Prof. Harry Leon Grossmann MD PhD.

Domeniu al psihologiei centrat pe particularitatile dezvoltarii Cuprinde traseul ontogenetic, de la nastere pana la moarte.

Natura sau educatie? Procese programate biologic: comportamentul evolueaza asemenea cresterii si devenirii unei plante de-a lungul timpului Procese datorate interactiunii cu mediul: comportamentul este modelat de experienta de viata.

VIZIUNEA NATURALA

Creterea
modificarile in marime, ca o consecinta a cresterii numarului de celule si a dezvoltarii tesuturilor in urma proceselor metabolice

Maturarea
dezvoltarea potentialitatilor biologice (prescrise genetic), conform unei secvente ireversibile;

Invatarea
modificarea comportamentului prin experienta

Copii se schimba dramatic de la nastere pana la varsta adulta.

Importanta disponibilitatii maturationale in studiul lui McGraw asupra invatarii folosirii toaletei de catre gemeni-baieti
Hugh Hilton

100
Succesul in procente 80 60 40 20 0 100 200 300 400 500 Varsta in zile 600 700 800

Imprinting-ul (Intiparirea) (Lorenz)

Tendinta innascuta sau Instinctul Perioada sensibila perioada critica

Deprivarea sociala timpurie

Cercetarile lui Harlow asupra grupurilor de maimute, izolarea sociala si efectele daunatoare

Exista o controversa legata de efectele izolarii sociale asupra copiilor Cert este ca izolarea sociala duce la anumite efecte anormale, ce pot fi pot fi ireversibile.

Este normal ca evolutia cresterii copiilor sa fie una variata.

Regula este tocmai discontinuitatea in dezvoltare Parintii iau decizii importante si au un rol important in cresterea copiilor, ceea ce produce un impact asupra dezvoltarii.

Exemplu: Cresterea unui copil cu dizabilitati de auz Cresterea unei copil in lipsa parintilor

STADII

serii de modificari semnificative de la o perioada la alta

1. Organizarea comportamentului intr-o anumita maniera, in jurul unei teme dominante

2. Parcurgerea stadiilor intr-o anumita ordine, totdeauna

aceiasi 3. Existenta diferentelor calitative intre comportamentul individual la un anumit stadiu definit

Identifica 4 stadii de dezvoltare cognitiva:

1.

Stadiul senzoriomotor copilul experimenteaza lumea prin perceptii imediate si activitate fizica
Stadiul preoperational uneori copii gandesc ilogic raportat la standardele adultilor Stadiul operatiilor concrete abilitati crescute Stadiul operatiilor formale utilizarea deplina a intelectului adult.

2.

3. 4.

STADIILE DEZVOLTARII COGNITIVE - PIAGET

De la nastere la 2 ani 2 - 7 ani Senzoriomotorie Utilizeaza simturile si abilitatile motorii, recunoasterea obiectelor prin manipularea lor; permanenta obiectelor Gandire simbolica, utilizarea limbajului; gandire egocentrica/ crestere prin experienta, descentrarea copilului Aplicarea logicii, interpretari obiective/rationale; conservarea materiei, numerele, clasificarile Gandire abstracta, elaborarea de teorii; etica, politica, explorarea aspectelor sociale/morale

Preoperational

7 - 11 ani Dupa 11 ani

Operatiilor concrete Operatiilor formale

DEZVOLTAREA MORALA
TREI NIVELE SI SASE STADII Nivelul premoral copilul nu are simtul moralitatii asa cum il inteleg adultii Nivelul moralitati copilului bazat pe ceea ce cred altii (norme externe neinteriorizate)

Nivelul moralitati sociale si etice prin judecata proprie, atingerea celui mai inalt nivel de dezvoltare ce va permite gandirea independenta

Critica lui Carol Gilligan asupra rezultatelor cercetarii lui Kohlberg (moralitatea in termeni de drepturi)

Gillian elaboreaza propria sa teorie (moralitatea ca responsabilitate): Moralitate ca supravietuire individuala Moralitate ca sacrificiu de sine Moralitate ca egalitate

TEORIA STADIALITATII MORALE A LUI KOHLBERG

Nivelul I: Moralitatea preconventionala 4-10 ani Etapa1 Etapa 2 daca se poate e bine atentie la cel mai bun Orientare pe baza pedepsei Orientare pe baza recompensei:quid pro quo

Nivelul II: Moralitatea conventionala 10-13 ani

Etapa 3
Etapa 4

fata buna, baiat bun

lege si ordine

Comportament adecvat pentru aprobare sociala

Comportament orientat respectarii autoritatii si legilor

Nivelul III: Etapa 5 Moralitatea postconventionala Etapa 6 dupa 13 ani

contract social Beneficii pentru toti, supunere la regulile societatii

principii etice universale Apararea principiilor etice proprii care valorizeaza dreptatea, demnitatea, egalitatea.

