Atmosferă tensionată

Câteodată atmosfera este destul de tensionată la noi şi trebuie să recunosc că atunci nu sunt doar un
drăcuşor ci pot deveni un demon în plină maturitate. Sunt catalogat de mama drept încăpăţânatul
familiei. Nici eu nu ştiu de ce se întâmplă uneori să mă înfurii aşa de tare de nu mă mai pot abţine.
Atunci când sunt aşa de furios totul îmi este indiferent. Mi s-a mai întâmplat ca la sfârşit să nu mai
ştiu de ce m-am enervat de fapt, aşa de supărat sunt.

Există zile în care totul mă enervează, de cele mai multe ori mama este de vină! De fapt nu e mama
ci ceea ce doreşte de la mine. Trebuie să fac curat sau să atârn în cuier geaca pe care am aruncat-o ca
de obicei pe podea. Uneori fac pur şi simplu ceea ce mi se cere, protestând desigur, dar există zile în
care mi se pare că toată lumea este împotriva mea, că nu mă place nimeni şi că toţi vor ceva de la
mine. Atunci am impresia că: „Întotdeauna eu! Întotdeauna pe mine mă ceartă! Întotdeauna trebuie
să fac ceva! Întotdeauna îmi merge totul prost! Întotdeauna am probleme din cauza asta! Întotdeauna
se supără toţi pe mine!” Da, lumea este în acele momente pur şi simplu îngrozitoare, şi atunci nu mă
mai pot abţine şi refuz să fac ceea ce îmi spune mama şi mă supăr foarte tare, ca un încăpăţânat ce
sunt. Când mama nu vrea să renunţe atunci încep să strig, să fac gălăgie. Dacă mă atinge atunci încep
să lovesc în jurul meu şi să lovesc podeaua cu picioarele! Vreau ca toţi să mă lase în pace! Mama se
enervează şi ea atunci şi strigă la mine: „Petre, ridică-ţi odată geaca de pe jos sau ... o să ai probleme
serioase!”

Uneori se întâmplă ca mama să nu mai aibă forţa necesară pentru o ceartă şi ridică ea geaca sau adună
jucăriile în locul meu. Alteori se înfurie la fel de tare ca mine şi atunci mă pocneşte! Primesc câte o
palmă ... încep să plâng şi strig: „Întotdeauna mă baţi! Te urăsc! Pleacă!” Când mama aude asta, este
terminată, de multe ori am auzit-o plângând! Încăpăţânatul de mine cu izbucnirile mele de furie, asta
este! Să mă lase toţi în pace!

Eu detest atmosfera tensionată şi nici mie nu-mi place situaţia! De multe ori
stau singur la mine pe pat şi încep să plâng de furie şi supărare şi îmi doresc
să vină mama să mă ia în braţe şi să mă întrebe „Micuţul meu, ce se întâmplă
cu tine?”. La gândul acesta încep să plâng şi mai mult. Atunci este groaznic,
pentru că mama nu vine mult timp la mine în cameră şi nu mă ia în braţe.

Doamna doctor spune că nu este bine să ne supărăm şi să avem asemenea

certuri . „Atmosfera tensionată nu este sănătoasă, vă face să respiraţi mult mai
greu” a spus ea. „Unele lucruri trebuie făcute fie că vrei fie că nu vrei, asta
este valabil şi pentru tine şi nu ai cum să eviţi asta” a continuat ea „nu te ajută
când te înfurii atât de tare”. Nici mie nu mi se pare bine să vă supăraţi unul pe
altul aşa de tare încât mama ta să te bată pentru că nu mai ştie ce altceva să
facă. De aceea vom încerca altceva!” După care doamna doctor a discutat cu
mama în detaliu.

Nu după mult timp a venit vremea, eu a trebuit din nou să fac curat în cameră şi asta într-o zi în care
eram chiar prost dispus. Pur şi simplu nu am făcut ce mi s-a cerut!

Atunci mama a venit la mine, m-a privit cu o figură severă şi mi-a spus: „Dacă nu îţi faci curat în
cameră atunci vei face o pauză şi va trebui să intri acolo” şi a arătat spre toaletă.

