Jocurile de grup n dezvoltarea

comunicrii i a contiinei de sine la copii i adolesceni

psiholog Duman-endrescu Laura

Jocurile psihologice de grup au drept scop s experimenteze pe subieci o form particular

de nvatare, s activeze procese care s permit constientizarea dimensiunilor intrapsihice si
relationale, sa faciliteze achizitia de noi modalitati de gandire, simtire si relationare. Grupul mic (825 membri) este un context psihosocial, bogat in stimuli, in care devine posibila actionarea celor trei
niveluri: emotiv-afectiv, cognitiv-intelectual si experienial.
Regulile pentru executarea jocurilor sunt necesare pentru atingerea a doua obiective, si
anume, de a accepta desfasurarea jocului insusi si de a facilita contactul cu tematica propusa de joc.
Regulile permit experimentarea si achizitionarea de noi atitudini si comportamente intr-un mediu
securizant. In acest fel, persoanele din grup isi pot permite sa renunte la tendinta de aparare,
explorand si culegand elemente importante care le privesc.
Structura jocurilor de grup ofera conditii ce favorizeaza activarea proceselor dinamice in
interiorul grupurilor prin urmatoarele aspecte:
-

regulile si indicatiile orienteaza comportamentul participantilor;

spatiul ludic ofera experiente alaturi de alte persoane;

simularea realitatii atinge anumite tematici;

asigurarea securitatii membrilor, prin propunerea de catre conducatorul grupului a unor

jocuri care sa nu prezinte situatii stresante;
Jocurile de grup ii pot ajuta pe elevi sa aiba o imagine pozitiva si realista despre sine si pot fi

de un real folos in invingerea apatiei, izolarii, agresivitatii, instabilitatii, hiperemotivitatii etc.

Locul de desfasurare este de dorit sa fie o sala goala sau daca este o sala de clasa, bancile vor
fi mutate langa perete si in mijlocul salii se vor pune scaunele in cerc.
Initial, unii copii ar putea reactiona razand sau deranjand discutia, acesta fiind probabil
modul lor de a se apara de un lucru cu care nu sunt obisnuiti si care ar putea scoate la iveala aspecte
necunoscute ale personalitatii lor. Conducatorul va incerca sa ii sustina si sa le comunice ca pot sa
nu participe la jocuri, invitandu-i oricum sa ramana in sala.

La sfarsitul fiecarui joc, este util ca fiecare copil sa verbalizeze experienta, respectand si
cerand respectul colegilor in legatura cu ceea ce se vorbeste.
Exemple de jocuri de grup:
1. Autoportret. Obiectiv: a face cunostinta cu ceilalti si a te prezenta.
Conducatorul distribuie fiecarui participant o foaie si un creion. Cerinta este crearea unui desen sau
scrierea unei fraze care va folosi la reprezentarea fiecaruia, va descrie modul propriu de a fi sau de a
simti.
Elaborarea va fi anonima si reala; conducatorul va aduna toate lucrarile, care vor trece, pe
rand, pe la fiecare participant.Fiecare isi va spune parerea privind caracterul si personalitatea
autorului.
Dupa ce toate lucrarile au fost comentate, fiecare va trebui sa spuna care text ii partine si ce a
vrut sa exprime. Ulterior, arte loc o discutie finala libera.
2. Portretul meu. Obiectiv: sa-si analizeze propria persoana si sa-si exprime opiniile
asupra sa si asupra celorlalti, sa reflecteze si sa accepte critica celorlalti.
Conducatorul distribuie tuturor participantilor cate un stilou si o foaie de hartie. Fiecare
trebuie sa-si personalizeze foaia, scriindu-si mai intai numele si apoi toate informatiilepe care le
poate da despre el, pentru a le comunica celorlalti propriile capacitati, aspiratii, dorinte, interese,
activitati sportive si recreative, raporturile cu altii, intr-un cuvant, propriul portret.
Odata ce prezentarea a fost incheiata, fiecarte trebuie sa atarne foaia pe perete si sa se
opreasca sa le citeasca pe ale celorlalti. La sfarsit, conducatorul ii va invita sa comenteze in grup
prezentarea fiecarui participant. Va fi evident felul in care fiecare si-a completat foaia ( daca are
multe de spus despre el sau daca intampina dificultati sa vorbeasca despre propria persoana, daca ii e
rusine sa-si arate sentimentele, daca a folosit mult spatiu sau putin in elaborarea prezentarii, daca
scrisul este mic sau mare etc.).
3. Jocul impreuna. Obiectiv: descoperirea si exprimarea propriilor stari sufletesti;
constientizarea reactivitatii individuale la diverse situatii.
Conducatorul ii va invita pe participanti sa se miste in voie prin sala, fara sa se ciocneasca.
La stop, participantii se vor opri pentru urmatoarele instructiuni:
a.

Formarea a doua grupuri: pe de o parte cei buni sau care se considera buni, pe de
alta parte, cei rai sau care se considera rai. Cei buni sunt invitati sa explice de ce se
considera buni, la fel si cei rai.

b.

Participantii sunt rugati din nou sa se miste in voie prin sala. Din nou stop. De o
parte se vor grupa cei care se simt fericiti, de alta, cei tristi. Apoi fiecare isi explica
alegerea.

c.

Din nou se misca toti prin sala in voie. Din nou stop. De o parte se grupeaza cei
oprimati, iar de cealalta, opresorii. Apoi fiecare isi explica alegerea.