TEORIA PSIHOSOCIALA A LUI ERIKSON

Centrata pe dezvoltarea relatiilor individului in societate Opt etape - dezvoltarea continua pe tot parcursul vietii Crizele existentiale apar in fiecare etapa a dezvoltarii Etapele se pot caracteriza prin elemente (tendinte) de

baza (emotio-comportamentale)

ELEMENTE TIPICE ETAPELOR

Incredere vs. Neincredere Autonomie vs. Rusine/indoiala Initiativa vs. Vinovatie Sarguinta vs. Inferioritate Identificare vs. Confuzia de rol Intimitate vs. Izolare Creatie vs. Stagnare Integritate vs. Disperare Teoria Psihosociala a lui Erikson

Varstele la care au loc modificari in dezvoltare contureaza pattern-uri legate de modificarile datorate varstei
PERIOADA NEONATALA FRAGEDA PRUNCIE COPILARIA MICA COPILARIA MIJLOCIE ADOLESCENTA VARSTA ADULTA BATRANETEA

 Primele doua saptamani de viata

Marcheaza tranzitia din uterul mamei catre independenta

Actul reflex la anumiti stimuli

Ex. Apucarea reflexiva a oricarui obiect pus in mana

Varsta: 2 saptamani pana la 2 ani

Perioada de crestere rapida fizica, perceptiva, cognitiva, lingvistica, sociala si emotionala

Preferinta pentru figuri umane In perioada stadiului senzoriomotor copiii fixau stimuli

interesanti.
Ex. copiii fixeaza vizual lumina dintr-o directie, auditiv copii fixeaza vocea mamei, muzica

Dezvoltare fizica rapida

Dezvoltare cognitiva

Permanenta obiectelor

Discurs in stil telegrafic Studiile lui Rovee-Collier asupra memoriei

Studiile lui Rovee-Collier au testat memoria infantilor

Dezvoltare sensoriala Perceptie vizuala in 3D (perceptia adancimii)

Dezvoltare Emotionala si sociala Atasament profund intre infant si cel care il ingrijeste Anxietate de separare Teama de straini

Studiile lui Gibson si Walk asupra acuitatii vizuale si perceptiei adancimii

Crestere mai putin exploziva si rapida decat in perioada fragedei pruncii

Perioada cuprinsa intre 2 si 7 ani

Dezvoltare cognitiva
Copii in stadiul preoperational manifesta:
Gandire egocentrica

Animism
Rationament transductiv

Dezvoltarea emotionala si sociala

Cele mai remarcabile modificari vizeaza relationarea si tipul de joc

Joc solitar
Joc in paralel Joc cooperativ

COPILARIA MICA
3. Joc cooperativ

2. Joc in paralel 1. Joc solitar

Perioada cuprinsa intre 7 si 11 ani Caracterizata de dezvoltare fizica lenta Apar modificari cognitive importante Conservarea si reversibilitatea o Descentralizarea: copilul poate rezolva probleme legate de conservarea materiei;

Copilul invata, de exemplu, ca materia isi schimba forma, nu volumul

Dezvoltarea emotionala si sociala

Relatii stranse intre copil si parinte

Relationarea este importanta

Prieteniile devin mai importante, dureaza mai mult Se formeaza gasti sau grupuri, in principal de acelasi sex Termenii de prieten si prietena nu au mare semnificatie in acesta perioada

Modificarile fizice aduse de pubertate Cresterea rapida a adolescentului Preocupari de natura romantica si sexuala crescute Prietenii devin mai importanti decat parintii

Cognitiv capabili de rationament abstract

Preocupat de chestiuni abstracte: societate, dreptate, egalitate Limite imprecise in raportul cu societate adulta Preocupat de cine sunt, de ce sunt cine sunt, de ce sunt ceea ce sunt

Dezvoltare fizica
Pubertatea aduce producerea de hormoni sexuali
Apar caracteristicile sexuale primare Fete menarha: menstruatia, ovulatia Apar caracteristicile sexuale secundare Fete sani, par pubian, largirea soldurilor Baieti cresterea penisului, par facial si pubian, largirea umerilor

Dezvoltare cognitiva
Debuteaza stadiul operatiilor formale

Abilitatea de a utiliza concepte abstracte

Trecerea catre acest stadiu variaza de la individ la

individ; unii chiar nu ating aceasta etapa niciodata, altii o experimenteaza in perioada adulta timpurie Experimentul clasic al lui Piaget cu greutatile

Experimentul lui Piaget cu greutatile sarcina: echilibrarea greutatilor ambele parti raportat la distanta
4-ani 7-ani
5 kg 5 kg

