Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bradul emotiilor
2
Ce să fac atunci când sunt furios/trist/speriat/fericit (toate varstele)
Discutați despre situații când e furios, trist, speriat, fericit. Ce face în acele
situații? Încercați variantele de comportament propuse în fișă.
Pentru adolescenti, discutati deschis despre aceste variante si veniti
impreuna cu alte solutii ( sa ascult muzica tare in casti, sa lovesc o perna, sa
ma joc cu o minge anti-stress, sa fac putin sport).
Rugati-i sa scrie, sau sa deseneze si sa tina aceast foaie cu ei ca sa poata
apela la aceste comportamente atunci cand simt primele semne ale unei
emotii intense.
3
Harta emotiilor mele (preadolescenti si adolescenti)
Ex:
Harta 1: Harta fericirii
a) Vorbiti si rugati-i sa scrie sau sa deseneze: Ce ii face pe ei fericiti? Care
sunt contextele in care se simt fericiti? Scrieti-le pe foaie. Desenati un
simbol pe care il asociati cu fericirea (o imagine, un obiect, o culoare)
Exemple de situatii:
Cearta cu un prieten, cu un coleg, cu o persoana apropiata;
Un moment in care v-ati simtit nedreptatiti in relatia cu un prieten, coleg,
profesor, o persoana apropiata;
Un moment in care cineva v-a contrazis,
Un moment in care cineva v-a spus “Nu”,
Un moment in care ati fost insultati,
Un moment in care cineva a fost agresiv din punct de vedere verbal sau fizic
cu voi,
Un momentul in care cineva v-a dezamagit,
Un moment in care ati simtit ca opiniile sau dorintele voastre nu sunt luate
in considerare.
4
Cand ne enervam, sau simtim frustrare, corpul nostru are anumite reactii
care ne pot ajuta sa identificam starea in care ne aflam.
Puteti sa ii ajutati cu urmatoarele exemple de reactii corporale aparute de
obicei in stare de furie:
Maini transpirate,
Batai puternice ale inimii,
Tensiunea musculara,
Respiratia trepidanta sau greoaie,
Maxilar inclestat,
Senzatii de caldura,
Fata inrosita,
Stari de transpiratie,
Gura uscata,
Senzatie de greutate in piept,
Pumni inchistati.
5
Joculet exprimare frica (copii pana in 12 ani)
Scopul: copii sa isi exprime fricile intr-un mod non-invasiv si maniera
placuta.
Prima data sa deseneze ceva care il face fericit/ il face sa se simta in siguranta
(de ex activitatea preferata). Daca puteti vorbiti despre desen.(in grup, pe
rand)
Apoi ii ceri copilului sa deseneze ceva care il sperie putin. Apoi ii ceri copilului
sa schimbe deseneul astfel incat sa nu mai para atat de amenintator (sa
desene o palarie la un mostru, sa il micsoreze, supererou)
Cand schimba desenul in realitate, si perceptia lor interna asupra monstrului
se schimba.
Cand deseneaza copii capata un fel de control asupra a ceea ce se intampla
in mintea lor, si facand acest lucru, anxietatea, frica le scade putin.
Ajuta copii sa isi exprime frica, dar si pe copii cu anxietati.
Sau daca doar desenati impreuna ceva de care le e frica, apoi puteti sa o
invingeti impreuna in lumea reala si sa o rupeti in bucati.
Alternative: in plastilina, acuarela
6
Tehnici de relaxare si jocuri de auto-control
7
Semaforul (copii pana in 12 ani)
Desenăm împreună imaginea unui semafor. Îl
invităm să coloreze imaginea și îi explicăm copilului
că în interiorul nostru avem un semafor:
• Când suntem pe verde – ne simțim bine, suntem
calmi, liniștiți și relaxați.
• Când începem să ne enervăm – încruntăm
sprâncenele, ne încordăm, strângem pumnii –
semaforul trece pe galben.
• Iar când ne înfuriem – trântim cu piciorul în podea,
lovim, aruncăm cu lucruri, țipăm – semaforul a ajuns
pe roșu.
Imităm toate aceste reacții pentru că cel mic să le
vadă și să înțeleagă fiecare etapă în parte. Iar ultimul
pas al jocului este să îi reamintim copilului că atunci
când semaforul este pe galben poate folosi jocurile de mai sus pentru a se
liniști, sau orice altă metodă preferată de el: să bea un pahar cu apă, să
deseneze furia, să danseze. Scopul jocului este ca el să aplice metoda înainte
de a se înfuria.
