Sunteți pe pagina 1din 61

Procesarea senzoriala (denumita uneori si

integrare senzoriala) se refera la modul in


care sistemul nervos primeste informatiile ce vin
de la simturi si le transforma in raspunsuri motorii
si comportamentale adecvate. (Miller, 2012)

Integrarea senzoriala: Procesul neurologic care
organizeaza senzatiile ce vin de la propriul corp
si din mediu si face posibila utilizarea efectiva si
eficienta a corpului in mediu. Reprezinta
prelucrarea informatiilor. (Ayres, 1988)
Copiii cu tulburari de procesare senzoriala
sunt deseori neintelesi si gresit diagnosticati.
Neputinta de a procesa corect informatiile
senzoriale va conduce spre comportamente
extrem de particulare.

Pentru a avea succes un elev trebuie sa aiba
capacitatea de a indeplini zilnic o multitudine de
sarcini:

- ingrijire personala independenta
- a avea grija de lucrurile proprii
- a face fata unei zile intregi de scoala fara a fi foarte obosit
- abilitatea de a organiza si secventiona informatiile
- abilitatea de a citi indicatiile sociale si de mediu
- a obtine performanta si a sta in banca fara a fi excesiv de distras
- abilitatea de a inregistra si procesa corect informatiile senzoriale






copii care evita sau par tematori in activitati ca: jocuri in
care se pot murdari, echipamente de joaca, anumite
sunete, mirosuri sau gusturi
copii care par neindemanatici sau necoordonati
copii care au probleme cu tranzitiile
copii care au dificultati cu interactionarea si relationarea
sociala cu cei de aceeasi varsta
copii care nu se pot adapta si nu pot gestiona dificultatile
pe care le intampina, de pilda nu pot cere ajutor
copii care au dificultati in mentinerea unui prag de
excitabilitate optim pentru activitati - nivelul de energie
este prea sus sau prea jos


Acestea sunt senzatiile care ne ofera
informatii despre mediul exterior. Reprezinta
raspunsurile fiziologice la actiunea stimulilor
exteriori:
Vedere - sistemul vizual
Sunet - sistemul auditiv
Gust - sistemul gustativ
Miros - sistemul olfactiv
Atingere - sistemul tactil

Avem, de asemenea, senzatii care vin din
interiorul corpului nostru si ne comunica cum
este corpul pozitionat in spatiu si cum se
misca.
Simtul pozitionarii corpului si al miscarii -
sistemul proprioceptiv
Simtul miscarii in spatiu - sistemul vestibular

Sistemul vestibular primeste impulsuri de la
receptorii localizati in urechea interna privind
pozitia si miscarea capului in relatie cu
gravitatea. Orice schimbare a pozitiei capului
stimuleaza anumiti receptori vestibulari.


Trebuie sa procesam corect informatia
vestibulara pentru a ne folosi cum trebuie
vederea, pentru a ne pregati postura, pentru
a mentine, balansa, planui actiunile,
miscarea, pentru a ne calma si a ne regla
comportamentul.
Sistemul vestibular este strans legat de sistemul
auditiv. Ambele sisteme reactioneaza la vibratii.

Parintii si terapeutii ocupationali observa frecvent
cresterea vocalizarii si expresivitatii atunci cand un
copil este prins in anumite activitati de miscare.
Bebelusii ganguresc mai mult cand sunt leganati si
copiii cu intarzieri lingvistice pot sa rosteasca mai
multe cuvinte cand sar, alearga sau cand
mormaie. Ayres (1979) a sugerat ca acest lucru se
intampla din cauza legaturilor dintre sistemul auditiv
si vestibular.
Sistemele vizual si auditiv au o relatie stransa.

Sistemul vestibular influenteaza dezvoltarea
miscarilor ochilor, incluzand urmarirea si
fixarea. Impreuna, sistemele vizual si
vestibular, ajuta corpul sa pastreze o pozitie
verticala.
Definitia simplificata: simtul care ne spune
unde se afla in spatiu partile corpului si ce
miscari executa acestea.

