Sunteți pe pagina 1din 14

Cum se joacă "Desenam in faina". Copiilor le place sa ne acopanieze in bucatarie si de ce nu, sa ne ajute.

Pentru a familiariza cu
ingredientele din bucatarie putem sa le creem un mediu potrivit. Asadar la aceasta activitate ii vom intinde pe o tava niste faina (alba
sau de malai) in care copiii pot sa desene ceea ce doresc folosindu-se de degete sau de un pai de plastic. Cand au terminat tabloul il
pot schimba stergand imaginea cu buretele. Apoi o iau de la capat. Binenteles ca vor si gusta din tablou din cand in cand.

Cum se joacă "Cum merge un om fericit?" .

Mai întâi trebuie să alegi o cameră spaţioasă, sau un loc liniștit în aer liber. Întrebă-l pe copil dacă vrea să încerce feluri cât mai
diferite de a merge.
Mai întâi, spune-i să se plimbe prin cameră așa cum face el de obicei, timp de un minut.
Apoi, spune-i să schimbe felul de a merge, și să se plimbe ca un om foarte grăbit. Spune-i să fie atent cât de ușor sau de greu îi vine să
meargă când simulează că are o anumită stare de spirit.

Lasă-l să se plimbe ca un om grăbit cam un minut, după care spune-i să schimbe tipul de mers, și de data asta să meargă ca un om
foarte nervos.
Lasă-l să se plimbe ca un om foarte nervos încă un minut.
Propune-i apoi să schimbe mersul, și să se plimbe ca un om foarte supărat.
După ce se plimbă un minut ca un copil supărat, invită-l să se plimbe ca un om temător.

Rând pe rând, invită-l să experimenteze timp de câte un minut mersul

 unui om nesigur,
 a unul copil plictisit,
 a unui copil curios,
 a unuia încrezător,
 apoi mersul unui copil vesel,
 a unui copil optimist,
 a unui copil fericit,
 si apoi mersul unui om mândru de sine.
Este important să păstrezi ordinea în care îi prezinți emoţiile: mai întâi pe cele negative şi apoi pe cele pozitive. Dacă copilul
experimentează emoţiile negative la început, se și eliberează de ele. De asemenea, faptul că la sfârșit trăiește emoții pozitive îl va face
să rămână cu o stare de spirit bună.

După ce copilul a încercat toate tipurile de mers, întreabă-l cum i-a fost cel mai uşor să meargă, şi ce tip de mers nu i-a plăcut deloc.
Observatii

 Observând felul în care participă copilul tău la joc, îţi poţi da seama mai multe despre viața lui emoțională. Dacă micuțul are
dificultăţi să meargă ca un om care are o stare de spirit bună, este posibil ca și în viața de zi cu zi să trăiască prea puțin din acea
emoție (unor copii le vine foarte greu să meargă ca nişte oameni fericiţi, în acel moment se opresc şi ies din joc). Dacă copilul refuză
să meargă ca un om care are o stare negativă (furie, tristeţe, etc.), este posibil ca el să se simtă copleşit de acea stare, şi să se teamă să
o experimenteze, pentru ca emoţia să nu pună stăpânire pe el.
 Copiilor le vine mai ușor să experimenteze mersul unui om care are aceeași stare de spirit pe care o au ei de obicei. Unui
copil care in majoritatea timpului se simte furios îi va veni foarte ușor să meargă ca un om nervos. De asemenea, copiilor le vine mai
greu să meargă cu o stare de spirit cu care nu sunt obișnuiți (spre exemplu un copil care este foarte rar furios nu prea va ști cum să
meargă atunci când i se cere să se plimbe ca un om nervos).
 Prin acest joc, copilul învaţă şi faptul că el poate să aibă acces la o stare de spirit pozitivă, dacă doreşte acest lucru. Pentru
un copil care este în majoritatea timpului trist, doar faptul de a simula starea de veselie şi încredere în sine îl poate face să se simtă
mai bine.
Având în vedere că jocul se termină într-o notă optimistă și că îl face pe copil să se simtă bine, el este foarte potrivit și în momentele
în care observi că micuțul tău este plicitist sau supărat.