Așezați copiii într-un cerc. Suflați baloane de săpun. Explicați că prima dată
pot să spargă cât de multe baloane vor. După ce toate baloanele au fost
sparte, spuneți că de data asta veți sufla din nou baloane, dar ei trebuie să
se abțină să le spargă. Chiar dacă le aterizează pe nas. Explicați-i că
sentimentul de a te abține atunci când vrei neapărat, neapărat să faci ceva
se numește auto-control. Suflă din ce în ce mai multe baloane de săpun spre
un copil, timp în care îl lauzi și îl încurajezi pentru reușită. Vorbiți despre
cum se simt să reziste tentației de a sparge baloanele. Când se mai simt așa
în viață de zi cu zi? Când ar putea să aplice această strategie? Dacă faceți
activitatea aceasta cu ei și le-a plăcut, data viitoare când observați semnalele
unei emoții intense (faceți referire la joc și auto-control, imaginând că îi suflați
baloane de săpun).
Cu globul de zapada langa voi (sau puteti face impreuna acest borcan cu
sclipici https://www.youtube.com/watch?v=ngBZ14qBtVs).
Intreaba-l cum se simtea atunci si ce-i venea sa faca (in cazul in care nu s-a
exteriorizat).
Lasa-l sa observe si spune-i ca, atunci cand este suparat, asa arata mintea
si inima lui, la fel de agiatate.
9
Spune-i sa inspire si sa expire, sa fie cat mai constient de acest exercitiu de
respiratie, in timp ce se uita cum fulgii sau sclipiciul se linistesc.
Respiratie si jucarie
Poti sa-l mai inveti pe copilul mic cu ajutorul unei flori si a unei solutii de
facut baloane de sapun: inspiram mirosul florii, iar expiratia puternica va
face baloane.
Atentie la detalii
Invita-l sa ridice din iarba o ramurica si deseneaz-o tu pe o hartie in functie
de ce iti spune ca observa si doar atat. Repeta exercitiul mai multe zile la
rand. Vei observa ca, in timp, va vedea tot mai multe detalii, va invata cum
sa observe si desenul va avea o acuratete mai mare. Apoi, cand va fi randul
copilului sa deseneze, sigur vei putea face o comparatie intre detalii surprinse
in desenul sau de acum, fata de cel realizat acum o saptamana. Iar
mecanismul, o data deprins, il va ajuta intreaga viata.
10
Incurajeaza copilul doar sa stea nemiscat si sa respire. Uneori, copiilor le
place sa nu faca ceva sicu ajutorul acestui exercitiu, va incepe sa se relaxeze.
Jocul mirosurilor
Alternaţi prin zona nasului copilului (care trebuie sa stea cu ochii inchisi)
mai multe obiecte cu miros diferit, dar placut, precum fructele sau florile.
Ceea ce trebuie sa faca cel mic este sa se concentreze asupra fiecarui miros
in parte si sa incerce sa capteze elementele pozitive pe care aceste senzaţii
olfactive le aduc.
Copilul este rugat sa stea nemiscat si sa-si puna mana pe inima, astfel incat
sa simta bataile inimii cu ochii inchisi, dupa care sa efectueze cateva exerciţii
fizice care sa-i faca inima sa bata mai tare. Dupa ce se termina acestea,
copilul se va opri si isi va pune mana din nou pe inima, pentru a observa
diferenţa de ritm, urmand sa va descrie ce anume observa diferit in legatura
cu activitatea corpului sau.
Mindfulness si auditiv
Stati afara intr-un parc cu ochii inchisi, si fiti atenti la sunetele din jur. Ce
sunete diferite ati auzit? (pasari, vant, frunze, pasi etc).
11
Jocuri de empatie
Detectivul emoțiilor
Stați pe banca, în parc, așteptați la coadă și vă plictisiți, ori așteptați să intrați
în cabinetul medicului? Acestea sunt momente grozave pentru a vă juca de-
a „detectivul emoțiilor”. Îi propuneți copilului un joc în care fiecare dintre voi
îi observa pe ceilalți și încearcă să găsească cât mai multe indicii despre ei –
ce vârstă au, ce fac în acel loc, ce gândesc, cum se simt și așa mai departe.