5 kg

A 10-ani

14-ani
10 kg

5 kg

2 kg

8 kg

Egocentrismul adolescentului

Public imaginar toata lumea ii priveste Misiune personala credinta ca el/ea este unic(a) Ipocrizie este normal pentru unii sa faca ceva, nu insa si

pentru altii

Pseudo-stupiditate utilizarea unei logici propii suprasimplificate rationala

Dezvoltare sociala Perioada indepartarii sau separarii de familie

Dezvoltarea emotionala

G. Stanley Hall perioada de furtuni si stres Majoritatea adolescentilor sunt fericiti, bine adaptati

Zone problematice
Conflicte parinte-copil Fluctuatii de dispozitie preocupati de sine, stangaci, singuri, ignoranti Comportament riscant - agresivitate, contact sexual neprotejat, suicid, utilizarea de substante si alcool

 STILURI PARENTALE TIPIC SI ATIPIC IN DEZVOLTARE CRITERII DE INDENTIFICARE ALE ATIPICULUI CE PUTEM NUMI ATIPIC

Parintii joaca un rol extrem de important in viata copiilor

Esential pentru dezvoltara copilului sunt:

Stilul parental si atasamentul infantil Stilul parental si tipul de disciplina

Efectele greselilor in stilul parental, se vor vedea dupa multa vreme.

GRESELI FRECVENTE
Stil parental prea moale, agresiv verbal, hiper-reactiv, intaritor de conduite inadecvate

Factorii socioculturali influenteaza stilul parental

Influente intrafamiliale: Divortul, Agresivitate, Depresivitate Mitul parintelui perfect

Baumrind: Trei stiluri parentale

Variabile Caldura si Atasament Disciplina Maturitate asteptata Comunicare: parinte -copil Comunicare: copil-parinte STIL AUTORITAR scazut strict crescut crescut scazut STIL STIL PERMISIV DEMOCRATIC crescut rar scazut scazut crescut crescut moderat moderat crescut crescut

 Metoda clasica de stabilire a baremului de dezvoltare,

caracteristic fiecarei varste, era calcularea unei VALORI

NORMATIVE, pentru fiecare variabila aleasa pentru descrieriea comportamentului.
CONCLUZIA - acei copii care nu urmeaza traseul comun de dezvoltare sufera, probabil, fie de pe urma unui deficit, fie a unei deprivari de ordin familial sau cultural

 In ultima vreme se considera ca diferentele sunt date de cai

alternative de dezvoltare si nu de cai inferioare de evolutie.

Tendinta actuala este de a recunoaste unicitatea fiecarui copil si implicit a fiecarei familii sau a fiecarei culturi.

Comportamentul considerat patologic sau atipic - si cel normal tipic - se afla pe acelasi continuum (Zigler, 1963)

Dup Sroufe & Rutter (1984) vorbim despre atipic n raport cu:

o dezvoltare/tendinta de dezvoltare devianta sau

intarziata ca tip sau severitate a simptomelor

probleme comportamentale, intelectuale, emotionale sau

un risc crescut de probleme datorit unor factori

de natur psihiatrica (dup teoriile tradiionale);

fiziologici, genetici, de mediu, sociali sau experientiali

Prezena unei conditii atipice nu implica o dezvoltare atipica globala Raporturi de forte intre tipic si atipic (Herbert, 2003): 1. Dezvoltare intarziat-retard - dezvoltarea atipica este mai lenta 2. 3. 4. 5.
(posibil ca stadiile cele mai avansate s nu fie atinse niciodata) Dezvoltare aberanta-anormala - procesele de dezvoltare sunt fundamental diferite de cele normale. Dezvoltare compensatorie - traiectoria atipica diferita, chiar daca punctul terminus este acelasi cu cel al dezvoltrii tipice. Absenta dezvoltarii - este posibil sa nu fie prezent un anumit aspect al dezvoltarii. Dezvoltare tipica manifesta la copiii atipici - aspecte ale dezvoltrii care pot fi tipice, in aria de variaie a normalitatii.

Criterii de identificare a problemelor atipice Schimbari fiziologice normale care apar in dezvoltare: 1. Schimbari in prevalenta comportamentelor problematice - vizeaza cresterea prevalentei unui
comportament, odata cu dezvoltarea/reducerea ratei de aparitie
prezenta unor reactii de frica este frecventa la copiii de 3 ani, ca parte a dezvoltarii normale, dar nu la copiii de 7 ani; absena unui comportament de inhibitie poate fi suspecta la 7 ani, dar nu la 3 ani

2. Schimbari n configuratia unor paternuri de probleme problemele de atentie si hiperactivitate, comune intre 4 i 18
ani, dar mai putin comune intre 2 i 3 ani.

Ce intr sub sfera de incidenta a dezvoltarii atipice? Probleme de ordin fizic sau psihologic care apar sau au un impact semnificativ la o anumit varsta. Unele sunt tranzitorii, dar pot reapare; altele presupun nevoi speciale pe parcursul intregii vieti.