Cum recunoastem problemele de simt
proprioceptiv - Exemplu

Miscarile neconstientizate
Proprioceptia este constienta inconstienta a
pozitiei corpului. Ne informeaza in legatura
cu pozitia partilor corpului, relatia dintre ele
si relatia lor cu alti oameni si obiecte. Ne
spune cata forta este necesara muschilor si
ne permite gradarea miscarilor.
Receptorii sistemului proprioceptiv sunt
localizati in muschi, tendoane, ligamente si
articulatii.
Anumite tipuri de senzatii proprioceptive pot ajuta
la reglarea starilor de atentie ale creierului
(Wilbarger,1991;Williams si Shellenberger,1994).
Aceste senzatii proprioceptive sunt furnizate de
activitati care necesita intinderea muschilor si o
munca grea. Aceste activitati includ Wrestling-ul,
Tug si War si lovirea sacilor de box.

Senzatiile proprioceptive incarca rar intr-un mod
excesiv sistemul nervos, iar unele dintre senzatii pot
avea atat abilitatea de a calma, cat si de a alerta,
in functie de sistemul nervos al individului (Williams si
Shellenberger,1994).

Sistemul tactil ne furnizeaza simtul tactil.
Este primul sistem senzorial care opereaza in uter
(Fisher et al.,1991) si este important ca acest simt sa
fie eficient inca de la nastere.
Copiii nenascuti au reflexele necesare supravietuirii,
reflexe care pot fi stimulate prin atingere. Simtul
atingerii le permite sa se alimenteze, sa inceapa sa
creeze o legatura cu parintii si sa fie calmati de
paturicile fine atunci cand adorm.
Simtul atingerii este important pentru crestere si
dezvoltare, dar si pentru supravietuire. Copiii
prematuri care sunt masati regulat sunt mai alerti,
activi si calmi, castiga mai bine in greutate si isi
orienteaza raspunsurile mai bine ( Ackerman,1991).

Sistemul tactil primeste informatii tactile de
la celulele receptoare din piele. Acesti
receptori se gasesc pe tot corpul, furnizand
informatii despre atingerile usoare, presiune,
vibratii, temperatura si durere.

Fiecare activitate a vietii de zi cu zi
(imbracatul, perierea dintilor si parului,
mancatul, spalarea, treburile casnice,
munca de la scoala si activitatile de la
serviciu) depinde de sistemul tactil.
Are doua componente:

Sistemul protector : este primitiv ne anunta cand suntem in
contact cu ceva care poate fi periculos si impulsioneaza
corpurile noastre sa reactioneze in fata unui rau posibil

Sistemul distinctiv: iti permite sa simti caracteristica obiectului
pe care il atingi. Abilitatea de a simti atingerea fina a unui
parinte, suprafata pufoasa a unei piersici sau suprafata
proeminentelor unei capsuni si clapele pianului sub degetele
tale depind toate de sistemul distinctiv.
Presiunea profunda elibereaza dopamina
(indeparteaza cortizolul, stresul) (Harper,
2011)
Cum recunoastem problemele de simt tactil -
Exemplu


Abilitati academice
Atentie
Perceptia auditiva
Echilibru
Coordonare bilaterala
Constientizarea corpului
Pozitionarea corpului
Stabilitatea emotionala
Coordonare ochi - picior
Coordonare ochi - mana
Motricitate fina
Flexibilitate
Forta, gradarea miscarilor
Siguranta in campul gravitational
Motricitatea grosiera
Lateralitate
Relationare sanatoasa
Kinestezie
Tonusul muscular
Stabiliatatea posturala
Praxia, inclusiv planificarea motorie
Auto-calmarea
Stima de sine
Auto-protejarea
Auto-reglarea
Abilitatile sociale
Abilitatile de vorbire si limbaj
Perceptia tactila
Vizualizare
Perceptia vizuala
Tulburarile procesarii senzoriale sunt pur si
simplu ceea ce se intampla cand informatia
senzoriala din mediu si de la propriul corp NU
este organizata, interpretata corect si eficient
de catre creier.
www.sensoryprocessingmadesimple.com

