spargere a gheţii Prezentarea Fiecare participant îşi spune numele şi - cunoaşterea numelor; numelui şi a un semn (gest) specific. Participanţii - memorarea numelor; semnului următori îşi spun numele şi semnul şi - diferenţierea persoanelor numele participanţilor anteriori. Eticheta la gât Pe o bucată de hârtie, fiecare îşi scrie - reţinere numelor; numele şi desenează ceva care să-l - diferenţierea după simbol; reprezinte pozitiv. Fiecare îşi pune - autoprezentarea eticheta la gât şi explică ce reprezintă simbolul său. Sunt vedetă Participanţii colecţionează unul de la - cunoaşterea colegilor celălalt cât mai multe autografe timp de 5 minute. Cel care reuşeşte să identifice cât mai multe autografe cu persoanele respective, va fi adevărata vedetă. Lista cu Fiecare scrie pe un bileţel o caracteristică - găsirea a ceva specific definiţii a sa pe care presupune că lumea nu o pentru fiecare; cunoaşte, fără a-şi scrie numele. Se face - formarea unei imagini de o listă mare cu toate caracteristicile, ansamblu asupra grupului; numerotate. Prin convorbiri directe, - recunoaşterea/identificarea fiecare încearcă să identifice persoanele celorlalţi; cărora le aparţin caracteristicile. După - realizarea unei comunicări 15-20 de minute, se numără numărul directe persoanelor identificate. Cei care nu au fost identificaţi de nimeni ăşi spun ei caracteristica. Cine sunt? Fiecare participant primeşte 2 cartonaşe: - autocunoaştere Autoportret şi Ce îmi place. Pe faţa goală a cartonaşului Autoportret, fiecare oferă amănunte despre propria persoană: vârsta, înălţimea, numărul de la pantof, culoarea ochilor etc. Pe faţa goală a cartonaşului Ce îmi place, va face o listă a preferinţelor sale privitoare la sport, cărţi, cântece, filme, culori, animale etc. Participanţii se aşază în cerc şi fiecare citeşte cartonaşele cu glas tare cele 2 cartonaşe. Cartonaşele se strâng în 2 teancuri, se amestecă şi se aşază cu scrisul în jos. Pe rând, fiecare va trage câte un cartonaş din fiecare teanc, pe care îl citeşte cu glas tare. El trebuie să ghicească cui îi aparţine. Dacă ghiceşte capătă o boabă de fasole, dacă nu, cartonaşuş se pune la loc, ultimul în teanc şi jocul continuă. Câştigă cel care a strâns mai multe boabe de fasole. Scara vieţii Pe un panou se desenează o scară, pe - autocunoaştere care se notează, în funcţie de vârsta participanţilor, diferiţi ani. Pe rând, fiecare participant va nota în dreptul unui singur an evenimentul pe care îl consideră cel mai important din viaţa sa. Cum te simţi Constă în distribuirea fiecărui participant - exprimarea sentimentelor şi azi? la activitate a unei fişe ce cuprinde a stărilor într-un anumit expresiile faciale posibile pentru moment ilustrarea unei trăiri afective de un anume tip şi pentru un anumit moment. Fiind numerotate, profesorul cere fiecăruia să indice numărul mimicii pe care o consideră potrivită pentru starea lui sufletească şi le consemnează pe tablă. Jocul cu Iniţial, toţi participanţii stau pe câte un - relaxare; scaunele scaun. Fiecare participant spune o - implicare în jocul grupului; caracteristică şi se aşază pe scaunul din - stimularea imaginaţiei; stânga sa. Cei care îndeplinesc această - acceptarea şi suportarea caracteristică se mută şi ei cu un scaun la celorlalţi stânga. Cei care nu îndeplinesc această caracteristică rămân pe scaun. Dacă scaunul este ocupat, participantul se aşază pe genunchii celui care stă pe scaun. După 10 persoane, se scot scaunele libere şi se continuă jocul. Oglinda Se formează perechi. Un participant se - reflectarea celuilalt; mişcă, iar celălalt încearcă să fie oglinda - parafrazare; lui. - empatie Caleidoscop Se formează grupuri de 6 persoane. - intercunoaştere Fiecare echipă urmează să realizeze un personaj simbolic care să prezinte o caracteristică a fiecărei persoane aparţinând echipei respective. De exemplu: ochi albaştri ca ...., cercei ca ..... etc. După 15 minute, fiecare echipă îşi va prezenta desenul urmând ca ceilalţi participanţi să ghicească cui aparţin caracteristicile personajului respectiv. Atenţie la Partenerii, spate în spate, îşi schimbă 5 - testarea spiritului de partener amănunte din îmfăţişare. Faţă în faţă, observaţie trebuie să identifice cele 5 modificări. Se mai adaugă 5 schimbări. „Simon sais” Un conducător de grup dă comenzi la - realizarea faptului că care grupul trebuie să răspundă numai sfaturile nu sunt întotdeauna dacă sunt precedate de „simon said” bune şi nu sunt întotdeauna („Simon a spus să ...”). Între comenzi executabile sau acceptabile uzuale, se intercalează comenzi care să-i pună pe participanţi în situaţii ridicole. La sfârşit, se dă o comandă absurdă (de neacceptat).
