JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI

PENTRU DEZVOLTAREA
EMOȚIONALĂ LA COPII
CERC PEDAGOGIC
30 martie 2023
Școala Gimnazială Nr. 188
București

Motto:
,,Toată învățarea are o bază emoțională.”
PLATON

Emoțiile pot fi definite ca „o reacție afectivă de
intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă,
însoțită adesea de modificări în activitățile
organismului, oglindind atitudinea individului față de
realitate.”(DEX)
 Deși în prezent nu există un consens științific cu
privire la o definiție clară a emoțiilor, dacă disecăm
puțin afirmația de mai sus, am putea observa că
emoțiile sunt, printre altele:
 reacții care apar și dispar repede, bazate pe
evenimente petrecute în „timp real”;
 reacții care pot duce la modificări fizice (precum
creșterea pulsului sau respirație accelerată);
 reacții care depind de stimulii interni sau externi
la care suntem expuși.
Tipuri de emoții
 Emoțiile pe care le simțim în funcție de mediul la care
suntem expuși au fost analizate de-a lungul timpului de mai
mulți cercetători.Paul Ekman, Daniel Goleman, Robert
Plutchik sau W. Gerrod Parrott au oferit fiecare câte o
clasificare a emoțiilor.
 Paul Ekman, psiholog și profesor la universitatea din
California, a identificat 7 emoții fundamentale: Furie, Surpriză,
Dezgust, Bucurie, Frică, Tristețe, Dispreț.
 Psihologul Daniel Goleman, autorul cărții „Inteligența
Emoțională” a clasificate 8 emoții primare: Mânie, Tristețe,
Frică, Bucurie, Iubire, Surpriză, Dezgust, Rușine.
 Robert Plutchik a mers mai departe și a identificat 8
emoții fundamentale (și opusul lor) și 8 emoții complexe
(formate din două emoții fundamentale).
 El a creat în 1980 ceea ce astăzi cunoaștem ca „Cercul
Emoțiilor lui Plutchik”. Conform teoriei lui Plutchik, emoțiile se
intensifică pe măsură ce se deplasează din exteriorul spre
centrul cercului. Cu cât nuanța este mai închisă, cu atât
emoția este mai intensă.
 Inteligența emoțională
 Studiile privind inteligența emoțională sunt relativ recente, ele debutînd în jurul anilor 90. Conform lui Peter Salovey și John
D. Mayer, inteligența emoțională se referă la abilitățile în baza cărora un individ poate discrimina și monitoriza emoțiile proprii
și ale celorlalți, precum și la capacitatea acestuia de a utiliza informațiile deținute pentru a-și ghida propria gândire și acțiune.

 O definiție ceva mai recentă, a fost propusă de Daniel Goleman, în 1995. Conform acestuia ,, inteligența
emoțională desemnează o capacitate de control și autocontrol al stresului și emoțiilor negative, o meta-abilitate, care
determină și influențează modul și eficiența cu care nne putem folosi de celelalte capacități și abilități pe care le posedăm,
inclusiv inteligența educațională.”

 Realitatea ne demonstrează că persoanele care își cunosc și își stăpânesc bine emoțiile și care înțeleg și abordează
eficient emoțiile celorlalți, sunt în avantaj în orice domeniu al vieții, au mai multe șanse de a fi eficienți și mulțumiți de viață,
deoarece își pot controla abilitățile mintale ce le susțin productivitatea.

 Trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide. Toți suntem puși în fața provocărilor de a ne adapta unei lumi care
nu mai este la fel de sigură și predictibilă așa cum era odată, iar din punctul de vedere al copiilor, creșterea și maturizarea
sunt mai dificile decât au fost până acum. Astfel, este necesar să acordăm o mai mare atenție dezvoltării sociale și
emoționale a copiilor. Părinților le revine cea mai mare parte a acestei sarcini, dar și școala poate să încurajeze o astfel de
învățare. Perioada școlară mică, este esențială, deoarece atunci copiii învață vocabularul emoțiilor, asocierea dintre emoții și
contextele de viață, exprimarea facială a emoțiilor, modalități de reacție la emoțiile celor din jur. Cu timpul, termenii utilizați
pentru descrierea emoțiilor cresc în diversitate și cantitate. Copiii devin capabili să poarte discuții cu alții despre emoțiile lor
sau pot să asculte ce spun ceilalți.