Sunt comportamentele neadecvate ca
intensitate informatiilor senzoriale obtinute
(raspuns comportamental disproportionat
fata de informatiile senzoriale care vin din
mediu si de la propriul corp).
Trei sub-tipuri:
1. Hiper-responsivi senzorial
2. Hipo-responsivi senzorial
3. Cautare senzoriala

Raspuns exagerat al sistemului nervos la un
impuls senzorial.
Tactil
Vestibular
Proprioceptiv
Auditiv
Vizual
Lipsa unui raspuns sau un raspuns insuficient la
impulsurile senzoriale din mediu.

Tactil
Vestibular
Proprioceptiv
Auditiv
Sistemul nervos al cautatorilor - senzoriali
are nevoie de un impuls intens pentru ca
senzatia sa fie procesata corespunzator de
catre creier.

Tactil
Vestibular
Proprioceptiv
Probleme de stabilitate, miscare, sau
planificare ale unor serii de miscari ca raspuns
la cererile senzoriale (Miller, 2006)

Dispraxia
Tulburarile de postura
Discriminarea senzoriala reprezinta abilitatea
de a interpreta si distinge mesaje in cadrul
sistemelor senzoriale (Miller, 2006)

Tactil
Vestibular
Proprioceptiv
Ocupatia principala a copilului este joaca! Copiii
invata prin joc. Activitatile trebuie sa fie distractive!
Focalizeaza-te pe copil! Cand lucrati cu un copil,
goliti-va mintea de orice distractori, uitati-va la copil
si spuneti-va: pentru aceasta perioada de timp,
sunt al tau!
Petreceti timp invatand sa fiti un bun detectiv.
Observati copilul pentru a afla ce este motivant
pentru el si cum raspunde la varietatea de stimuli
/activitati.
Incepeti cu activitatile pe care copilul le
indeplineste cu succes. Cresteti usor gradul de
dificultate.

Activitatile ar trebui sa fie:

Cu baza senzorio-motorie
Adecvate
Distractive
Usoare
(The Out-of-Sync Child Has Fun, Carol
Kranowitz, 2003).
Autoreglarea este capacitatea de a atinge,
schimba, sau mentine un nivel adecvat de
alerta pentru o activitate sau o situatie
(Williams & Shellenberger, 1996).
Constienta este nivelul nostru de alerta. Abilitatea de a
mentine stari potrivite de constienta se dezvolta din abilitatea
noastra de a echilibra (regulat sau modulat) stimulii senzoriali
primiti din mediul inconjurator. O stare normala de constienta
este esentiala dezvoltarii urmatoarelor abilitati:
Atentia la sarcini
Controlul impulsului
Tolerarea frustrarii
Echilibrul reactiilor emotionale
Program de constientizare a nivelului de alerta
(excitabilitate) pentru autoreglare
Daca corpul tau este ca motorul unei
masini, uneori ruleaza incet, uneori cu viteza
mare sau cateodata ruleaza tocmai potrivit.
(Williams & Shellenberger(1996)

Acest program invata copiii si adultii cum sa
recunoasca propria variatie a nivelurilor de
trezire si alerta si cum aceste niveluri
influenteaza invatarea, comportamentul si
atentia. Williams si Shellenberger au furnizat o
serie de strategii care pot fi invatate cu
usurinta de copii si ajuta la cresterea sau
scaderea starii de trezire.
Etapa intai: Invatati cuvintele motorului
Maxim (ridicat) / Rapid
Minim (scazut) / Incet
Tocmai potrivit

Etichetati "viteza" motorului dumneavoastra si
apoi a copilului dumneavaoastra.
Ridicat (Rapid): hiperactiv, scapat de sub
control, iritabil, frustrat, anxios