3 lucruri
Un joc simplu, foarte fain care poate menţine atmosfera "încinsă" o noapte întreagă într-un cort în vârful muntelui (şi asta vă spun
din propria experienţă). Regulile sunt simple: fiecare, când îi vine rândul, spune trei lucruri cât mai ciudate despre el ... două
adevărate şi unul fals iar ceilalţi trebuie să se prindă care dintre cele trei lucruri este cel fals. E interesant cum afli lucruri noi şi
ciudate despre ceilalţi, totodată dându-ţi seama şi cât de mult vă cunoaşteţi

1. Maşina de spălat
Acest joc poate fi utilizat în zilele posomorâte, zile care îi fac pe unii copii să fie trişti fără un motiv anume, sau în zilele în care
copiii sunt tensionaţi din diverse motive (iminenţa unui test, de exemplu). Vom utiliza trei cartonaşe rotunde pe care am desenat o faţă
zâmbitoare, o faţă tristă şi o faţă care plânge cu lacrimi. Eu am lipit cartonaşele pe perete şi i-am rugat pe copii să se încoloneze în
dreptul cartonaşului care exprimă cel mai bine starea lor emoţională din acel moment. Copiii care s-au asezat în dreptul feţei zâmbitoare
sunt cei care vor alcătui „maşina de spălat”, iar mâinile lor vor fi paletele care învârt „hainele” în maşina de spălat. „Hainele” sunt
copiii din dreptul cartonaşului cu faţa cere plânge. În funcţie de situaţie, copiii aşezaţi în dreptul feţei triste pot fi ori „maşina de spalat”
ori „haine”, învăţătorul fiind cel care poate decide cel mai bine acest lucru (copii prea mulţi sau prea puţini într-o echipă, frcvenţa cu
care unul dintre copii revine la faţa care plânge şi motivaţia lui etc.). Copiii care formează maşina de spălat se aşează pe două rânduri,
faţă în faţă. „Hainele” vor trece una câte una printre ei şi vor fi atinse de „paletele” maşinii de spălat, primind câte un sfat, o apreciere
sau o vorbă bună de la colegii veseli în ziua respectivă. Dacă acestea au avut efect, vom vedea la o nouă încolonare a copiilor în dreptul
celor trei cartonaşe cu feţe. În funcţie de rezultat, putem repeta jocul sau putem apela la alte metode.

Jocuri la petreceri corporate – Spargerea balonului in perechi

Acesta este un joc care se joaca contra timp, pe minute, in perechi. Aveti nevoie doar de baloane si de pofta de ras. Fiecare pereche va
trebui sa stranga la piept baloane pana acestea se vor sparge.

Castiga echipa care sparge cele mai multe baloane! De retinut: nu este permisa atingerea baloanelor decat cu corpul!

Prezentarea numelui şi a semnului (intercunoaştere)


Fiecare participant îşi spune numele şi un semn/gest specific. Participanţii următori îşi spun numele şi semnul şi numele
participanţilor anteriori.

Jocul numelui (identificarea propriilor trăsături de personalitate; intercunoaştere)


Prenumeleînsoţit de unadjectiv care să înceapă cu prima literă din prenume.
Ex. Sunt Cristina cea curioasă pentru că îi place să cunoască multe lucruri.

Spargerea gheții:,,Caută-ți perechea,,


-Rog să-și zîmbeasca elevii care azi au ceva de culoare albă...
-Să se ia de mîini elevii care azi au intrat primii în clasă...
-Să bată palma cei care și-au schimbat încălțămintea a II-a...
-Să se schimbe cu locul elevii care au ghiozdanele de culoare albastră....
Captarea atenției
Activitatea ,,Moșule cu pălărie,,
(Elevii sunt aranjați în cerc, unul ține în mînă o cutie în care este un obiect secret (un fulg-jucărie),ei transmit cutia din mînă în mînă rostind:
Moșul are pălărie,moșul nostru multe știe
-Moșule cu pălărie ,spune-ne ce e-n cutie?!
BUNICUŢA LA PIAŢĂ

Obiectiv încălzirea musculaturii


Scop imitarea corectă a unor mişcări, stimularea atenţiei şi a imaginaţiei
Participanţi 10 – 15( pe 2 coloane)
Vârsta 4-12 ani
Spaţiu exterior şi interior
Descrierea jocului se face împărţirea pe două grupe, conducătorul inventează o poveste în care bunica merge la piaţă şi se imită
diferite mişcări: bunicuţa merge la piaţă cu bicicleta (copii vor imita cu un picior datul din pedale), ea cumpără de acolo o râşniţă de cafea
(copii vor imita cu o mână râşnitul cafelei), bunica vede o halteră şi vrea să-şi menţină condiţia fizică (copii imită ridicarea unei haltere).
Bunicuţa ajunge la o brutărie si o brutăriţă o roagă să frământe împreună aluatul etc.
Materiale improvizarea unei pieţe cu diferite fructe sau legume fie şi artificiale.
Observaţii atenţie la copii să nu se accidenteze

OGLINDA

Descrierea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil să reuşească să imite cât mai exact gesturile şi mişcările făcute de
către partener;
a) În cazul oglinzii realizate pe perechi se împart copiii câte doi , fiecare fiind pe rând oglindă şi cel care se oglindeşte.
b) Se împart copiii în două grupe fiecare grupă fiind aliniată pe un rând în faţa celeilalte distanţa între grupe trebuie să fie de 5
–7 metri. Un reprezentant dintr-o grupă va imita o mişcare pe care o vor repeta-o toţi colegii de grupă după aceea această mişcare trebuie să
fie repetată de către echipa adversă. După aceea se vor inversa rolurile.
Observaţii: mişcările realizate să fie mai întâi demonstrate, să nu fie mişcări prea grele ,
să fie specifice.

