1.

Exerciții de încălzire

Obiectivele exercițiilor de încălzire sunt acelea prin care elevii se familiarizează cu tema
activității și au drept scop captarea interesul pentru desfășurarea ei.

Descriere activitate: Cu ochii închiși, elevii sunt rugați să se ridice și să exerseze așezarea pe
scaune în liniște, cu ochii închiși, fără niciun zgomot. Când reușesc să se așeze în liniște, primesc
instrucțiunea de lucru. Toți elevii stau în picioare. Când aud comanda „START” închid ochii și
numără în gând până la 60, după care se așează. Elevii pot să deschidă ochii când s-au așezat, dar
nu înainte. Jocul se oprește când toți elevii s-au așezat. După ce dă comanda „START”,
profesorul începe cronometrul pentru a vedea care este durata reală a celor 60 secunde. La final,
le comunică elevilor după câtesecunde s-a așezat primul elev și după câte secunde s-a așezat
ultimul elev.

Întrebări de reflecție: • Ce v-a plăcut la exercițiu? • Când v-a fost cel mai greu? • Cum a fost să
vă așteptați colegii? • De ce credeți că percepem diferit timpul? Exercițiu este inspirat din acest
ghid https://www.britishcouncil.ro/sites/default/files/ghid-respecting-diversity.pdf

2. Da sau Nu?

Descriere activitate: Elevii stau în mijlocul clasei. Profesorul citește câte o afirmație. Dacă elevii
sunt de acord, se îndreaptă spre partea stângă, dacă nu sunt de acord, se îndreaptă spre partea
dreaptă. Elevii mai mari pot face pași în direcțiile respective proportional cu măsura în care sunt
sau nu de acord cu afirmațiile. Alegeți între 6-8 afirmații.

Exemple afirmații (Putem adăuga afirmații care sunt de interes pentru clasă):

• Cel mai bun desert din lume e prăjitura cu ciocolată.

• Îmi place să citesc. • Îmi plac activitățile extracurriculare.

• Prietenii sunt mereu de partea ta.

• Toată lumea are nevoie de un animal de companie.

• Am încredere în profesori că ne vor binele.

• Mă simt în siguranță la școală. • Pot să fiucreativ(ă) în timpul orelor.

• Toți copiii sunt buni la suflet. • E mai bine să locuiești în străinătate decât în România.

Întrebări de reflecție: • Ce ați descoperit nou despre colegi? • De ce credeți că avem păreri
diferite despre subiectele propuse? • Când de încurcă părerile diferite? • La ce ne ajută părerile
diferite?
3. Obiecte în 20 secunde

Descriere activitate: Împărțiți clasa în echipe de 3-5 elevi. Spuneți numele unui obiect și fiecare
echipă are 20 de secunde să îl construiască folosindu-se doar de corpurile lor. Exemple obiecte:
mașină, ceas, foc, pizza, masă, copac, chitară. Repetați exercițiul de 3-4 ori.

Întrebări de reflecție: • Ce v-a plăcut la exercițiu? • Când v-a fost cel mai greu? • De ce credeți
că obiectele au arătat diferit? • Ce ați apreciat la obiectele realizate de celelalte echipe?

4. Ghiciți emoția

Descriere activitate: Elevii sunt grupați în perechi. Profesorul dă 3-4 situații, la care un elev din
pereche mimează cum s-ar simți și celălalt ghicește. Exemplu situații: Am luat 10 la mate./Merg
în tabără la vară./ Nu mi-am făcut tema și profesorul mi-o cere./ Prietenii mei s-au întâlnit și pe
mine nu m-au chemat./Sunt bolnav(ă) în ziua în care dăm test la română./ Avem un coleg nou
din Ucraina care nu vorbește română.)

Întrebări reflecție: • Ați trecut prin situațiile respective? • Ați ghicit ce a simțit celălalt? • Voi ați
simțit același lucru în situația respectivă?

5. Mingea empatiei

Descriere activitate: Pe o minge gonflabilă/un cub de hârtie scrieți cu marker-ul întrebări (pe
fiecare culoare 2 întrebări). Aruncați mingea de la un elev la altul. Elevii vor răspunde la
întrebarea cea mai apropiată de degetul mare de la mâna cu care au prins mingea.

Exemplu întrebări: • Care e ultima faptă bună pe care ai făcut-o? • Cum vrei să fii ajutat când ești
trist(ă)? • Cum le arăți celorlalți că ești fericit(ă)? • Cum îți dai seama că un membru al familiei
este supărat(ă)? • Cum poți să ajuți un coleg atunci când observi că este exclus de ceilalți? • Ce
faci atunci când asculți cu adevărat pe cineva?