Tocmai potrivit: calm, focalizat, relaxat, fericit,
gata sa invete

Scazut (Incet): obosit, plictisit, lent, tonus
scazut, bolnav, trist



Termometrul
Diagrama ridicat / scazut
Animale
Semafor
Expresii faciale
Culori
Numere (The Incredible 5 Point Scale; Buron
and Curtis, 2003)

Etapa a doua:
Introduceti activitiati senzorio-motorii si
strategii de schimbare ale nivelului de alerta
al motorului
Actvitati / strategii ce permit copilului sa
experimenteze alegerea
Miscare / Vestibular si
Proprioceptiv
Asculta / Auditiv
Priveste / Vizual
Atinge / Tactil
Gusta / Gustativ
Miroase / Olfactiv
Williams & Shelleberger(1996)
Activitatile motorii orale sunt importante pentru:

Organizare / calmare
Intarirea sistemului respirator
Intarirea musculaturii implicate in vorbire
Intarirea sistemului vizual (suflarea necesita
divergenta, suptul necesita convergenta)
Integrarea senzoriala in scoala
Stimuli Exemple de evitare
senzoriala sau tolerana
scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Tactili (atins), corp si
membre
Poarta haine care le
acopera tot trupul indiferent
de vreme
Copilul mare care atinge
totul
Poarta haine putine
indiferent de vreme
Frecventa frecare,
manipulare a unor obiecte
de anumite texturi
Nu rezista imboldurilor fizice Frecarea degetelor sau a
unor parti ale corpului in
mod frecvent
Au un spaiu personal
neobisnuit de mare
Neatentia la substantele
varsate pe corp
Se plang excesiv ca au fost
impinsi sau loviti
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Presiune profunda Manifesta rezistenta fata de
cazaturi, sporturi de contact,
sarituri, balansari
Cauta deseori atingeri cu
presiune mare, ca
imbratisarea ursului
Aparent nu au forta pentru
sarcini functionale, dar au
forta suficienta la testare
Vor dormi doar daca sunt
inveliti strans intr-o patura
Se lovesc frecvent de obiecte
sau oameni fara un motiv
aparent
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Oral/facial In principiu, mananca doar
un tip de mancare
Mesteca sau sug frecvent
obiecte
Se opun puternic la spalatul
pe fata, dinti, pieptanat si
continua sa se planga cand
au terminat
Par a nu fi constienti de
atingerea fetei, exceptand
cazul existentei unui input
vizual
Deseori nu sunt constienti ca
au mancare pe fata sau ca
saliveaza
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Durere Reclamatii neobisnuite si
prelungite in cazul unor
incidente minore
Nu sunt constienti ca
sangereaza cand au o rana
Reclamatii sau interpretari ale
unor senzatii minore ca fiind
dureroase
Lipsa neobisnuita a fricii de a
cadea pe suprafete dure
Nu pare sa simta injectiile
Nu este constient de arsuri
sau arsuri de soare
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Temperatura Comentarii consistente
despre schimbarile de
temperatura cand sunt
experimentate
Bea lichide foarte fierbinti fara
a se plange
Tendinta de a reactiona si /
sau eticheta ca prea fierbinte
sau prea rece temperatura
