Sunteți pe pagina 1din 11

Integrarea senzorial Laurel A.

Hoekman (profesor de educatie special, printe a doi copii


cu autism si sindromul Asperger) Traducere Gabriela Crisan
Corpul uman este creat s functioneze ca un mecanism bine lubrifiat, care primeste informatii
senzoriale pe care le organizeaz si le proceseaz n vederea folosirii ct mai adecvate,
eficiente a acestora. Functiile senzoriale includ auzul, vzul, simtul tactil, mirosul si totodat
procesul de miscare si de echilibru. Cnd toate aceste sisteme functioneaz bine si creierul
este capabil s interpreteze corect informatiile trimise de simturi, vorbim despre procesul de
integrare senzorial; toate aceste simturi conlucreaz! Existenta unor imperfectiuni n
functionarea normal a acestor simturi o numim disfunctie de integrare senzorial. Desi
exist multiple forme de manifestare ale disfunctiei senzoriale (sau dificultti de procesare
senzorial), se evidentiaz dou probleme care stau la baza acesteia. Prima se manifest
cnd o persoan primeste prea mult stimulare senzorial, ca urmare creierul fiind
suprancrcat. A doua se manifest cnd o persoan nu primeste suficient stimulare
senzorial, rezultnd o foame de informatie senzorial din partea persoanei afectate.
Urmtoarea sectiune a textului abordeaz felul n care fiecare dintre aceste simturi afecteaz
comportamentul, precum si potentialele problemele care apar atunci cnd exist o disfunctie
senzorial.
AUZUL
Noi folosim urechile pentru a auzi voci, muzic, alarme si sirene si, de asemenea, tot
zgomotul nconjurtor generat de echipamentul electronic, de natur, etc. Cnd creierul uman
este n stare s receptioneze si s organizeze adecvat informatia primit prin intermediul
urechilor, suntem capabili s sesizam pericolul, s ntelegem instructiuni si s simtim plcere
ascultnd muzic sau sunetele din natur. O persoan ale crei simturi sunt bine integrate
poate sta n mijlocul unei petreceri zgomotoase cu muzic, zgomot de pahare si tacmuri,
cini ltrnd si n acelasi timp poate s poarte o conversatie cu persoanele de alturi. Creierul
acestei persoane pur si simplu filtreaz informatiile nefolositoare, concentrndu-si atentia pe
cuvintele spuse de cealalt persoan. n schimb, o persoan cu disfunctie senzorial aude
toate zgomotele enumerate mai sus la aceeasi tonalitate, fiind bombardat de toate sunetele
n acelasi timp. Aceast persoan nu va putea purta o conversatie cu persoana de alturi.
Imaginati-v un astfel de copil n clas, nconjurat de creioane scrrtind pe hrtie, de copii
care vorbesc, de muzica ce cnt, de trsitul picioarelor si al scaunelor pe pardoseal. Acest
copil nu va putea rezolva exercitiile la matematic sau la alte materii, datorit suprastimulrii
creierului su. Ca urmare, acest copil va avea o comportare recalcitrant datorit frustrrii si
inabilittii de a filtra informatiile senzoriale nenecesare primite. Profesorul va observa o
comportare neadecvat a copilului, privirea n gol sau miscarea de fluturare a minilor. Acest
copil poate deveni foarte speriat la alarma de incendiu, percepnd sunetul ca dureros. Un alt
copil poate avea probleme cnd ncperea este foarte linistit deoarece nu primeste suficient
stimulare auditiv. Acest copil poate s nceap s bat cu creionul pe banc, s zgltie
banca sau s produc orice fel de zgomot. Fiecare copil are propriile lui nevoi, iar profesorul
trebuie s fie sensibil la nevoile copiilor cu disfunctie de integrare senzorial, alocnd timp
pentru a stabili dac copilul are nevoie de un spatiu separat de studiu n liniste, de un set de
csti pentru a bloca zgomotele sau chiar un set de csti la care s asculte muzic relaxant.
VAZUL
Ochii nostri ne furnizeaza informatii despre culori, lumin, miscare, locuri, expresii faciale sau
pozitii corporale. Cnd sunt receptionate si analizate de creier n mod corespunztor, aceste
informatii ne ajut s ne orientm n spatiu, s citim, s interpretm limbajul corporal si
expresiile faciale, s anticipm miscarea si s sesizm pericolul. Un copil care este subreactiv la stimulare vizual si va misca degetele n fata ochilor sau va apropia cartea foarte
mult de ochi. Pe de alt parte, un copil care este supra-senzitiv sau supra-reactiv la stimulare
vizual va deveni speriat n locuri aglomerate sau poate deveni retras ori hiperactiv ntr-o
ncpere cu lumini strlucitoare si cu mult culoare si miscare. Persoanele cu disfunctie

