4 jocuri pentru exprimarea emoțiilor

Publicat pe februarie 19, 2016 de Aniko Pajor

Standard

Cum în articolul precedent am vorbit despre joc și rolul lui în dezvoltarea copilului, v ă
propun patru jocuri care îi vor ajuta atât pe copiii voștri cât și pe voi.

Jocul 1.
„Să creăm cartonașe cu emoții”
Pentru a crea aceste cartonașe aveți nevoie de:

 coli de carton sau hârtie mai groasă

 reviste
 lipici
 foarfecă
 lista de emoții (teamă, bucurie, iubire, supărare, dezgust, furie, ru șine, mirare; se mai
pot adăuga: nerăbdător, crud, curios, obosit,precum și orice altă emoție sau
sentiment care vă vine în minte)
 și multă voie bună.
Începem prin a căuta cu copilul din dotare imagini cu persoane care exprimă diferite
emoții. La fiecare emoție îl rugăm să ne explice acea emoție, să o descrie sau s ă dea un
exemplu când s-a simțit el în acest fel. Tăiați aceste imagini și lipiți-le pe carton sau pe
colile de hărtie.

O altă metodă de a crea aceste cartonașe este prin realizarea de poze, cu copilul singur sau
împreună cu voi, părinții, părintele, exprimând diferite emoții. După imprimarea acestor
fotografii se lipesc pe carton, se pot țipla și folosi mult timp.

Aceste cartonașe se pot folosi la diferite jocuri individuale, de societate, de grup.

Acest joc încurajează copilul să recunoască diferitele emoții, să le descrie și s ă le imite.

Jocul 2.
„Dă Mai Departe Emoția!”, ” Ridică Emoția!”, „Atinge Emoția!”
Acest joc se poate juca în 2, 3, 4 sau cu o clasă întreagă.
Pentru realizarea jocului, aveți nevoie de cartonașe cu emoții. Aceste cartonase se pot
cumpăra, printa sau se pot crea. Sfatul meu este să le creați împreuna cu copilul, exact ca
în jocul anterior.

În continuare vă veți așeza în cerc, veți lua fiecare cartonaș și îl veți da persoanei din
dreapta voastră. Spuneți „zâmbește!” atunci când dați mai departe cartona șul care exprim ă
bucurie. Jucătorii pasează fiecare carte și exprimă emoția reprezentat ă pe ea, dup ă ce a fost
verbalizată de cel care o dă mai departe.

După terminarea rundei veți pune pe jos, în mijlocul cercului, 3 c ăr ți cu fa ța în sus. Un

jucător desemnat va zice ” mânile sus!”. Toți jucătorii își vor ridica mâinile. După aceea va
spune „atinge emoția…x…!” și toți jucătorii trebuie să încerce să atingă acel cartona ș. Face ți
acelaș lucru cu toate cărțile. Puteți desemna câte un coordonator de joc pentru fiecare
tură de emoții.

La final, toți participanții vor trage un cartonaș cu o emoție. Conduc ătorul de joc va striga
„ridică-te…nervos!”. Persoana care are în mână cartonașul cu această emoție se va ridica
nervos. Și așa mai departe până când fiecare va prezenta cartona șul s ău.

Acest exercițiu încurajează copilul să recunoască diferite emoții șisă le imite.

Jocul 3.
„Imaginează-ți cum arată frica ta…„
Pentru acest joc, copilul trebuie să deseneze un lucru / obiect / persoană / animal de care îi
este frică. Atunci când desenează, copilul se poate gândi la ceva ce îi provoacă frică în
general sau la ceva ce îi provoacă frică în acel moment particular, dacă este cazul.

Dacă este posibil, copilul poate să facă o listă cu lucrurile de care îi este frică.

De asemenea, poți ruga copilul, sau îl poți ajuta, să creeze o poezie (nu este nevoie de
rimă). Dacă cel mic întâmpină dificultăți, sugerează copilului că poezia poate s ă con țin ă
frazele:
„Îmi este frică atunci când…” sau „Îmi este frică de…..” C repetate și diferit completate.

Un lucru pe care îl mai poți face legat de această activitate, este s ă îi ceri copilului să
realizeze un desen care să-l înfățișeze pe el atunci când îi este frică. Apoi, poate realiza un
alt desen care să întruchipeze un final fericit ( cineva / ceva care îl ajut ă s ă înving ă frica).