BULGĂRELE DE ZĂPADĂ

Desfăşurarea jocului: se formează un cerc, copii stau pe margine. Primul va spune: „Eu mă numesc ……… şi semnul meu este…”.
Ceilalţi participanţi vor trebui să reţină semnul tuturor participanţilor care au fost până la el şi să spună: „El (Ea) se numeşte …… şi semnul ei
este …… (la toţi participanţii care au fost până la el) iar eu mă numesc ……… şi semnul meu este…” jocul ţine până în momentul când se
ajunge din nou la primul participant. Dacă cineva greşeşte formula va trebui să reînceapă de la primul participant până ce va spune corect.
Observaţii: animatorul să fie atent la regula jocului, şi să ajute discret pe participanţii care nu se descurcă.

GHEMUL

Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă ghemul care este legat de haină către un alt elev, cel
care a aruncat mingea - ghem pune o întrebare celui care a primit ghemul. Acela va spune: ”eu mă numesc…. Şi…. (răspunde la întrebare)”
Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat în gri? De ce ai părul prins aşa ?” etc. La fel se procedează aruncându-se ghemul de la unul la
celălalt. Jocul durează până ce ajunge ghemul la toţi participanţii.
Materiale: un ghem de aţă (dacă e posibil PNA sau fir mai gros), iar dacă nu este o minge de tenis sau de ping – pong;
Observaţii: animatorul să ajute participanţi dacă este nevoie, mingea sau gemul să nu fie greu, să nu fie aruncat cu putere. Rolul
jocului este de aţi forma o părere despre partener.

Cum se joacă "Am fost la Paris". Copiii stau în picioare într-o parte a spaţiului de joc. Unul dintre ei aşezat cu spatele la o distanţă de 2
-3 metri spune:
"Am fost la Paris
Şi-am avut un vis.
În visul meu era... (Copilul se gândeşte şi spune un obiect, poate fi şi un animal, ceva care să poate fi mimat).
Când se întoarce, copiii din spate se prefac că sunt ceea ce el a spus (mimează sau stau statui). Acesta alege un copil (care i-a plcăut
lui mai mult) şi fac schimb de locuri.
Variantă. se poate alege motivul pentru care să aleagă copiii, pentru că i-a plăcut sau pentru că nu i-a plăcut. Când cel care
"visează" alege pe cineva, copilul ales poate să se aşeze undeva (în închisoare, în castel, etc. Cel care rămâne până la final, o să-i ia
locul.
Ce faci când? - Expresii faciale
Vârsta jucătorilor. De la 5 ani in sus

Cum se joacă "Ce faci când?"


Fiecare participant primeşte o fisa cu chipuri care arată diferite expresii emoţionale ale fetei. Ei trebuie sa vină cu cât mai multe
motive inedite care să explice situaţia care a dus la acea trăire.
Ce faci când eşti trist?
Ce faci când eşti speriat?
Ce faci când eşti vesel?
Ce faci când eşti nehotărât?

CUM AŞA

Desfăşurarea jocului: se împart copii câte doi aşezându-se pe două rânduri unul în faţa celuilalt. Animatorul va exemplifica
împreună cu un alt animator sau un copil jocul după care îl va face cu toţi copii.

Bătându-se din palme şi imitându-se se spune:

DI-MI-NEA-ŢA CÂND MĂ SCOL DIN PAT ,

CUM AŞA , IA-CA-ŞA (se imită un scuturat din toate oasele);

MĂ DUC LA CHIUVETĂ LA SPĂ-LAT,

MANANC CEREALE CU LAPTIC

SI REPEDE MA SPAL PE DINTI

ŞI-AM PLE-CAT LA LI-BRĂ-RI-E

ŞI-AM CUMPARAT O JUCARIE

VÂN-ZĂ-TOA-REA S-A BUCURAT

SI JUCARIA MI-A DAT-O ASA

SI-AM PLECAT EU CATRE CASA

DAR CE SA VEZI INTRUN PARC

AM SARIT PESTE UN GARD

SI PE LEAGAN EU M-AM DAT

SI AM CAZUT DE INDATA

APOI M-AM RIDICAT SI PE BANCA M-AM ASEZAT

M-AM ODIHNIT NITEL

După ce se face odată într-un ritm mai calm se poate mări ritmul si chiar inversa cuvintele în frază.