senzorial nu rspund corespunztor la expresii faciale datorit inabilittii lor de a interpreta


informatiile vizuale. O ncpere larg care este foarte stimulant, cu afise colorate, teancuri
de crti, lumini intense si ferestre, siruri de bnci si multi copii poate deveni foarte deranjant
pentru o persoan cu disfunctie senzorial, astfel nct ar putea fi necesar s se fac unele
aranjamente speciale pentru acea persoan.
MIROSUL
Noi suntem nconjurati ntotdeauna de diferite mirosuri, de parfum, de flori, mirosul delicios
de floricele de porumb, pine sau prjituri. Alte mirosuri pe care le ntlnim n mediul
inconjurator includ detergenti, mirosul de iarb proaspt tiat, mirosul gazelor de
esapament si fum. Simtul mirosului ne poate produce plcere, mri capacitatea de a savura
mncarea, dar, n acelasi timp, ne poate feri de pericol. Ca si cu celelalte simturi, mirosul
poate crea frustrare pentru persoana care nu are abilitatea s analizeze corect, s
interpreteze si s rspund n concordant cu informatia pe care o primeste. Unii oameni sunt
suprasenzitivi la mirosuri astfel nct chiar si o adiere de parfum sau chimicale s i deranjeze
mult. Alti oameni sunt subsenzitivi la miros si si pot duce obiectele foarte aproape de nas ca
s le poat simti mirosul. Chiar dac sunt subsenzitivi sau suprasenzitivi la mirosuri, elevii
care au un miros ascutit s-ar putea s nu se poat concentra la exercitiile care trebuiesc
efectuate n clas.
GUSTUL
De obicei gustul produce plcere. Noi toti avem tendinta s consumm produse care au gust
plcut. Dar totodat gustul poate da un semnal c ceva nu este n regul; de exemplu,
laptele stricat are un gust neplcut. O persoan cu deficient de integrare senzorial poate fi
foarte selectiv la ceea ce mnnc, evitnd unele (sau multe) gusturi si texturi sau nu poate
diferentia ntre gusturi si poate mnca orice! Gustul poate crea mai multe probleme pentru
printii care au copii cu disfunctie senzorial, dect pentru profesorii sau colegii elevului
SIMTUL TACTIL
Avem doi ochi, dou urechi si un nas, dar corpul uman este acoperit cu receptori tactili
senzitivi. Cu ajutorul lor putem interpreta senzatia de cald si rece, moale si tare, delicat si
abraziv sau plcere si durere. Cnd creierul unei persoane primeste si analizeaz informatia
primit cu ajutorul simtului tactil n mod corespunztor, aceasta si va retrage mna de pe o
sob fierbinte, si va pune mnusi cnd este ger si va zmbi cnd va fi mngiat de cineva
drag. Dar o persoan care are disfunctie de integrare senzorial va reactiona violent la o
suprafat cald sau la un simplu btut pe umeri. Aceast persoan va uita s poarte mnusi
ntr-o zi extrem de friguroas sau va purta ntotdeauna mnec lung chiar si pe canicul,
pentru c nu i place s-si simt pielea expus. Dac copilul este subreactiv la atingere, poate
primi o lovitur serioas si s reactioneze ca si cum ar fi doar o zgrietur. Poate ur s aib
minile murdare si s ating obiecte neobisnuite sau poate avea o nevoie intens de a atinge
totul n jurul su. Un copil cu disfunctie de integrare senzorial poate reprezenta o provocare
unic pentru profesorul de biologie la lectia de disectie a broastelor. Acest copil fie se va
mpotrivi s fie implicat ntr-o astfel de activitate murdar, fie va lua broasca si se va juca cu
organele ei interne. Probleme similare se pot ntmpla la ora de pictur sau n sala de mese.
Acest copil va avea dificultti s stea la rnd deoarece va ncerca s ating pe toata lumea
sau se va plnge c toat lumea l atinge. Uneori va putea interpreta o atingere usoar a unui
alt coleg ca o lovitur si va putea lovi un alt copil. Printii pot avea dificultti n alegerea
mbrcmintei pentru acest copil pentru c el va refuza s poarte diferite textile sau anumite
articole de mbrcminte, fiind deranjat chiar si de etichetele din interiorul hainelor. Unui copil
care se afl permanent n stare de defensiv tactil sau care, dimpotriv, simte nevoia de a
atinge obiectele, i va fi de folos dac va purta n buzunar un obiect stimulant. Poate fi o
minge mic cu o anumit textur, un breloc sau chiar o jucrie care vibreaz. Cnd copilul
are nevoie s se concentreze sau simte nevoia de a atinge ceva, poate duce mna n buzunar
si s ating acest obiect. Multi copii cu disfunctie de integrare senzorial si rsucesc prul pe
degete, si freac degetele unele de altele sau si rod unghiile