moderata
Insista sa aiba bai foarte
calde
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Auditiv (sunete) Isi acopera frecvent urechile Nu reactioneaza la comenzi
daca nu sunt indicii vizuale
Observa sau comenteaza
despre zgomotele de fond,
cum ar fi traficul, aerul
conditionat, sau zgomotul
dintr-o clasa alaturata
Pare sa aiba auzul slab, ceea
ce insa nu este confirmat de
testele auditive
Cauta in mod constant zone
linistite departe de semeni pe
terenul de joaca sau in clasa
Cauta muzica neobisnuit de
puternica (cu o anamnez
normala documentata)
Fug din camera sau din zona
ca raspuns la zgomot
Pune urechea pe difuzor
Frica irationala de aparate
mici cum ar fi blenderul sau
mixerul
Aud sirenele sau trenurile care
vin inaintea celorlalti
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Vizual
(vedere si lumina)
Stinge lumina din casa pentru
activitati ca mancatul, uitatul
la TV sau joaca
Invarteste obiectele strident
colorate sau reflectorizante,
priveste lumina printre frunze
Isi acopera ochii sau clipeste
frecvent
Aprinde si stinge lumina des
Evita sa iasa in zilele insorite Priveste miscarile repetitive
cum ar fi rasfoirea paginilor
unei carti
Comenteaza regulat cand
intra sau iese soarele dintre
nori
Manipuleaza obiectele
aproape de fata desi nu are
probleme de vedere
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Miscarea
(miscarea trupului in spatiu)
Temator sau rezistent in timpul
jocurilor de echipa ca
baschetul
Nu se teme de inaltime sau
de posibilitatea caderii
Evita pozitiile in care isi poate
pierde echilibrul
Cautare excesiva a tumbelor
si a activitatilor de lupta
Evita pozitiile in care nu are
picioarele pe pamant
Se invarteste in cerc excesiv
Reactioneaza negativ la
rasucirea capului
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Miscarea (reactii la fortele de
miscare)
Evita aparatele de joaca
care ii propulseaza corpul n
aer, ca leaganele
Cauta activitati de invartire
pentru perioade lungi
Rau de miscare Are in mod constant pozitii
neobisnuite pe aparatele de
joaca
Teama de escaladari si lifturi Doreste cu ardoare sa
mearga repede in parcul
de distractii
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Vibratii Temator de foarfecele
frizerului
Tolereaza stimulii care
vibreaza pentru perioade
lungi
Refuza sa tina uscatorul de
par sau mixerul
Se teme de periuta de dinti
electrica, dar nu si de cea
normala
Stimuli Exemple de evitare senzoriala
sau toleranta scazuta
Exemple de cautare
senzoriala si / sau toleranta
ridicata
Mirosul si gustul Mananca in special
mancaruri fara gust
Nu sesizeaza mirosurile
puternice
Reactioneaza sau
comenteaza la mirosuri
normale ca si cand sunt
iritante
Ii plac manacarurile
condimentate
Reactioneaza sau
comenteaza la mirosuri pe
care ceilalti nu le simt
fizice
vizuale
auditive
de organizare
de alertare si calmare
de comportament
Facei ca mediul sa ajute concentrarea elevilor