 Prin urmare se impune o nouă viziune în privinţa a ceea ce şcoala/grădiniţa poate oferi elevului (în afară de informaţii
brute) în aşa fel încât acesta să se adapteze cât mai bine realităţilor cotidiene. 
Exemple de jocuri și activități
 ACCEPTAREA DE SINE
POT SĂ FAC, NU POT SĂ FAC
Scop: Să învețe că oamenii au atât puncte
slabe cât și domenii în care sunt foarte
competenți.
Descriere: Li se explică copiilor că urmează
să analizeze ceea ce pot ei să facă și ceea ce
nu pot să facă. O să se citească diferite
situații și ei trebuie să se ridice daca pot face
activitatea citită. Trebuie subliniat faptul că
sunt activități pe care nu le pot face
deoarece exista domenii în care unii oameni
se descurca iar alți nu.
OOPS!!!
Scop: Să învețe că toata lumea greșește și
că a gresi este ceva normal.
Descriere: Se prezintă povestea ,,Ovidiu
Oopsicescu face o greșeală,, (anexa 1)
explicându-le că se referă la un băiat care
face o greșeală și la modul în care se simte
el, la ceea ce crede el despre sine, apoi se
pun întrebări referitoare la conținutul poveștii.
Întrebări: Ce greșeală a făcut Ovidiu? Era o
greșeală gravă sau una pe caare o poate
face oricine? Ce a învățat Ovidiu despre
greșeli? Ce a simțit Ovidiu în legatură cu
greșeala sa? Ați făcut vreodată vreo
greșeală? Cum v-ați simțit din cauza greșelii
făcute? Credeți că este normal să mai și
greșim câteodată? Ce ați învățat din
greșeala facută?
 TRENUL BUCURIEI

SCOP: Exersarea autocunoașterii și a împărtășirii , ca metodă de multiplicare a bucuriei

Așezați în șir, de la stanga la dreapta, fiecare copil ii comunică următorului ce anume il
face pe el bucuros. Acesta ii zâmbește, dacă impărtășește aceeași bucurie și transmite
mai departe când este el însuși bucuros, folosind formula „Sunt foarte bucuros /
bucuroasă, când...”
 • . CUBUL EMOȚIILOR
EMOȚII
• SCOP: Identificarea emoțiilor de bază și asocierea
lor cu propriile experiențe de viață
• Copiii decupează și asamblează un cub pe care
sunt redate emoții diferite.
• Impărțiți în echipe a câte 4-5 copii, rostogolesc pe
rând cubul.
SCAPĂ DE BALON
SCOP: Găsirea unor soluții de gestionare a fricii, prin
confruntarea cauzelor care o produc
Fiecare copil primește un balon pe care îl umflă, apoi notează
pe el lucrul de care îi este frică. Va sparge apoi balonul, strigând
”Vreau să scap de această frică!”

• Fiecare copil identifică emoția redată pe fața

cubului și povestește o întâmplare în care a simțit
emoția respectivă
 UNDE TE DOARE?

 SCOPUL: înțelegerea deosebirii dintre durerea fizică și

cea emoțională

 Desfășurare:

 Copiii primesc un plasture și o inimă de hârtie, pe care le

vor plasa în dreptul inimii

 Vor identifica, din situațiile prezentate, dacă este vorba

despre o durere fizică sau una emoțională, indicând inima
sau plasturele: Ai căzut de pe bicicletă și te rănești la
genunchi.( fizică)/ Ai pierdut jucăria preferată.(emoțională)/
Sora ta mai mică a căzut și s-a lovit destul de rău.( durere
fizică pentru ea, emoțională pentru tine, îngrijorare) etc

 Se discută despre cele două tipuri de durere: care este

diferența dintre cele două, dacă este greu să deosebim
aceste două tipuri de durere, pe care dintre acestea o
trăim cel mai des