SISTEMUL VESTIBULAR
Cu toate c majoritatea oamenilor sunt familiari cu simturile de mai sus enumerate, mai sunt
nc dou sisteme care joac un rol major n abilitatea creierului s primeasc informatii si s
rspund la ele. Primul sistem este cel vestibular care coordoneaz miscarea si balansul. O
persoan cu disfunctie de integrare senzorial poate fi hiperreactiv sau subreactiv la
senzatia de miscare. Rspunsul mai accentuat la senzatia de miscare poate provoca n unele
persoane senzatia de vom ca, de exemplu, n timpul transportului cu automobilul sau n
parcul de distractii. Acestei persoane i va fi team de nltimi sau s stea cu capul n jos,
ceea ce se mai numeste insecuritate gravitational. Aceast persoan se va ncorda, tinndusi capul ntepenit pentru a evita miscarea excesiv. (Probleme la nivelul sistemului vestibular
ar putea fi cauza unor miscri ciudate pe care le-au cptat cei doi bieti ai mei; nu le place
s-si tin capul n jos, asa c se misc n asa fel nct s le permit s-si tin capul drept.).
Un copil cu astfel de dificultti se va agita pe terenul de joac sau la orele de educatie fizic,
unde este necesar s se balanseze, s se nvrteasc, s atrne cu capul n jos sau s alerge.
Dac copilul este hipo-reactiv la miscare, atunci se va misca continuu sau se va nvrti,
atrna, legna, si va flutura minile sau si le va frmnta. Multi copii cu deficient senzorial
pot prea c sufer de Tulburarea de deficit de atentie cu hiperactivitate pur si simplu pentru
c rareori se oprescdin miscare. Acesti copii de obicei nu au un balans prea bun, e dificil
pentru ei s circule printre obiecte, se lovesc de pereti sau se mpiedic de scaune. Le place
s atrne cu capul n jos si par a
se nvrti fr s ameteasc. n timp ce un copil cu senzitivitate la miscare este frustrat
afar, un copil hiperactiv va avea mai multe probleme n interior, n mod special n timpul
cnd ar trebui s fie linistit, atent si concentrat.
SISTEMUL PROPRIOCEPTIV
Ultimul simt care este abordat n acest articol este pozitia corpului, cunoscut sub numele de
sistemul proprioceptiv. Acest sistem se mai numeste constientizarea corpului n spatiu/
awarness of body in space. Cnd acest simt functioneaz adecvat, ne ajut s stm pe
scaun fr s cdem, s urcm si s coborm scrile fr s ne privim picioarele, s nchidem
o us fr efort, s mergem pe trotuar fr a intra n coliziune cu altcineva. Dac acest
sistem nu functioneaz corespunztor pot aprea probleme. O pesoan care nu realizeaz ct
de mult ntinde mna va lovi pe cineva cnd vrea s ajung la un obiect. Aceast persoan
poate clca pe altii pe picioare n timp ce merge, fr a realiza c un alt picior este n fat.
Poate trnti usile ca s le nchid sau apropia usa foarte usor fr a o nchide. Aceasta
persoan va aprea nendemnatic, va avea dificultti la locul de joac cnd trebuie s
pseasc peste vreun obstacol sau va urca scrile cu dificultate, trebuind, probabil, s se uite
la picioare ca s vad unde le pune. Problemele cu sistemul proprioceptiv pot fi principalul
factor n aparitia dificulttilor cnd este vorba de planificare motorie, adic n abilitatea unei
persoane de a-si folosi corpul. De exemplu, cnd o persoan intr ntr-o ncpere cu grinda
joas, se apleac ca s nu se dea cu capul de tocul usii. O persoan cu dificultti motorii se
va apleca prea mult sau insuficient. Aceasta persoan nu stie s se catere pe bare n parc sau
nu va putea s se dea jos de pe ele. Activitti zilnice de rutin ca mbrcatul, legatul
sireturilor, mncatul cu ajutorul tacmurilor si scrisul vor crea dificultti persoanelor cu
dificultti de planificare motorie. V rog s retineti c nu toate preferintele individuale sau
problemele de comportare sunt cauzate de disfunctia senzorial de integrare. Unii oameni
prefer s lucreze cu radioul deschis. Unii oameni prefer s lucreze n medii mai murdare
mai mult ca altii. n general, la o persoan cu disfunctie senzorial, acest lucru se va
manifesta n diverse arii. Cu toate acestea, daca v recunoasteti copilul n mai multe dintre
situatiile descrise anterior, v rog s nu disperati. Sunt multe actiuni care se pot ntreprinde
pentru a ajuta creierul unei persoane s primeasc informatii n mod corect si s rspund la
stimulii senzoriali. n primul rnd, puteti aranja n jurul copilului un spatiu plin de informatie
stimulatoare: culori, lumini si umbre, sunete, muzic, lucruri pe care se poate ctra, texturi
diferite si diverse oportunitti de miscare si explorare, n asa fel ca toate simturile s fie
expuse la un stimul. Aceast expunere variat la diferite surse de stimuli care sunt ndreptate

