Petre Cel Neliniștit Și Încăpățânat

Petre cel neliniştit şi încăpăţânat
Propus de: Prof. consilier școlar Paicu Florin, Bica Bianca, Clonț Georgiana Aura
Sursa: Program terapeutic pentru copiii cu probleme comportamentale de tip hipercibernetic si
opozant(THOP), Manfred Dopfner, Stephanie Schurmann, Jan Frolich Editura Romanian Psychological
Testing Services, 2010
K01: Eu sunt Petre cel neliniştit şi încăpăţânat! (P. 1/6)
Eu sunt Petre cel neliniştit şi încăpăţânat!
Mă numesc Petre! Cel mai mult îmi place să mă joc! În timpul jocului îmi vin tot felul de idei
interesante şi nu mă plictisesc niciodată. Pot să fac construcţii interesante din Lego, asta îmi spune şi
mama ! Nimeni nu poate să mă întreacă. Inventez mereu maşini noi sau rachete spaţiale ... şi
tatălui meu îi plac !
În afară de asta îmi place mult să joc fotbal. Cu ocazia asta pot să alerg şi să îmi fac de cap. Sunt
foarte bun la alergat ! Un singur copil de la mine din clasă este mai rapid decât mine, dar nu cu mult!
Din păcate însă, nu pot să mă joc Lego sau fotbal toată ziua. Mama mea spune că sunt mare deja, iar
când eşti mare ai responsabilităţi, de exemplu şcoala, temele sau curăţenia în cameră.
Asta nu e bine şi nici distractiv! Mai ales în ceea ce priveşte şcoala, acolo am mereu probleme! Ca
de exemplu astăzi!
Astăzi am fost din nou certat. Nu s-a întâmplat pentru prima dată, nici a doua oară, poate că a fost a
zecea oară ... şi sunt sigur că nu a fost ultima dată. Pentru că de fapt sunt mereu certat, sau cel puţin
aproape de fiecare dată ! Indiferent ce se întâmplă în clasă, mereu mi se spune: „Petre, ce ai făcut iar!
”
Astăzi nu a fost chiar o zi bună. Mi-am uitat penarul, deşi mama mi-a amintit înainte de ieşi din casă
că este pe birou, aşa că a trebuit să îl rog pe Klaus să îmi dea un creion, pentru ca învăţătoarea să nu
observe nimic. Klaus a cerut în schimb o fotografie cu un fotbalist.
La şcoală a trebuit din nou să copiem. Cum se putea altfel! Am copiat, dar este aşa de plictisitor! Să
termin mai repede m-am grăbit cât am putut de tare, nu am fost atent că e literă mare sau mică!
Învăţătoarea a spus că am cam mâzgălit, după care a trebuit să mă întorc la locul meu şi să mai fac
totul încă o dată. Niciodată nu e mulţumită de ceea ce fac.
Eu chiar vreau să fac totul bine de fiecare dată! Dar toţi cred că sunt prea leneş, ... sau mai rău, că
sunt leneş şi prost. Unii spun chiar că sunt nebun şi leneş.
Ştiu că mă mişc mult şi că lovesc mereu scaunul cu picioarele fără să mă gândesc la asta. Cred că îmi
place atât de mult să mă mişc, pentru că atunci mă simt cu adevărat bine, dar ceilalţi copii sunt
deranjaţi de aceasta, mai ales dacă lucrează, aşa că adesea trebuie să stau singur în bancă. Asta nu-
mi place !
Atunci când bat cu creioanele în masă şi când alunec dintr-o parte în alta învăţătoarea îmi zice mereu
: „Petre, nu te mai foi, continuă temele !” Acesta este motivul pentru care toţi copiii îmi spun
„Petre cel neliniştit”.
Chiar ieri mi-a spus Susane: „Petre cel neliniştit, continuă temele!” Apoi toată clasa a strigat :
„Petre cel neliniştit! Petre cel neliniştit!”, toţi râdeau, toţi ... în afară de mine!
Deşi şi ceilalţi copii se dezlănţuie prin curtea şcolii eu de cele mai multe ori am necazuri cu profesorii,
chiar şi ceilalţi copii mă consideră neastâmpărat. Ei spun că nu pot respecta reguli şi că mă supăr
foarte uşor. Bineînţeles că mă supăr dacă nimeni nu vrea să se joace cu mine.
Dar eu chiar nu vreau să supăr pe nimeni. Cred că adulţii pur şi simplu nu înţeleg asta, şi nici măcar
copiii. Chiar şi atunci când mă străduiesc nu pot fi la fel de atent şi nu îmi pot termina temele aşa
cum o fac alţii. Uneori reuşesc şi eu, dar îmi este infinit mai greu decât lor. Asta pur şi simplu nu mi
se pare corect !
E ca şi cum o parte din mine ar spune: „Fii atent ! Ascultă-ţi învăţătoarea !”, în timp ce cealaltă parte
îmi spune: „Uite ce face George acolo în spate!”, de obicei asta e mult mai interesant decât
majoritatea sarcinilor şcolare pe care trebuie să le facem, ţie nu ţi se pare la fel? O să înnebunesc din
cauza acelor lucruri pe care trebuie să le învăţăm la şcoală.
Săptămâna trecută a fost şedinţă cu părinţii şi ştiam că nu-mi va fi bine. Învăţătoarea i-a povestit
mamei că deranjez mereu în timpul orelor, că nu ştiu încă să scriu corect şi că nu mai ştie cum să
procedeze cu mine. Mama mai avea încă în minte întâmplarea de ieri din magazin când am intrat cu
căruciorul exact în standul cu conserve, şi le-am dărâmat pe toate. Am auzit-o plângând ieri seară
în timp ce îi povestea lui tata.
Devin trist când văd că ceilalţi sunt atât de nemulţumiţi de mine.
Am vrut să încerc să îi explic mamei cum mă simt sau măcar să îi spun că îmi pare cu adevărat rău
de ceea ce am făcut şi că nu vreau să mi se întâmple aşa ceva, dar de fiecare dată când încerc să le
spun, nu ştiu ce să zic şi mă simt foarte prost.
De fiecare dată când mama vorbeşte la telefon îmi aduc aminte de ceva important şi trebuie să-i spun
imediat. Mama se supără şi îmi spune : „Lasă-mă-n pace, doar vezi că vorbesc la telefon!”. Mama
nu are niciodată timp pentru mine atunci când am nevoie de ea…indiferent când mă duc la ea,
întotdeauna deranjez! Dar EU trebuie să am întotdeauna timp atunci când vrea ea : „Petre, pune-ţi
ghiozdanul la loc ; Petre, fă-ţi ordine în cameră ; Petre, adu-ţi un şerveţel”. M-am săturat! Nu mai am
nici un chef să fac toate astea. Întotdeauna eu! Uneori fac pe încăpăţânatul şi nu mai fac absolut
nimic! Mama îmi spune atunci : „Eşti un încăpăţânat Petre! Fă ce îţi spun sau vei avea probleme!”
Aşa am ajuns să am cele două porecle: Petre cel neliniştit şi încăpăţânat! Ele nu îmi plac deloc.
Acum câteva zile s-a petrecut ceva îngrozitor, tatăl meu a descoperit zgârietura de pe ecranul
calculatorului şi m-a întrebat: ”Petre, tu ai făcut asta?”. Când ceva nu este în regulă tatăl meu mă
întreabă prima dată pe mine. Nu e corect !
De ce întotdeauna pe MINE? De cele mai multe ori EU nu sunt atât de atent cum ar trebui, din păcate
acesta este adevărul, trebuie să recunosc.
Fără a mă gândi măcar o secundă am spus că nu am nimic de-a face cu acea zgârietură, că nu ştiu
nimic despre ea şi că nu am mai fost în camera sa de lucru de câteva săptămâni, dar ştiam că nu e
adevărat. Pur şi simplu nu vroiam să am probleme. Chiar m-am săturat să am mereu probleme!
A fost însă o greşeală imensă! Mai bine m-aş fi gândit la ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă tatăl meu
ar fi aflat adevărul. Cum a reuşit să îl afle? Cine i-a povestit? Puteţi să ghiciţi, bineînţeles sora mea
,,mică şi scumpă”, cine altcineva, micuţa domnişoară ,,extraordinară” – vaca proastă! Este o
adevărată pacoste la noi în casă, ea ştie să facă de toate, face totul perfect şi nu are niciodată probleme,
cum ar putea să aibă dacă eu sunt întotdeauna cel certat.
Acum ai aflat câte ceva despre mine şi despre problemele mele. Acestea sunt lucrurile care nu merg.
Chiar m-am săturat de toate problemele astea, crede-mă. Te-ai săturat şi tu de problemele tale la fel
ca mine? Ce s-a întâmplat la tine în ultima vreme ? Povesteşte despre şcoala ta, despre familia şi
prietenii tăi. Ai şi tu o soră mai mică care te-a pârât vreodată? Fii fericit dacă nu ai una. Deşi …
trebuie să recunosc, uneori chiar îmi e drag de ea, mai ales atunci când construim cu Lego sau când
îmi dă din ciocolata ei. Poate să fie chiar drăguţă, … câteodată !
Acum povesteşte-mi despre tine şi despre lucrurile de care eşti mândru sau care nu îţi reuşesc întot-
deauna. Poate că ar fi bine să scrii aceste lucruri şi să vezi câte se adună.
Eu am scris mai jos despre problemele mele şi nici măcar nu mi s-au părut chiar atât de
multe. Poate că am povestit despre anumite lucruri care ţi se întâmplă şi ţie exact la fel.
Nici tu nu poţi să stai liniştit pe scaun? Ţie ce ţi s-a întâmplat?
Eu am făcut o listă pe care am notat ce nu merge bine şi lucrurile care mă supără cel mai des:
Lista problemelor lui Petre:

- Toţi copiii îmi spun Petre cel neliniştit şi încăpăţânat
şi râd de mine!
- Nu pot să fiu atât atent şi de aceea nu reuşesc niciodată

să îmi termin temele la şcoală.
- Am întotdeauna ghinion, ca de exemplu la magazin,

unde am intrat cu căruciorul exact în raftul cu conserve!
Chiar nu am vrut să se întâmple asta!
- Mama nu are niciodată timp pentru mine, eu deranjez

tot timpul!
- Adesea nici nu le mai spun părinţilor mei adevărul

pentru că îmi este teamă să nu am din nou probleme, dar
ei tot află şi atunci cearta este de două ori mai mare!
Lista cu problemele mele:

Petre Cel Neliniștit Și Încăpățânat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Petre Cel Neliniștit Și Încăpățânat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Petre cel neliniştit şi încăpăţânat

Eu sunt Petre cel neliniştit şi încăpăţânat!

Lista problemelor lui Petre:

- Nu pot să fiu atât atent şi de aceea nu reuşesc niciodată

- Am întotdeauna ghinion, ca de exemplu la magazin,

- Mama nu are niciodată timp pentru mine, eu deranjez

- Adesea nici nu le mai spun părinţilor mei adevărul

Lista cu problemele mele:

S-ar putea să vă placă și