OBSERVAŢII: atenţie la mişcările făcute ca să nu fie făcute spontan şi nici violente. Animatorul conduce jocul şi trebuie să
fie cât mai inventiv.
" Câinele cel ciufulit

Cum se joacă " Câinele cel ciufulit”. Un jucător este ales să fie "câinele cel ciufulit". Acesta va trebui să "doarmă" într-un loc
special ales. Restul jucătorilor vor forma un cerc şi vor spune încet versurile:
" Câinele cel ciufulit,
S-a culcat în cuşcă.
Doarme acolo, liniştit,
Nu latră, nu muşcă."
Apoi încet, tiptil, se vor îndrepta spre el, spunând:
" Haideţi să-l trezim acum....." -îl ating uşor, îl gâdilă, să se trezească,
"Şi-apoi să fugim! "
Copii fug şi căţelul după ei. Cine este prins primul va fi următorul căţel ciufulit.

Variantă pentru copii mai mari. Cine este prins ultimul va fi căţelul. În acest timp, cei prinşi rămân nemişcaţi.

Cum se joacă “Poştaşul” Se alege un copil care va fi postaşul. El trebuie să iasă din sală sau să stea mai departe de restul grupului de
copii. Înaite să se întoarcă, va bate la uşă. Între copii va avea loc un dialog:
Copiii: “Cine e?”.
Poştaşul raspunde: “Postaşul”;
Copiii: “Ce ne aduce?”;
Poştaşul: “O scrisoare”….
Copiii: “pentru cine?”;
Poştaşul: “Pentru copilul cel mai cuminte”.
Copiii: “ Intră!” …
Poştasul intră şi va începe să se uite prin sală la copii pentru a alege un alt postaş. Îl va alege pe copilul care stă cel mai cuminte. Şi
tot aşa…

Cum se joacă "Iepuraşii jucăuşi". Toţi copii sunt “iepuraşi” sărind şi ţopăind prin spaţiul de joacă, cu mâinile la cap ca şi cum ar
avea urechi mari. Când animatorul strigă: “Vine vânătorul !”, copii trebuie să se oprească în poziţia în care erau şi să stea nemişcaţi
până când animatorul strigă: “vânătorul a plecat !”. Atunci pot să înceapă să sară din nou. Timpul în care ar trebui să stea nemişcaţi
ar trebui să fie de 5-10 secunde. Copii care se leagănă sau cad în acelaş timp sunt eliminaţi din joc. Jocul continuă până când rămâne
1 singur jucător neeliminat; acela este declarat câştigător.

Cum se joacă “Bufniţele”. La ănceput copiii sunt interogaţi dacă ştiu ce sunt acele bufniţe. Apoi toţi se vor transforma în bufniţe.
Când este lumină toate bufniţele dorm, întru-un spaţiu dinaite hotărât iar când se face noapte (se sting luminile), toate bufniţele se
trezesc şi încep să zboare prin întuneric.

Cum se joacă "Simon spune". Se alege dintre jucători o persoana care va fi Simon. Simon va trebui să le spună celorlalţi ce să facă.
Ceilalţi trebuie să facă ce spune acesta doar dacă acesta spune corect: “ Simon spune să săriţi!”; “Simon spune să dansaţi”; “Simon
spune să nu vă mişcaţi!”, etc. Însă dacă va spune doar: “ Săriţi!” ; sau “Dansaţi”, fără “Simon spune…” atunci ceilalţi nu trebuie să
execute. Au voie să greşească doar de trei ori.
Cum se joacă "Decoratul baloanelor". Fiecare copil primeşte câte un balon pe care îl umflă dacă sunt mai mari sau le primesc gata
umflate dacă sunt mai mici, şi la start, încep să pregătească forme şi ce doresc ca să decoreze baloanele. Se pot realiza ochisori, gura,
nas, urechi, lipite sau desenate, etc. La final, se pun la expoziţie şi se admiră pe rând fiecare faţă. .

Cum se joacă "Pictorul ". Un copil este ales primul desenator. Animatorul îi sugerează la ureche un obiect pe care să-l deseneze pe
hârtie sau tablă ( de ex. o minge, o floare, un fluture, un nasture, etc.). Copilul începe să deseneze iar ceilalţi trebuie să ghicească cât
mai repede ce desenează. Cine ghiceşte primul, devine pictor.

Cum se joacă "Ghiceste cine te iubeste". Un copil sta pe scaun legat la ochi. Dintre ceilalti, un jucator ales se va apropia de el si ii va
spune cu voce schimbata " Te iubesc". Acesta trebuie sa ghiceasca cine este. Daca reuseste vor schimba locul, daca nu, ramane pe
scaun.

