Sunteți pe pagina 1din 6

TERAPIA DE INTEGRARE SENZORIALA

Este introdusa in 1972 de Ayres:


Dupa Ayres, integrarea senzoriala este procesul neurologic care coordoneaza senzatiile
organismului cu cele ale mediului astfel incat organismul poate functiona in cadrul mediului.
Integrarea senzoriala presupune un echilibru intre sistemul nervos central si cel periferic.
Problemele de integrare senzoriala genereaza tulburari de invatare, dezvoltare si comportament.
Disfunctionalitati ale integrarii senzoriale conduc la dezorganizarea sitemelor : 1) vestibular
(trimite catre creier informatii senzoriale despre miscarea organismului in spatiu)
disfunctionalitatea sistemului vestibular se manifesta prin postura deficitara si dispraxie.
2) proprioceptiv ( trimite catre creier informatii senzoriale de la muschi si articulatii)
disfunctionalitatea sistemului proprioceptiv se manifesta prin miscari stereotipice ale
organismului.
3) tactil ( simtul tactil) disfunctionalitatea sistemului tactil se manifesta prin hiper si hiposensibilitate la stimuli.
Scopul Terapiei prin Integrare Senzoriala :
- restabilirea proceselor neurologice prin intarirea celor 3 sisteme
Activitati ale sistemului vetsibular: leganatul, rotitul, saritul (ex. pe plasa elastica)
Activitati ale sistemelor proprioceptiv si tactil: presiune profunda, periatul, jucariile senzoriale
Diete senzoriale: crearea unei activitati individualizate menite sa satisfaca nevoi senzoriale
(intuite), ex.: veste de greutate, body-uri.
Beneficii ale Terapiei prin Integrare Senzoriala:
- putere sporita de concentrare asupra materialelor relevante in mediile educational, terapeutic si
social
- reducerea procentului unor tulburari comportamentale precum autovatamarea
- imbunatatiri generale ale functionarii sistemului nevos, traduse prin imbunatatiri ale unor
activitati cognitive superioare precum vorbirea si cititul.
Ayrea (1979) a confirmat ca, in ciuda scepticismului consumatorilor. Terapia de Integrare
Senzoriala ar trebui sa aiba intaietate in fata altor terapii.
Poate fi dificil pentru un parinte sa creada ca mersul pe o platforma cu rotile l-ar putea ajuta pe
copil in vorbire, la citit sau in coportament.
La prima vedere, s-ar parea ca are nevoie de terapie prin vorbire, de lectii de citire sau de mai
multa disciplina.
Insa creierul este atat de complex, incat operatiile realizate nu sunt niciodata vizibile la suprafata.
Daca vorbirea, cititul si comportamentul sunt deficitare pe fondul unei disfunctionalitati a
creierului, atunci e normal sa se creeze o baza pe care creierul sa fuctioneze mai bine.
Daca terapia si-a indeplinit fuctiile, ira copilul inca intampina dificultati, poate fi nevoie de
asistenta speciala.
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