Întrebări reflecție: •Cum a fost să ascultați colegii?•Ce ați descoperit nou despre colegi?•Ce ați
descoperit nou despre voi?•În ce punctevă asemănați cu colegii voștri?
 Activități
 Separat și împreună

Obiective: • Identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre elevi. • Creșterea nivelului de

conștientizare privind felul în care elevii se percep pe sine și a felului în care sunt percepuți de
colegi.

Descrierea activității: Împărțiți clasa în echipe de 4 elevi. În fiecare echipă, doi elevi sunt actori
și doi povestitori. Elevii actori stau spate în spate și vor face un pas în fața lor de fiecare dată
când aud o deosebire între ei cu care sunt de acord și vor face un pas în spate de fiecare dată când
aud o asemănare între ei cu care sunt de acord. Elevii povestitori vor numi întâi diferențe timp de
3-4 minute, apoi asemănări timp de 3-4 minute. Punctați elevilor povestitori că este important să
menționeze atât trăsături exterioare, cât și trăsături de caracter. La final, elevii fac schimb –
actorii devin povestitori și povestitorii devin actori.

Materiale necesare: spațiu de mișcare, cronometru.

Întrebări de reflecție: • Ce v-a plăcut la acest exercițiu? • Ce vi s-a părut dificil? • Ce ați aflat nou
despre ceilalți? • Ce ați aflat nou despre cum sunteți percepuți de colegi? • La ce ne ajută
diversitatea pe care o avem între noi? • Ați descoperit mai multe asemănări între trăsăturile
exterioare sau între cele interioare?

 Animale și trăsăturile lor bune

Obiective: • Creșterea conștientizării privind trăsăturile bune ale propriei persoane și ale
celorlalți. • Promovarea comentariilor pozitive în rândul elevilor.

Descriere activitate: Invitați elevii să termine fraza: Dacă aș fi un animal, aș fi... , și apoi lucrând
individual timp de 5 minute să deseneze drept animalul preferat, care simt ei că are trăsături
similare cu ale lor. Spuneți-le elevilor să nu scrie nimic despre animal și să nu-și treacă numele
pe desene. Elevii vor împături desenele pentru a asigura confidențialitatea lor și le vor pune în
mijlocul clasei. Acum, fiecare elev alege un desen din grămadă. Dacă au ales din întâmplare
propriul desen, ei îl vor pune la loc și vor alege din nou. Toată lumea trebuie să aleagă un desen
al altcuiva.Pe desenul ales, fiecare elev, lucrând separat, trebui să enumere toate lucrurile bune
care le vin în minte despre acel animaltimp de 3 minute. Asigurați-vă că sunt trecute doar calități
ale animalului pe hârtie. Subliniați că se vor enumera numai aspectele pozitive. Când sunt gata,
pe rând, fiecare animal va fi arătat și trăsăturile bune vor fi citite tare. La final, desenele cu
calitățile scrise pe ele vor fi așezate pe o masă și elevii care au făcut desenul își revendică foaia.

Materiale necesare: coli A4, creioane colorate/carioca/pixuri.

Întrebări de reflecție: • Cum v-ați simțit pe parcursul acestui exercițiu? • Ce ați descoperit despre
voi? • Cum v-ați simțit să auziți trăsăturile pozitive ale animalului care vă reprezintă? • Cum a
fost să vă gândiți la trăsături pozitice ale animalului pe care l-ați extras? Activitate inspirată din
STRATEGII PENTRU O CLASĂ FĂRĂ BULLYING, publicație realizată în cadrul Proiectului “INTRODUCING
PARTICIPATORY ANDCHILD-CENTERED APPROACHFOR EARLY IDENTIFICATION AND PREVENTION OF
BULLYINGIN SCHOOL SETTING IN 7 EU COUNTRIES”

 În papucii celuilalt

Obiective: • Creșterea nivelului de conștientizare privind asemănările și deosebirile dintre elevi

• Creșterea nivelului de empatie.