Un sandwich este compus din două felii de pâine cu ceva în


mijloc. Un sandviș tattle este compus din două complimente (felii de
Pâine), și tattle în mijloc. Dacă copiii doresc să tattle, trebuie să
Mai întâi spune ceva frumos despre celălalt copil. Apoi spun zgomotul.
După ce spun zgomotul, spun altceva frumos despre celălalt copil.
Aceasta îi forțează să gândească într-o manieră cu totul nouă despre copii
Ei încearcă să intre în necazuri. Ei caută acum lucruri bune
Să spunem despre acești copii. Iată un exemplu: Meagan a abordat doamna
Janie, profesoara ei, și a spus, "Stephanie are pe o rochie frumoasă." Acesta este
Prima parte a afirmației - una dintre felii de "pâine". Apoi a spus:
"Nu-i va împărți jucăriile cu mine." Asta era ticălosul ei. Se opri și
Gândit la cealaltă "felie de pâine" care trebuia să fie drăguță. Ea a spus,
"Stephanie mi-a dat ieri unul dintre crackerii ei
Învățând copiii să folosească sandwich-uri cu tatuaje este că îi învață să se concentreze
Pe pozițiile reciproce, ceea ce minimizează tăierea

INTERVIUL POZNAȘ
Descoperă mai multe despre copilul tău și ajută-l să se cunoască, luându-i un interviu. Acest joc te ajută să descoperi ce imagine
are copilul despre el însuși.
Iată câteva întrebări năstrușnice pe care i le poți adresa:
• Dacă ai fi o floare, ce floare ai fi?
• Dacă ai fi un animal, ce animal ai fi?
• Dacă ai fi un fenomen al naturii, ce fenomen ai fi?
• Dacă ai fi o culoare, ce culoare ai fi?
• Dacă ai putea avea o superputere, care ar fi aceea? Ce ai face cu acea superputere?
• Dacă ai fi un personaj din desene animate sau un erou din cărți, cine ai vrea să fii?
• Dacă ai fi un instrument muzical, ce instrument ai fi?
Îți propun să inversezi rolurile, iar apoi să-l lași pe copil să-ți adreseze și el câteva întrebări poznașe.
MĂ SIMT – EXPLORAREA EMOȚIILOR POZITIVE
Prin intermediul acestui joc îl sprijini pe copil să exploreze situațiile în care se simte puternic, deștept, curajos, jucăuș, prietenos
și așa mai departe. Așadar, când are emoții pozitive în legătură cu o anumită situație.
Discutați despre ce anume îl face să se simtă astfel și cum ar putea aduce emoția respectivă într-un alt context din viața sa, spre
exemplu cum ar putea aduce curajul într-un moment în care îi este teamă.
Găsiți și alte asocieri de emoții pozitive cu diferite animale.

MEDITAȚII DULCI
Acest joc ajută la dezvoltarea capacității de concentrare, dar este excelent și pentru relaxare.
Vei avea nevoie de câteva fructe tăiate felii: banane, mere, pere, portocale și așa mai departe.
Copilul ține ochii închiși, iar tu îi dai să guste câte un fruct. El trebuie să ghicească ce fruct a gustat.
Înainte de a-i da primul fruct numără în minte până la cinci, apoi la al doilea, numără până la zece, la al treilea până la
cincisprezece, astfel încât să mărești perioada de concentrare/așteptare.
Sursă: Lawrence J. Cohen – „Rețete împotriva îngrijorării”
Alte activități care ajută la dezvoltarea capacității de concentrare:
• Sporturi precum înotul, tenisul
• Șahul (sportul minții)
• Jocuri de tip puzzle
REȚETA SUCCESULUI ÎN FAMILIE

Iată un joc amuzant de jucat în familie, în care puteți afla nevoile voastre și ale celorlalți,
precum și să găsiți o punte de legătură pentru a împlini și armoniza toate aceste nevoi.
Luați o foaie, un creion și scrieți împreună rețeta pentru o familie fericită. Includeți ingredientele, cantitatea și cum pot fi
preparate acestea. Aveți în vedere: emoții, gânduri, comportamente, nevoi.
Iată câteva sugestii de ingrediente și cantități:

 Iubire
 Încredere
 Respect
 2 ore de joacă sănătoasă
 5 îmbrățișări/zi
 3 cuvinte frumoase în fiecare dimineață
 Un gând bun trimis la ora prânzului fiecărui membru al familiei
 10 pupici
 4 mângâieri
 Zâmbete și limite blânde după gust

