Nume: CRISTINA LAURA

Instituția: Școala Gimnazială Craiva

Tema 5
Conceperea unui joc dinamic în scopul învățării copiilor/ elevilor a tehnicii Mindsight,
care să conțină:
a)      Un titlu atractiv pentru copii/ elevi
b)      O descriere a jocului și a regulilor acestuia
c)      Grupul țintă și numărul participanților
d)     Materiale utilizate
e)      Scopul jocului
f)       Feedback-ul copiilor/ elevilor

Joc de dezvoltare emotionala: ghiceste ce emotie sunt!

Niciodată nu e prea devreme să-i învățăm pe copii să recunoască diverse emoții – ale sale și
ale altora – și să-i ajutăm să le înțeleagă.

Te poți folosi de o mulțime de jocuri si activitati ca să le vorbesti copiilor despre bucurie,

furie, frica, tristete si despre alte emotii pe care le simt in fiecare zi: puteti realiza
impreuna un emometru, puteti juca emotiile buclucase sau puteti alege dintre cele 4 jocuri de
explorare a emotiilor despre care scriu mai jos.

„Ghiceste ce emotie sunt!” e un alt joc simpatic prin care-l poti incuraja pe copil sa invete
despre emotii. Jocul e inspirat de clasicul „Ghiceste personajul”, in care jucatorii trebuie sa
ghiceasca, prin intrebari succesive, numele unor personaje (actori, cantareti, scriitori,
personaje de carti sau de film).
Pentru jocul de ghicit emotii vei avea nevoie, in primul rand, de cateva cartonase cu persoane
exprimand diverse emotii – le poti printa de pe internet sau – si mai bine – le poti desena
impreuna cu copiii pe bucati de hartie. Te poti folosi si de aceasta etapa a jocului pentru a
vorbi despre cum se manifesta emotiile si cum le putem „citi” urmarind expresia fetei, tonul
vocii sau postura corpului.

Dupa ce ati terminat de desenat/printat emotiile pe cartonase incepeti jocul!

Cum se joaca:

Intoarce cu fata in jos toate cartonsele si

amesteca-le. Fiecare jucator ridica, pe rand, cate
un cartonas si il aseaza pe frunte, fara sa se uite la
el. Poti folosi, eventual, o banda elastica pe care
fiecare jucator sa o prinda in jurul capului si sa
tina astfel cartonasul lipit de frunte.

Fiecare jucator trebuie sa ghiceasca emotia de pe

cartonasul sau adresand diverse intrebari celorlalti
jucatori. Atentie! Ceilalti jucatori pot raspunde
doar cu „Da” sau „Nu” la intrebari, fara sa dea
alte informatii.

E un joc distractiv si educativ in acelasi timp!

Mima cu emotii

Un joc simplu, pe care il puteti juca si in doi,

desi e mai antrenant atunci cand e jucat in
echipe.  In varianta in doi, ii poti numi copilului
o emotie – de exemplu, “bucurie” , iar el trebuie
sa o mimeze. In varianta cu mai multi jucatori,
copiii trebuie sa mimeze, pe rand, in fata
colegilor de echipa, cate o emotie soptita la
ureche de cineva din echipa adversa. Se ofera un
punct atunci cand colegii de echipa ghicesc
emotia intr-un anumit interval de timp. Daca nu
o ghicesc, punctul se acorda celeilalte echipe.

Majoritatea emotiilor pot fi ghicite cu usurinta dupa expresia fetei, dar reusiti oare sa le
ghiciti urmarind doar miscarile corpului? Iata un joc potrivit:
„Dă Mai Departe Emoția!”, ” Ridică Emoția!”, „Atinge Emoția!”
Acest joc se poate juca
în 2, 3, 4 sau cu o clasă
întreagă.
Pentru realizarea jocului, aveți
nevoie de cartonașe cu emoții.
Aceste cartonase se pot
cumpăra, printa sau se pot crea.
Sfatul meu este să le creați
împreuna cu copilul, exact ca
în jocul anterior.
În continuare vă veți așeza în cerc,  veți lua fiecare cartonaș și îl veți da persoanei din dreapta
voastră. Spuneți „zâmbește!” atunci când dați mai departe cartonașul care exprimă bucurie.
Jucătorii pasează fiecare carte și exprimă emoția reprezentată pe ea, după ce a fost verbalizată
de cel care o dă mai departe.
După terminarea rundei veți pune pe jos, în mijlocul cercului, 3 cărți cu fața în sus. Un
jucător desemnat va zice ” mânile sus!”. Toți jucătorii își vor ridica mâinile. După aceea va
spune „atinge emoția…x…!” și toți jucătorii trebuie să încerce să atingă acel cartonaș. Faceți
acelaș lucru cu toate cărțile. Puteți desemna câte un  coordonator de joc pentru fiecare tură de
emoții.
La final, toți participanții vor trage un cartonaș cu o emoție. Conducătorul de joc va striga
„ridică-te…nervos!”. Persoana care are în mână cartonașul cu această emoție se va ridica
nervos. Și așa mai departe până când fiecare va prezenta cartonașul său.
Acest exercițiu încurajează copiii să recunoască diferite emoții șisă le imite.