Descrierea activității: Împărțiți elevii în diade.Timp de 4-6 minute, fiecare elev va trebui să afle
și să-și noteze despre celălalt cât mai multe detalii. După ce a expirat timpul, fac schimb. Cel
care inițial a povestit, acum își notează despre coleg. Exemple de informații pe care să le afle
(pot fi trecute pe o prezentare sau scrise pe tablă astfel încât să fie vizibile tot timpul
exercițiului): • Preferințe –culoare, animal, materie, filme, muzică, etc (min 3)
• Păreri; • Atitudinea despre o situație: Ai auzit cum 2 colegi îl insultau în mod repetat pe un al
treilea. Niciunul din ei nu a anunțat vreun adult și nici nu erau alți martori în afară de tine. Cum
reacționezi în această situație? După ce expiră timpul, elevii încep să interacționeze între ei
folosind identitatea colegului despre care au aflat în prima parte a exercițiului. Se pot mișca
brownian prin clasă și, când aud un anume sunet, se opresc în fața unui coleg și se prezintă cu
noua lor identitate. Se fac 3 runde:1.Când dă semnalul, profesorul spune „preferințe” –elevii vor
trebui să împărtășească din preferințele noii identități. 2.Când dă semnalul, profesorul spune
„păreri” –elevii vor împărtăși din părerile noii identități. 3.Când dă semnalul, profesorul spune
„atitudine” –elevii vor împărtăși din atitudinea noii idenități referitoare la situația dată. La final,
toți elevii se scutură fizic de rol și înmânează partenerului inițial hârtia cu informațiile obținute,
astfel încât toți să iasă din rol.

Materiale necesare: cronometru, spațiu de mișcare, prezentare/tablă/coală flipchart cu

întrebările.

Întrebări de reflecție: • Cum v-ați simțit pe parcursul acestui exercițiu? • Ce ați descoperit despre
voi? • Ce ați descoperit despre colegii voștri? • Care a fost partea cea mai grea a exercițiului?
• Cum v-ați simțit când v-ați prezentat din perspectiva celuilalt? • În ce momente este util să vă
puneți în papucii celuilalt?

 Roluri într-o situație de bullying

Obiective: • Cunoașterea rolurilor într-o situație de bullying. • Dezvoltarea empatiei.

Descrierea activității: Rugați 8 elevi să fie voluntari în acest exercițiu. Ceilalți vor juca rolul
observatorilor. Citiți situația de bullying: „În ultima săptămână, X. a venit îmbrăcată la școală cu
aceleași haine în fiecare zi. A, elevul cel mai pasionat de aspectul fizic din clasă, i-a spus zilnic
că este urâtă și săracă.” Fiecare voluntar va primi un card cu rolul său în situația de bullying și cu
întrebări la care să reflecteze timp de 2-3 minute (exemplu de carduri pe pagina următoare). E
important ca la întrebări să răspundă sincer, din perspectiva lor. Nu atribuiți rolul de victimă unui
elev care intră în mod frecvent în acest rol. Așezați elevii în ordine alfabetică a cardurilor și
rugați-i să se prezinte prin răspunsurile la întrebările de pe card. În acest timp, observatorii își
notează următoarele: ● în ce rol cred că ar intra în această situație? ● elevii își pot schimba
rolurile în funcție de situație sau rămân mereu în același rol?● ce poate influența schimbarea
rolului într-o situație?

Materiale necesare: Carduri imprimate.

Întrebări de reflecție: • Cum a fost pentru voi să vi se atribuie un rol / Cât de ușor ați intrat/rămas
în el? • Ce ați simțit când i-ați auzit pe ceilalțipovestind ce au făcut? • În ce măsură sentimentele
pe care le-ați presupus voi pentru elevul din rolul de victimă au coincis cu ceea ce a simțit elevul
respectiv? • Ce puteți aplica din acest exercițiu în viața de zi cu zi de la școală?

 Orarul emoțiilor

Obiective: • Dezvoltarea vocabularului emoțional. • Recunoașterea emoțiilor în ceilalți.

Desfășurarea activității: Invitați elevii să își scrie orarul din ziua anterioară și, în dreptul fiecărei
ore, să noteze/deseneze ce senzații au simțit în corp și ce emoții au experimentat (puteți să le
arătați Roata lui Plutchik dacă nu au un vocabular dezvoltat al emoțiilor). După aceea, în echipe
de 2-4 elevi, aceștia vor împărtăși pe rând o întâmplare dela o oră din ziua anterioară, fără să
menționeze ce emoții au experimentat. Colegii de echipă vor ghici emoția din limbajul nonverbal
al celui care povestește. Dacă au nevoie de ajutor, povestitorul le poate împărtăși senzațiile.

Materiale necesare: roata lui Plutchik proiectată.

Întrebări de reflecție: • Cât de ușor a fost să vă identificați emoțiile din timpul orelor? • Ce v-a
ajutat să vă dați seama ce emoții au experimentat colegii? • Ați observat anumite tipare de
exprimare referitoare la anumite emoții? • Ați avut emoții similare cu ale colegilor la aceleași
ore?