Incercri de clasificare a problemelor de dezvoltare. Sistematizarea propus de Herbert (2003):

Tulburri pervasive de dezvoltare (autism, sindrom Asperger)

Boli genetice (sindromul Down, sindromul Turner, boala Tay-Sachs) Deficiente fizice (vaz, auz, paralizie cerebrala) Tulburari de invtare, moderate sau severe Leziuni cerebrale (anoxie, accidente)

 Tulburri emotionale si comportamentale (anxietate, depresie, tulburari de comportament, tulburare obsesiv-compulsiva, anorexie, delincventa)

Tulburri psihiatrice (depresie, tulburare bipolara, schizofrenie)

Tulburri de personalitate
Boli pediatrice cronice/persistente (HIV, cancer, diabet, astm

bronsic)

Traume si evenimente de viata negative (razboi, catastrofe

naturale, abuz fizic sau sexual)

Ingrijire in familii adoptive

MATURITATEA TIMPURIE PANA LA MATURITATEA ADULTA

Modificarile de dezvoltare continua in perioada varstei adulte: nu este o etapa de viata unica Asumarea responsabilitatilor adultului la servici si in relatiile sociale

Provocari: dragoste, servici, activitati diverse

Dezvoltarea fizica

Crestere si forta in maturitatea timpurie, urmata de o perioada lenta de declin

Viteza si rezistenta; Vedere si acuitate vizuala in spatii slab iluminate Acuitate auditiva si sesizarea tonalitatilor Gustul intact pana tarziu in viata; barbatii au tendinta de a-si pierde auzul si gustul mai timpuriu decat femeile;

Declinul influentat de starea de sanatate si silul de viata;

Dezvoltarea cognitiva

Continua in toata perioada maturitatii; anumite abilitati se imbunatatesc, altele scad

Inteligenta fluida culmineaza in perioada varstei de 20 de ani, in declin dupa aceasta perioada Inteligenta cristalizata se imbunatateste pana la varsta de 30

de ani; intra in declin usor dupa aceasta perioada;

Ratele individuale variaza in functie de stilul de viata si starea de sanatate

Dezvoltare emotionala si sociala

Numeroase aspecte de personalitate sunt destul de stabile in timp, iar modificarile sunt previzibile
In medie, adultul devine mai putin anxios si instabil
emotional, deschis social, comunicativ si creativ , Oameni devin mai responsabili, mai placuti si accepta

greutatile vietii
Diferentele de gen se estompeaza in timp

Dezvoltarea emotionala si sociala

Opinii diferite legate de cand si cum apar modificarile datorate inaintarii in varsta diferente in dezvoltare intre

etapele infant/copil si etapele maturitatii

Nu toti adultii parcurg fiecare etapa Ordinea etapelor variaza de la individ la individ Etapele nu depind de maturizarea biologica

Maturitatea timpurie

Erikson
Intimitate vs. izolare (17 - 45 ani)

Levinson maturitatea timpurie - trei etape

1. Intrarea in maturitatea tipurie (17-28 ani) 2. Tranzitia catre varsta de 30 ani (28-33 ani) 3. Punctul culminant al maturitatii timpurii (catre 40)

Provocari in cariera, casnicie si devenire parentala

Erikson
Creatie vs. stagnare (40-65 ani)
Asumarea propriilor rezultate, cine este el/ea
Unii sunt fericiti altii sunt dezamagiti Deschidere catre altii, nu mai sunt centrati pe sine

Levinson patru etape scurte

1. Tranzitia catre varsta adulta de mijloc (debutul varstei de 40) 2. Intrarea in varsta adulta de mijloc (45 to 50) 3. Tranzitia catre varsta de 50 de ani 4. Punctul culminant al varstei adulte de mijloc

Aspecte importante
Scade abilitatea reproducatoare a femeii Nu intreaga dezvoltare adulta este sincronizata la ceasul social, ci mai degraba la ceasul biologic

Erikson (dupa varsta de 65 de ani)

Integritate vs.disperare Isi analizeaza viata: existenta satisfacatoare sau doar supravietuire

Levinson se ocupa foarte putin de varsta a treia

Crestere dramatica a sperantei de viata si conceptiile legate de perioada batranetii
Multi se bucura de ani buni dupa pesionare Alte cariere si activism

Biologice corpul uman se deterioreaza Psihologice

Imbatranire senina sau nefericita

Activism social si declin intelectual lent sau lipsa de

angajare si izolare

Stil de viata sanatos sau daunator Optimism legat de viata mai lunga, mai fericita, mai sanatoasa

Kbler-Ross cinci etape

1. Negarea 2. Furia 3. Negocierea 4. Depresia 5. Acceptarea