„Imaginează-ți cum arată frica ta…„

Pentru acest joc, copilul trebuie să deseneze un lucru / obiect / persoană / animal de

care îi este frică. Atunci când desenează, copilul se poate gândi la ceva ce îi provoacă frică în
general sau la ceva ce îi provoacă frică în acel moment particular, dacă este cazul.
Dacă este posibil, copilul poate să facă o listă cu lucrurile de care îi este frică.
De asemenea, poți ruga copilul, sau îl poți ajuta, să creeze o poezie (nu este nevoie de rimă).
Dacă întâmpină dificultăți, sugerează copilului că poezia poate să conțină frazele:

„Îmi este frică atunci când…” sau „Îmi este frică de…..” C repetate și diferit completate.
Un lucru pe care îl mai poți face legat de această activitate, este să îi ceri copilului să
realizeze un desen care să-l înfățișeze pe el atunci când îi este frică. Apoi, poate realiza un alt
desen care să întruchipeze un final fericit ( cineva / ceva care îl ajută să învingă frica).
Acest joc-exercițiu se poate realiza pe diferite emoții, atât pozitive cât și negative. Acest
exercițiu încurajează copilul să-și înfrunte emoțiile în loc să le nege și să le evite. De
asemenea, exercițiul ajută la găsirea unor noi soluții de a gestiona sentimentele de frică,
rușine, supărare.
Cum merge un om fericit?

Întrebă-l pe copil dacă vrea să încerce feluri cât mai diferite de a merge. Mai întâi, spune-i să
se plimbe prin cameră așa cum face el de obicei, timp de un minut. Apoi, spune-i să schimbe
felul de a merge și să se plimbe ca un om foarte grăbit. Spune-i să fie atent cât de ușor sau de
greu îi vine să meargă atunci când simulează că are o anumită stare de spirit.
Lasă-l să se plimbe ca un om grăbit cam un minut, după care spune-i să schimbe tipul de
mers, și de data asta să meargă ca un om foarte nervos. Lasă-l să se plimbe ca un om foarte
nervos încă un minut. Propune-i apoi să schimbe mersul, și să se plimbe ca un om foarte
supărat. După ce se plimbă un minut ca un copil supărat, invită-l să se plimbe ca un om
temător.
Rând pe rând, invită-l să experimenteze timp de câte un minut mersul unui om nesigur, al
unul copil plictisit, al unui copil curios, al unuia încrezător, apoi mersul unui copil vesel, al
unui copil optimist, al unui copil fericit și apoi mersul unui om mândru de sine.
Este important să păstrezi ordinea în care îi prezinți emoţiile: mai întâi pe cele negative şi
apoi pe cele pozitive. În cazul în care copilul experimentează emoţiile negative la început, se
și eliberează de ele. De asemenea, faptul că la sfârșit trăiește emoții pozitive îl va face să
rămână cu o stare de spirit bună.
După ce copilul a încercat toate tipurile de mers, întreabă-l cum i-a fost cel mai uşor să
meargă şi ce tip de mers nu i-a plăcut deloc.
Observând felul în care participă copilul la joc, îţi poţi da seama mai multe despre viața lui
emoțională. Dacă are dificultăţi să meargă ca un om care are o stare de spirit bună, este
posibil ca și în viața de zi cu zi să trăiască prea puțin din acea emoție (unor copii le vine
foarte greu să meargă ca nişte oameni fericiţi; în acel moment se opresc şi ies din joc). Dacă
copilul refuză să meargă ca un om care are o stare negativă (furie, tristeţe etc.), este posibil ca
el să se simtă copleşit de acea stare şi să se teamă să o experimenteze, pentru ca emoţia să nu
pună stăpânire pe el.
Prin acest joc, copilul învaţă şi faptul că el poate să aibă acces la o stare de spirit pozitivă,
dacă doreşte acest lucru. Pentru un copil care este în majoritatea timpului trist, doar faptul de
a simula starea de veselie şi încredere în sine îl poate face să se simtă mai bine.
Acest joc îi ajută pe copii să experimenteze diferite emoții și să învețe să își controleze
propriile trăiri.