1. Delimitati spatiul personal
2. Asezati scaunele, pupitrele si mesele astfel incat copiii sa stea asezati cu talpile
pe covor si genunchii indoiti la 90 de grade.
3. Daca un copil este usor de distras asigurati-va ca locul lui nu este langa usa sau
fereastra.
4. Folositi echipamente pe care se poate sta alternativ: stat pe mingi terapeutice,
scaune in form de T, bean bag sau perne de pozitionare.
5. Permiteti copiilor sa lucreze in alte pozitii: culcati pe covor si sprijiniti pe coate, in
picioare la o masa, stand pe o parte, avand un clipboard pe care sa scrie.
6. Folositi un covor moale de plus in zonele de joaca, pentru a atenua zgomotul.
7. Daca e posibil, e bine sa aveti un balansoar in sala de clasa si / sau un hamac
sau un leagan in afara clasei unde copilul sa poata merge sa se relaxeze.
8. Permiteti copiilor sa foloseasca saci de dormit sau paturi cu greutati intr-un colt
de lectura linistit
9. Folositi un cort mic sau o casuta de joaca cu perne mici si / sau bean bag
pentru relaxare daca copilul e supraexcitat.




Orarele vizuale constituie un bun punct de
plecare
1. Folositi programe vizuale zilnice
2. Scrieti benzi cu alfabetul si cifrele pe banca copilului pentru a le folosi ca referinta sau ghidare.
3. Plasati desenul unui ceas care sa indice ziua / ora de terapie sau sesiuni de asistenta, in afara clasei.
4. Folositi banda, cercurile sau patratele covorului pentru a intari granitele personale la invatatul din pozitie
sezut sau in zonele de joaca.
5. Folositi simboluri vizuale cum ar fi cuvinte sau imagini pentru organizarea obiectelor personale, cutiilor sau
dulapurilor.
6. Pastrati distractorii vizuali la minim, atarnati pe peretii holurilor operele de arta
7. Ajutati copiii sa ramana organizati si concentrati prin:
1. Folosirea degetului sau a unui card ajutator sub linia pe care lucreaza cand citeste sau la matematica
2. Folositi caiete cu patratele sau ajutor vizual pentru a alinia numerele la matematica
3. Folositi informatie vizuala minima pe fiecare pagina
4. Acoperiti alte zone ale paginii la care nu se lucreaza in acel moment, pentru a pastra copilul
concentrat
8. Folositi zone de studiu delimitate pentru reducerea stimulilor.
9. Minimalizati numarul jucariilor, jocurilor, decoratiunilor din mediu.
10. Sa aveti spatiu de depozitat suficient, cutii si rafturi pentru a pune totul deoparte (in cutii etichetate).
11. Pastrati tabla de scris curata.
12. Stingeti lumina in timpul pauzelor de liniste.
13. Mutati afisele de aducere aminte si informationale in spatele clasei, astfel incat copiii sa fie ateni doar la
profesor.


Moduri de a reduce stimularea auditiva

1. Casti sau dopuri de urechi disponibile pentru copiii care sunt sensibili sau distrasi de
zgomotele mediului.
2. Rugati copilul sa repete ce ati spus, inainte de a se apuca de lucru, pentru a fi siguri ca
a ineles.
3. Stabiliti contactul vizual cu copilul inainte de a-i vorbi.
4. Invatati copilul sa ceara ajutor si faceti-va disponibili pentru ei daca au dificulti.
5. Fragmentati indicatiile in pasi marunti si dati-le copiilor timp in plus pentru a le procesa
daca e nevoie.
6. Avertizati copilul despre orice zgomot mai puternic inainte ca acesta sa se produca
De exemplu: clopote, alarme, sunatul clopotelului etc.



1. Dati indicatii simple, pas cu pas. Puneti copilul sa verbalizeze pasii necesari pentru
realizarea sarcinii. Folositi un covarstnic, daca este posibil, sau pe dumneavoastra pentru a
demonstra cum se realizeaza sarcina, apoi rugati copilul sa incerce si el.
2. Folositi o abordare consecventa cand invatati un copil o noua abilitate si acordati-i timp
pentru a o exersa.
3. Dati copilului indicatii potrivite, in cea mai buna modalitate de invatare pentru el ( auditiv,
vizual sau multi-senzorial). Demonstrati ca model si repetati daca e necesar. Monitorizati
copilul pentru a fi siguri ca a inteles si ca este capabil sa indeplineasca sarcina.
4. Ajutati copilul sa planuiasca rezolvarea fiecarei sarcini prin intrebari ca: De ce materiale
ai nevoie? / Ce vei face intai? / Ce vei avea de facut cand vei termina? etc.
5. Oferiti cateva sugestii sau o sesiune de brainstorming cu covarstnicii copilului daca un
copil are probleme in formularea ideilor.
6. Ajutati copiii care au dificultati cu tranzitiile prin folosirea unui cronometru sau dandu-le un
semnal verbal cand e timpul de schimbare a activitatilor.
7. De asemenea, tranzitiile pot sa mearga mai bine daca o lista de imagini este pe tabla
pentru a arata activitatile zilei.
8. Ajutati pregatirea copilului pentru tranzitie cu strangerea lucrurilor si o selectie muzicala
neschimbata care sa o faca amuzanta si sa fie un semnal de trecere la alta activitate.
9. Dati-le copiilor acelasi loc organizat si potrivit pentru a pune materialele dupa ce au
terminat sa le foloseasca.


