Joc de exprimare a emoțiilor: Imaginează-ți cum arată frica ta…

Cum să procedați:

Pentru acest exercițiu, copiii trebuie să deseneze un lucru / obiect / persoană / animal de care le este frică. Atunci când
desenează, copiii se pot gândi la ceva ce le provoacă frică în general sau la ceva ce le provoacă frică în acel moment
particular, dacă este cazul.

Dacă este posibil, copiii pot să facă o listă cu lucrurile de care le este frică.

De asemenea, puteți pune copiii să creeze o poezie (nu este nevoie de rimă). Dacă cei mici întâmpină dificultăți, sugerați
copiilor că poezia poate să conțină frazele:

„Îmi este frică atunci când…” și „Îmi este frică de…..” repetate și diferit completate.

Un lucru pe care îl mai puteți face legat de această activitate, este să le cereți copiilor să realizeze un desen care să-i
înfățișeze pe ei atunci când le este frică. Apoi, pot realiza un alt desen care să întruchipeze un final fericit ( cineva / ceva
care îi ajută să învingă frica).

În plus, copiii pot realiza o scenetă cu replici între ei și lucrul de care le este frică.

Ce se urmărește:

Acest exercițiu încurajează copilul să-și înfrunte fricile în loc să nege si să le evite. De asemenea, exercițiul ajută la
găsirea unor noi soluții de a gestiona sentimentele de frică.

Joc de exprimare a emoțiilor: Scântei de furie…

Cum să procedați:

Spuneți-le copiilor că furia poate fi exprimată prin diverse modalități: în imagini, în cuvinte scrise sau spuse.

Cereți copiilor să își aleagă o culoare sau mai multe culori care exprimă furia. Apoi trebuie să deseneze cum consideră ei
că este să fii furios. Încurajați libertatea de expresie și acceptarea necondiționată a sentimentelor de furie.

În plus, copiii pot descrie sentimentele de furie în cuvinte. În această etapă, este foarte important ca tu să-ți asiguri
copilul că nimeni nu va citi ce a scris, decât dacă el dorește.

Un ultim pas este acela de a încuraja copiii să scrie o scrisoare unei persoane pe care sunt furioși. În scris, fiecare trebuie
să spună exact cum se simte și de ce.

Ce se urmărește:
Prin intermediul acestui exercițiu, copiii pot învăța să exprime furia în cuvinte în loc să refuleze aceste sentimente sau să
aibă izbucniri violente / comportament antisocial. Un alt lucru important care poate ajuta la stăpânirea furiei este
deținerea și scrierea într-un jurnal.

Invitație la ….meditație….

Copiii vor fi mereu încantați să te conducă acolo, în universul lor interior, să îți cultive curiozitatea și să-ți hrănească
creativitatea, să te ajute să-ți pui întrebări, dar și să gasești răspunsuri, să te ghideze în a te împrietenii cu propriul tău
copil interior, în a te cunoaște mai bine, pe tine și pe ceilalți….

Jocul alături de un copil este ca o călatorie în care te reîntalnești tu cu tine – copilul din interior – așa cum esti, așa cum
dorești a te re-construi, așa cum îți dorești a fi cu adevărat, așa cum simți….

Ce zici, ești gata să explorezi tărâmuri noi și să traversezi granițe nebănuite?

Privește azi un copil jucându-se… râzând… și rămâi conectat la tine… învață azi de la un copil să iubești… să ceri… să
primești… să dăruiești… să împarți… să fii curios… să descoperi tărâmuri noi… să simți… să-ți oferi timp… răgaz… liniște…
bucurii… să fii în armonie cu tine… să fii TU!

1.2. IDENTIFICAREA SENTIMENTELOR

Vârsta: de la 4 la 8 ani

Durata: 50 minute

Participanţi: oricâţi

Obiective:

Identificarea dispoziţiilor, afectelor, sentimentelor şi a comportamentelor asociate cu acestea.

Identificarea dispoziţiilor, sentimentelor altora pe lângă cele personale.

Înţelegerea faptului că este important să avem sentimente şi să vorbim despre ele.