JOCUL LINIILOR = Se realizează de obicei în grup. Li se cere
participanţilor ca pe o foaie de hârtie (se poate desfăşura şi la tablă cu cretă colorată) cu creioane colorate, fiecare pe rând să continue în ce fel vrea, linia începută de cel dinaintea lui. Ultimul participant la joc încheie jocul, adică linia. Participanţii sunt rugaţi apoi să denumească imaginea ce a rezultat din "cooperarea" tuturor. Toate titlurile se notează cerându-le să motiveze ce au ales. Se poate cere fiecăruia să-şi argumenteze titlul ales sau să rămână în "competiţie" cele mai neobişnuite titluri. Se comentează| cele văzute fiind antrenaţi toţi participanţii, dându-le posibilitatea fiecărui în parte de a vedea acel "ceva.
PORNEŞTE DE LA ELE = Se lucrează individual, fiecare participant primind o foaie de hârtie pe care sunt desenate linii: curbe, sau cercuri. Li se cere ca, pornind de la elementele găsite pe foaie, si realizeze un desen, adică, să încadreze formele într-o expresie grafică. Fie cromatică sau nu, imaginea rezultată, va fi momentul de pornire într-o viitoare discuţie despre "ce s-a întâmplat pe hârtie".
PLASA IUBIRII = Participanţii stau aşezaţi în cerc (pe scaune sau în picioare). Conducătorul de joc ţine în mână un ghem de sfoară (de preferat mai groasă) de un capăt Celălalt capăt îl aruncă unuia dintre participanţi rugându-l să se prezinte (să spună ce crede el că este cel mai important lucru pe care ceilalţi trebuie să-l ştie despre el). Pânza sau plasa iubirii se "ţese" astfel, ghemul fiind dat de la unul la altui, formând o reţea ce-i leagă pe toţi participanţii (ghemul se dă pe deasupra, iar firul se prinde pe degetul arătător de la mâna dreaptă) Ghemul derulat trebuie să ajungă din nou ia conducătorul jocului după ce astfel fiecare s-a prezentat în mod personal şi special. Acum. sfoară trebuie reaşezată pe ghem şi va face "cale întoarsă" (conducătorul de joc va adresa de data aceasta o întrebare celui de la care a primit ghemul, rulând sfoara în timp ce i se adresează) Când ghemul ajunge "la cel cu pricina", acesta este obligat să răspundă la întrebarea pusă şi să deruleze apoi ghemul mai departe până ce, deşirată plasa, fiecare se eliberează de ea, răspunzând la întrebarea pusă
FUGI DE BOMBA, ASCUNDE-TE DUPĂ ZID = Toţi participanţii se ridică de pe scaune şi se plimbă prin sală. În acelaşi timp facilitatorul va ruga participanţii să aleagă, în minte (fără a spune) o persoană care este bomba, de care ei trebuie să fugă şi o altă persoană care va fi zidul, după care se vor ascunde de bombă.
CERCUL= Fiecare elev va primi câte o foaie A4. Sarcina de lucru: Sa rupă foaia în aşa fel încât sa onţină un cerc prin care îşi poate trece corpul. Cerinţe: sa nu
rămână bucaţi de hârtie; cercul sa nu fie întrerupt. (Metoda de
rezolvare: foaia se îndoaie şi se vor rupe fâşii după model. Se desface foaia cu grijă şi din „lanţul„ obţinut se rup mijloacela care ţin cercul legat.
NUME SI ADJECTIVE = Se cere fiecărui participant sa se gândească la un adjectiv care începe cu aceeaşi litera ca şi numele sau (ex. Florin cel fericit). Fiecare participant îşi spune numele si adjectivul ales. Li se cere apoi participanţilor sa prezinte si alte date despre sine pe care le considera importante. Pe parcursul prezentărilor sau la sfârşit se oferă voluntari care sa-si amintească combinaţiile nume-adjectiv deja prezentate.
CINE DE AICI?= Participanţii se aşează in cerc. Facilitatorul le explica ca va citi o serie de afirmaţii la care ei sunt rugaţi sa iasă in mijlocul cercului daca enunţul făcut este adevărat in cazul lor. Iată câteva exemple de afirmaţii: Sunt singur la parinti! Sunt nascut dupa 1989! Am un caine! Am o pisica! Am fost crescut de un singur parinte! Am avut un divort in familie! Imi place sportul! Imi plac cartile Imi place rock-ul! Sunt o buna gospodina! Sunt un bun mecanic! Fumez! Nu-mi place alcoolul! Etc.
NUME SI POVESTI = Participantii sunt rugati sa se prezinte povestind cel mai ridicol lucru pe care l-au facut vreodata.
SERVETELUL = Participantii sunt impartiti in grupuri egale si i se da fiecarui grup cate un servetel, explicandu-li-se ca sarcina lor consta in infasurarea servetelului cat mai mic posibil dar suficient de mare incat fiecare membru al grupului sa-si poata pune un deget de la picior pe el