În plus, puteți puteți realiza o scenetă cu replici între voi și lucrurile de care v ă este frică.

Acest joc-exercițiu se poate realiza pe diferite emoții, atât pozitive cât și negative. Acest
exercițiu încurajează copilul să-și înfrunte emoțiile în loc să le nege și să le evite. De
asemenea, exercițiul ajută la găsirea unor noi soluții de a gestiona sentimentele de fric ă,
rușine, supărare.

Jocul 4.
Cum merge un om fericit?
Întrebă-l pe copil dacă vrea să încerce feluri cât mai diferite de a merge. Mai întâi, spune-i
să se plimbe prin cameră așa cum face el de obicei, timp de un minut. Apoi, spune-i s ă
schimbe felul de a merge și să se plimbe ca un om foarte grăbit. Spune-i s ă fie atent cât de
ușor sau de greu îi vine să meargă atunci când simulează că are o anumită stare de spirit.
Lasă-l să se plimbe ca un om grăbit cam un minut, după care spune-i să schimbe tipul de
mers, și de data asta să meargă ca un om foarte nervos. Lasă-l să se plimbe ca un om foarte
nervos încă un minut. Propune-i apoi să schimbe mersul, și să se plimbe ca un om foarte
supărat. După ce se plimbă un minut ca un copil supărat, invită-l să se plimbe ca un om
temător.

Rând pe rând, invită-l să experimenteze timp de câte un minut mersul unui om nesigur, al
unul copil plictisit, al unui copil curios, al unuia încrezător, apoi mersul unui copil vesel, al
unui copil optimist, al unui copil fericit și apoi mersul unui om mândru de sine.

Este important să păstrezi ordinea în care îi prezinți emoţiile: mai întâi pe cele negative şi
apoi pe cele pozitive. În cazul în care copilul experimenteaz ă emo ţiile negative la început,
se și eliberează de ele. De asemenea, faptul că la sfârșit trăiește emoții pozitive îl va face s ă
rămână cu o stare de spirit bună.

După ce copilul a încercat toate tipurile de mers, întreabă-l cum i-a fost cel mai uşor s ă
meargă şi ce tip de mers nu i-a plăcut deloc.

Observând felul în care participă copilul tău la joc, îţi poţi da seama mai multe despre via ța
lui emoțională. Dacă micuțul are dificultăţi să meargă ca un om care are o stare de spirit
bună, este posibil ca și în viața de zi cu zi să trăiască prea puțin din acea emo ție (unor copii
le vine foarte greu să meargă ca nişte oameni fericiţi; în acel moment se opresc şi ies din
joc). Dacă copilul refuză să meargă ca un om care are o stare negativ ă (furie, triste ţe etc.),
este posibil ca el să se simtă copleşit de acea stare şi să se teamă să o experimenteze,
pentru ca emoţia să nu pună stăpânire pe el.

Prin acest joc, copilul învaţă şi faptul că el poate să aibă acces la o stare de spirit pozitivă,
dacă doreşte acest lucru. Pentru un copil care este în majoritatea timpului trist, doar faptul
de a simula starea de veselie şi încredere în sine îl poate face să se simtă mai bine.

Având în vedere că jocul se termină într-o notă optimistă și că îl face pe copil s ă se simt ă
bine, el este foarte potrivit și în momentele în care observi că micu țul t ău este plicitist sau
supărat.

Acest joc îi ajută pe copii să experimenteze diferite emoții și să înve țe s ă î și controleze

propriile trăiri.

Iata descrierea jocului „Mingea sentimentelor”:

 Este nevoie de doi pana la zece participanti, o minge de plaja,

gonflabila si o carioca.
 Mingea se umfla si pe ea se vor scrie diferite sentimente (este
indicat sa se aleaga trairile potrivite nivelului varstei copilului)
 Mingea se arunca in aer si se prinde cu ambele maini
 Se va identifica sentimentul atins de mana dreapta sau stanga si se
va spune cand a simtit ultima data acel sentiment (Cand ai fost trist?
Cand ai fost vesel?)
 Mingea este aruncata de catre toti participantii
Acest joc este o excelenta modalitate de a-i determina pe copii sa
vorbeasca despre sentimentele lor.