Activitati alerte pentru copiii letargici:
1. Permiteti copilului sa soarba apa cu gheata dintr-un flacon pe parcursul zilei.
2. Folositi iluminat puternic.
3. Faceti copilul sa se spele pe fata cu apa rece, daca e nevoie.
4. Luati frecvent pauze active in timpul sarcinilor dificile (ex. sarituri, mars pe loc, ridicari de jos etc.)
5. Incurajati activarea cu ajutorul leganatului, sariturilor, cataratului, jocului cu mingea etc.
6. Puneti copilul sa mestece puternic o guma de mestecat cu gust intens, fara zahar sau sa suga
bomboane fara zahar (bomboane gumate etc.)
Activitati de calmare pentru copiii agitati:
1. Folositi un iluminat bland, fara neon!
2. Permiteti copilului sa asculte muzica linistitoare la casti.
3. Folositi o voce blanda si vorbiti rar, incetinind miscarea in timp ce vorbiti.
4. Permiteti copilului sa se intinda pe covor intr-o zona delimitata, cu paturi cu greutati, perne grele sau pe
un bean bag pe care sa stea cand lucreaza la scris sau citit.
5. Apasati tare umerii copilului cu presiune constanta si egala.
6. Evitati sa grabiti copilul.
7. Puneti copilul responsabil de cea mai grea sarcina la momentul in care se face ordine; sa puna la loc
cartile sau obiectele grele, sa impinga sau sa ia pe sus scaunele, sa stearga mesele etc.
8. Facei pe copilul asistentul profesorului; sa duca cartile la biblioteca, dati-i pauze de miscare mai dese
dandu-i sarcini (circulare la birou sau la alt profesor, impartirea hartiilor etc.) sau dandu-le sarcini grele
ca ascutitul creioanelor, stersul tablei etc.
9. Planificati din timp, permiteti timp suficient intre activitati si in timpul lor.
10. Faceti astfel incat copilul sa poata sa sara pe o mini-trambulina, sa sara sau sa stea pe o minge
terapeutica in loc sa stea pe scaun pentru a-i oferi un plus de stimulare.
11. Incurajati invartitul, rostogolitul, leganatul in timpul orelor de sport sau n pauza.
12. Permiteti copilului sa aiba jucrii de strans silentioase, obiecte care se pot roade, tuburi de guma etc. in
timp ce asculta lectia sau lucreaza.
13. Lasati copilul sa faca flotari de scaun (sa se ridice de pe scaun cu mainile pe langa corp) si / sau legati
de scaun band elastica (Thera-Band) si puneti-l sa o intinda cu picioarele in timp ce lucreaza.








1. Incurajati copilul, imputerniciti-l, evitati sa il salvati cand el se straduieste ( de
ex. rezista!, poti face asta!, hai ca e bine!).
2. Laudati-l si premiati-l cand incearca din rasputeri, reuseste ceva nou, face
ceva in mod independent, respecta regulile sau reuseste ceva chiar daca
rezultatul nu este exact cel prefigurat.
3. Fiti clari in criticile constructive; faceti declaratii pozitive despre ceea ce A
REALIZAT copilul, apoi faceti sugestii despre modurile de a imbunatati, sugestii
clare, concise si / sau solicitati sugestii de la copil despre ce lipseste si cum se
poate imbunatati data viitoare.
4. Validati-i, recunoasteti-le eforturile, respectati-le alegerile si sentimentele
oricare ar fi ele!
5. Stabiliti reguli ferme, clare, cu consecinte potrivite daca sunt incalcate de
copii. Tineti-va de ele.
6. Vorbiti despre sarcina / problema cu copilul cand se straduieate sa o rezolve.
7. Fiti constienti de semnalele copilului cand incepe sa-si piarda controlul. Fiti
proactivi in a face fata acestor situatii INAINTE sa ajunga copilul in ele.
8. Invatati copilul despre spatiul personal si intariti regula de a ramane in aceste
granite si sa-si pastreze mainile acasa.




Va multumesc!