gabi.b

Subiect: Re: TERAPIA DE INTEGRARE SENZORIALA

Sam 28 Aug 2010 - 0:03

Admin

Integrarea senzorial Laurel A. Hoekman (profesor de educatie special,


printe a doi copii cu autism si sindromul Asperger) Traducere Gabriela Crisan

Corpul uman este creat s functioneze ca un mecanism bine lubrifiat, care


primeste informatii senzoriale pe care le organizeaz si le proceseaz n
vederea folosirii ct mai adecvate, eficiente a acestora. Functiile senzoriale
includ auzul, vzul, simtul tactil, mirosul si totodat procesul de miscare si de
echilibru. Cnd toate aceste sisteme functioneaz bine si creierul este capabil
Mesaje: 1240
s interpreteze corect informatiile trimise de simturi, vorbim despre procesul
Data
de integrare senzorial; toate aceste simturi conlucreaz! Existenta unor
nasterii: 14/10/1969
Data de
imperfectiuni n functionarea normal a acestor simturi o numim disfunctie de
inscriere: 30/07/2010
integrare senzorial. Desi exist multiple forme de manifestare ale disfunctiei
Varsta: 45
Localizare: ORADEA
senzoriale (sau dificultti de procesare senzorial), se evidentiaz dou
probleme care stau la baza acesteia. Prima se manifest cnd o persoan
primeste prea mult stimulare senzorial, ca urmare creierul fiind
suprancrcat. A doua se manifest cnd o persoan nu primeste suficient
stimulare senzorial, rezultnd o foame de informatie senzorial din partea
persoanei afectate. Urmtoarea sectiune a textului abordeaz felul n care
fiecare dintre aceste simturi afecteaz comportamentul, precum si potentialele
problemele care apar atunci cnd exist o disfunctie senzorial.
AUZUL
Noi folosim urechile pentru a auzi voci, muzic, alarme si sirene si, de
asemenea, tot zgomotul nconjurtor generat de echipamentul electronic, de
natur, etc. Cnd creierul uman este n stare s receptioneze si s organizeze
adecvat informatia primit prin intermediul urechilor, suntem capabili s
sesizam pericolul, s ntelegem instructiuni si s simtim plcere ascultnd
muzic sau sunetele din natur. O persoan ale crei simturi sunt bine
integrate poate sta n mijlocul unei petreceri zgomotoase cu muzic, zgomot
de pahare si tacmuri, cini ltrnd si n acelasi timp poate s poarte o
conversatie cu persoanele de alturi. Creierul acestei persoane pur si simplu
filtreaz informatiile nefolositoare, concentrndu-si atentia pe cuvintele spuse
de cealalt persoan. n schimb, o persoan cu disfunctie senzorial aude
toate zgomotele enumerate mai sus la aceeasi tonalitate, fiind bombardat de
toate sunetele n acelasi timp. Aceast persoan nu va putea purta o
conversatie cu persoana de alturi. Imaginati-v un astfel de copil n clas,
nconjurat de creioane scrrtind pe hrtie, de copii care vorbesc, de muzica
ce cnt, de trsitul picioarelor si al scaunelor pe pardoseal. Acest copil nu
va putea rezolva exercitiile la matematic sau la alte materii, datorit
suprastimulrii creierului su. Ca urmare, acest copil va avea o comportare
recalcitrant datorit frustrrii si inabilittii de a filtra informatiile senzoriale
nenecesare primite. Profesorul va observa o comportare neadecvat a
copilului, privirea n gol sau miscarea de fluturare a minilor. Acest copil poate
deveni foarte speriat la alarma de incendiu, percepnd sunetul ca dureros. Un
alt copil poate avea probleme cnd ncperea este foarte linistit deoarece nu
primeste suficient stimulare auditiv. Acest copil poate s nceap s bat cu
creionul pe banc, s zgltie banca sau s produc orice fel de zgomot.
Fiecare copil are propriile lui nevoi, iar profesorul trebuie s fie sensibil la
nevoile copiilor cu disfunctie de integrare senzorial, alocnd timp pentru a
stabili dac copilul are nevoie de un spatiu separat de studiu n liniste, de un
set de csti pentru a bloca zgomotele sau chiar un set de csti la care s
asculte muzic relaxant.