Propus de: Prof. consilier școlar Paicu Florin, Bica Bianca, Clonț Georgiana Aura
Sursa: Program terapeutic pentru copiii cu probleme comportamentale de tip hipercibernetic si
opozant(THOP), Manfred Dopfner, Stephanie Schurmann, Jan Frolich Editura Romanian Psychological
Testing Services, 2010
 M-am uitat la ea nedumerit. Figura asta nu o mai văzusem la ea. Ei, doar nu vorbeşte serios, mi-am
spus şi am dat să plec, dar nu o luasem în calcul pe mama. Ea m-a luat de mână şi m-a dus în toaleta
musafirilor. „Nu ţi-ai făcut curat în cameră aşa că vei rămâne zece minute aici până îţi dau voie să
ieşi!” mi-a spus ea şi a ieşit. De vreme ce a lăsat uşa deschisă bineînţeles că am ieşit, dar mama a
apărut imediat şi m-a dus iar înapoi. „Dacă nu rămâi de bunăvoie acolo atunci închid uşa cu cheia.
Atunci chiar că m-am enervat şi am strigat, am urlat şi am lovit după ea şi ... pac, uşa a fost închisă
cu cheia. Am lovit în uşă aşa de tare că am crezut că se va strica. Am auzit-o pe mama spunând
„Imediat ce te linişteşti îţi deschid uşa, dar nu mai devreme!” Nici nu mai ştiu cât timp am strigat şi
am plâns.

Când sunt foarte furios pot să strig foarte mult timp, dar la un moment dat m-am oprit, eram de-a
dreptul epuizat. Mai târziu a venit mama, a deschis uşa şi mi-a spus: „dacă eşti dispus să-ţi faci curat
în cameră atunci poţi să ieşi.” „nu” am strigat eu, „atunci vei rămâne în continuare înăuntru!”. Nici
nu mai ştiu cât a durat totul, dar la un moment dat m-am săturat şi m-am gândit că a face curat în
cameră este totuşi mai bine decât să stau toată ziua în WC. La urma urmei mai doream să ies afară la
joacă. Am mers jignit în camera mea să fac curat! Spre marea mea uimire mama nu s-a supărat pe
mine ci m-a luat în braţe şi mi-a spus: „Bravo, ţi-ai făcut curat în cameră! Acum poţi să ieşi dacă
vrei!”

La următoarea supărare – nici nu mai ştiu din ce motiv – am ajuns, iar în toaletă. De data aceasta m-
am gândit că trebuie să fiu mai deştept şi am deschis pur şi simplu robinetul trăgând în acelaşi timp
apa în mod continuu.

Aşa îi trebuie mamei! Dar se pare că nu a fost o idee prea bună. Mama mi-a spus: „Pentru fiecare
minut în care iroseşti apa îţi scad cinci cenţi din banii de buzunar!” La început mi-a venit să râd. Eh,
cinci cenţi, ridicol! Să facă ce vrea cu ei! Dar după un timp a spus: „Aşa, deja vei primi mai puţin cu
30 de cenţi săptămâna asta.” Nici asta nu a funcţionat, aşa că am renunţat. Sâmbăta următoare când
am primit banii de buzunar erau într-adevăr cu 30 de cenţi mai puţini. Eu uitasem de asta, dar se pare
că mama nu a uitat!

Astăzi nu mai pot evita să fac ceea ce mi se cere dacă este important pentru mama, când îmi spune
că iar va trebui să iau o „pauză” fac ceea ce doreşte ea. Este ca şi la fotbal, dacă ai faultat trebuie să
ieşi din joc şi să stai pe bancă drept pedeapsă.

Propus de: Prof. consilier școlar Paicu Florin, Bica Bianca, Clonț Georgiana Aura
Sursa: Program terapeutic pentru copiii cu probleme comportamentale de tip hipercibernetic si
opozant(THOP), Manfred Dopfner, Stephanie Schurmann, Jan Frolich Editura Romanian Psychological
Testing Services, 2010