Abilităţi cerute:

scriere, tăiere, lipire

Echipament:

Povestiri care să reliefeze dispoziţii afective diferite, farfurii de hârtie, creioane colorate, foarfecă, beţişoare
flexibile, lipici, nasturi pentru ochi, textile pentru păr, beţişoare pentru zâmbet, ochi, urechi.

Desfăşurare:

Citiţi povestirea aleasă copiilor. Atunci când citiţi încercaţi să prezentaţi expresii faciale distincte şi modificări ale
vocii concordante cu textul citit. De exemplu, urlaţi pentru furie, râdeţi la bucurie, etc.

Cereţi copiilor să creeze propria dispoziţie sau sentimentele personale pe o farfurie de hârtie, utilizând
echipamentele disponibile astfel încât să obţinem o faţă unică de păpuşă. Lipiţi un beţişor flexibil pe spatele farfuriei de
hârtie astfel încât aceasta să poată fi ţinută în mână.
 Cereţi copiilor să spună care sunt sentimentele lor şi comportamentele asociate cu aceste sentimente. Cereţi-le
să identifice şi dispoziţiile afective ale altora.

1.4. INIMĂ ZDROBITĂ

Vârsta: 9 – 14 ani

Durata: 40 minute

Obiective:

Identificarea modului în care comportamentul nostru afectează sentimentele celorlalţi

Echipament:

Câte o inimă de culoare roşie decupată dintr-o coală A4 pentru fiecare participant

Desfăşurare:

Listaţi pe tablă 21 de comentarii jignitoare pe care elevii le-au auzit sau le-au folosit vreodată unii la adresa
altora. De exemplu, “nu ai fost invitat”, “nu ai ce căuta cu noi”, etc. Acestea sunt listate fără a face referire la o persoană
anume.

Listaţi apoi 21 de afirmaţii pozitive, plăcute pe care ei le-au auzit sau le-au exprimat unii la adresa altora.
Încurajaţi-i să se gândească la lucruri care-i ajută atunci când sunt speriaţi, singuri, furioşi, excluşi, nesiguri, etc.

Apoi citiţi lista cu cuvinte jignitoare. De fiecare dată când citiţi o expresie dureroasă cereţi copiilor să îndoiască
să facă un pliu pe inima pe care o au în faţă. (după ce citiţi câteva expresii verificaţi dacă toată lumea a făcut îndoiturile
corect). Inimile arată oarecum diferit dar toate sunt cu cicatrice.

Urmează să citiţi lista cu expresii plăcute. Regulile sunt de data aceasta următoarele: după fiecare 7 lucruri
plăcute diferite cereţi elevilor să desfacă o îndoitură a inimii.

Discuţii:

Împărtăşiţi cu clasa faptul că e nevoie de cel puţin 7 lucruri plăcute pentru a şterge o remarcă pozitivă.

Chiar dacă dezdoim toate pliurile rămân urmele

Cu speranţa că le veţi găsi la fel de interesante cum le-am găsit noi, vă lansăm invitaţia de a parcurge şi a lucra cu copiii
dumneavoastră aceste jocuri şi activităţi.

Joc: O inimă plină de culoare

by Raluca Mosora on 18 April, 2012

 Dacă emoţiile pe care tu şi copilul tău le trăiţi zi de zi ar prinde formă şi culoare, cum crezi că ar arăta ele? Ce emoţii ar
ocupa cel mai mare loc în inima copilului tău? Care sunt emotile pe care le trăieşte cel mai rar? Pentru a răspunde la
aceste întrebări, te provoc la următorul joc. Acesta te va ajuta să construieşti o hartă a emoţiilor cu care te poţi ghida în
lumea trăirilor interioare a copilului tău.

Vârsta potrivită: peste 4 ani

Materiale necesare: foi de hârtie, creioane colorate.

Ce trebuie făcut:

• Pe o foaie de hârtie scrie denumirea unor emoții, astfel: dacă micuțul tău are mai puțin de 7 ani, scrie cuvintele:
bucurie, tristeţe, furie, curaj, frică, iubire. Dacă este mai mare de 7 ani adaugă și emoții mai complexe, cum sunt: liniște,
nerăbdare, entuziasm, plictiseală, curiozitate, optimism, gelozie, etc. Pe o altă foaie de hârtie desenează o inimioară
mare.