VAZUL
Ochii nostri ne furnizeaza informatii despre culori, lumin, miscare, locuri,
expresii faciale sau pozitii corporale. Cnd sunt receptionate si analizate de
creier n mod corespunztor, aceste informatii ne ajut s ne orientm n
spatiu, s citim, s interpretm limbajul corporal si expresiile faciale, s
anticipm miscarea si s sesizm pericolul. Un copil care este sub-reactiv la
stimulare vizual si va misca degetele n fata ochilor sau va apropia cartea
foarte mult de ochi. Pe de alt parte, un copil care este supra-senzitiv sau
supra-reactiv la stimulare vizual va deveni speriat n locuri aglomerate sau
poate deveni retras ori hiperactiv ntr-o ncpere cu lumini strlucitoare si cu
mult culoare si miscare. Persoanele cu disfunctie senzorial nu rspund
corespunztor la expresii faciale datorit inabilittii lor de a interpreta
informatiile vizuale. O ncpere larg care este foarte stimulant, cu afise
colorate, teancuri de crti, lumini intense si ferestre, siruri de bnci si multi
copii poate deveni foarte deranjant pentru o persoan cu disfunctie
senzorial, astfel nct ar putea fi necesar s se fac unele aranjamente
speciale pentru acea persoan.
MIROSUL
Noi suntem nconjurati ntotdeauna de diferite mirosuri, de parfum, de flori,
mirosul delicios de floricele de porumb, pine sau prjituri. Alte mirosuri pe
care le ntlnim n mediul inconjurator includ detergenti, mirosul de iarb
proaspt tiat, mirosul gazelor de esapament si fum. Simtul mirosului ne
poate produce plcere, mri capacitatea de a savura mncarea, dar, n acelasi
timp, ne poate feri de pericol. Ca si cu celelalte simturi, mirosul poate crea
frustrare pentru persoana care nu are abilitatea s analizeze corect, s
interpreteze si s rspund n concordant cu informatia pe care o primeste.
Unii oameni sunt suprasenzitivi la mirosuri astfel nct chiar si o adiere de
parfum sau chimicale s i deranjeze mult. Alti oameni sunt subsenzitivi la
miros si si pot duce obiectele foarte aproape de nas ca s le poat simti
mirosul. Chiar dac sunt subsenzitivi sau suprasenzitivi la mirosuri, elevii care
au un miros ascutit s-ar putea s nu se poat concentra la exercitiile care
trebuiesc efectuate n clas.
GUSTUL
De obicei gustul produce plcere. Noi toti avem tendinta s consumm
produse care au gust plcut. Dar totodat gustul poate da un semnal c ceva
nu este n regul; de exemplu, laptele stricat are un gust neplcut. O
persoan cu deficient de integrare senzorial poate fi foarte selectiv la ceea
ce mnnc, evitnd unele (sau multe) gusturi si texturi sau nu poate
diferentia ntre gusturi si poate mnca orice! Gustul poate crea mai multe
probleme pentru printii care au copii cu disfunctie senzorial, dect pentru
profesorii sau colegii elevului
SIMTUL TACTIL
Avem doi ochi, dou urechi si un nas, dar corpul uman este acoperit cu
receptori tactili senzitivi. Cu ajutorul lor putem interpreta senzatia de cald si
rece, moale si tare, delicat si abraziv sau plcere si durere. Cnd creierul unei
persoane primeste si analizeaz informatia primit cu ajutorul simtului tactil n
mod corespunztor, aceasta si va retrage mna de pe o sob fierbinte, si va
pune mnusi cnd este ger si va zmbi cnd va fi mngiat de cineva drag.