"Cred că te simți..."
Acest joc vă implica prezența mai multor copii. Inițial, pregătiți niște bilețele
pe care veți scrie denumirea mai multor emoții/stări. Îndoiți-le (pentru a nu
se vedea ce scrie) și puneți-le în mici boluri de plastic, pe care le veți agita
ulterior pentru a amesteca bilețelele.
Copiii vor fi împărțiți în echipe. Fiecare echipă va primi câte un castronel cu
bilețele. Rând pe rând, copiii din toate echipele vor extrage (la întâmplare)
câte un bilețel și vor încerca să redea (folosindu-se doar de gesturi) emoția/
starea de pe acesta. Ceilalți vor trebui să ghicească ce dorește să exprime
copilul respectiv, exprimându-și opinia: "Cred că X este/se simte...".
Nu în ultimul rand, copiii vor trebui să-și imagineze ce ar face dacă ar vedea
pe altcineva care se simte la fel cum au mimat ei la un moment dat.
Jocul nu are ca obiectiv numai recunoașterea corectă a unei anumite emoții/
sentiment, ci mai ales decodarea limbajului nonverbal și realizarea primilor
pași în solidarizarea cu ceea ce simt ceilalți.
Împărtăşiţi-vă emoţiile.
Pentru ca ai noştri copii să înveţe să–şi exprime emoţiile, să le verbalizeze şi
să le recunoască în ceilalţi, este foarte important să ne arătăm emoţiile, zi de
zi sau să facem apel la întâmplări relevante pentru viaţa emoţională din
trecutul nostru.
12
Exprimarea recunoștinței
În fiecare zi rezervați-vă un moment în care să împărtășiți cu toții un lucru
pentru care sunteți recunoscători în acea zi (poate fi pentru ceva foarte mic –
ați mâncat mâncarea preferata, vi-a zâmbit cineva frumos, ați auzit o melodie
frumoasă). Învățând să gândim pozitiv referitor la ceea ce ni se întâmplă
ajutăm la scăderea nivelului de stres, a anxietății, a comportamentelor
negative.
Cutia complimentelor
Decorați împreună o cutie (poate fi una de șervețele). Fiecare copil poate să
scrie sau să deseneze mesaje frumoase pentru cineva din
centru/apartament. Participați și dvs. cu mesaje personalizate pentru fiecare
copil.
Creatia mea
Prima parte: Pe o foaie mare de flipchart desenati conturul celui mai mic
copil din grupul de copii cu care interactionati. Decupati-i conturul astfle
incat sa ramana o forma de om. Impartiti copii in echipe de cate 2, si fiecare
echipa sa aiba un om de hartie.
Vorbiti cu fiecare echipa in parte despre aceste „umbre”. Daca au sau nu gen,
nume, personalitate.
Fiecare echipă primeste câte o „umbră” cu cerința de a o personaliza prin
desen: sa ii stabileasca genul, sa ii dea un nume, sa ii aleaga vârsta, culoarea
ochilor și a părului, sa ii deseneze îmbrăcămintea, sa ii atribuie trasaturi de
personalitate. Timp de lucru: 20 minute.
Fiecare echipă isi prezinta apoi personajul în celorlalti copii. Admiram
detaliile realizate de membrii echipei.
Puteti discuta daca au aparut conflicte, pareri diferite in timp ce s-au hotarat
la conturarea personajului.
Partea a doua:
Chemati fiecare echipă în fața și cereti-le să își jignească personajul,
privindu-l în față. Cereti-le să îi adreseze porecle, jigniri, lucruri neadevărate,
dar fara a folosi înjurături și limbaj vulgar. Incurajati-i sa duca la indeplinire
acest lucru, chiar daca li se pare dificil si greu.
13
La fiecare jignire spusă de ei, rupeti câte o bucățică din corpul
fiecărui personaj. Cu cât spun mai multe jigniri, cu atât personajul va fi rupt
mai tare. Cand au terminat rugati-i sa se aseze la locul lor. Lasati putin timp
sa observe consecintele. Inmânati-le bucățelele rupte.
Discutati cu ei:
Cum s-au simțit când au jignit?
Au fost unii care au ras? Ce i-a facut sa rada?
De ce alții au plâns?
Ce emoție i-a cuprins când au văzut rezultatul
Provocati-i la reflectie.
14