care copilul trebuie sE le JnveGe pentru a ac"i#iGiona
capacitEGi adiGionale fErE o instruire de specialitate. Scopul este de a5l ajuta pe copil sE devinE cIt
mai independent posibil Hi de a5i descreHte nevoile lui. ei pentru medii JnconjurEtoare restrictive.
/upE ce ec"ipa a de#voltat I1P5ul2 urmEtorul pas este sE privim implementarea. Kn acest
moment este important ca ec"ipa sE se uite la scopurile care au fost tocmai scrise Hi sE stabileascE
unde apare procesul de predare. +cesta repre#intE un pas important Jn proces. 1ste important sE
privim decorul curent al clasei copilului (inclusiv colegii lui2 personalul de instruire2 organi#area2
etc.. S5ar putea sE nu fie po#ibil sE se lucre#e la anumite obiective Jn acel decor (adicE sE5l JnvEGEm
pe copil sE lucre#e la comportamentul de conversaGie dacE toGi colegii lui sunt non5verbali. 1ste
responsabilitatea ec"ipei de a stabili decorul adecvat pentru ca instruirea sE aparE. Cele mai multe
dintre plasErile pentru copiii cu autism implicE o combinaGie a decorurilor educaGionale. <iecare
copil ar trebui sE fie JnvEGat cu cIt mai puGine restricGii posibil. /ecorul ar trebui sE fie stabilit de
abilitatea fiecErui copil de a funcGiona Hi de a participa in cadrul acestui decor. Succesul din cadrul
decorului este determinat de abilitatea copilului de a JnvEGa din acel mediu. 1c"ipa are nevoie sE se
uite nu numai la istoria de JnvEGare a unui anumit copil2 dar Hi la disponibilitatea resurselor care pot
fi oferite acelui copil. 1c"ipa trebuie sE se uite la mErimea clasei2 la procentul cIGi elevi sunt la un
profesor Hi la pregEtirea de fond pe care o au instructorii. 1ste important pentru ca profesorul clasei
sE fie pregEtit Jn mod adecvat pentru a implementa metodele de predare eficiente pentru acel anumit
copil.
+vantajul major de a fi inclus Jntr5un decor al unei clase normale. tipice este repre#entat
de modelele continui de limbaj tipic Hi de interacGiunea socialE. Copiii sunt capabili nu numai sE
1)7
JnveGe cuvintele corecte de spus2 ci Hi cInd anume sE le foloseascE. 14istE multe oportunitEGi pentru
modelarea limbajului adecvat pe care copilul sE le imite.
+cestea fiind spuse2 este important ca ec"ipa sE stabileascE dacE copilul va beneficia de
la aceste modele. 1ste copilul verbal? Pre#intE copilul capacitEGi care apar la luminE de imitare
verbalE Hi de imitare motorie? +re copilul capacitEGi de comunicare de ba#E care sE5i permitE sE
aborde#e aspectele critice ale modelelor? +u cei din jurul lui capacitEGile necesare pentru a5l ajuta
pe copil? IniGia#E ei interacGiunea? Sunt ei capabili sE5l angaje#e. antrene#e pe copil?
CInd se gIndeHte la includere2 ec"ipa trebuie sE se uite Hi la de#avantajele includerii. Kn
primul Hi cel mai important rInd2 includerea dE drumul la scEderea abilitEGilor pentru o instruire
individuali#atE. Copilul JnvaGE acum cu grupul Hi trebuie sE JnveGe capacitEGi noi cu un timp foarte
mic sau c"iar deloc 131. Copilul trebuie sE fie capabil sE JnGeleagE instrucGiunile receptive cu
uHurinGE Hi sE aibE puternice capacitEGi de imitare. 1ste greu pentru profesor sE acorde instruire
individuali#atE Hi consolidare individuali#atE. @auda Hi Jmplinirea sarcinii servesc drept consolidare
primarE Jn cadrul clasei. Bar se JntImplE ca profesorul sE fie capabil sE capte#e motivaGia
individualE a copiilor.
6n alt lucru care trebuie avut Jn vedere este comportamentul copilului. /ecorurile
generale sunt adeseori mai puGin tolerante faGE de comportamentele disruptive din cau#a
elementelor negative pe care le pot avea asupra celorlaGi copii. Kn cadrul unui decor general2 funcGia
comportamentului copilului s5ar putea sE nu poatE fi determinatE. Kn sc"imb2 comportamentul poate
fi tratat topografic (adicE dacE vreun copil GipE. loveHte alt copil2 el va fi scos din activitate. /acE
funcGia acelui comportament repre#enta un mijloc de evadare2 atunci comportamentul a fost
consolidat Jn mod greHit. S5ar putea ca instructorii sE nu fi avut pregEtirea sau timpul necesar pentru
a se dedica comple4itEGii comportamentului Hi s5ar putea ca ei sE fi consolidat2 fErE sE vrea2
comportamente proaste de adaptare.
Kn mod evident2 e4istE o mulGime de lucruri care trebuie avute Jn vedere atunci cInd
stabiliGi dacE un copil este pregEtit pentru un decor general. 1ste important sE aveGi Jn vedere toGi
factorii. C"eia o repre#intE individualitatea. KntIi stabiliGi care sunt nevoile educaGionale ale
copilului Hi apoi stabiliGi care este cel mai bun loc pentru implementare. S5ar putea sE descoperiGi cE
o combinaGie de decoruri repre#intE cea mai bunE situaGie pentru copil. Indiferent de ce deci#ii luaGi2
aveGi grijE sE aveGi date e4acte cu privire la rata. proporGia de ac"i#iGii a copilului Hi aveGi grijE sE vE
JntIlniGi ca o ec"ipE cIt mai frecvent. 9evoile unui copil s5ar putea sE se sc"imbe pe parcursul
anului. 1ste important sE5i revi#uiGi reali#Erile Hi sE adaptaGi situaGiile aHa cum se cere.
1)(