Dar o persoan care are disfunctie de integrare senzorial va reactiona violent


la o suprafat cald sau la un simplu btut pe umeri. Aceast persoan va uita
s poarte mnusi ntr-o zi extrem de friguroas sau va purta ntotdeauna
mnec lung chiar si pe canicul, pentru c nu i place s-si simt pielea
expus. Dac copilul este subreactiv la atingere, poate primi o lovitur
serioas si s reactioneze ca si cum ar fi doar o zgrietur. Poate ur s aib
minile murdare si s ating obiecte neobisnuite sau poate avea o nevoie
intens de a atinge totul n jurul su. Un copil cu disfunctie de integrare
senzorial poate reprezenta o provocare unic pentru profesorul de biologie la
lectia de disectie a broastelor. Acest copil fie se va mpotrivi s fie implicat
ntr-o astfel de activitate murdar, fie va lua broasca si se va juca cu organele
ei interne. Probleme similare se pot ntmpla la ora de pictur sau n sala de
mese. Acest copil va avea dificultti s stea la rnd deoarece va ncerca s
ating pe toata lumea sau se va plnge c toat lumea l atinge. Uneori va
putea interpreta o atingere usoar a unui alt coleg ca o lovitur si va putea
lovi un alt copil. Printii pot avea dificultti n alegerea mbrcmintei pentru
acest copil pentru c el va refuza s poarte diferite textile sau anumite articole
de mbrcminte, fiind deranjat chiar si de etichetele din interiorul hainelor.
Unui copil care se afl permanent n stare de defensiv tactil sau care,
dimpotriv, simte nevoia de a atinge obiectele, i va fi de folos dac va purta
n buzunar un obiect stimulant. Poate fi o minge mic cu o anumit textur,
un breloc sau chiar o jucrie care vibreaz. Cnd copilul are nevoie s se
concentreze sau simte nevoia de a atinge ceva, poate duce mna n buzunar si
s ating acest obiect. Multi copii cu disfunctie de integrare senzorial si
rsucesc prul pe degete, si freac degetele unele de altele sau si rod
unghiile
SISTEMUL VESTIBULAR
Cu toate c majoritatea oamenilor sunt familiari cu simturile de mai sus
enumerate, mai sunt nc dou sisteme care joac un rol major n abilitatea
creierului s primeasc informatii si s rspund la ele. Primul sistem este cel
vestibular care coordoneaz miscarea si balansul. O persoan cu disfunctie de
integrare senzorial poate fi hiperreactiv sau subreactiv la senzatia de
miscare. Rspunsul mai accentuat la senzatia de miscare poate provoca n
unele persoane senzatia de vom ca, de exemplu, n timpul transportului cu
automobilul sau n parcul de distractii. Acestei persoane i va fi team de
nltimi sau s stea cu capul n jos, ceea ce se mai numeste insecuritate
gravitational. Aceast persoan se va ncorda, tinndu-si capul ntepenit
pentru a evita miscarea excesiv. (Probleme la nivelul sistemului vestibular ar
putea fi cauza unor miscri ciudate pe care le-au cptat cei doi bieti ai mei;
nu le place s-si tin capul n jos, asa c se misc n asa fel nct s le permit
s-si tin capul drept.). Un copil cu astfel de dificultti se va agita pe terenul
de joac sau la orele de educatie fizic, unde este necesar s se balanseze, s
se nvrteasc, s atrne cu capul n jos sau s alerge. Dac copilul este hiporeactiv la miscare, atunci se va misca continuu sau se va nvrti, atrna,
legna, si va flutura minile sau si le va frmnta. Multi copii cu deficient
senzorial pot prea c sufer de Tulburarea de deficit de atentie cu
hiperactivitate pur si simplu pentru c rareori se oprescdin miscare. Acesti
copii de obicei nu au un balans prea bun, e dificil pentru ei s circule printre
obiecte, se lovesc de pereti sau se mpiedic de scaune. Le place s atrne cu
capul n jos si par a