• Ca introducere, spune-i micuţului tău că în inima fiecăruia din noi se află foarte multe emoţii, pe care le trăim
mai des sau mai rar. Dacă fiecare emoţie ar avea o culoare, inima noastră ar fi plină de culori, care se schimbă mereu.

• Spune-i copilului să aleagă câte o culoare pentru fiecare emoţie scrisă pe hârtie. Apoi, propune-i să îşi imagineze
cum ar arăta inima lui dacă ar fi colorată cu aceste culori.

• Invită-l pe copil să aleagă o emoție și să se gândească unde anume ar vrea să apară ea în inimioară. Spre
exemplu, un copil poate spune: “Vreau mai întâi să desenez iubirea aici, în partea de sus”. Roagă-l să delimiteze o
porțiune în interiorul inimioarei pe care să o coloreze cu culoarea respectivei emoții. Roagă-l să spună în ce momente
trăiește el cel mai intens respectiva emoţie.

• Rând pe rând, folosiți toate creioanele care desemnează emoțiile și umpleți inimioara cu culori. Aminteşte-i
copilului faptul că trebuie ca în inimioară să apară toate emoțiile, pentru că şi în viaţa de zi cu zi fiecare din noi le trăim
pe toate, chiar dacă pe unele le trăim mai rar şi pe altele mai des.

• După ce a terminat desenul, întreabă-l pe micuț dacă îi place inimioara desenată sau dacă vrea să schimbe ceva
la ea. Permite-i să facă orice modificări dorește.

Bine de ştiut:

• Acest joc este o modalitate foarte simplă de a-ţi da seama care sunt emoţiile pe care copilul tău le trăieşte cel
mai des (fiind cele pe care el le-a desenat primele şi care ocupă cel mai mare loc în inimioară). De asemenea, poţi să îţi
dai seama care este proporţia între emoţiile pozitive şi cele negative pe care le trăieşte micuţul. În mod normal, toţi
copiii desenează emoţiile pozitive mai mari şi mai în centru față de cele negative.

• Este firesc ca unii copii să afirme că ei nu simt în inima lor decât iubire sau bucurie. Dacă şi micuţul tău zice la fel,
spune-i că oamenii trăiesc toate emoţiile, chiar dacă pe unele le simt foarte rar. Făcând loc în inimioară şi emoţiilor
negative, copilul poate înţelege că acestea sunt acceptabile şi nu este nimic ciudat să le simtă. A accepta emoţiile
copilului nu înseamnă a încuraja exprimarea nepotrivită a acestora! Este bine să le spunem acest lucru și lor.

Inimioara emoțiilor te poate ajuta mai ales în momentele în care nu prea știi ce este în inima copilului tău sau atunci
când crezi că și lui i-ar prinde bine să își deschidă inima în fața ta. Iar eu vă doresc din inimă un joc plăcut!
Azi, am început călătoria spre Curcubeul Emoţiilor.

Copiii au identificat emoţiile şi au dat exemple din viaţă lor în care simt:

-bucurie ( ”atunci când ceilalţi se joacă cu noi”, ”atunci când spunem mulţumesc”, ”atunci când împărţim”);

-tristeţe (”când cineva nu se joacă cu noi”, ”atunci când ni se întâmplă un lucru neplăcut”);

–frică (”atunci când cineva mă împinge”, ”când nu ne simţim în siguranţă”);

–furie („când cineva ne jigneşte”, ”atunci când suntem loviţi”).

În continuare, vă propunem un joc pe care să îl desfăşuraţi împreună cu copilul şi acasă.

Joc de exprimare a emoţiilor:

Fericirea înseamnă……

Cum să procedati:

Copiilor li se cere să realizeze un desen care să ilustreze cum este să fii fericit. Se pot folosi culori, forme, linii sau imagini
care exprimă fericirea.

De asemenea, mai puteţi ruga copiii să scrie despre toate lucrurile care îl fac pe el fericit.

Copiii mai mici pot face liste cu diverse categorii: oameni, locuri, lucruri, activităţi (care îi fac fericiţi), iar copiii mai mari
pot să povestească în detaliu o întâmplare care i-au făcut fericiţi în ziua respectivă.

Fii un părinte jucăuş şi creativ! Spor la