spre diferite simturi se mai numeste diet senzorial. Este foarte important s determinati ce
l intereseaz pe copil, ceea ce l calmeaz si ceea ce l sperie. Lsati copilul s aleag
activittile care prezint interes pentru el si de care are nevoie. Diferitele experiente care
sunt create, mpreun cu sprijinul si ncurajarea dumneavoastr, vor constitui o fundament
bun care l vor ajuta pe copilul dumneavoastr cu probleme senzoriale. n al doilea rnd,
avnd n vedere c acest copil poate ntlni lucruri deranjante si obositoare, ajutati-l s se
adapteze la acestea sau s le evite de cte ori este necesar. Dac copilul dumneavoastr nu
prefer s fie mngiat usor (multor persoane cu disfunctie de integrare senzorial nu le
place), ncercati sa executati presiune mai ferm si mai puternic, ce va avea un efect
calmant. Dac copilul nu poate studia ntr-o ncpere zgomotoas ajutati-l s gseasc un loc
linistit unde si poate efectua temele si unde se poate pregti pentru teste. Retineti c copilul
dumneavoastr poate s nu fie capabil de a procesa simultan mai multe informatii senzoriale.
De exemplu, e posibil s nu poat vorbi n timp ce merge pe brn. S nu poat privi n ochi
pe cineva cnd primeste instructiuni verbale. Cu toate c dumneavoastr v puteti ncuraja
copilul s priveasc n ochi o persoan atunci cnd o salut, cnd o ntreab ceva sau la
nceputul si sfrsitul interactiunii cu o persoan, el s nu v poat privi direct atunci cnd i
dati instructiuni sau l disciplinati. De aceea, la sfrsit, va trebui s l puneti pe copil s repete
ceea ce i-ati spus ca sa va dati seama ca a inteles.

gabi.b
Admin

Subiect: Re: TERAPIA DE INTEGRARE SENZORIALA

Mier 4 Mai 2011 - 0:42

O sa continui pe aceasta tema cu EVALUARE SENZORIALA1 postata de


Zenobia pe [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Pentru ca am citit in ultimul timp cateva lucrari
din domeniul integrarii senzoriale, postez aici prima parte a unei
evaluari senzoriale a copilului. Atentie, o disfunctie senzoriala se
Mesaje: 1240
Data
poate manifesta in feluri total opuse (dupa cum veti vedea mai jos):
nasterii: 14/10/1969
unii copii sunt defensivi, adica nu suporta stimulii senzoriali si se
Data de
inscriere: 30/07/2010 apara de ei cum pot, altii sunt exact pe dos, cauta cu disperare stimuli
Varsta: 45
Localizare: ORADEA senzoriali pana cand sistemul lor nervos atinge un prag de confort.
Ambele comportamente sunt deficitare senzorial si exista activitati
specifice pentru fiecare, dar asta mai tarziu...