 Copiii vor fi ajutați să înțeleagă că pot vorbi cu cineva

despre ceea ce simt, se pot implica într-o activitate, pot
desena ceva etc
 SCHIMBĂ MASCA!
 Scopul: descrierea stării emoționale exprimată
de mască și experienței de viață trăite de ei într-
un anumit context
 Copiii sunt împărțiți în grupe de câte 4 sau 5.
Fiecare grupă primește o mască și trebuie să
recunoască emoția exprimată de aceasta. O vor
descrie și fiecare va trebui să spnă când a trăit
o astfel de emoție.
 Timp de câteva secunde vor sta nemișcați și
vor exprima emoția măștii. La un semnal dat,
copiii vor schimba măștile cu cele de la alte
grupe
ROATA EMOȚIILOR
Scop: Să își dezvolte vocabularul referitor
la emoții
Descriere: Se arată elevilor un joc, o
roată a emoțiilor. Aceștia vor învârti pe rând
roata și când acesta se oprește la o
emoție, elevul va încerca să explice ce
înseamnă și să explice un moment din
viața sa în care a simțit emoția respectivă.
https://wordwall.net/resource/54142558
Cum mă simt eu?
 SCOP: Descoperirea emoției simțite în
fiecare dimineață
 DESFĂȘURARE: Elevii primesc o fișă
pe care se află o inima și cinci emoții
diferite. Emoțiile au un cod al culorilor
(Bucurie – verde, tristețe – albastru,
furie – roșu, îngrijorare – galben și
speriat - mov).
 Conform culorii fiecarei emoții, elevii
trebuie să coloreze inima folosind
culoarea emoției pe care o simt în
fiecare dimineață.
FLOAREA EMOȚIILOR
 Scop: Identificarea emoțiilor în
diferite situații
 Descriere: Elevii primesc o fișă pe
care este desenata o inimă având
pe fiecare petală o situație diferită.
Vor colora petalele folosind culorile
ce reprezintă emoțiile care îi
încearcă în situațiile date.
 DOMINOUL EMOȚIILOR
SCOP: conştientizarea emoţiilor, lucrând
echipă
 Se formează echipe de 4-5 elevi.
 Fiecare echipă are nevoie de spaţiu (se
grupează câte 4 pupitre).
 Jocul este gata, când fiecare grupă a obţinut
câte un dreptunghi cu toate piesele de domino.
 Când toate grupele sunt gata, se discută
despre:
 Cum s-au simţit pe perioada jocului?
 Cum au început jocul?
 Ce strategii au adoptat?
 Care a fost scopul jocului?
CUM MĂ SIMT – EXPLORAREA
în
EMOȚIILOR PLĂCUTE ȘI NEPLĂCUTE
Prin acest joc îl sprijini pe copil să exploreze
situațiile în care se simte puternic, deștept,
curajos, jucăuș, prietenos și așa mai departe. 
Așadar, când sunt emoții plăcute în legătură cu o
anumită situației și cum sa gestioneze situațiile
neplăcute.  Am discutat despre ce anume îl face
să se simtă astfel și cum ar putea aduce emoția
respectivă într-un alt context din viața sa, spre
exemplu cum ar putea aduce curajul într-un
moment în care îi este teamă, cum să-ți
tempereze stările de furie, etc..
 CONVINGERI ȘI COMPORTAMENTE
LA POLUL NORD, LA POLUL SUD
SCOP : Cultivarea empatiei și conștientizarea
propriilor emoții ( stări plăcute/neplăcute) prin
asocierea cu situații de viață posibile.
 Se imparte spatiul de joc in două zone „Polul Nord
”(pentru emoții pozitive), respectiv „Polul Sud”(pentru
emoții negative).Linia care le separă se numește
„Ecuator”. Se citesc situații de viață diverse, in timp ce
elevii se deplasează in zona emoțională in care se
simt în situațiile date.
Exemple:
• Afli ca părinții tăi pleacă in concediu, iar tu rămâi
cu bunica.
• Școala se inchide temporar din cauza unei
epidemii.
• Ai fost laudat in fața clasei.
• Un coleg care învață mai puțin ca tine este ales
șeful clasei.
 REALITATEA SAU FANTEZIA
SCOP: Să învețe sp distingă între realitate și
fantezie
Descriere: Se v-a citit
povestea ,,Cenușăreasa,,. Se discută care
dintre lucrurile din poveste s-ar putea întâmpla
în realitate și care nu. Se explică că fantasticul
este ceva ce ne-ar plăcea să se întâmple, dar
care nu se poate întâmpla în realitate. Elevii vor
spune care sunt lucrurile fantastice din poveste
și care cred ca ar putea fi adevărate, trecându-
le pe doua coloane, fantezie si realitate.
 REZOLVAREA PROBLEMELOR ȘI LUAREA DECIZIILOR
BORCANUL FERICIRII

Materiale necesare:
 hârtie colorata - două culori
 borcan
 foarfecă
 creion grafit
Cum se realizează?
Desenați și decupați picături, folosind
hârtie de doua culori diferite (exemplu:
roșu și albastru). Fiecare culoare va
corespunde unei emoții: fericire sau
tristețe.
Alegeți culoarea care corespunde fericirii
și scrieți pe picăturile de culoarea
respectivă lucrurile care vă fac fericiți, iar
pe picăturile de cealaltă culoare scrieți
lucrurile care va întristează. Apoi poți
amesteca picăturile și poți pune o parte din
ele în borcan, având grijă să intre picături
din ambele categorii. 
 RELAȚII INTERPERSONALE
SCÂNTEI DE FURIE
SCOP: Gestionarea furiei prin exprimarea ei
în cuvinte și evitarea manifestărilor violente/
antisociale.
Fiecare copil va scrie o scrisoare
persoanei pe care este furioasă în acel
moment, explicându-i motivele pentru care
simte acel lucru.
Variantă :Copiii care nu simt furie,
redactează o scrisoare prin care să-și
exprime recunoștința față de cineva.
DE CE SĂ JUDECĂM ?
SCOP: dezvoltarea toleranței față de
ceilalți care nu se comportă așa cum am
vrea noi.
Descrierea: se prezintă elevilor cele 4
categorii prin caare oamenii pot fi diferiți
(înfățisare, vârstă, sentimente, acțiuni).
Se discută despre modul în care oamenii
pot fi diferiți ( de exemplu, modul în care
se îmbracă, ce mănâncă, cum se
distrează, etc.). Se organizează un joc
sub forma unui proces, în care un elev
joacă rolul unui avocat iar clasa joacă
rolurile juraților, judecătorilor și
acuzaților. Se aleg diferite scenarii și se
judecă situațiile.
Ex: Se judecă o persoană care este
acuzată pentru că nu a fost prietenoasă,
fericită și vorbăreață în fiecare
dimineață.
CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE

Add a Slide Title

-4