Mod de preparare: puneți iubirea, încrederea și respectul într-un castron și amestecați bine până ce compoziția se omogenizează.
Apoi adăugați cele 5 îmbrățișări, cuvintele frumoase, gândul bun, pupicii și mângâierile. Coaceți-le la foc mediu timp de 30 de
minute. La final adăugați cele 2 ore de joacă sănătoasă.
După această activitate discutați despre: cum a fost să scrieți rețeta, ce ingredient v-a plăcut cel mai mult, care este ingredientul
pe care l-ați scoate din rețetă, dacă ați fost surprinși de un ingredient anume propus de ceilalți, ce poate face fiecare membru al
familiei pentru a se asigura că rețeta este respectată.
Emotiile Buclucase – Reguli

Jocul are 4 etape: culoarea emotiilor, vocea emotiilor, oglindirea emotiilor si comportamentul emotiilor. Intr-unul dintre
momentele speciale dintre tine si puiul tau, propune-i sa treceti impreuna prin urmatoarele provocari:

01. Daca emotiile tale ar avea o culoare, ce culoare ar avea?

 Frica
 Furia
 Tristetea
 Bucuria

Optional: Tipareste un curcubeu si incurajeaza-l pe cel mic sa coloreze curcubeul emotiilor. Asa cum exista un spectru larg de
culori, cel mic va observa ca avem si un spectru larg de emotii.

02. Daca emotiile tale ar avea voce, cum ar spune?

 Eu sunt frica
 Eu sunt furia
 Eu sunt tristetea
 Eu sunt bucuria

Provoaca-l pe cel mic sa gaseasca o intonatie pentru fiecare emotie.

03. Poti face o fata:

 Furioasa
 Speriata
 Trista
 Bucuroasa

Copilul are ocazia sa oglindeasca toate emotiile pe care le descopera la sine si astfel sa le recunoasca si la cei din jurul sau.

04. Cum merge un om:

 Furios
 Speriat
 Trist
 Bucuros

Cel mic va afla ca fiecare emotie are si o anumita atitudine si ca este important sa isi dea seama cand gesturile sale tradeaza un
anumit sentiment.
O ultima propunere a Adrianei Mitu pentru acest joc este sa lucrati pe emotii de la cele neplacute, la cele placute, astfel incat, la

final, micutul tau sa ramana ancorat in cea mai frumoasa emotie.

Jocul 1 – Respirația floare-lumânare – + 2 ani


Ne imaginăm că în mâna dreaptă avem o floare și în mâna stângă o lumânare. Mirosim floarea (tragem aer în piept) și suflăm în
lumânare să o stingem (expirăm). Repetăm de trei ori împreună cu copilul.
Jocul 2 – Respirația plăcintă – + 2 ani
Ne imaginăm că în mână, pe un carton, avem o felie fierbinte-fierbinte de plăcintă. Așa că o mirosim (tragem aer în piept) și apoi
suflăm ca să o răcim (expirăm). Repetăm de trei ori împreună cu copilul.
Jocul 3 – Semaforul emoțiilor – + 4 ani
Scoatem la imprimantă o foaie cu imaginea unui semafor.
Îl invităm să coloreze imaginea și îi explicăm copilului că în interiorul nostru avem un semafor:

 Când suntem pe verde – ne simțim bine, suntem calmi, liniștiți și relaxați.


 Când începem să ne enervăm – încruntăm sprâncenele, ne încordăm, strângem pumnii – semaforul trece pe galben.
 Iar când ne înfuriem – trântim cu piciorul în podea, lovim, aruncăm cu lucruri, țipăm – semaforul a ajuns pe roșu.

Imităm toate aceste reacții pentru ca cel mic să le vadă și să înțeleagă fiecare etapă în parte.

Iar ultimul pas al jocului este să îi reamintim copilului că atunci când semaforul este pe galben poate folosi cele două jocuri
de mai sus pentru a se liniști, sau orice altă metodă preferată de el: să bea un pahar cu apă, să deseneze furia, să danseze.
Acest joc este pentru copiii de peste 4 ani, deoarece necesită înțlegerea etapelor furiei. Scopul jocului este ca cel mic să aplice
metoda înainte de a se înfuria.
În momentul în care copilul se înfurie, ne coborâm la nivelul lui, pentru a face contact afectiv cu el prin atingeri, privire, voce.
Îi amintim că dragonul furiei a ieșit din ascunziș și îi propunem să facem jocul învățat împreună. Este esențial să modelăm un
comportament calm și să-l însoțim pentru a învăța să-și gestioneze furia.
POVESTEA ÎN LANȚ

Acest joc poate fi jucat atât în familie, cât și într-un grup de copii, în clasă, la o petrecere, la un atelier.
Jocul este foarte simplu: o persoană începe să spună o poveste și vorbește timp de un minut. După acest timp se oprește, iar
următorul spune povestea în continuare.
Jocul este util pentru dezvoltarea creativității și a imaginației, pentru conectare și pentru dezvoltarea abilității de a povesti.
În același timp, într-un astfel de joc poți afla frământările copilului, el introducând în poveste provocările sale curente dar și
lucruri pe care le-a făcut recent.
Înainte de începerea jocului puteți alege personajele, locul unde se întâmplă acțiunea și chiar să desenați câteva elemente din
poveste.