Deocamdata, iata o lista pentru probleme generale de autoingrijire,


privite din perspectiva fiecarui sistem senzorial (cateva explicatii:
sistemul vestibular inregistreaza schimbarile de pozitie ale corpului in
raport cu atractia gravitationala, iar sistemul proprioceptiv se refera
la perceptia propriului corp)

AUTOINGRIJIRE

Sistemul tactil
Accepta greu sa fie atins cu prospopul pe corp sau pe fata

Freaca locul unde a fost atins


Are nevoie de ritualuri zilnice rigide
Nu ii place sa stropeasca cu apa in cada
Nu ii place spalatul pe dinti
Se plange ca il doare cand foloseste periuta de dinti sau pieptanul
Reactioneaza agresiv cand e atins
Nu ii place sa fie pieptanat si nu suporta nimic pe cap
Nu suporta atingerea scutecului sau a hartiei igienice
Vrea sa stea tot timpul imbracat sau dimpotriva prefera sa stea
dezbracat
Suporta greu schimbarile de temperatura

Sistemul proprioceptiv
Scapa mereu din mana obiectele (pasta de dinti, peria de par etc)
Exercita prea multa sau prea putina presiune asupra obiectelor (e.g.
apasa prea tare pe tubul cu pasta de dinti si iese mult mai multa pasta
decat are nevoie, sau nu poate sa scoata capacul de la tub)
Ii place la nebunie sa faca dus, sa se stearga cu un prosop aspru sau sa
apese tare cu peria cand se piaptana
Nu isi poate schimba pozitia corpului pentru a indeplini anumite
activitati (e.g. sa dea capul pe spate cand face baie ca sa fie clatit
de sampon)

Sistemul vestibular
Refuza schimbari de pozitie ale capului sau ale corpului (e.g. cand se
piaptana sau cand isi da cu sampon pe cap)
Prefera sa-si tina capul drept
Devine dezorientat dupa ce isi schimba pozitia capului
Nu are un echilibru bun cand trebuie sa intre sau sa iasa din cad, cand
isi spala partea inferioara a corpului
Ii e greu sa se aplece peste chiuveta, ii e teama sa stea pe vasul de

toaleta- mai ales daca picioarele nu ating pamantul

Sistemul vizual
Ii e greu sa caute cu privirea obiectul dorit in mediul inconjurator
Ii e greu sa-si ghideze miscarile cand foloseste o oglinda
E fascinat de baloane de sapun, de apa care picura
Suporta greu reflexia luminii in apa sau pe chiuveta

Sistemul auditiv
E deranjat de zgomote puternice (e.g. cand se trage apa la toaleta,
zgomotul apei care curge, zgomotul uscatorului de par)
Ii plac zgomotele puternice si le repeta de nenumarate ori (e.g trage apa
la toaleta)
Murmura o melodie sau canta cu voce tare pentru a acoperi alti stimuli
auditivi
Atentia ii e usor distrasa de zgomote
Isi acopera urechile cu mainile pentru a minimaliza sunetele puternice,
cu ecou din baie
Toate activitatile de autoingrijire din baie le face in alta camera, pentru
ca nu suporta ecoul din baie

Sitemul olfactiv/gustativ
Suporta greu parfumurile
Accepta cu greu pasta de dinti
E innebunit dupa gusturi puternice; mananca pasta de dinti, sapun,
sampon
Pare sa nu simta nici cele mai puternice mirosuri
Se tine de nas sau se ineaca (ii vine sa vomite) in timpul activitatilor de
autoingrijire zilnice
IMBRACATUL

Sistemul tactil
Nu ii plac hainele rigide (e.g. blugi) sau piesele de legatura (e.g. elasticul
de la mijloc, mansetele etc)
Ii plac/displac foarte mult hainele stranse pe corp/ sa stea dezbracat/
pantofii si sosetele
Nu ii place imbracatul; se impotriveste la schimbarea hainelor
Suporta greu schimbarile de anotimpuri sau schimbarile de vreme
Are o gama foarte restransa de haine pe care le accepta
Nu ii plac articolele de lenjerie; de obicei le poarta pe dos
Trage de caciula, manusi
Trage mereu de haine sau le freaca
Uraste hainele noi
Vrea sa aiba toate etichetele taiate
Alege cu greutate hainele; imbracatul este adesea o activitate stresanta

Sistemul proprioceptiv
Scapa mereu din mana obiectele de imbracaminte (e.g. cureaua,
pantalonii cand ii trage in sus); oboseste usor cand se imbraca
Are dificultati cand trebuie sa-si pozitioneze corpul corect fata de haine
(e.g. piciorul in piciorul pantalonului)
Probleme cu detaliile imbracatului (e.g. se asigura ca fermoarul e tras
pana sus, camasa e incheiata la ultimul nasture)
Pare sa nu observe cand hainele sunt rasucite pe corp