se nvrti fr s ameteasc. n timp ce un copil cu senzitivitate la miscare


este frustrat afar, un copil hiperactiv va avea mai multe probleme n interior,
n mod special n timpul cnd ar trebui s fie linistit, atent si concentrat.
SISTEMUL PROPRIOCEPTIV
Ultimul simt care este abordat n acest articol este pozitia corpului, cunoscut
sub numele de sistemul proprioceptiv. Acest sistem se mai numeste
constientizarea corpului n spatiu/ awarness of body in space. Cnd acest
simt functioneaz adecvat, ne ajut s stm pe scaun fr s cdem, s
urcm si s coborm scrile fr s ne privim picioarele, s nchidem o us
fr efort, s mergem pe trotuar fr a intra n coliziune cu altcineva. Dac
acest sistem nu functioneaz corespunztor pot aprea probleme. O pesoan
care nu realizeaz ct de mult ntinde mna va lovi pe cineva cnd vrea s
ajung la un obiect. Aceast persoan poate clca pe altii pe picioare n timp
ce merge, fr a realiza c un alt picior este n fat. Poate trnti usile ca s le
nchid sau apropia usa foarte usor fr a o nchide. Aceasta persoan va
aprea nendemnatic, va avea dificultti la locul de joac cnd trebuie s
pseasc peste vreun obstacol sau va urca scrile cu dificultate, trebuind,
probabil, s se uite la picioare ca s vad unde le pune. Problemele cu
sistemul proprioceptiv pot fi principalul factor n aparitia dificulttilor cnd este
vorba de planificare motorie, adic n abilitatea unei persoane de a-si folosi
corpul. De exemplu, cnd o persoan intr ntr-o ncpere cu grinda joas, se
apleac ca s nu se dea cu capul de tocul usii. O persoan cu dificultti motorii
se va apleca prea mult sau insuficient. Aceasta persoan nu stie s se catere
pe bare n parc sau nu va putea s se dea jos de pe ele. Activitti zilnice de
rutin ca mbrcatul, legatul sireturilor, mncatul cu ajutorul tacmurilor si
scrisul vor crea dificultti persoanelor cu dificultti de planificare motorie. V
rog s retineti c nu toate preferintele individuale sau problemele de
comportare sunt cauzate de disfunctia senzorial de integrare. Unii oameni
prefer s lucreze cu radioul deschis. Unii oameni prefer s lucreze n medii
mai murdare mai mult ca altii. n general, la o persoan cu disfunctie
senzorial, acest lucru se va manifesta n diverse arii. Cu toate acestea, daca
v recunoasteti copilul n mai multe dintre situatiile descrise anterior, v rog
s nu disperati. Sunt multe actiuni care se pot ntreprinde pentru a ajuta
creierul unei persoane s primeasc informatii n mod corect si s rspund la
stimulii senzoriali. n primul rnd, puteti aranja n jurul copilului un spatiu plin
de informatie stimulatoare: culori, lumini si umbre, sunete, muzic, lucruri pe
care se poate ctra, texturi diferite si diverse oportunitti de miscare si
explorare, n asa fel ca toate simturile s fie expuse la un stimul. Aceast
expunere variat la diferite surse de stimuli care sunt ndreptate spre diferite
simturi se mai numeste diet senzorial. Este foarte important s determinati
ce l intereseaz pe copil, ceea ce l calmeaz si ceea ce l sperie. Lsati copilul
s aleag activittile care prezint interes pentru el si de care are nevoie.
Diferitele experiente care sunt create, mpreun cu sprijinul si ncurajarea
dumneavoastr, vor constitui o fundament bun care l vor ajuta pe copilul
dumneavoastr cu probleme senzoriale. n al doilea rnd, avnd n vedere c
acest copil poate ntlni lucruri deranjante si obositoare, ajutati-l s se
adapteze la acestea sau s le evite de cte ori este necesar. Dac copilul
dumneavoastr nu prefer s fie mngiat usor (multor persoane cu disfunctie
de integrare senzorial nu le place), ncercati sa executati presiune mai ferm
si mai puternic, ce va avea un efect calmant. Dac copilul nu poate studia

ntr-o ncpere zgomotoas ajutati-l s gseasc un loc linistit unde si poate


efectua temele si unde se poate pregti pentru teste. Retineti c copilul
dumneavoastr poate s nu fie capabil de a procesa simultan mai multe
informatii senzoriale. De exemplu, e posibil s nu poat vorbi n timp ce merge
pe brn. S nu poat privi n ochi pe cineva cnd primeste instructiuni
verbale. Cu toate c dumneavoastr v puteti ncuraja copilul s priveasc n
ochi o persoan atunci cnd o salut, cnd o ntreab ceva sau la nceputul si
sfrsitul interactiunii cu o persoan, el s nu v poat privi direct atunci cnd
i dati instructiuni sau l disciplinati. De aceea, la sfrsit, va trebui s l puneti
pe copil s repete ceea ce i-ati spus ca sa va dati seama ca a inteles.