EU PUZZLE

Este un joc care îl ajută pe copil să conștientizeze care sunt rolurile sale în raport cu ceilalți și ce presupune fiecare rol.
Tipărește pe o foaie de hârtie mai multe piese de puzzle și încurajează-l pe cel mic să scrie, sau să deseneze, toate rolurile sale.
Discutați despre aceste roluri: Ce presupune să fii copil? Dar fratele mai mare? Dar prieten?

Vorbește-i și despre rolurile tale și despre cum și tu ai avut la un moment dat multe dintre rolurile pe care le are el acum, sau
poate chiar le mai ai încă.
Poți juca acest joc și împreună cu partenerul și să conștientizați care sunt toate rolurile pe care le aveți în relația voastră: de
iubiți, de soți, de părinți, de parteneri, de prieteni. Ce presupune fiecare rol? Pe care aveți tendința să-l folosiți cel mai mult și
care este cel de care ați mai uitat

MĂ SIMT NOROCOS PENTRU CĂ …

Recunoștința ne ajută să fim mai fericiți, mai încrezători în propriile resurse, să fim mai satisfăcuți de viețile noastre, mai
motivați, să construim relații bune cu ceilalți, să căutăm și să găsim soluții pentru provocările întâmpinate.
În fiecare seară, înainte de culcare, poți face împreună cu cel mic o listă cu lucrurile bune din ziua care a trecut. Sau încurajează-l
pe copil să țină un jurnal în care să scrie pentru ce se simte recunoscător.
Amintește-i și de recunoștința față de el însuși, să se aprecieze pentru ceea ce este acum și pentru efortul depus în anumite
direcții.
Tu când ți-ai mulțumit ultima oară pentru lucrurile pe care le faci pentru tine sau pentru ceilalți?
 Jocul bomboanelor M & M. Acesta este un joc ce-i va plăcea cu siguranță copilului, având în vedere că recuzita
cuprinde ciocolată. Scopul jocului este acela de a-l ajuta pe copil să identifice situațiile în care se simte furios și cum
poate gestiona adecvat astfel de momente. Înainte de toate, asigură-te că cel mic nu va depăși doza de dulciuri pentru
ziua respectivă, asadar recomand să folosili o pungă mică de M&M, din care poți scoate câte două-trei bomboane din
fiecare culoare. Se poate juca cu mai mulți participanți. Desenează pe o planșă de carton câte o bomboană din fiecare
culoare, iar sub ea scrie ce anume trebuie să facă cel mic pentru a trece runda pentru a putea mânca bomboana. Eu am
folosit următoarea structură: spune ceva ce te face să te simți furios, spune un lucru care te ajută să te liniștești atunci
când ești furios, spune o situație în care ți-ai stăpânit mânia, descrie un moment în care ți-e greu să-ți controlezi mânia,
descrie o situație în care nu ai procedat tocmai bine pentru că ai reacționat la mânie, descrie o situație în care ai făcut o
alegere bună, ai reușit să-ți controlezi furia. Ordinea culorilor aranjarea lor rămâne la latitudinea ta. După ce copilul
spune, de exemplu, un lucru care-l poate face să se simtă furios, el poate mânca bomboana de culoarea roșie, să treacă
la următoarea rundă, apoi va spune un lucru care-l ajută să se linișească și va mânca bomboana de culoare verde.
 Furtuna din pahar. Este un joc ce ajută copilul să conștientizeze cum se formează furia în interiorul lui cum aceasta
crește se amplifică. Ai nevoie de un pahar, apă, detergent de vase, un colorant roșu de orice fel (pot fi acuarele) un
instrument pentru amestecat. Pune apa, colorantul, detergentul în pahar și începi să le amesteci ușor. Pe măsură ce îi
vorbești copilului despre ce anume simțim când ne enervăm, cum mânia crește în interiorul nostru, începi să mesteci
mai repede, pentru a-i forma o imagine vizuală despre aceasta. Apoi, când furtuna s-a format în pahar, oprește-te pentru
a vorbi câteva momente cu copilul despre situațiile în care el s-a simțit astfel. În final, ia paharul pune-l sub robinet și
lasi să curgă apă peste conținutul din pahar, încheind povestea cu o concluzie, aceea că, dacă va aplica una dintre
strategiile de stăpânire a mâniei, aceasta va dispărea, la fel cum se întâmplă și cu apa roșie din pahar, care este treptat
înlocuită cu o apă clară. Apoi pune paharul pe masă, apa este limpede linistită, iar în pahar nu mai este nicio furtună.
 Aruncă furia la coș. Este un joc pe cât de simplu, pe atât de eficient, care poate fi folosit imediat în momentul în care
copilul se confruntă cu sentimentul de furie. Identifică lucrul care i-a stârnit mânia copilului ajută-l să îl deseneze pe o
hârtie, chiar dacă o va face într-un mod agresiv; „mâzgălind" sentimentul de furie, acesta își va canaliza întreaga energie
pentru a scoate emoția din interiorul său pentru a o pune pe hârtie. Atenție însă, dacă cel mic nu dorește să facă acest
lucru, este indicat să se recurgă la alte strategii de liniștire. După ce își termină capodopera, o va mototoli și arunca la
coș, odată cu tot sentimentul de furie pe care 1-a simtit. Stăpânirea furiei nu va fi învățată peste noapte, însă jocurile de îl
vor aduce pe copil din ce în ce mai aproape de acest scop.
 „Eu sunt". Este o tehnică folosită în psihologie. care ajută individul să se cunoască mai bine. Ideea de bază este aceea de
a scrie sau de a spune după fraza „eu sunt " tot ceea ce te reprezintă. Propunerea este să transformăm această tehnică
psihologică întrun joc ce-l va ajuta pe copil să-si creeze o imagine de sine puternică. Rolul tău este să-l ajuți să identifice
acele lucruri care au scopul de a clădi, nu de a distruge încrederea în sine a celui mic. Astfel, el poate spune: „Eu sunt
sunt un prieten bun pentru Maria, sunt curajos, sunt inteligent, sunt personajul principal în scenetă " așa mai departe.
Pentru ca acest joc să aibă efecte benefice, asigură-te că cel mic spune lucruri pozitive și nu „Eu sunt neascultător,
răutăcios” etc.
 Copacul meu este un joc creativ si ușor de pus în practică, ai nevoie doar de o coală, unde veți desena împreună un
copac cu mai multe ramuri. Din hârtie colorată decupati frunze de diverse culori. Apoi lipiți desenul undeva în încăpere,
unde copilul îl poate vedea și ajunge la el. Încurajează-l să scrie trăsături de caracter pe fiecare frunză să le lipească pe
ramuri. Nu trebuie să umple tot copacul din prima zi, așteaptă un moment oportun, în care copilul a fost curajos, și
atunci îndeamnă-l să lipească frunza pe care scrie curajos, acesta va avea numeroase ramuri pline de calități, iar
încrederea copilului va crește precum .