Sistemul vestibular
Isi tine cu greu echilibrul in timp ce se imbraca, mai ales cand se
apleaca pentru a introduce picioarele in pantaloni sau sosete
Se dezorienteaza cand isi misca capul (e.g. ca sa se uite in jos cand isi
pune pantofii)
Isi pastreaza cu greu atentia, deoarece nevoia de mentinere a
echilibrului ii consuma multa energie
Tinde sa se grabeasca la imbracat ca sa nu-si piarda echilibrul

Are nevoie de multa miscare in timpul imbracatului


Oboseste usor

Sistemul vizual
Ii e greu sa-si gaseasca hainele in sifonier sau in sertar
Ii e greu sa-si potriveasca sosetele si pantofi
Atentia i e distrasa de hainele cu modele; poate prefera culori uni
Ii e greu sa gaseasca nasturii sau fermoarul
Ii e greu sa potriveasca nasturele in gaura
Ii e greu sa-si foloseasca vederea pentru a-si ghida miscarile
Isi mentine greu echilibrul

Sistemul auditiv
Suporta greu hainele care fac zgomot cand se misca
Atentia ii e usor distrasa de zgomot in timp ce se imbraca
Ii e greu sa asculte instructiuni verbale in timp ce se imbraca

Sistemul olfactiv/gustativ
Nu poarta haine noi din cauza mirosului specific
Prefera hainele spalate si uscate cu detergent/balsam fara parfum
Nu ii plac hainele nou calcate din cauza mirosului care poate fi produs de
caldura fierului de calcat
Suporta greu hainele cu imprimeuri din cauza mirosului
MANCATUL

Sistemul tactil
Prefera alimente cu aceeasi textura si temperatura
Nu ii plac texturile surpriza in mancare (e.g. taieteii din supa)

Ii vine sa vomite de cate ori textura alimentelor se schimba


Mananca o gama restransa de alimente din cauza problemelor senzoriale
Nu suporta in gura lingura sau furculita; prefera sa manance cu mainile
Bea frecvent apa in timpul mesei ca sa indeparteze mancarea din gura
Nu simte cand e murdar pe fata, sau dimpotriva este excesiv de curat
Nu foloseste decat varful degetelor cand mananca; nu suporta sa fie
atins pe palma
Face mofturi la mancare
Are o sensibilitate scazuta la durere si temperatura in gura, sau senzatii
reduse care il pot face sa se inece cu mancarea

Sistemul proprioceptiv
Prefera alimentele crocante sau care trebuie indelung mestecate pentru
a creste informatia senzoriala primita de gura (e.g. fructe, chipsuri)
Nu mesteca corect mancarea (se poate ineca)
Oboseste usor, mai ales in timpul meselor care presupun mestecat
Nu foloseste suficienta forta pentru a musca dintr-un mar sau dintr-o
bucata de carne
Isi sprijina corpul, isi pune mana sub barbie sau isi sprijina capul
pe brat sau corpul de masa ca sa se stabilizeze cand mananca

Sistemul vestibular
Nu are un echilibru bun cand sta pe scaun
Isi mentine greu atentia la ce face cand isi schiumba pozitia capului
pentru a apuca furculita/lingura
Are nevoie de miscare; se ridica in picioare si se aseaza la loc de multe
ori in timpul mesei
Se misca mereu pe scaun
Oboseste usor

Sistemul vizual
Ii e greu sa-si ghideze miscarile corpului cu ochii
Ii e greu sa gaseasca mancarea sau tacamurile pe o fata de masa cu
modele
E deranjat de modelele de pe masa sau de pe farfurie
Atentia ii e distrasa de informatii vizuale noi
Isi tine capul aproape de mancare ca sa blocheze informatiile vizuale
suplimentare

Sistemul auditiv
Atentia ii e distrasa de mancare, tacamuri, de oamenii care vorbesc in
jur
Nu ii place zgomotul facut de propriul mestecat
Nu poate sa manance cand altcineva mananca sau vorbeste
Pare sa nu auda, chiar cand e strigat pe nume

Sistemul olfactiv/gustativ
Ii vine frecvent sa vomite; nu suporta gusturile/mirosurile puternice
Accepta o gama restransa de alimente
Mesteca si mananca obiecte necomestibile
Nu ii place sa manance
Il deranjeaza mirosul mancarii cand se gateste
Are o preferinta marcata pentru anumite alimente; vrea sa le manance
la fiecare masa
Pare sa nu aiba miros; nu e motivat sa manance pentru ca nu simte
gustul