Conducatorul le propune acum participantilor sa se identifice cu un personaj sau cu o

situatie expusa anterior si sa o reprezinte ca si cand ar fi intr-o sceneta. Sunt analizate personajele si
modul in care sunt jucate. In timpul discutiei finale, conducatorul va incerca sa scoata la suprafata
stari sufletesti si emotii, proiectii ale comportamentelor, gandurilor si atitudinilor experimentate.
4. Cum ne vad ceilalti si cum ne vedem noi. Obiectiv: observarea si constientizarea
aspectelor pozitive si a celor negative ale propriei pesonalitati si a celorlalti.
Conducatorul ii invita pe participanti sa stea in cerc, fiecare cu o foaie de hartie si un creion.
Fiecarui membru al grupului i se acorda un numar, iar pe foaia fiecaruia sunt scrise numerele
celorlalti, in ordine crescatoare.
Participantii vor trebui sa scrie pe foaie un gand oarecare, un adjectiv, o caracteristica cu
privire la toti ceilalti din grup. Foile, fara sa fie semnate de participanti, vor fi incredintate
conducatorului. Acesta va citi textul fiecarui participant, identificat de numarul atribuit anterior. Va
rezulta o bresa in personalitatea fiecarui membru, cum li se pare altora. In final, conducatorul ii va
invita pe toti membrii grupului sa comenteze, sa accepte, sa dezaprobe sau sa aprobe ceea ce au
notat ceilalti.
5. O problema spinoasa. Obiectiv: constientizarea propriei persoane, cautarea unor solutii
pentru a se realiza pe viitor.
Conducatorul ii aseaza pe toti in cerc. Distribuie fiecaruia o foaie de dimensiuni egale si un
creion. Cere sa se imparta foaia in trei parti si sa se scrie respectiv: cum sunt azi, cum voi fi maine
si, in centru, ce pot sa fac sa schimb ceva? Pe verso noteaza Care este problema mea? Fiecare
participant completeaza si va trebui sa citeasca si sa comenteze propria lucrare. Discutie finala
libera.
6. Vreau sa-mi schimb viata. Obiectiv: incurajarea manifestarii libere a propriilor dorinte
de schimbare, constientizarea propriilor nevoi si interdictii.
Participantii, asezati in cerc, vor fi invitati sa dea frau liber imaginatiei si propriilor idei.
Conducatorul va spune: Daca fiecare dintre voi ar vrea sa-si schimbe viata, sa o faca mai activa,

iar pentru asta ar fi de ajuns sa exprimati o dorinta, care sunt lucrurile pe care ati dori sa le faceti?
Scrieti pe foaia de hartie primele zece idei care va vin in minte, chiar si cele mai absurde si
imposibile.
La sfarsitul elaborarii textului, fiecare participant trebuie sa-si exprime verbal propriile
fantezii. Va urma apoi o discutie la care fiecare va fi incurajat de catre ceilalti participanti sa-si
infrunte propriile dorinte.
Fanteziile si ideile exprimate sunt manifestari ale nevoilor si impulsurilor necunoscute:
explicarea ii va ajuta sa le accepte si sa-si constientizeze interdictiile.
7. Sa cautam un loc de munca. Obiectiv: reflectarea asupra actiunilor personale si a
propriei capacitati de a se impune si afirma.
Asezati in cerc, conducatorul va incepe printr-o antrenare in discutie pe tema muncii, despre
sificultatile de a gasi un loc de munca sau despre nevoia de a-l schimba, daca propriul loc de munca
este nesatisfacator. Cu participantii copii se poate introduce tema privind aspiratiile de viitor.
Conducatorul alege din grup un participant care stie sa se impuna in mod autoritar si care sa fie in
stare sa puna intrebari bine articulate. Lui i se va incredinta rolul de sef de personal. Altul se ofera sa
joace rolul de secretar. Ceilalti membri ai grupului vor fi toti potentiali aspiranti la locul de munca.
Seful de personal se va aseza la o masa sau la un birou cu foi de hartie si stilou. La distanta, de
cealalta parte a camerei, se vor aseza participantii, ca si cum ar fi intr-o sala de asteptare.
Conducatorul va propune urmatoarea situatie: o firma renumita producatoare de computere
si-a deschis filiala in oras si a dat un anunt la ziar pentru selectarea personalului care sa ocupe
diferite posturi: de la muncitori necalificati, functionari, tehnicieni, functii de conducere. Secretara
va invita in birou un aspirant care va da un interviu cu seful de personal. Acesta va spune ce vrea
despre sine, se va propune pentru o anumita functie, va evidentia anumite referinte, recomandari, cat
si salariul pe care si-l doreste. Seful de personal va pune intrebari si va da detalii despre postul
solicitat, va lua datele participantilor si va incheia prin a spune ca va da ulterior rezultatele.
Dupa terminarea interviurilor, fiecare va expune verbal ceea ce a simtit, va face comentarii si
observatii despre felul in care s-au comportat colegii pe timpul autoprezentarii. La discutia finala se
va analizea nivelul de aspiratie al fiecaruia, respectul de sine care sta la baza cererilor de munca,
propriul mod de a se impune, comportamentele adecvte si inadecvate pentru obtinerea angajarii. Se
cer explicatii daca pe timpul interviului s-a facut simtita teama de autoritate si motivele pentru care
s-a ales un anumit post. Se stimuleaza grupul pentru a acorda un feedback util fiecarui participant.