 Triunghiul emotiilor in miscare

Sa intelegem ca oamenii au sentimente diferite fata de aceeasi situatie

Trei indicatoare mari, fiecare marcat cu Furie, Teama, Suferinta

Procedura:

1. Cele trei indicatoare sunt plasate in incapere, in asa fel incat sa formeze un triunghi. Pe fiecare este scris cate un cuvint:
Furie, Teama (frica), Suferinta (tristete).

2. Cititi o propozitie si indrumati-i pe elevi sa mearga in dreptul oricarui punct al triunghiului care reprezinta cel mai bine
felul in care ei ar reactiona la situatia descrisa. Daca ei considera ca ar avea cu precadere unul dintre cele trei sentimente, vor
merge in coltul corespunzator. Daca au sentimente amestecate, vor merge intr-un punct care reprezinta acea combinatie.
Daca nici unul dintre punctele triunghiului nu se potriveste cu ceea ce ar simti, ei pot sa faca un pas in afara triunghiului.

3. Cititi pe rand propozitiile, pana cand interesul incepe sa scada. Discutati: Ce ati remarcat in legatura cu acest joc?

Ce sentimente ati avut observindu-i pe ceilalti cum se muta in diferite colturi ale incaperii?

Cum v-ati simtit cand le-ati adus la cunostinta celorlalti cum va simtiti in aceste situatii? Ce ati invatat?

Afirmatii:

1. Unul dintre colegii tai te-a facut ,,neatent" de fata cu mai multa lume.

2. Vezi cum cum un baiat impinge si loveste oun copil.

3. Auzi pe cineva facind o gluma despre un coleg de-al tau.

4. Faci greseli si omisiuni in respectarea regulilor unui joc.

5. O colega cu care vrei sa discuti iti spune ca nu vrea sa discute cu tine.

6. Cazi si iti rupi camasa cea noua.

7. Cel mai bun prieten al tau iti spune ca nu mai vrea sa-ti fie prieten.

8. Intarzii la aniversarea prietnei tale pentru a doua oara.


9. Prietena ta iti spune ca te va vizita dupa ce iese de la gradinita si nu o face.

10. Au trecut 30 de minute dupa ora la care mama ta a spus ca vine sa te ia si ea inca nu a venit.

S-ar putea să vă placă și